• 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
• Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
• Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
• Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

„Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

În cadrul strategiei naționale de transformare digitală a administrației publice, care vizează îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice prin utilizarea acestor tehnologii, în vederea simplificării proceselor, reducerii birocrației și sporirii transparenței, Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole (ONVPV) a lansat, pe 20 martie 2023, varianta online a Registrului Plantaţiilor Viticole, unde viticultorii și producătorii de vin au posibilitatea de se înregistra.

Registrul Plantaţiilor Viticole este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului (SINVV) şi un instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, care cuprinde parcelele cultivate cu viţă-de-vie pentru struguri de vin şi în care se înregistrează plantări, defrişări, modificări ale datelor cuprinse în fişele electronice ale parcelelor viticole existente, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare. Persoanele fizice şi operatorii economici care procesează struguri şi/sau îmbuteliază vin au obligaţia de a fi înregistrați deja în SINVV.

Aplicația RPV ONLINE asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului. RPV ONLINE se adresează exclusiv persoanelor fizice/juridice care exploatează plantații cu viță-de-vie pentru struguri de vin înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole, precum și persoanelor care au înscrise în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, în conformitate cu legislația în vigoare, declarații de recoltă, de producție și de stocuri.

Prin intermeniul secţiunilor sale, portalul asigură accesul Utilizatorilor la datele proprii din SINVV, asigurând următoarele facilități:

– posibilitatea depunerii online a cererilor pentru acordarea autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale;

– dreptul de vizualizare asupra parcelelor viticole pe care le exploatează, a autorizațiilor de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale emise din SINVV, a autorizațiilor de producător de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale și a documentelor pentru evidenţa producţiei vitivinicole cum ar fi declaraţia de stocuri, declaraţia de recoltă şi declaraţia de producţie depuse, după caz;

– posibilitatea de a lista fișele parcelelor viticole, centralizatoare ale acestora în format excel și pdf, precum și a tuturor autorizațiilor și declarațiilor depuse, deja menționate.

Laura ZMARANDA

Evenimentul, desfășurat în acest an la Braşov sub sloganul „Împreună ajungem oriunde“, ajuns la a 10-a ediție, a oferit și de această dată, prin reprezentanții firmei organizatoare, o adevărată lecţie de viticultură.

Compania Syngenta vine în sprijinul viticultorilor cu un portofoliu complex și complet care se adresează principalelor boli și celor mai importanți dăunători ai viței-de-vie, fiind un important lider de piață pentru produsele de protecție a plantelor la această cultură.

Specialiștii companiei au susținut prezentări de înaltă ținută tehnică, oferind celor prezenți noutați privind: Managementul rezistenței bolilor la fungicide, Fitoplasmozele la vița-de-vie și practici eficiente pentru controlul lor (Flavescența aurie), Managementul eficient al manei viței-de-vie, precum și Strategii eficiente de menținere sub control a Moliei viței-de-vie (Lobesia botrana).

A suscitat interes tema expusă de Simon Arnsek, director tehnic Fungicide, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu care, printre altele, a precizat cât de importantă este utilizarea produselor de protecție din mai multe clase chimice, precum și mai multe metode de combatere, pentru a se evita apariția fenomenului de rezistență.

Syngenta le-a propus celor prezenți un program de management al rezistenței la fungicide ce cuprinde produse de protecția plantelor care aparțin diferitelor clase chimice coroborate cu bune practici de gestionare a fenomenelor de rezistență.

Despre fitoplasmozele la vița-de-vie și practici eficiente pentru controlul lor a vorbit Akos Forrai, manager Portofoliu Insecticide, Europa, Africa și Orientul Mijlociu, care a subliniat că în controlul acestei boli este foarte importantă identificarea corectă și controlul vectorilor, în special cicada flavescenței aurii.

Podcastul pus în scenă de Andrei Măruțescu, director de Comunicare al companiei Syngenta cu unul din parteneri, Marius Pricopie, viticultor și vinificator din Vrancea, acționar la Moșia Domnească, a expus auditoriului provocările din sector și colaborarea cu o echipă întotdeauna aproape de viața fermierilor.

La această ediție a forumului au fost prezentate noutăți care au captat atenția celor prezenți, iar organizarea întâlnirii şi-a dovedit și în acest an utilitatea, astfel că cei peste 200 de participanţi implicați în sectorul viticol, ca nişte studenţi dornici de informare, au luat notiţe, au pus întrebări sau au comentat între ei subiectele abordate.

Cu acest prilej au fost prezentate produsele:

Orondis Ultra – noul fungicid din portofoliul Syngenta, un produs utilizat pentru controlul manei la vița-de-vie.

Voliam – insecticid de ultimă generaţie cu o perioadă lungă de protecţie. Este selectiv cu mediul înconjurător și cu entomofauna utilă, fiind creat pentru combaterea unui vast spectru de dăunători periculoși (viermi, molii și acarieni).

Capcane Trapview – o soluție revoluționară care eficientizează procesul decizional pentru protecția viței-de-vie față de molia viței-de-vie (Lobesia botrana).

Prin modul inedit de prezentare, teme abordate, Forumul OptiTech™ a reușit să creeze o sinergie deosebită între viticultorii prezenți și specialiștii Syngenta, aducând mai aproape noile tehnologii și tendințele în sectorul vitivinicol.

„Evenimentul se află la a X-a ediție, iar noi am ales să punem în fundal deșertul, unde prezența cămilelor și a viței-de-vie simbolizeză că numai împreună se pot face lucruri durabile fără să ții cont de ce e în exterior“, a subliniat Marius Drăgoi-Corlățean, marketing manager Syngenta Culturi Speciale România și Moldova.

Un moment deosebit l-a constituit degustarea mai multor sortimente de vinuri autohtone din cele mai renumite podgorii, aduse chiar de participanți, prilej de a caracteriza și împărtăși din experiențele producătorilor acestora, dar și un preludiu pentru voia bună asigurată de seara de divertisment oferită, un motiv în plus să ne gândim deja la următoarea ediție la care... să fim împreună.

Teofilia BANU

Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, Corteva Agriscience continuă proiectul „Crame Românești” prin lansarea celui de-al doilea episod al seriei. Prin acest proiect compania încearcă să promoveze cramele de pe teritoriul României pe parcursul anului 2023. Al doilea episod poate fi urmărit pe

Prezentă în inima podgoriei Dealului Mare, un loc străvechi, cu rădăcini adânci în istoria și cultura vinului, Crama Viile Budureasca, inaugurată în primăvara anului 2013, se întinde pe o suprafață de 2500 mp, fiind una dintre cele mai noi și mai mari crame din regiune. Produsele Corteva aplicate culturii de viță-de-vie, precum Talendo® Extra – un fungicid folosit în combaterea făinării la vița-de-vie și Karathane™ Gold 350 EC - un fungicid de contact, reușesc an de an să ofere un plus în procesul de vinificare și să ajute fermierii să prezinte publicului vinuri românești de cea mai bună calitate. Prezența la Cramele Viile Budureasca a produselor menționate și îndrumările speciliștilor au contribuit la obținerea recoltelor sănatoase și, implicit, a unor vinuri sigure, apreciate de juriile concursurilor internaționale de profil.

“În cadrul programului integrat ținem cont de istoricul plantațiilor pe care le are crama, de distribuția agenților patogeni și de distribuție a dăunătorilor pe parcursul întregului sezon de vegetație și de fiecare substanță activă pe care o folosim. În acest fel, putem să scoatem maximul de pe fiecare produs de protecție a plantelor și să influențăm cât mai puțin ecosistemul din vie. Ne-am orientat către făinare în prima parte a vegetatiei, astfel ca în definitiv să putem avea un produs extraordinar de curat, un produs fără reziduuri, ceea ce permite partenerilor noștri să ofere în final cele mai bune produse pe masa clienților lor” a declarant Alexandru Staicu, Key Account Manager Specialty Crops Farms Romania Sud – Corteva Agriscience

Corteva Agriscience Romania este lider în soluții inovatoare și durabile pentru partenerii lor din întreaga țară. De-a lungul anilor, angajamentul colectiv de a crea un sistem alimentar mai puternic și mai productiv a ajutat compania să livreze fermierilor tehnologii de top și produse de protecție a plantelor, care să contribuie la o reziliență și un sistem alimentar global durabil.

„De-a lungul timpului compania noastră a încercat o trecere către produsele ecologice, mai puțin dăunătoare ecosistemului. Toate lucrurile acestea ne-au dat posibilitatea ca în acest an să contracarăm atacurile de boli, de dăunători și să afectăm cât mai puțin ecosistemul, în final. Încercăm să devenim mai sustenabili, și din acest punct de vedere am încercat să reducem consumul de erbicide și să mecanizăm mai mult lucrările pentru a nu afecta calitatea solului. Toate lucrurile acestea îmbinate cu ceea ce știu colegii mei tehnicienii, cu ceea ce știu partenerii noștri de la Corteva, parteneri ce au venit să ne ajute cu toate cunoștiințele specifice, ne-a dat posibilitatea să folosim produsele cele mai bune și să avem rezultatele cele mai bune.” a spus Dumitru Vârgă, Administrator Viile Budureasca.

Despre Corteva Agriscience 

Corteva Agricience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro 

Urmăriţi Corteva Agriscience pe

Răspunsuri necesare la întrebări punctuale. Este important să realizăm o punte de comunicare între fermieri și autorități, de aceea vom încerca să găsim pentru agricultori răspunsuri cu privire la subiecte care îi interesează în mod special. Vă aducem în atenție prima întrebare.

Gabriel Rădulescu, manager Domeniile Urlați: „Din partea statului am avea nevoie de mai multă implicare în promovarea la nivel internațional a brandului național de țară a vinului românesc. Aici suntem deficitari față de alte țări și aceasta este singura modalitate prin care putem să arătăm lumii ce vinuri bune se produc în România.“

Răspunsul l-am obținut din partea Oficiului Național al Viei și Produselor Viniviticole.

Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV: „Cred că se vorbește despre brandul de țară, construcția lui și a unei imagini de când au început să vină fondurile europene și de când au venit fondurile de preaderare. Este un cerc vicios, spun eu, pentru că noi producem undeva în jur de 4-5 milioane de hectolitri pe an, în funcție de recolta anuală, iar exportul este undeva la 5%. Aproape 5%. Producătorii vând foarte bine pe piața internă și atunci construcția acestui brand presupune și un interes din partea lor, dar dacă vinzi foarte bine aici este mai la îndemână. Să intri pe piața externă presupune o investiție pe termen lung, constantă, trebuie să faci promovare. Este o investiție unde roadele se văd în 5-7 ani. La ora aceasta, România nu are o imagine în exterior. ONVP este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar se autofinanțează, nu depindem de banii de la buget. În industria vinului am avut foarte puțini bani. Singurul ajutor pentru viticultori  a venit în 2020, respectiv 500 de euro pe hectar. Foarte puțin comparativ cu alte sectoare. În opinia mea, industria vinului este ca o cenușăreasă. Prin Consiliul Regiuni Viniviticole, viticultorii sunt cei care conduc această instituție, directorul general al ONVPV este președintele Consiliului și totul se face prin acordul producătorilor. Este importat de menționat acest lucru pentru că ei decid practic care sunt proiectele, în afară de certificarea vinurilor, care se vor desfășura în cadrul ONVPV. O idee pentru construcția brandului ar fi de a aduna toate bugetele existente pentru promovarea vinului. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului au fonduri alocate pentru acest lucru. Ar putea fi interesant un parteneriat cu acest minister. Instituția noastră nu poate accesa fonduri europene care au venit prin Programul Național Suport și care se derulează prin APIA. Trebuie neapărat să fie producători sau asociații de producători. Noi am încercat prin mai multe variante și nu putem accesa acele fonduri. Cred că undeva în minimum cinci ani acest brand ar putea fi construit și s-ar atinge un nivel de cca 10% la export, s-ar putea face multe lucruri, dar pentru asta este nevoie de resurse și ca atare revenim la discuția despre buget și bani.

Date statistice

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii producției de vinuri în anul 2021 față de anul 2020 cu 11,5% (+467,8 mii hl). Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, în anul 2021 comparativ cu anul precedent, cu 31,3% (+138,7 mii hl), respectiv cu 2,0% (+51,6 mii hl).

