Adama Sultan iulie 2020
update 24 Sep 2020

Ce tratamente se aplică răsadurilor

RĂSADURILE DE LEGUME (tomate, ardei, vinete, varza, gulii) - se vor stropi împotriva bolilor foliare şi de tulpină, afidelor, musculiţei albe, acarienilor cu:

1. PREVICUR 607 SL 0,15% – 0,25% sau FOLPAN 50 WP – 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,2% + TOPSIN 70 WDG – 0,07% + FASTAC 10 EC – 0,02%;

2. PREVICUR ENERGY – 0,1% sau DITHANE M 45 – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

  • produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;
  • resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.
  • este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.
  • executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.
  • citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;
  • la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.
  • produsele care se folosesc pentru prevenirea şi combaterea bolilor se vor aplica la interval de 14 zile iar produsele care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor se vor utiliza doar la apariţia atacului.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: DIRECȚIA FITOSANITARĂ OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Să consumăm totuși varză românească!

Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), România se află între primii 10 producători de varză și alte brassicaceae din lume, situându-se pe poziția a 9-a, după China, India, Rusia, Coreea de Nord, Ucraina, Japonia, Indonezia, Polonia, dar înaintea Statelor Unite ale Americii. În ceea ce ne privește pe noi, românii, avem mare tradiție în cultivarea verzei, dar o vreme am uitat de soiurile românești. Vestea bună este că legumicultorii, răspunzând solicitării pieței, au început să revină la soiurile produse în trei din cele cinci stațiuni din țară unde se mai fac cercetări legumicole. Soiurile autohtone, iar azi vom vorbi doar despre varza de toamnă, se remarcă nu doar prin conținutul ridicat în substanțe care fac din această legumă un „aliment-minune“, ci şi prin calitatea foii (fină) și a căpățânii (îndesată).

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău a livrat, de-a lungul timpului, cele mai căutate soiuri de varză:

Buzoiana – soi semitârziu, perioadă de vegetație 135/140 de zile, diametrul rozetei – 75/90 cm, frunză bine acoperită cu pruină, de culoare verde-albăstrui și nervură proeminentă, căpățână îndesată (18-21 cm în diametru), greutate între 2-3,5 kg, cu foile fine, albe, suculente. Soiul este tolerant la boli și foarte productiv, 60-80 tone/ha. Este pretabil pentru murat sau consum în stare proaspătă;

De Buzău – semitardiv, cu căpățână sferic-turtită, 2-6 kg în greutate, foarte îndesată, frunze interioare fine, albe, suculente. Este tolerant la boli, are mare plasticitate (adaptabilitate în aproape toate zonele de cultură din țară), producție mare, 60-80 tone/ha;

Măgura – soi semitardiv, rezistent la crăpare, dar are rezistență mijlocie la anumite boli, căpățână de 1,5-3,75 kg, acoperită cu 2-3 frunze, cocean mediu-gros, frunze interne fine și subțiri. Producția este medie, 70-75 tone/ha.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău are un singur soi produs și omologat:

Silvana – rezistent la crăpare, cu frunze interne foarte fine, căpățână rotunde spre eliptică, parțial acoperită cu frunze de culoare verde crud spre verde, de intensitate mijlocie. Culoarea internă a căpățânii este gălbuie, cu un conținut în vitamina C de 44,50 mg/100 g și de celuloză de până la 1,15%. Potențial excepțional de producție, 80-120 tone/ha.

Trei soiuri, deși a omologat mai multe, prezintă și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut:

Mocira – soi caracterizat printr-o căpățână semiîndesată, de formă larg-obovată, cu frunza foarte subțire, element preferat de gospodine, cu o greutate de 2,5-3 kg. Are capacitate foarte bună de păstrare peste iarnă în stare crudă:

Poiana – căpățână rotundă ușor eliptică, foarte densă, cu o greutate de 1,5-2 kg. Soi cu rezistență mărită la păstrare în depozite;

Laredia – soi de toamnă semitardiv, căpățână ovală spre ușor rotundă, greutate de 2-2,5 kg, frunze oarecum grosiere și cu cea mai bună păstrare peste iarnă în stare proaspătă dintre toate soiurile autohtone.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 20

Abonează-te la acest feed RSS