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a crescut cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul 2020. Aportul stocului inițial la formarea resurselor totale de vinuri, în anul 2021, a scăzut cu 2,4 puncte procentuale.

• Consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut datorită creșterii importului și producției
• Exportul de vinuri în anul 2021 a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent.

Laura ZMARANDA

Crama Urlați din Prahova nu are nevoie de o prezentare specială. Cartea ei de vizită o reprezintă vinurile de calitate care sunt produse aici sub forma mai multor sortimente, adaptate pentru gusturi diferite. Gabriel Rădulescu, proprietarul Domeniilor Urlați, ne-a prezentat succint eforturile care mențin acest proiect pe piață.

„Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle de vin“

Reporter: Producerea vinului este o activitate de mare finețe pentru că, la final, trebuie să fie realizat un produs care să satisfacă mai multe gusturi. Ce eforturi stau așadar în spatele unei sticle de vin?

Gabriel Rădulescu: Efortul care trebuie depus pentru a aduce în fața consumatorului o sticlă de vin de calitate este foarte mare și acesta începe cu mai bine de un an în urmă, dacă vorbim de vinuri roșii, și fix de un an în cazul vinurilor albe și roze. Totul pornește din podgorie și vorbim aici de resurse umane, angrenarea zilierilor în muncile manuale de zi cu zi. În ultima perioadă am început să mai și mecanizăm pentru că este destul de greu să găsești forță de muncă, dar tot este nevoie de intervenția zilierilor. Sunt multe lucrări care determină direct calitatea strugurilor și mai departe calitatea vinurilor produse. Asta este baza vinificației. Este și un efort financiar destul de important, mai ales în ceea ce privește achiziționarea inputurilor necesare pentru prevenirea bolilor ce pot apărea pe parcursul unui an. Numărul tratamentelor variază în funcție de mai mulți factori. Perioada de recoltat implică, de asemenea, costuri mari pentru că a crescut prețul motorinei și plata zilierilor. Subvenția la motorină oferită de stat a rămas la fel, deși prețul motorinei aproape că s-a dublat. Vinificația presupune în cazul vinurilor roșii să fie învechite în butoaie de stejar uneori chiar și trei ani și asta înseamnă că recuperarea investiției durează. Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle, iar piața vinului din România este foarte concurențială. În ultimii ani, numărul producătorilor a crescut, cred că sunt la nivel național în jur de 400 de crame de diverse dimensiuni.

„Aproape întreaga suprafață a fost replantată prin programe de reconversie“

Rep.: În condițiile acestea, cum reușiți să dezvoltați crama Urlați?

G:R.: Tocmai pentru că este o piață concurențială, singurul mod de a-ți menține cliențiii pe care i-ai câștigat în timp – noi am pornit afacerea în 2008 – este de a crește calitatea. În momentul de față, toate programele de reconversie care au fost desfășurate în România chiar au ajutat ca piața de vin din țara noastră să ajungă la un nivel foarte ridicat al calității.

Rep.: Cum s-a modificat dinamica suprafeței cultivate?

G.R.: În cadrul companiei noastre nu a fost o modificare a dinamicii suprafeței cultivate. Aproape de la începutul proiectului am avut cca 92 de hectare, însă am implementat multe programe de reconversie și aproape întreaga suprafață a fost replantată. Ultimul program de reconversie a fost în 2019 și 2020, respectiv 30 de hectare, iar via va intra pe rod în 2024 și 2025. În privința dinamicii am avut fluctuații în cantitatea de struguri produsă.

Rep.: Vorbeați despre efortul financiar important pe care producătorii de vin trebuie să îl depună pentru a produce un vin de calitate. Ce resurse folosiți dvs. pentru a menține în funcțiune și la standarde înalte mecanismele de producție?

G.R.: Am apelat de-a lungul timpului la finanțări ale băncilor sau chiar ale unor entități particulare. Anul 2022 a fost cel mai greu din punctul de vedere al costurilor și al creșterii bruște a prețului materiilor prime. Prețul mărit al motorinei și inputurilor a crescut prețul strugurilor și mai departe prețul vinului.

„Ne confruntăm cu dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând scumpiri“

Rep.: Cum ați gândit strategia de mărire a prețului sticlei la raft, altfel încât să mențineți totuși un volum de vânzări similar unei perioade normale în piață?

G:R.: Au fost și încă sunt mari reticențe din partea anumitor colaboratori care preiau vinul nostru în a accepta și înțelege faptul că ne confruntăm cu niște dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând aceste scumpiri.

Rep.: A scăzut volumul de comercializare?

G.R.: Nu, în 2022 am încheiat chiar cu o creștere de aproape 30%. Nu am înregistrat o scădere sau o stagnare a volumului de vânzări și pentru că am făcut aceste scumpiri în etape, chiar dacă pentru noi au fost câteva luni consecutive de scumpiri.

Rep.: Care este producția medie într-un an normal?

G.R.: Variază în funcție de autorizarea pe care o obții la începutul anului pentru plantație, respectiv indicație geografică, unde există o limitare a producției sau pe denumire de origine controlată, caz în care ești limitat în jos. O producție medie este de cca12 tone la hectar. În ultimii cinci ani, din punctul de vedere al producției, cel mai bun an a fost 2021, iar din punctul de vedere al calității anul 2022. Pentru că nu au fost ploi în podgorii nu au mai apărut bolile specifice viei care apar în timpul temperaturilor foarte ridicate.

• Gabriel Rădulescu spune că a fost nevoit să crească prețurile cu 15%, dar că acest lucru se va face în etape. Până în momentul de față prețul sticlei de vin la raft a crescut cu 11%. Este o măsură despre care spune că nu va aduce profituri, ci doar va asigura supraviețuirea în piață.
• În cazul vinului îmbuteliat, cea mai mare creștere a înregistrat-o sticla goală, a cărei preț a crescut și cu 150%.
• Anul acesta, sectorul vegetal, inclusiv viticultura, a primit ajutor din partea statului prin dublarea subvenției la suprafață. A fost un ajutor bine-venit, dar nu a acoperit în totalitate ceea ce am resimțit noi, ca producători, prin creșterea costurilor materiilor prime.
• Anul viticol 2022 a fost unul destul de greu, ne-am confruntat cu secetă, cu o creștere a prețurilor la inputuri, la motorină și toate s-au reflectat în prețul final al strugurilor. Din cauza secetei am avut o producție mai mică cu aproape 40% față de 2021, dar calitatea a compensat această scădere a producției. Anul trecut am obținut o producție de 450 de tone pe 52 de hectare.
• Costurile de producție s-au majorat cu cca 35-40% față de 2021. Bineînțeles că singura soluție pentru producători a fost să mărească prețul sticlei la raft. Din păcate, nu am avut încotro, nimeni nu și-ar fi dorit să ajungem în acest moment, dar trebuia să facem acest lucru.

Laura ZMARANDA

Vița-de-vie (Vitis vinifera), una dintre cele mai importante culturi la nivel mondial, este deosebit de dependentă de utilizarea fungicidelor chimice. Într-o perioadă în care reducerea tratamentelor fitosanitare a devenit un obiectiv prioritar, promovarea în practică a unor soiuri rezistente sau măcar tolerante reprezintă o alternativă de reducere a riscurilor patogene și de diminuare a inputurilor externe.

Baza genetică a rezistenței la paraziți este prezentă la numeroase specii sălbatice din genul Vitis (V. rupestris, V. riparia, V. berlandieri, V. amuriensis) și la specii de genuri înrudite (de exemplu Muscadina). În încercarea de a transfera factorii de rezistență genetică de la specii sălbatice la Vitis vinifera, în trecut s-au obținut hibrizii direct producători interspecifici (Fragolino, Isabella, Clinton, Noah). Acești hibrizi au avut o răspândire largă, dar de scurtă durată, ca urmare a calității slabe a vinului și a prezenței substanțelor toxice precum metanolul. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană (UE) a interzis exploatarea hibrizilor atât în scopuri comerciale, cât și pentru autoconsum.

În prezent, observăm o schimbare foarte importantă în utilizarea soiurilor rezistente la boli datorită în mare parte necesității sustenabilității ecologice a podgoriilor. Din acest motiv, UE autorizează de câțiva ani înregistrarea în catalog a hibrizilor sau, mai bine zis, a liniilor de introgresiune, cu condiția să aibă cel puțin 95% din genomul Vitis vinifera.

Având în vedere apetitul consumatorilor pentru vinuri ecologice „curate“, cultivarea soiurilor alternative sau rezistente PIWI (Pilzwiederstandsfahig), cu rezistență/toleranță la principalele boli, mana viței-de-vie( (Plasmopara viticola) și făinarea viței-de-vie (Uncinula necator), a crescut la nivel mondial. În ultimii ani, țări ca Brazilia, China, SUA și cele din nordul Europei și-au extins suprafețele cultivate cu soiuri PIWI. Din 2017 până în 2020 au fost omologate la nivel mondial 17 soiuri rezistente. Ultimele generații de soiuri PIWI sunt acceptate în: Germania, Elveția, Ungaria, Austria, Cehia. În Germania, 2% din suprafața viticolă este cultivată cu soiuri roșii PIWI (Regent) și 11% cu soiuri PIWI albe (Iohaniter). La nivel internațional există, de mai bine de 20 de ani, asociația PIWI între viticultori și vinificatori, care încearcă să deschidă potențialul vinurilor obținute din soiuri rezistente, către un public mai larg, pentru că în prezent aceste soiuri, în ciuda beneficiilor pentru mediu, nu sunt cunoscute și utilizate pe scară largă, deși după 1990, prin încrucișare și selecție s-au obținut arome care corespund cu cele ale soiurilor consacrate (Sauvignon, Cabernet, Riesling, Pino etc.) și o rezistență îmbunătățită în special la mană.

Evident, este mai bine să alegi soiuri locale autohtone adaptate climatului local și condițiilor generale de producție, care de obicei au moștenit rezistență mai mare la principalii patogeni și daunători regionali. Selecția clonală are de asemenea un potențial de adaptare foarte important deoarece diferite clone de la varietatea dată sunt mai rezistente la stresurile biotice și abiotice viitoare, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional. Portaltoii pot oferi, de asemenea rezistența plantelor în special la dăunători și agenți patogeni din sol.

Cercetarea românească este în măsură să ofere viticultorilor români material genetic de calitate din soiuri alternative și/sau rezistente, omologate la Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare viticole din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“. În viticultură obținerea unor noi varietăți este un proces extrem de lung și laborios din cauza timpilor de selecție mult mai lungi. De la primii hibrizi direct producători, printr-o muncă lungă și lentă de încrucișare, s-au obținut linii în care se află genomul V. vinifera crescut constant. Din fericire, după cartografierea genomului viței-de-vie este posibilă selectarea asistată de marker.

În România, pentru a stimula exportul de vin se vorbește tot mai mult de un Brand de țară construit cu vinuri ecologice obținute din soiuri autohtone, fie ele consacrate sau mai puțin populare recent omologate din care se obține un vin ecologic cu o identitate națională. Este o soluție pe care tot mai multe țări viticole o adoptă pentru a obține beneficii economice și ecologice. Piața globală a vinurilor ecologice a crescut în ultimii ani și este de așteptat să crească din 2022 până în 2030, cu o rată de creștere anuală de 10,2%, iar previziunile analiștilor sunt extrem de pozitive. La aceasta se adaugă oportunitățile de acces la finanțările europene destinate agriculturii ecologice prin Pactul Verde European.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj au fost omologate 5 soiuri alternative la soiurile consacrate, respectiv: Selena, Blasius, Astra, Amurg, Roze Blaj și trei soiuri PIWI cu rezistență dobândită la principalele boli fungice: Rubin, Radames și Brumăriu. (Fig. 1) Aceste soiuri sunt o alternativă la soiurile internaționale consacrate, permițând astfel producătorilor să ofere consumatorilor ceva diferit în ceea ce privește aroma, textura și stilul. Ele oferă, de asemenea, diversitatea portofoliilor de vinuri, acces la piețele de nișă și adaptare la un climat în schimbare.

Fig. 1. Soiuri alternative și rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

În cazul soiurilor de struguri (PIWI) omologate la SCDVV Blaj: Radames, Rubin și Brumăriu, rezistente la boli criptogamice, în special mană (Plasmopara viticola) și făinare (Uncinula necator), de obicei sunt necesare două până la trei tratamente, aplicate în fenofazele sensibile la atac (înainte și după înflorit); aceasta corespunde unei economii de până la 75% nu numai în ceea ce privește pesticidele, ci și costurile cu motorina, orele de muncă, sechestrarea carbonului etc. (Fig. 2)

Fig. 2. Beneficile Soiurilor rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

Scurtă descriere a soiurilor rezistente PIWI omologate la SCDVV Blaj, alternativa obținerii unor producții de struguri și vin sigure, rentabile, ecologice, sănătoase, „curate“, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional și, de ce nu, un Brand de Țară pentru România.

• Radames soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare sexuată dirijată interspecifică (Traminer roz x Elita hibridă (SV 12376 x Regina Viilor). Omologat în 1994, Radames se remarcă prin rezistență ridicată la mană și făinare, prin fertilitate şi productivitate ridicată – vinul Radames este alb de consum current sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.

• Rubin soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare (Traminer roz x descendenţă hibridă (SV 12375 x Regina Viilor). A fost omologat în 2007. Soiul de struguri Rubin prezintă o toleranţă foarte bună la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare, remarcându-se prin potenţial mare de producţie, calitate superioară. Vinul Rubin este un vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.
• Brumăriu este primul soi cu rezistenţă biologică la bolile criptogamice obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, prin hibridare interspecifică (Saint Emilion x Rayon d`or). A fost omologat în 1983. Brumăriu se remarcă prin fertilitate şi productivitate mijlocie-mare, asigurând obţinerea unor vinuri albe-seci de consum curent. Are toleranţă foarte bună la condiţiile de iernare. Vinul Brumăriu este un vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Consumul de vinuri tradiționale legate de teritoriu nu se va opri, în plus va exista o nouă categorie de consumatori, destinată să devină din ce în ce mai mare, ceea ce va necesita vinuri obținute din struguri cultivați în podgorii durabile.

(Tab.1) Gradul de rezistență la principalii patogeni a soiurilor PIWI în condițiile anului 2022

(Tab.2) Soiurile rezistente (PIWI) reduc utilizarea tratamentelor antifungice și a cheltuielilor cu inputuri externe cu până la 75%, în funcție de presiunea de infecție

Liliana-Lucia TOMOIAGĂ – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

Seceta, scumpirile și lipsa forței de muncă au afectat anul trecut producțiile agricole în toată țara. Inclusiv sectorul viticol a avut de suferit: producție de struguri scăzută, deci vin mai puțin, dar de o calitate excelentă. Pentru a afla cum a fost anul 2022 în zona Prahovei, mai cu seamă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, am stat de vorbă cu domnul Marian Ion, directorul instituției.

Reporter: Cum a fost acest an viticol în zona dumneavoastră? Ce activități ați desfășurat?

Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Pe parcursul acestui an, în centrul viticol Valea-Călugărească, condițiile ecoclimatice din perioada de vegetație a viței-de-vie s-au caracterizat prin resurse heliotermice excesive, pe fondul unui regim pluviometric deficitar. Temperaturile ridicate ale aerului și cele de la nivelul solului au determinat o scădere a higroscopicității aerului sub 55% în luna iulie pe o perioadă lungă. Precipitațiile căzute de la începutul anului viticol până la 30.07.2022 au fost de 181.6 l/m2, înregistrându-se un deficit de 220.8 l/m2. A fost al V-lea cel mai secetos an din perioada 1936-2022, după anii 1945, 1946, 1987 și 2000. În aceste condiții, rezerva de apă a solului pe adâncimea 0-100 cm a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, să fie cuprinsă între 25% din IUA şi coeficientul de ofilire. Ceea ce a accentuat gravitatea stresului hidric pentru viţa-de-vie este faptul că deficitul hidric cel mai sever s-a manifestat în adâncime, în zona de maximă răspândire a sistemului radicular al viţei-de-vie (60-100 cm). Perioada îndelungată de secetă, asociată cu un regim termic ridicat şi o higroscopicitate a aerului foarte mică, instalată în perioada de creştere intensă a lăstarilor şi a strugurilor, a determinat o reducere drastică a fotosintezei, o intensificare a respiraţiei şi transpiraţiei. În aceste condiţii, creşterea lăstarilor a fost mult redusă (cu până la 50%), s-a observt o debilitare accentuată a butucilor şi o încetare timpurie a creşterii boabelor (greutatea bobului, la majoritatea soiurilor, a fost mai mică cu 40-50%). Temperaturile ridicate și stresul hidric au determinat intrarea forţată în fenofaza de pârgă chiar şi la soiurile cu maturare târzie. Fenomenul de deshidratare (stafidire) a boabelor a început să fie evident mai ales la soiurile pentru struguri de masă.

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări pe parcursul anului?

M.I.: Cele mai mari provocări din acest an au fost cele legate de: creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în plantațiile viticole, câmpurile experimentale, colecția ampelografică, plantațiile mamă bază și școala de vițe pentru a reduce numărul de lucrări manuale și, implicit, a compensa lipsa forței de muncă. Apoi, intensificarea acțiunilor pentru înființarea de noi plantații viticole, plantații mamă bază și certificate. Față de anii anteriori, am reușit să efectuăm mecanizat și lucrările de erbicidat pe rând și prelucrarea solului pe rând cu freza cu palpator sau cu șasiul frontal cu discuri. În școala de vițe am folosit mașina de întins folie și furtun de picurare pe biloane. Având în vedere că majoritatea plantațiilor au o vechime mai mare de 35 ani, cu număr mare de goluri care nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic, am început o campanie mai amplă de defrișare a acestor suprafețe în vederea pregătirii terenului și înființării de plantații noi din soiuri și clone realizate de unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol prin programul de restructurare/reconversie. Anul acesta am defrișat 8 ha și am înființat sistemul de susținere la plantația de 3.21 ha, înființată în campania 2020- 2021, cu soiurile Fetească Neagră și Merlot.

Rep.: Ce producții ați obținut?

M.I.: Producțiile obținute au fost în medie cu 41% mai mici comparativ cu cele de anul trecut. Acestea au oscilat între 2.5 t/ha la soiul Merlot (soi foarte sensibil la secetă) amplasat pe terase, și 7 t/ha la soiul Fetească Regală. Comparativ cu anul 2021, au fost înregistrate scăderi de producție de 60% la soiul Tămâioasă Românească, 58% la soiurile Fetească Albă și Chardonnay, 48% la soiul Merlot, 42% la soiul Burgund Mare, 12% la soiul Cabernet Sauvignon. În privința strugurilor de masă, în condițiile de secetă excesivă, soiul Victoria, care deține o suprafață de 2.5 ha, a avut o producție estimată de 4 t/ha. Trebuie să menționez că, în condițiile de secetă accentuată din acest an, producția a fost influențată în mod evident de amplasamentul plantației, același soi înregistrând producții total diferite, mai mari în plantațiile amplasate pe șes sau la baza pantei ( 25%, comparativ cu anul trecut) și mult mai mici pe terase sau pe terenurile în pantă ( 60%, comparativ cu anul trecut).

Rep.: Care au fost cele mai productive soiuri de struguri de vin, dar de masă?

M.I.: Cel mai productiv soi pentru struguri de vin a fost Feteasca Regală, a cărei producție a fost de 7 t/ha. Din observațiile efectuate în colecția ampelografica a institutului, unde avem circa 458 soiuri de masă, o comportare bună au avut-o soiurile vechi românești: Țâța vaci albă și neagră, Coarna neagră și albă, precum și soiul Roz românesc, creat de institutul nostru, unde producția evaluată a fost de 7 t/ha, în condiții de neirigat. Ne propunem să reintroducem acest soi la testare în vederea reînscrierii în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.

Rep.: Ați avut cu cine să lucrați, ați găsit zilieri? Care au fost costurile din acest an?

M.I.: În anul 2022 ne-am confruntat cu probleme mari în asigurarea forței de muncă pentru efectuarea lucrărilor manuale în plantațiile viticole. Cauzele sunt multiple: plecarea în străinătate a celor mai tineri, unde câștigul net este mai mare, cererea de forță de muncă zilieră a fost mult mai mare decât oferta și, în aceste condiții, a crescut foarte mult valoarea unei zile de muncă/om. A mai contat și migrarea personalului către societăți comerciale sau producători particulari care pot oferi mai multe facilitați.

Rep.: Cum a fost influențată activitatea institutului de creșterea prețurilor la energie, combustibil și inputuri?

M.I.: Activitatea institutului a fost influențată negativ de creșterea prețurilor, în special la combustibil (motorină) cu 47%, dar și la gaze și energie electrică. În aceste condiții, costul de producție al vinului este unul destul de mare și va afecta volumul vânzărilor. Am găsit unele soluții de atenuare a creșterii costurilor prin reducerea numărului de tratamente fitosanitare de la 7-8 în anul precedent, la 5-6 în anul acesta, dar am și optat pentru procesarea strugurilor pentru circa 15 firme sau producători particulari din zona noastră, cu reținerea unei cantități de vin.

Rep.: Ce cantitate de vin ați produs în această toamnă?

M.I.: Am produs 63.000 litri vin, din care 27.800 litri vin alb din soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon și Tămâioasă Românească și 35.200 litri vin roșu din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund mare.

Rep.: Ce cantitate de vin ați comercializat în acest an?

M.I.: Până la sfârșitul lunii noiembrie am comercializat 73.947 l vin vrac, îmbuteliat la PET sau la Bag in box, 6.021 sticle vin cu DOC, dintre care 4.416 sticle cu vin roșu, 1.846 sticle cu vin de colecție, 2.471 litri rachiu de drojdie. Volumul vânzărilor din acest an a scăzut cu 12,7 %, comparativ cu anul 2021, dar este cu 7% mai mare comparativ cu anii 2019 și 2020.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru noul an?

M.I.: Pentru anul 2023 ne propunem mai multe lucruri. Mai întâi, perfecționarea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol, finanțat prin subvenții de la buget, având ca scop realizarea și aplicarea unei strategii de producere a materialului săditor viticol în contextul intensificării bolilor virotice cu transmitere sistemică și apariției unor boli noi. Apoi, implementarea unor verigi tehnologice îmbunătățite de testarea virusologică la vița-de-vie, finanțată prin subvenții de la buget, având ca scop perfecționarea unor verigi tehnologice de testare virusologică la vița de vie, bazate pe utilizarea de markeri moleculari specifici; metode rapide de selecție a genotipurilor de viță-de-vie pentru utilizarea lor în programele de ameliorare. Vrem să desfășurăm cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra compoziției strugurilor, musturilor și vinurilor, precum și elaborarea unor strategii de adaptare la aceste schimbări, finanțate prin subvenții de la buget, având ca scop elaborarea și implementarea unor soluții tehnologice de procesare a strugurilor și de vinificare, care să conducă la atenuarea sau contracararea modificărilor în compoziția strugurilor, cu impact negativ asupra calității vinurilor. De asemenea, pregătim propuneri de proiecte pentru potențialele competiții ce vor fi derulate în cadrul Programului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), Planului sectorial al MADR pentru perioada 2023-2027, Programe internaționale (Horizon Europe etc.) având ca tematică: conservarea și valorificarea germoplasmei viticole, zonarea soiurilor pentru struguri de masă, elaborarea unor soluții tehnologice de optimizare a compoziției biochimice a strugurilor în raport cu tipicitatea soiului, vinificarea și calitatea vinurilor în condițiile schimbărilor climatice.

Larissa DINU

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV ) Blaj se bucură în prezent de un solid prestigiu naţional şi internaţional. Anul 2022 marchează peste 75 de ani de activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în viticultură și vinificație. „Succesul nostru a fost construit pas cu pas, prin muncă și dedicare, grație activităţii de cercetare a unor generații de cercetători dedicați, cu o înaltă ținută profesională și morală, personalităţi recunoscute care au contribuit la modernizarea viticulturii din Transilvania. Chiar și în condiții mai dificile, la SCDVV Blaj activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a mers înainte, menținând vie comunicarea cu fermierii și mediul academic. Determinarea, inovarea, calitatea sunt câteva atribute ce vor defini acțiunile noastre și în perioada următoare. La mulți ani!“ declară dr. ing. Liliana-Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj, membru corespondent ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești“ București, cu ocazia aniversării a 75 de ani de institut.

SCDVV Blaj derulează cercetări în domeniul viticultură-vinificaţie pentru tematici din domeniile: protecția fitosanitară a viței-de-vie, vinificație, chimia și microbiologia vinului, genetică și ameliorarea sortimentului viticol, producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, resurse ecologice pentru viticultură, agrochimia şi fiziologia viţei-de-vie, agrotehnica viticolă, extensie, consultanță și îndrumare tehnică în domeniul vitivinicol și pomicol.

La SCDVV Blaj cercetãrile sistematice de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie au început în anul 1958. Încă din acea perioadă laboratorul a coordonat întreaga activitate de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie din zonă.

În anul 1969 s-a înregistrat primul atac masiv de acarieni la vița-de-vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor cercetări riguroase în această direcție. În aceste condiții, după 1985 au fost reconsiderate toate mijloacele posibile de luptă împotriva speciilor dăunătoare, rezultând un concept strategic nou, cunoscut sub numele de combatere integrată, prin promovarea metodelor și mijloacelor biologice și biotehnice de combatere. Sunt studiați feromonii și posibilitățile folosirii lor în supravegherea și combaterea biologică a moliilor strugurilor, speciile Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella.

Au fost întreprinse cercetări privind noi specii de dăunători și agenți patogeni semnalați în plantațiile viticole din zonă: Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis, Lygus spinolay, putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) și esca sau apoplexia (Stereum hirsutum), elaborându-se tehnologii specifice de prevenire și combatere.

După 1990, cercetările de protecția fitosanitară a viței-de-vie au ocupat un loc important în cadrul tematicii de cercetare a SCDVV Blaj. Marea majoritate a proiectelor de cercetare-dezvoltare câștigate de SCDVV Blaj în calitate de director de proiect au fost pe tematica de protecția fitosanitară a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie, sub conducerea dr. ing. Liliana Tomoiagă.

În prezent, cercetãrile de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie sunt orientate spre elaborarea și promovarea unor concepte noi şi tehnici noi inovative care să asigure creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei, stabilitate ecologică, protecţia plantei şi a mediului înconjurător, conservarea și sporirea biodiversității și ecosistemului viticol.

În baza studiilor s-au elaborat tehnologii, verigi tehnologice, tehnici, metode şi metodologii omologate: Tehnici agroecologice inovative, favorabile conservării şi reconstrucţiei biodiversităţii în fermele viticole şi pomicole (2018); Tehnologii moderne de combatere a bolilor şi dăunătorilor la viţa-de-vie (strategii ecologice/strategii convenţionale) (2017); Tehnici de prevenire și combatere a putregaiului negru al viței-de-vie, Guignardia bidwelli, adaptate podgoriilor din centrul Transilvaniei; Soluţii tehnologice avansate pentru limitarea declinului biologic produs de bacterii şi ciuperci lignicole la viţa-de-vie în podgoria Târnave (2018); Înmulţirea şi extinderea în producţie a soiurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă la boli, dăunători şi ger Brumăriu şi Radames (2018); Optimizarea sistemului de prognoză și avertizare, prin proiectarea și dezvoltarea unei noi tehnologii: bazate pe Viticultura de precizie (PV) prin implementarea tehnologiilor IoT (internetul lucrurilor).

Vinoteca este tezaurul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

La Blaj se pune în lumină traseul parcurs de vinuri de la an la an, încă de la înfiinţarea unității în anul 1946. Orice sticlă de vin vechi este practic o capsulă a timpului, cele mai vechi sticle din vinoteca stațiunii provenind din 1948. În vinotecă sunt peste 11.300 de sticle de vin vechi și, generic vorbind, valoarea stocului din vinotecă se măreşte odată cu trecerea timpului, vechimea vinului fiind unul dintre criteriile de evaluare ale acestor stocuri.

Vinoteca este amplasată în pivnița Cramei în două hrube cu condiții speciale de temperatură (10 -12 grade) și umiditate, între 50 și 70%. În vinotecă, sticlele cu vin sunt așezate în poziție culcată pe rafturi. Prin păstrarea sticlelor în această poziție se realizează un contact permanent al dopurilor cu lichidul, ceea ce asigură o bună închidere a buteliilor. În pivnița Cramei este amplasată și vinoteca cu vin spumant producția 2002 (22 ani), obținut după metoda champenois printr-un proiect de cercetare RELANSIN.

Vinuri DOC obținute din soiurile omologate la SCDVV Blaj

Radames – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.

Rubin – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.

Selena – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Astra – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10 și 10,8 % și aciditate de 5,6-6,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-19,4 g/L.

Roze Blaj – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Amurg – vin roșu sau roze de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10,5 și 11,6% și o aciditate de 3,7-4,6 g/L H2SO4 extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

Brumăriu – vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Blasius – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,5% și o aciditate de 4,5-6,9 g/L H2SO4, extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

La Crama SCDVV Blaj, obţinerea vinurilor de calitate este o artă

Tezaurul naturii este adus cât mai aproape de desăvârşire în laboratoarele staţiunii. Acolo, sucul auriu al boabelor de struguri trece prin complicate etape, cu nume puţin poetice ca spectrofotometrie, pe care cel ce savureză un pahar cu vin nici măcar nu le bănuieşte.

La ora actuală, crama SCDVV Blaj este dotată cu utilaje și aparatură performantă achiziționată în ultimii 3 ani. Crama include clădirea hală cu funcţia de cramă de vinificație propriu-zisă, cu o capacitate de 900.000 tone struguri anual, iar capacitatea de stocare va fi de 400 hectolitri de vin brut. Condiţionarea și îmbutelierea vinurilor, stocarea temporară a produselor finite sunt asigurate cu utilaje și spații corespunzătoare.

Amenajarea incintei este organizată astfel: săli de degustare cu arhitectură specifică și dimensiuni diferite, în funcție de grupul de turiști, crama (pivnița) cu zona istorică, hrube în arcadă, săli de vinotecă și zona modernă cu rezervoare de inox cu temperatură controlată și toată gama de utilaje de ultimă generație, filtre prese, pompe etc. Prin achiziţionarea acestor utilaje s-au aplicat metodele moderne de procesare primară a strugurilor, începând cu presarea acestora și continuând cu macerarea - fermentarea în cisterne.

Achiziţionarea unei linii de îmbuteliere cu o capacitate de 600 sticle/oră a permis diversificarea permanentă a ofertei în funcţie de exigențele pieţei.

Turismul vinicol, agroturism, turism gastronomic, turism eco și durabil

Dezvoltarea turismului vitivinicol are loc în cea mai mare parte în cadrul programului „Drumul Vinului“, cunoscut şi cu denumirea „Calea Vinului“ („Wine Road“, „Route des Vins“, „La Strada del Vino“, „Vino Carretera“ ş.a). „Drumul Vinului“ reprezintă un program care se concretizează în crearea, dezvoltarea şi parcurgerea unor anumite trasee prin care turiştii nu numai că vor descoperi frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor oenologice ale podgoriei Târnave și Aiud, dar vor îmbina și plăcerea degustărilor de vin cu descoperirea unor parcursuri şi locaţii inedite, cu întreaga lor semnificaţie istorică şi socială, într-un cadru natural de excepţie.

Anca LĂPUȘNEANU

Chiar dacă sezonul de producere a vinului este pe sfârșite, venim cu câteva sugestii pentru cei care încă nu au reușit să-și strângă roadele și doresc să-și facă vinul chiar la ei în curte sau poate vor să încerce pentru prima oară la anul. În primul rând, trebuie să ținem cont că procesul de vinificație diferă de tipul de vin pe care dorim să-l obținem – alb, roșu, sec, demisec, sec, dulce sau demidulce.

Calitatea vinului depinde de soiul strugurilor, nivelul de zahăr din struguri, maturitate fenolică, aciditate, pH și altele. Pentru a stabili dacă strugurii au ajuns la momentul optim de recoltare se poate folosi Refractometrul. Cu ajutorul acestuia se poate măsura cu exactitate nivelul de zahăr din struguri. După recoltare, strugurii sunt selectați, se elimină boabele stricate, cu urme de mucegai sau diverse boli specifice viței-de-vie, codițele și ciorchinele. De la acest proces și până la momentul zdrobirii nu este recomandat să treacă mai mult de opt ore. În cazul în care depozitatea se face în saci din plastic, timpul de aşteptare trebuie redus la maximum patru ore.

Strugurii albi trebuie presați pentru a se separa mustul de pielițe și semințe. Mustul obținut se transferă și este lăsat la limpezit 24 de ore. După cele 24 de ore se adaugă drojdie și se lasă la fermentat.

În cazul strugurilor roșii, aceștia se lasă la fermentat împreună cu pielițele pentru a prinde culoare și a transfera în vin taninii. Se adaugă, de asemenea, drojdie. Fermentarea lor poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni. La sfârșit, se separă lichidul de pielițe și semințe prin decantare și presare.

Fermentația vinului

Zdrobirea boabelor se realizează cu ajutorul unor prese speciale ce pot acționa mecanic, hidraulic sau pneumatic. Recomandat este ca strugurii să fie zdrobiţi în cel mult două ore, astfel încât să-şi păstreze toate calităţile şi vinul să fie aromat. În caz contrar, vinul poate avea un gust dubios, predispus la oţetire. Mustul obținut trebuie filtrat înainte de fermentare, iar fermentare se face doar în camere reci. În tradiţia populară, mustul se ţine cu tescovina 10-12 zile. Atunci când mustul este tras din boştină este absolut necesar să fie filtrat printr-un tifon. Astfel, se elimină mai ales seminţele care fac mult rău vinului din cauza conţinutului de tanin. Uneltele folosite la tragerea vinului (primul pritoc) trebuie să fie foarte curate. Drojdia este unul dintre ingredientele principale deoarece fermentația, gustul și aroma vinului se datorează acesteia. Drojdia consumă zahărul din struguri și îl transformă în alcool și dioxid de carbon. Durata fermentației depinde de temperatură, iar fără oxigen nu se reproduc drojdiile. După ce a fost pus la fermentare, trebuie să trageţi vinul de pe drojdie de măcar două ori la circa 20-30 de zile de când a fost pus în butoiul de fermentare. Pritocul al treilea se face după circa şase luni. Limpezirea vinului are loc după ce procesul de fermentație s-a încheiat complet. Pentru cei care doresc o limpezire mai rapidă a vinului există opțiunile de centrifugare, pasteurizare, supunere la temperaturi foarte scăzute, filtrare, adăugarea unor substanțe (bentonita, caolin, dioxid de sulf).

Este important ca butoaiele în care este depozitat vinul să fie curățate foarte bine și să evităm utilizarea uneltelor de fier. Acest luru poate duce la casarea ferică, care este una dintre cele mai păcătoase boli ale vinului. Se manifestă prin decolorarea şi tulburarea lichidului în contact cu aerul, gustul devenind rapid unul foarte neplăcut. Soluţia de prevenire este simplă: folosiţi unelte şi vase din lemn, plastic sau inox.

Liliana POSTICA

Am vizitat de curând una dintre regiunile viticole importante din țara noastră. A fost prima mea incursiune în această lume boemă a podgoriilor. Un aer nobil plutește peste dealurile de acolo, iar peisajele sunt încântătoare. Unele dintre cramele de aici poartă amprenta timpului, altele sunt desprinse din contemporaneitate, dar toate la un loc creează identitatea podgoriei Dealu Mare. Regiunea de aici are un potențial de dezvoltare extraordinar în mai multe direcții. Despre asta am vorbit cu reprezentanții Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare.

O podgorie mare cu 40 de crame

Înființată în 2002, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare este o asociație a cramelor din regiunea Dealu Mare, dar care până în 2020 nu a avut acțiuni comune în domeniul enoturismului. În momentul de față, cei aproape 20 de membri sunt interesați să promoveze zona, să creeze o reglementare mai strânsă pentru Feteasca Neagră produsă în Dealu Mare, după modelul italian al DOCG-ului, și să se prezinte în fața iubitorilor de vin ca un loc de unde aceștia se pot informa despre vin și pot avea diverse experiențe. A treia ediție a evenimentului Evadare în Dealu Mare a avut loc pe 22-23 octombrie și s-a desfășurat pe 5 trasee care au inclus 15 crame, 4 dintre acestea în premieră la acest eveniment. Pandemia a fost catalizatorul care a dus la dezvoltarea turismului viticol deoarece oamenii își doreau foarte mult să iasă, să viziteze, dar acest lucru nu mai era posibil în străinătate, astfel încât s-au reorientat spre atracții locale, descoperind și cramele. În România sunt 8 regiuni viticole principale, cu nenumărate podgorii. Avem Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei și Munteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și Nisipurile din sudul țării.

Dealu Mare este o podgorie foarte apreciată care concentrează aproximativ 40 de crame și unde ne putem aștepta și la apariția unora noi în anii viitori. Doar o parte sunt membri ai Asociației, dar avem o bună relație cu toți.

Colegialitatea a luat locul rivalității economice

„Prin evenimentul Evadare în Dealu Mare ne dorim să oferim celor care iubesc vinul și ocazia de a descoperi destinații mai neconvenționale, de a se familiariza cu procesul de producție a vinului de calitate și de a cunoaște mai bine produsele cramelor participante chiar de la cei care le fac. Astfel ne bazăm pe trei atuuri, respectiv proximitate, suntem la doar o oră de București, diversitate, pe fiecare traseu avem atât crame mici, cât și crame mari, crame vechi, dar și noi, precum și calitate. Anul acesta am avut cel mai mare număr de crame participante de până acum. Au fost 15 crame împărțite pe 5 trasee astfel: traseul 1 – Domeniul Aristiței, Dagon, Davino; traseul 2 – Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry); traseul 3 – Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery; traseul 4 – Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry); traseul 5 – Budureasca, Stațiunea de Cercetare Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu.

Implicarea fiecărei crame începe din momentul în care a răspuns provocării de a participa la acest eveniment. În primul rând promovează evenimentul alături de colegii de traseu. Această colegialitate care a luat locul rivalității economice este primul element care ne diferențiază de alte zone viticole. Apoi, în zilele Evadării fiecare cramă se pregătește cum se cuvine de oaspeți. Oferă un tur al cramei, organizează o degustare de 4-5 vinuri, printre care și vinuri premiate sau ediții limitate, răspund la întrebările vizitatorilor, le arată locuri inedite din cramă sau le oferă posibilitatea de a merge în vie.“

În fiecare an numărul participanților a fost în creștere

Podgoria Dealul Mare se află în apropierea unor destinații turistice precum Conacul Bellu, în est sunt Vulcanii Noroioși, Conacul Monteoru și salina Sărata-Monteoru. În zonă sunt facilități de cazare, unele chiar la crame (Apogeum, Gramofon, Conacul dintre vii, Casa Timiș, Ferma Dacilor), alte câteva pensiuni sunt marcate pe harta site-ului asociației Dealu Mare (www.dealu-mare.ro) și au fost construite restaurante (Casa Timiș, Ferma Dacilor, Cantina Menzil). Există însă mult potențial în podgoria Dealu Mare, spun reprezentanții asociației, și investitorii s-ar putea gândi să deschidă noi astfel de facilități în zonă.

În ceea ce privește numărul de participanți la evenimentul Dealu Mare acesta a fost în creștere în fiecare an. „Dacă în primul an am avut peste 300, anul trecut peste 500, anul acesta ne putem gândi la peste 700 de participanți, însă trebuie să ținem cont că nu mai suntem în perioada concediilor, cum a fost la primele ediții.“

În ultima sâmbătă din fiecare lună, în podgoria Dealu mare se organizează Sâmbăta sticlelor deschise, un eveniment la care cramele participă prin rotație, oferind posibilitatea de vizitare fără a impune un număr minim de participanți.

Laura ZMARANDA

Tinerețea este un atu în business, chiar dacă responsabilitățile pot părea copleșitoare la început. Tânărul om de afaceri Marian Olteanu din Vișan, comuna Bârnova, județul Iași, director general GRAMMA Wines, a țintit în 2021 la o cifră de afaceri de 2 milioane de lei. În 2007, familia sa a făcut pionierat în România, accesând fonduri europene pentru via pe care o cultiva.

1 milion de euro investiție, 50% fonduri nerambursabile

Cum a început povestea cramei de astăzi?

„În 2007 au fost primele tatonări. Părinții mei au investit 1 milion de euro, din care 50% erau fonduri nerambursabile. Ei aveau proprietatea aceasta care era plantată cu vie și noi duceam struguri fie la Stațiunea de Cercetare Viti-Vinicolă, fie la producători din zonă să fie vinificați. Calitatea strugurilor noștri era bună, dar primeam vinuri de o calitate invers proporțională. Și atunci, cu ocazia accesării fondurilor SAPARD, părinții mei au zis: «Facem o cramă!» Suntem singura cramă din România aproape de un oraș mare, cu o piață a turismului și putere de cumpărare. Suntem la 15 minute, 8-9 kilometri de Palatul Culturii din Iași. Dacă ne uităm pe hartă, orice altă cramă, mică sau mare, e la 30 km, la 40 km, 50 km sau mai departe. Pentru mine totul a început în anul 2009, când recunosc că eram mult prea tânăr ca să am vreo înclinație în sensul acesta. A fost mai mult dorința și pasiunea părinților mei, pe care o continui eu cu mult entuziasm.“

Au început cu 50 ha de viță-de-vie, dar astazi au cca 20 de hectare, dintre care 15 ha sunt pe rod și plănuiesc să înlocuiască 5 ha și să mai completeze cu 5 ha de vie nouă. Nordul țării este o regiune prielnică pentru cultura viței-de-vie, în special a soiurilor de struguri albi care tolerează foarte bine temperaturile scăzute.

Capacitatea de producție, 100.000 de litri/an

Cartea de vizită a tânărului antreprenor ieșean este soiul Aligoté, originar din Burgundia, Franța, o rudă a faimosului Chardonnay, dar mai există în portofoliu Fetească Albă, Fetească Regală, Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră și Merlot.

„Aligote-ul era un soi destul de popular când eram eu mai tânăr, dar mulți producători au renunțat la el în favoarea soiului Chardonnay. Astfel, a rămas o suprafață foarte mică la nivel național cultivată cu soiul acesta, de aceea este foarte apreciat. Vinurile rosé au căpătat foarte mult teren și câștigă adepți din rândul consumatorilor unor alte tipuri de vinuri. Vinul din Fetească Neagră, din soiuri de struguri roșii sau roze, este obținut din vii vechi de 60 de ani din care încă mai avem, dar o suprafață mai mică. Din faimoasa Busuioacă de Bohotin, un soi foarte aromat care vinde chiar și numai cu numele, având o cotă de piață foarte mare între soiurile de vin roze.“

Crama Gramma este considerată ca făcând parte din categoria micilor producători. „Capacitatea de producție este doar de 100.000 de litri/an, avem o autorizație de mic producător, una specifică artizanatului, iar excedentul de struguri pe care îl avem îl transformăm în must pentru că avem foarte mulți clienți interesați de acest produs. Până în prezent n-am făcut niciodată 100.000 de litri. Am mai avut ceva pierderi, când filtrăm se mai pierde câte ceva în procesul de producție. Și atunci facem în jur de 120.000-125.000 de sticle de 0,75 l împărțite în trei culori, alb, roșu și roze. Avem două-trei vinuri pe fiecare culoare, un sec, un demisec și poate un sec la limita cu demisecul. Acestea sunt împărțite pe mai multe soiuri, ne dau niște ediții limitate, între 2.500 și 6.500 de sticle pe fiecare sortiment“, menționează antreprenorul ieșean.

„Ne-am asumat contemporaneitatea“

Numele Gramma vine din limba greacă de la gramatică, literă, cuvânt și nu înseamnă nimic altceva decât corectitudinea în exprimare. „Noi eram din Muntenia, numele de familie e Olteanu și făceam vinuri din Moldova. Părinții mei care nu aveau nicio legătură cu marketingul, cu brandingul sau cu vânzările, tata era doar preot și mama doar soție de preot. S-au gândit să-i spună Casa Olteanu că așa era cel mai logic, că era și Casa Isărescu și așa mai departe. Doar că un element pe care l-au scăpat din vedere este că una e Isărescu, alta e Olteanu. Că vine cu un background în spate. Și am căutat în istoria familiei și nu aveam niciun bunic rege, boier, nicio picătură de sânge nobil acolo, n-am avut nici castel, nici palat, nici conac, nimic de genul ăsta și nici în zona noastră, la Vișan, nu s-a dat vreo bătălie pentru vreo cauză nobilă să fi curs vreo picătură de sânge pentru ceva cu adevărat măreț. Și atunci ne-am dat seama că trebuie să ne asumăm contemporaneitatea și să venim cu un nume de vin cu care, poate nu neapărat se identifică neapărat consumatorul final, dar măcar cu care să rezoneze. Și noi i-am zis «Gramma, vinul conversației»“, specifică producătorul.

Din cauza secetei de anul acesta, din punct de vedere cantitativ producția a fost mai slabă, dar calitatea este mai bună decât în anii anteriori. Producția estimată de Marian Olteanu este de 100.000 de litri de vin, cât permite autorizația și încă cca. 40.000 de litri de must. Planurile de viitor ale antreprenorului includ accesarea unui număr cât mai mare de fonduri europene, precum și investirea în eficientizarea energetică și în turism.

Beatrice Alexandra MODIGA

Septembrie este o lună plină în industria vinului odată ce lucrătorii intră în vie pentru culesul strugurilor. La Domeniile Ostrov există o tradiție ca începutul culesului să fie marcat de o petrecere câmpenească direct în vie, cu invitați de seamă.

Meniul de la Ostrov gândit de Chef Cătălin Scărlătescu și somelierul Daniel Zottu

La debutul campaniei 2022-2023, în podgoria Domeniile Ostrov, între rândurile de viță de vie, celebrul Chef Cătălin Scărlătescu a pregătit preparate în tandem cu vinurile premium ale producătorului dobrogean: Naiada, Legio și Ritual. Astfel încât gusturile să fie perfect asezonate.

Invitații, printre care iubitorul vinului de Ostrov, Codin Maticiuc, s-au bucurat pentru câteva ore de un peisaj de poveste, tomnatic pe malul Dunării.

Vinul de Ostrov, vinul preferat de Codin Maticiuc

Omul de media Codin Maticiuc a declarat în repetate rânduri că vinul său preferat este cel de Domeniile Ostrov.

Asocierea de excepție a vinurilor de Ostrov cu rețetele lui Chef Cătălin Scărlătescu a fost girată de expertul de 5* în industria ospitalității, somelierul și creatorul de vinuri Daniel Zottu.

La masa, oaspeții au fost inițiați în arta degustării. Ținând cont de principiile de bază ale caracterizării vinului: culoarea, aroma, gustul, aciditatea, alcoolul, anul recoltei, se poate crea un gust potrivit pentru un meniu anume.

Astfel, pentru o masa reușită trebuie să alegem vinul potrivit fiecărui fel culinar.

Ce a gătit Chef Scărlătescu pentru invitații de la Domeniile Ostrov

Ca aperitiv a fost recomandat vinul Naiada Cuvee Rose alături de Carpaccio de Vită pe Papadams.

La storceagul de peste, pregătit de Chef Scărlătescu alături de vinul alb sec Legio, asamblaj Sauvignon Blanc & Chardonnay, vin de Domeniile Ostrov medaliat cu aur la prestigiosul concurs Gilbert & Gaillard.

Alături de tortelloni cu brânză, pere și trufe s-a degustat un vin alb sec din gama Ritual, cupaj de Chardonnay & Fetească Regașă.

Vinul recomandat de somelierul Daniel Zottu și Chef Scărlătescu pentru apetisanta friptură de vită Black Angus a fost vinul roșu sec Wine of Black Angus de la Domeniile Ostrov, cu gustul său catifelat de cuișoare, cardamon, zmeură, marțipan, ciocolată neagră, vișine, coacăze, piper, fragi, lemn dulce, tabac, de neuitat.

Vinul roșu, sec, 14% vol, Wine of Black Angus, soiul Cabernet Sauvignon, un vin superpremium, exclusiv HORECA, a fost vedeta ospățului din vie.

Evenimentul s-a desfășurat la Domeniile Ostrov, în Podgoria Ostrov De Origine Controlată (DOC) Oltina, situată în sud-vestul Dobrogei. Regiunea viticolă Terasele Dunării este atestată documentar de peste 3000 de ani.

Vinurile Domeniile Ostrov pot fi comandate online pe www.domeniileostrov.ro

Vechi și nou în același timp. Transformare. Metamorfosis este despre renaștere, o poveste care îmbracă forma unor vinuri românești de calitate. Crama care poartă acest nume se află în podgoria Dealu Mare din Prahova, iar omul care a construit acest brand este Fiorenzo Rista, un italian pentru care România nu a fost niciodată doar o țară adoptivă, ci un cămin îmbogățit cu frumusețea plantațiilor de vie. În 1998 pune bazele cramei Vitis Metamorfosis și începe să rescrie istoria vinurilor românești. Le dă o nouă identitate, proaspătă, cu parfumuri și arome diferite.

Patru game de vinuri, fiecare cu o poveste specială

Crama are 100 ha în proprietate, din care 70 ha le reprezintă plantații de viță-de vie realizate cu fonduri europene. Anul trecut au fost plantate 4 ha, iar anul viitor suprafața va ajunge la 75 ha. Din cele 100 ha, maximum 90 ha vor fi plantate cu vie. În cultură există 6 soiuri albe, printre care Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, dar și soiuri roșii precum Fetească Neagră și Negru de Drăgășani. Din varietatea internațională, crama are Merlot, Cabernet și Pinot Noir, iar la soiurile albe Sauvignon Blanc, Chardonay și Muscat Ottonel. Strugurii obținuți din aceste soiuri în parcele diferite sunt folosiți pentru producerea de vin din patru game diferite.

Potrivit lui Fiorenzo Rista, „o gamă de bază o reprezintă cea a vinurilor obținute din trei soiuri albe, unul roze și patru soiuri roșii. Acestea se vând cel mai bine și au cel mai accesibil preț. Următoarea gamă este de un alt nivel și o reprezintă Colțu’ Pietrei. Vinurile acestei game, comercializate în principal către HoReCa, se obțin dintr-o plantație bine delimitată, amplasată pe o zonă foarte calcaroasă care a inspirat, de fapt, numele vinurilor. Pe eticheta acestor sticle este desenată o hartă cadastrală care arată exact parcela de unde provin strugurii. Ultimele două game, Via marchizului și Cantus Primus, se comercializează, în special, în supermarket.“

Procesul tehnologic pornește în vie prin atenția acordată lucrărilor agrotehnice. Strugurii destinați producerii de vinuri albe sau roze ajung, în funcție de soiuri, în buncăre și apoi sunt împinși cu un melc într-un utilaj care separă boabele de ciorchini. În aceeași mașinărie boabele sunt crăpate în două, iar apoi, prin intermediul unei pompe, ajung în presă. Aici are loc separarea părții lichide, a mustului, care va intra în fermentare, de partea solidă. În ianuarie vinurile albe și roze sunt limpezite și apoi îmbuteliate. Practic, în februarie ajung pe piață vinurile din ultima campanie viticolă.

Ce implică procesul de maturare a vinurilor roșii

Soiurile de struguri roșii nu ajung în buncăre, prima lor destinație fiind mesele de sortare. Aici are loc o a doua sortare (prima are loc în vie). Sunt aleși doar ciorchinii frumoși și de calitate. După desciorchinare și zdrobire strugurii pentru vin roșu ajung în  vase de inox, unde începe fermentarea (15-20 de zile, în funcție de soi, cantitatea de zahăr, calitate). De trei ori pe zi are loc o recirculare, astfel încât mustul de jos ajunge la suprafață și revine la locul lui. Prin această recirculare vinul se îmbogățește în tanini și culoare. Potrivit lui Fiorenzo Rista, în pulpă există zahăr, aciditate și apă, iar toate substanțele importante care trebuie să se găsească în vin sunt conținute de coaja bobului de strugure.

„Vinurile roșii sunt păstrate la maturare în butoaie de lemn. Lemnul folosit pentru maturare este stejarul, dar dimensiunea butoaielor sunt diferite. Un sistem de maturare a vinului în butoaie de lemn de mici dimensiuni e originar din Franța. Într-un butoi de dimensiuni mai mici poți obține într-un an sau un an și jumătate aceleași rezultate pe care poți să le obții dintr-un butoi de 7.500 de litri, spre exemplu. Taninii, culoarea și aroma obținute în fermentare nu sunt stabilizate decât după ce sunt puse la maturare în lemn timp de un an sau doi pentru că oxigenul trece prin porozitatea lemnului și produce această stabilizare. Unele dintre vinurile obținute astfel pot avea o viață de 50 de ani“, spune dl. Rista.

„Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă“

Crama Metamorfosis are avantajul de a fi foarte aproape de București, la doar o oră. Astfel cei interesați pot veni în podgoria Dealu Mare pentru a o vizita. Peisajele de aici sunt sublime, iar în ultimii șase ani zona s-a dezvoltat suficient încât cei care vin aici pot rămâne peste noapte la diferite pensiuni și pot petrece apoi câteva zile într-un tur al cramelor. Cel puțin povestea cramei Metamorfosis merită ascultată.

„Metamorfosis presupune o împletire între latinitate, italiană și limba română și înseamnă o renaștere a viei și vinului românesc. Numele ales are legătură cu poetul Ovidiu, care a fost exilat în Dobrogea și care în acea perioadă a scris poemele Metamorfozele. Am asociat primul poem al lui Ovidiu cu primul nostru vin. În preajma noastră, chiar și la 10 minute de mers pe jos, sunt alte crame care pot fi vizitate, dar și obiective turistice. Îi întâmpinăm pe oaspeții noștri cu poveștea nașterii acestui loc, a procesului de obținere a vinurilor, le prezentăm crama cu toate încăperile ei, iar turul se termină în sala de degustare, unde vorbim despre soiurile din care a fost făcut vinul pe care îl degustă, anul de producție. Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă. În ultima sâmbătă din fiecare lună organizăm Sâmbăta sticlelor deschise, eveniment la care participă mai multe crame din Dealu Mare. Cu ajutorul Asociației Dealu Mare avem și un eveniment numit Evadare în Dealu Mare, care durează două zile și anul acesta va avea loc în octombrie“, spune Beatrice Elisei, marketing manager al cramei.

casetă

„Vinul este artă, este complex, este de fiecare dată diferit, este un mister.“ – Beatrice Elisei

Laura ZMARANDA

Forumul Regional de Viticultură, organizat spre sfârșitul lunii iunie în crama Lacerta din podgoria Dealu Mare din Prahova a fost gândit sub forma a patru ateliere cu diferite teme. Respectiv, bunele practici în aplicarea produselor (o abordare teoretică despre importanța pe care o are utilizarea corectă a produselor conform recomandărilor de pe etichetă), prezentarea produselor noi destinate viticulturii (s-a pus accentul pe partea de făinare, boala cu care viticulturii se confruntă an de an, dar mai ales anul acesta). Un alt atelier a fost despre tehnicile de aplicare a produselor, (demonstrație practică), iar în ultima parte a forumului s-a discutat despre managementul efluenților și fost prezentat sistemul de colectare a deșeurilor Rem Dry, un sistem care ajută agricultorii să managerieze apele cu efluenți din produsele de protecția plantelor.

Produse pentru toate problemele fitosanitare din podgorii

Felicia Fumea, reprezentant vânzări culturi speciale: „Compania Syngenta cuprinde tot ceea ce înseamnă programul tehnologic al viței-de-vie, începând cu făinarea și terminând cu molia viței-de-vie. Portofoliul de produse dedicate făinării începe cu Thiovit Jet, un produs pe bază de sulf. Atunci când este aplicat în doză mai mare acesta poate fi folosit împotriva acarienilor. Acesta se diferențiază de restul produselor prin faptul că microgranulele lui se descompun foarte repede, soluția se omogenizează rapid și nu înfundă diuzele. Topazul este un triazol pe bază de penuconazol, ca substanță activă. Doza lui este de 0,3-05 litri pe hectar, este un produs sistemic pentru care recomandăm aplicarea de la lăstrari de 5 cm până aproape de scuturat. În funcție de lungimea lăstarilor, de fenofaza de vegetație a culturii, se modifică și doza lui de utilizare. Topazul lucrează sistemic în plantă, dar are și efect de gaz care se ridică de pe părțile tratate ale plantei și acționează și asupra celor pe care nu s-a aplicat tratament. Acest produs acționează și împotriva putregaiului negru. Dynali este un produs foarte complex cu două substanțe active, ciflufenamid și difenoconazol, și acționează împotriva făinării, a putregaiului negru, dar și împotriva pătării roșii a frunzelor. Este recomandată aplicarea unor tratamente succesive, după scutural, la interval de 10-12 zile. Este, de asemenea, un produs sistemic, cu efect de gazare, cu acțiune translaminară. Tot împotriva făinării, a putregaiului cenușiu și a manei recomandăm folosirea Universalis în doză de 2 litri la hectar. Are efect revigorant asupra plantelor. Taegro este un produs bio (folosit împotriva făinării și a putregaiului), are o suspensie omogenă care, aplicată foliar, acționează asupra sistemului imunitar al plantei, dându-i o vigoare aparte și este recomandat pe toată perioada de vegetație. Datorită faptului că are un efect ecotoxicologic foarte bun poate fi folosit atât în agricultura ecologică, cât și în sistemul integrat de protecție a culturii.“

Proiect cu capcane „smart“

Iulian Zafiu, director vânzări culturi speciale: „Orondis ultra, lansat anul trecut, este un produs cu două substanțe active, oxatiapropilin și mandipropamid, inovator care, deși se folosește într-o doză foarte mică, poate controla foarte bine mana. Ca tratament de siguranță, Orondis Ultra poate fi aplicat de două ori, înainte de înflorit și imediat după scuturare. Pergado F are două substanțe active, folpet și mandipropamid. Acesta poate fi aplicat chiar în momentul înfloritului. Dacă înflorirea se desfășoară în condiții de temperatură scăzută și ploi, iar presiunea apariției manei este mare putem aplica Pergado în plin înflorit (dar și la scuturare) pentru că nu se întâmplă nimic, nu apar probleme de meiere sau mergeluire. Doza recomandată la hectar este 2,5 kg. Coprantol Duo are două forme de cupru (hidroxid și oxiclorură în doze egale de 140 de grame/litru). Doza recomandată este de 2,5 kg/ha și poate fi folosit de la compactare, atunci când lăstarii au 5-7 cm, și până la înflorit. Avantajele acestui produs sunt forma de prezentare, respectiv microgranularea sub formă de pepite care se dizolvă foarte ușor, nu face praf și, ca atare, nu există pierderi de produs. Unul dintre produsele folosite împotriva acarienilor este Vertimec, în doză de 1 litru/ha, aplicat în perioada dezmuguritului până la lăstari de 20 cm. În ceea ce privește molia viței-de-vie, anul acesta avem un proiect cu capcane smart, cu cameră foto, cu feromoni, cu hârtie lipicioasă. Avem la Grebănu un lot experimental unde am instalat aceste capcane care ne dau informații despre stadiul de dezvoltare a fluturelui, când apar larvele, câte sunt și astfel știm exact când trebuie să aplicăm tratamentul cu Afirm, un alt produs folosit împotriva acarienilor. Prin aplicația de pe telefon primești un raport zilnic și vezi care este presiunea unui potențial atac al dăunătorilor.“

• ---

  Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Europa S-E: „Pe termen mediu așteptăm ca politica europeană să își spună cuvântul în ceea ce privește utilizarea produselor de protecția plantelor. Compania Syngenta investește în portofoliul de produse cu substanțe active care să răspundă noilor cerințe ale Comisiei Europene pe partea de utilizare sustenabilă, durabilă, fără remanență foarte mare în produsul finit, dar și în produsele biologice. Acesta este un punct strategic pentru Syngenta și în viitorul apropiat vom veni cu mai multe soluții în această direcție.“
• Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Europa S-E: „Încercăm să fim foarte prezenți în această zonă, de aceea avem o echipă special dedicată care alocă timp și resurse pentru a vizita viticultorii din această zonă, a le prezenta cele mai noi tehnologii ale noastre și pentru a găsi împreună soluții care să le rezolve problemele.“

  ---

Laura ZMARANDA

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

Cum se face agricultură în Danemarca, de ce are succes conceptul de „smart village“, care sunt asemănările dintre lumea satului danez și lumea satului românesc, cum putem vinde România ca destinație turistică prin tradiții, bucate, vinuri și peisaje sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care ni le-a dat ambasadorul Danemarcei la București, Søren Jensen. Deschis, modest, diplomat, greu de scos din zona de confort (lucru explicat și de CV-ul său), ambasadorul danez are în biroul său un ștergar cu motive românești primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Rep.: Danemarca are investiții în România, inclusiv în agricultură. Ce ne puteți spune despre companiile daneze care activează în România?

Søren Jensen: Cred că sunt în jur de 600 de companii daneze în România active, nu toate cu investiții, dar multe dintre acestea au investiții pe termen lung. În sectorul agricol, una dintre cele mai mari companii produce carne de porc; este vorba despre o companie prezentă în România de mai bine de 15 ani, cu investiții de aproximativ 140 de milioane de euro. Și vă pot spune că nu scoate banii afară din țară, ci reinvestește profitul în facilități de producție, dar și pentru a crea cele mai înalte standarde sanitare posibile. Compania este, de altfel, un model în rândul celorlalți producători de carne de porc, dar mai avem companii și în alte domenii, cum ar fi producția de carne de pui, de brânză și altele.

Rep.: Danemarca deține una dintre cele mai mari cote de piață în privința produselor organice. Cred că toți avem nevoie de astfel de produse. Cât la sută din teren este destinat agriculturii organice în 2021 și ce previziuni aveți pentru viitor?

Søren Jensen: Danemarca folosește 12% din terenuri pentru agricultură organică, aproximativ 10% din ferme alegând să facă agricultură organică. Este ambiția Guvernului de a dubla ponderea fermelor care produc organic până în 2030. Ce-i drept, și apetitul consumatorilor pentru fructe și legume organice a crescut, danezii fiind campioni mondiali la consumul de produse organice.

Rep.: Ce îi motivează să cumpere hrană organică?

Søren Jensen: Cred că este vorba în principal de sănătate. Oamenii vor să consume hrană mai sănătoasă și, de-a lungul timpului, ne-am informat despre efectele negative ale utilizării excesive a pesticidelor atât în ceea ce privește ceea ce ajunge în mâncare, cât și în apa pe care o bem apoi. În Danemarca am avut mereu posibilitatea de a bea apă direct de la robinet, iar acest lucru ar putea fi în pericol în anumite zone din cauza utilizării excesive a produselor chimice în agricultură. Pe de altă parte, vorbim de sustenabilitate văzută și în contextul schimbărilor climatice, o problemă majoră, de aceea și oamenii se îndreaptă în această direcție. Iar în al treilea rând, cred eu, produsele organice au și un gust mai bun. Se poate face diferența între gustul cărnii de porc, de pui sau de vită care au fost crescute și hrănite în mod organic și restul cărnii. De asemenea, și gustul fructelor și legumelor organice este mai bun.

Rep.: Danemarca are și sate frumoase, fiind recunoscută și pentru viața rurală și pentru conceptul de „smart village“. Ce ne puteți spune despre stilul de viață, tradiții și lumea satului danez?

Søren Jensen: Cred că ce am văzut în Danemarca, la fel ca și în multe alte țări, este o tendință a oamenilor de a se muta de la țară la orașe. Oamenii au renunțat la viața la țară pentru a veni către orașe și putem spune că a fost vorba de un trend global, specific în tot vestul. Am văzut așadar și în Danemarca acest lucru în urmă cu 100-200 de ani. În prezent asistăm cumva la o inversare a acestui raport, oamenii renunțând la orașele aglomerate și poluate, cum sunt București și chiar Copenhaga, pentru a se muta în zone rurale, unde au aer curat și o viață mai liniștită. Iar avantajul este că nu se mută înapoi în sate primitive, ci în zone unde au toate facilitățile și pot lucra de acasă datorită tehnologiei și a interconectivității. Cred că acesta este un element-cheie al conceptului de „smart village“ deoarece poți avea condițiile de la oraș la sat. Avem și un concept de sate sustenabile, unde totul este natural. De exemplu, nu se tunde iarba, ci se lasă să crească în mod natural.

Rep.: Aveți deja trei ani în România, ați avut timp să vizitați și sate românești? Chiar văd că aveți aici un ștergar cu motive tradiționale românești, ceea ce este o surpriză pentru mine să văd așa ceva în biroul dvs., și pe care l-ați primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Søren Jensen: Da, chiar îmi place să vizitez România și satele românești. România este o țară frumoasă și îmi place și bucătăria românească. Îmi plac și vinurile românești. Am vizitat și Muzeul Satului, locuiesc în apropiere și mi-am făcut o idee despre tradițiile românești. Sincer, sunt multe puncte comune între satele românești și cele daneze. Până la urmă, viața satului a fost concentrată în jurul producției și a agriculturii. Cred că există mult potențial în dezvoltarea satului românesc și este păcat că multor sate le lipsesc lucruri simple precum apa, chestiuni ce țin de igienă, Internet. Și aici este un domeniu în care companiile daneze ar putea ajuta foarte mult; România obține mulți bani pentru dezvoltarea zonei rurale de la Uniunea Europeană și este loc de a merge înainte și în acest domeniu.

Rep.: Deci vă plac satele, bucătăria și vinurile românești, care sunt în strânsă legătură cu agricultura. Dacă ați invita un prieten din Danemarca în România, care ar fi principalele trei motive care l-ar convinge?

Søren Jensen: Ei bine, pentru danezi întotdeauna există dorința de a vedea țări care au munți, Danemarca fiind o țară destul de plată. Suntem mereu fascinați să vedem țări cu munte, iar România are munți frumoși. Unul dintre locurile pe care le pot explica cel mai ușor este Transfăgărășan. Iar toamna este spectaculoasă datorită culorilor pe care le au copacii. De asemenea, mai încurajez oamenii să vadă și Delta Dunării, un loc minunat, unic în Europa. Coasta poate mai mult sau mai puțin, pentru că avem și în Danemarca, așa că nu suntem fascinați de această zonă, dar cu siguranță suntem fascinați de munte, de satele istorice – cum sunt cele din Transilvania, Bucovina, cele din sud. Este o mare varietate și sunt destul de diferite între ele. De asemenea, le mai spun să vină să se bucure de mâncare bună și de vin bun. Danemarca este unul dintre cei mai mari importatori de vin per capita din lume, ceea ce înseamnă că suntem obișnuiți cu vinul de calitate și cu prețul mic pentru că importăm vinuri care au preț scăzut. Oamenii sunt surprinși pentru că nu știu prea multe despre vinurile românești, deoarece România nu prea exportă vin. Chiar am vizitat câteva crame și mereu am recomandat să se aducă oamenii în aceste locuri pentru a degusta vinuri, pentru atmosferă și pentru a cunoaște alți oameni.

Simona Nicole DAVID

• „Povești cu vinuri românești”, competiție locală dedicată producătorilor mici și mijlocii
• Juriul format din degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)
• Piața de vinuri din România, estimată la peste 406 milioane de euro și un volum de 530 milioane de litri

București, 7 Martie 2022

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. Competiția este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare.

Și în acest an, concursul „Povești cu vinuri românești” se va desfășura în 4 faze,  organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), vor desemna câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce va avea loc la mijlocul lunii mai, va cuprinde astfel 36 de vinuri.

„Prima ediție a concursului a fost organizată în 2016 și, încă de atunci, a rămas o inițiativă de a sprijini cramele mici și mijlocii din România. În urma programului de reconversie pentru vița de vie, început în anul 2009, în multe zone din țară s-au înființat plantații viticole, urmate deseori de crearea sau modernizarea cramelor. Acest program de sprijin a contribuit la o revigorare a domeniului viti-vinicol din România și a impulsionat producerea vinurilor românești”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmațiilor sale, dezvoltarea industriei de profil din România se confruntă cu provocarea promovării și vânzării produselor nou lansate, respectiv branduri și crame mai puțin cunoscute, care însă realizează vinuri de calitate.

„Pentru cramele mici și mijlocii (sub 100 ha), competiția cu producătorii foarte cunoscuți este cumva dezechilibrată. Producătorii mari, consacrați, exploatează suprafețe mult mai mari de viță de vie, își distribuie vinul pe scară largă, la nivel național, și dețin în portofoliu branduri deja cunoscute. Astfel, proiectul nostru, „Povești cu vinuri românești” a fost lansat din dorința de a susține acest segment al pieței, un aspect important fiind faptul că nu este percepută nicio taxă pentru participare”, a subliniat Mario Tomšić.

Un alt avantaj major al competiției susținute de BASF Agricultural Solutions România este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, ediția din acest an va oferi câștigătorilor din faza națională un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Potrivit companiei, scopul acestor premii este să ajute viticultorii în a obține struguri de calitate din care să fie realizate vinuri remarcabile.

Cele patru etape regionale sunt grupate în funcție de principalele zone recunoscute la nivel național pentru producția de vin – Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, Transilvania și Banat. Raportat la principalele crame care se înscriu în concurs, cca. 23% dețin o suprafață cultivată sub 10 hectare, aproximativ 60% cultivă suprafețe între 11 – 50 ha, iar 17% cultivă între 51 – 100 ha de viță de vie.  

„Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase”, a mai spus Country Manager-ul companiei.

În ceea ce privește mecanismul de jurizare, comisia formată din membri ADAR utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Astfel, toate probele de vin sunt evaluate ”în orb” - niciun membru al juriului nu cunoaște cărui concurent îi aparține proba de vin analizată. Ordinea degustării se respectă cu strictețe - întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii. În același timp, examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.

Concursuri dedicate etichetelor din piața de vinuri

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei au șansa de a vota cea mai atractivă etichetă, fiind oferite premii valoroase. Pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertising-ului va alege eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

„Noua componentă de competiție introdusă în acest an, dedicată etichetelor vinurilor înscrise în concursul „Povești cu vinuri Românești” are rolul de a face cunoscute produsele către un target nișat, educat și care deține capacitatea de a recunoaște valorile unui vin. Astfel, în juriu am ales profesioniști cu experiență dovedită: Liviu Țurcanu (Creative Director, Mercury360 Communications), Alex Mălăescu (Creative Partner, Long Shot), Joaquin Bonilla – (Creative Director Consultant, Godmother), Gelu Florea (Senior Art Director, Godmother) și Cezar Necula (Senior Art Director/ Founder, Kingstag Studio)”, a afirmat Mario Tomšić.

Premiul oferit în cadrul competiției jurizate de profesioniști constă într-o licență, timp de un an, pentru aplicația Agrivi destinată farm management-ului.

Piața vinului din România -  2 miliarde de lei (peste 406 milioane de euro) în 2021

„Unul dintre aspectele importante luate în calcul atunci când am decis să oferim pieței de profil șansa unui astfel de concurs, a fost faptul că viticultura are un potențial deosebit în România, un istoric important, condițiile fiind favorabile. Mai mult decât atât, această industrie poate reprezenta statutul de ambasador pentru România și peste hotare. Un alt aspect a fost acela ca noi, BASF Agricultural Solutions România, să contribuim în mod direct prin recomandări și soluții, la obținerea unor producții sănătoase de struguri. Doar așa se poate discuta de vinuri de bună calitate, pornind de la o materie primă excelentă”, a declarat Mario Tomšić.

Astfel, potrivit estimărilor sale, piața locală de vin s-a situat, în 2021, la cca, 2 miliarde de lei, în timp ce volumul a ajuns la aproximativ 530 de milioane de litri de vin. România se situează, astfel, pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumelor produse, după Italia, Spania, Franța, Germania, Portugalia, și pe locul 13 la nivel mondial.

„Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru viticultură și vinificație, astfel încât România a fost printre puținele țări din UE care au înregistrat o creștere a producției. Estimările OIVV indică o majorare a producției de vin, în 2021, pentru țara noastră cu 37% față de 2020, fiind cea mai mare creștere din UE”, a încheiat Mario Tomšić.

Viticultura și vinurile n-au fost chiar preocupări pentru cei care au decis soarta agriculturii în general, în ultimii 30 de ani. Iar fără susținere substanțială din partea statului, cei care se încumetă să înceapă afaceri în acest domeniu pătrund greu pe o piață unde concurența este mare. Iar, dacă reușesc să pătrundă, le este dificil să se mențină.

După o viață de cultură mare, fermierul Ion Bălan din localitatea Baia, județul Tulcea, a pariat și pe viță-de-vie. Ba, mai mult decât atât, a transformat un vechi grajd din anii ’60 într-o cramă de toată frumusețea care arată ca o farmacie. Vinurile produse în Crama Hamangia spun poveștile locului, una dintre poveștile spuse fiind multiculturalitatea Dobrogei, căci aici regăsim aproape 20 de etnii și toți trăiesc în deplină armonie, așa cum, de altfel, a spus și Regele Carol I, la 1878. De altfel, una dintre gamele de vinuri ale Cramei Hamangia se cheamă Kultura, de la cultura viței-de-vie care este foarte veche în Dobrogea, dar și de la multiculturalitatea Dobrogei, căci aici avem în jur de 17-19 etnii. „Sunt dobrogean și îmi amintesc că mereu ne-am înțeles bine și cu rușii lipoveni, și cu italienii, și cu grecii, și cu turcii și cu tătarii”, își amintește Ion Bălan. Celelalte două sortimente de vinuri produse în cramă sunt Pagaia și Ataman.

Din 2.100 de hectare, 48 sunt cu viță-de-vie

Suprafața totală lucrată de fermierul Ion Bălan este de 2.100 de hectare, din care 48 de hectare sunt cu viță-de-vie – 46 de hectare cu vie pentru vin și 2,3 hectare cu soiuri de masa, 2 hectare cu nuci franțuzești și restul de 2.050 de hectare reprezintă cultură mare. Plantația viței-de-vie a fost înființată prin Programul de Reconversie în 2010-2011, mai puțin sistemul de irigații, care a fost realizat prin efort propriu. „La capătul fiecărei parcele de vie am plantat nuci care au atât rolul de a proteja împotriva vânturilor, cât și un aspect plăcut“, explică fermierul.

Perdea forestieră și bazine pentru irigat

În afară de perdeaua forestieră de nuci, fermierul a rezolvat și problema irigațiilor prin curățarea și amenajarea gropilor în care se depozitau gunoaie. „Între cele două sole de vie erau gropi pentru depozitarea gunoaielor, le-am curățat și le-am reprofilat. Vor fi bazine pentru irigarea viei și pe viitor le voi popula și cu pește. Toată lumea se gândește la un pește și un vin, că doar suntem aproape de Deltă“, spune fermierul. Și cum peștele merge bine cu vinul alb, care se bea și mai ușor vara, cele mai multe soiuri cultivate sunt de vin alb, respectiv Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rin. Doar două soiuri de struguri pentru vinuri roșii se cultivă aici, și anume Cabernet Sauvignon și Merlot.

Marketingul și vânzările, provocările cele mai mari

Dacă la cultura mare partea de valorificare nu-i dă bătăi de cap, când vine vorba de vinuri fermierul spune că aici lucrurile se complică din cauza problemelor de marketing și vânzare. „Vinul este produsul care se găsește în cele mai multe sortimente peste tot în magazine, este un domeniu extrem de concurențial pentru că avem vinuri din întreaga lume și ca să pătrunzi pe piață este foarte greu și apoi trebuie să te menții. Asta înseamnă calitate, un raport foarte bun calitate-preț și nu sunt admise greșelile. Aici, dacă ai greșit o dată, trebuie să o iei de la început, asta dacă o mai poți lua de la început“, explică Ion Bălan. Chiar dacă este complicată pătrunderea și menținerea pe o piață tot mai concurențială, solul, apa, soarele, altitudinea și brizele plăcute ale mării, specifice zonei lacunare Razim-Sinoe, sunt principalele elemente care fac ca potențialul plantației viticole Hamangia să fie unul deosebit, iar gustul vinurilor să fie unul de neuitat.

Dacă vița-de-vie a fost cultivată în 2010-2011, vinificarea în crama proprie a început în 2016, vinurile produse aici beneficiind de implicarea unei echipe tinere, oenologul și șeful cramei fiind tineri de până în 30 de ani. Proprietarul cramei intenționează să dezvolte și turismul viniviticol, Crama Hamangia aflându-se chiar pe traseul dintre litoral către Delta Dunării.

Pe lângă mare, Deltă și cei mai vechi munți, în Dobrogea mai sunt și alte atracții despre care se poate povesti la un pahar de vin...  Una dintre acestea este Cetatea Enisala, o fortăreață suspendată pe un colț de piatră, chiar în buza lacului Razelm, pe vremuri un golf al Mării Negre. Cetatea pare să păzească locurile acestea binecuvântate de Bunul Dumnezeu, locuri în care pot fi admirate păsări de apă ce ne amintesc că ne aflăm la limita de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Unică prin faptul că este singura cetate medievală păstrată în Dobrogea, Enisala a fost ridicată de genovezi în a doua jumătate a anilor 1.200. Genovezii au decis să ridice cetatea pe locul așezării antice Heracleea, iar scopul fortăreței era acela de a superviza rutele comerciale, pe apă și pe pământ, care uneau coloniile genoveze de la Isaccea sau Chilia de metropolă.

Cetatea Enisala a fost cucerită de otomani în anul 1388, de atunci datând și prima atestare a numelui Enisala (Yeni Sale – Satul Nou). Deși mici, Munții Măcinului păstrează toate caracteristicile unor munți, aici găsindu-se abrupturi montane de 200 de metri și o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găsește în alte părți prin Europa. De altfel, Parcul Național „Munții Măcinului“ este singurul din Europa unde putem găsi șase ecosisteme diferite: păduri, pajiști, tufărișuri, grohotișuri, mlaștini, stâncării, situri arheologice. Aici, pe cele 11.000 de hectare, găsim 50% din flora țării, dintre care peste 70 de specii sunt plante protejate ca specii rare sau vulnerabile și aproape 30 sunt endemice pentru această regiune. Dar atracțiile nu sunt doar acestea, Dobrogea oferind câte puțin din toate tuturor exploratorilor dornici de peisaje inedite și locuri pentru care să revină. Iar cine vizitează Dobrogea cu siguranță revine. Chiar și pentru un pahar de vin și o poveste la asfințit...

Simona-Nicole DAVID

În plantațiile viticole, lucrările horticole nu se opresc nici iarna, lunile cu vreme rece fiind rezervate anumitor intervenții care să asigure o producție bună în anul următor. Inginerul horticol Vlăduț Cimpoi, de la Staţiunea Didactică Ferma „Vasile Adamachi“ Iași, ne-a vorbit despre trei tipuri de tăieri aplicate viței-de-vie în sezonul rece. Tăierea de rodire se execută în perioada de repaus fiziologic al plantei, așadar de la căderea frunzelor toamna, până la dezmuguritul din primăvară. Dacă tăierea se face iarna este recomandat să se lase o încărcătură pe rod mai mare, urmând să fie corectată în primăvară în funcție de pierderile de muguri provocate de temperaturile din timpul iernii.

Trei tipuri de tăieri distincte

Tăierea de rodire pe cordon speronat. Primul tip de tăiere presupune tăierea de rodire pe cordon speronat, elementul de rod principal fiind reprezentat de cepul pe o lungime de 2-3 ochi; în acest caz coardele se taie la cep de 2-3 ochi. Distribuția cepilor trebuie să fie cât mai uniformă, iar la final trebuie să avem pe butuc un număr de la 10-15 ochi.

Tăierea de rodire pe cordon Cazenave. Al doilea tip de tăiere este reprezentat de cordonul Cazenave; în cazul acesta principalul element este veriga de rod, formată dintr-un cep de 2-3 ochi și o cordiță de 4 până la 7 ochi, se lasă un număr de 6 până la 8 cordițe, repartizate cât mai uniform pe butuc, numărul lor trebuind să fie de 4 până la 6 pe butuc.

Tăierea de rodire dr. Guyot. Al treilea tip de tăiere de rodire este reprezentat de dr. Guyot; are același element ca și la cordonul Cazenave, reprezentat de veriga de rod. De data aceasta coarda este de fapt mult mai lungă, de 12 până la 15 ochi, iar numărul de verigi de rod care se lasă este de 3-4 pe butuc. Specific acestui tip de tăiere este capul înălțat; în prima fază se elimină coardele care au fructificat în anul anterior. După care, din zona capului înălțat, 3-4 verigi de rod formate din cepi, cu 1-2 ochi și corzi lungi de 12-15 ochi, cozile trebuie să fie cât mai viguroase pentru a forma și în anul următor un cordon sănătos, iar la final trebuie să avem numărul de cepi egal, specifică Vlăduț Cimpoi, inginer horticol  la Fermei „V. Adamachi“ Iași.

Executarea tăierilor de rodire

Tăierile de rodire la viţa-de-vie sunt în strânsă legătură cu formele de conducere a butucilor. Condiţiile de mediu şi însuşirile soiurilor cultivate în podgoriile din ţara noastră determină utilizarea a patru forme de conducere: cordon pe tulpină – cea mai răspândită formă dintre tăierile în uscat la soiurile pentru vin: putem avea tăieri în verigi de rod (cordiţe + cepi) sau tăieri în cepi roditori (speroane). Forma în cepi roditori se practică cu bune rezultate la soiurile Fetească Regală, Aligote, Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet, Merlot.

Guyot pe tulpină: se aplică în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi (în general de 8-12 ochi) şi din cepi de înlocuire de 2 ochi. Acest mod de tăiere se recomandă pentru soiurile care rodesc pe elemente de rod mai lungi (Fetească Neagră, Fetească Albă etc.). Braţe înălţate cu înlocuire periodică: se practică în zone de cultură protejată în care temperaturile negative în timpul iernii survin cu mare frecvenţă. La această formă se aplică o tăiere în verigi de rod (coarde + cepi de înlocuire sau cordiţe + cepi). Joasă (Guyot multiplu clasic): recomandată pentru zonele de cultură protejată și pentru soiurile mai sensibile la ger (de exemplu Merlot pe şes). Se practică tăierea în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi şi cepi de înlocuire.

Stropirile și tăierile în livadă

Căldura neobișnuită pentru luna ianuarie a pus în pericol pomii fructiferi și vița-de-vie în anumite regiuni ale țării. Temperaturile pozitive din timpul zilei păcălesc pomii fructiferi și vița-de-vie, grăbind dezvoltarea acestora. Astfel, un eventual îngheț în perioada următoare le va distruge, au avertizat specialiștii de la Facultatea de Horticultură USV Iași.

„În ferestrele iernii (lunile ianuarie-februarie), la pomii fructiferi se fac tăierile de întreținere, cu specificația să nu se înregistreze temperaturi foarte joase și vânt. Tot atunci se pot combate bolile și dăunătorii cu insectofungicide. În luna ianuarie este recomandată plantarea de pomi fructiferi“, a precizat șef. lucrări Marius Dascălu de la disciplina de Pomicultură, Facultatea de Horticultură USV Iași.

Variațiile bruște de temperatură sunt consecința schimbărilor climatice la nivel global, spun specialiștii și, din păcate, zăpada așteptată de agricultori mai întârzie.

„Tăierile în plantațiile cu suprafețe foarte mari se pot începe chiar din luna decembrie, dar în cele cu suprafețe mai mici este recomandat, în general, să se înceapă în luna ianuarie și februarie. Indiferent de sistemul de tăieri ales, este important să evitați tăieturile fără rost, iar rănile care rezultă în urma procesului să aibă o suprafaţă cât mai mică. O greşeală frecventă a viticultorilor amatori este că taie până la 80%-90% din masa de coarde a viei. Aceste tăieri excesive nu fac altceva decât să scurteze durata de viaţă a butucului şi nu au nici efectele dorite. Pentru ca această lucrare să decurgă cât mai bine, înainte de a vă apuca de tăieri trebuie să aveți în vedere să vă aprovizionați cu foarfece și fierăstraie de calitate pentru a vă ușura munca“, ing. horticol Vlăduț Cimpoi.

Beatrice Alexandra MODIGA