Gabriel Iustinian Saveliev, un tânăr de 26 de ani, inginer agronom și un adevărat fermier din Broscăuți, județul Botoșani, putea oricând să-și aleagă orice job, dar a preferat să se întoarcă acasă la ferma familiei, care însumează o suprafață de cca 200 ha și pe care vrea să o dezvolte. Cu timpul, pentru tânărul botoșănean agricultura a devenit o știință exactă.

De ce a ales agricultura?

Totul se reduce la pasiune și la voință, iar ambiția și motivarea nu-i lipsesc, cunoștințele nici atât, iar acest domeniu l-a ales din dragoste pentru agricultură, chiar de pe băncile liceului. Ce vedea la Laurențiu Saveliev, tatăl său, își dorea să aplice și el, apoi a ales Facultatea de Agricultură din Iași, iar studiile superioare și-au pus amprenta. După facultate și master, s-a înscris la Școala Doctorală de Științe Inginerești.

„Părinții mei lucrează amândoi în învățământ, iar eu am ales să dezvolt ceea ce ei au început, cu ajutorul informațiilor și experienței pe care am dobândit-o în facultate. În momentul de față toate utilajele din fermă au fost achiziționate prin fonduri proprii, dar fiind într-o continuă dezvoltare, îmi doresc ca pe viitor să accesez câteva măsuri de finanțare.“

„Anul 2023 a lăsat o urmă adâncă“

Îi place câmpul, se simte foarte bine când este acolo, iar per total este foarte sănătos pentru trup și suflet. Pentru că este sezonul culturii de rapiță, am vrut să aflăm dacă se anunță un an bun pentru această cultură în ferma de la Broscăuți.

„În toamna anului 2023 am însămânțat o suprafață de 43 de hectare de rapiță, 40 de hectare de grâu și 3 hectare de triticale. Am avut norocul să dispunem de precipitații care au favorizat răsărirea uniformă a plantelor, ceea ce o să se remarce în momentul recoltării. De asemenea, lucrările tehnologice, administrarea îngrășămintelor și a tratamentelor fitosanitare

s-au efectuat în momentul optim. Ferma noastră este dotată cu absolut tot ce are nevoie, de la utilaje agricole noi, pentru pregătirea patului germinativ, mașini de aplicat tratamente fitosanitare, administrat îngrășăminte, până la mașini de selectat și aplicat tratament la semințe și GPS-uri cu ghidare automata“, adaugă Gabriel Iustinian Saveliev, fermier din județul Botoșani.

Agricultura a devenit pentru botoșănean o știință exactă. În momentul actual, dacă vrei să obții profit, trebuie să știi exact pe ce te bazezi în momentul în care te pregătești pentru un nou an, mai punctează acesta.

„Cheltuielile cu inputuri sunt foarte ridicate, iar nivelul arendei în zona noastră la fel. Anul 2024, în momentul de față, promite recolte acceptabile, dar 2023 a lăsat o urmă adâncă pe care, pentru a o putea remedia, e nevoie de mai mulți ani cu producții și prețuri care, raportate la cheltuieli, să poată aduce un plus profit la hectar.“

Este un domeniu în care înveți mereu. Niciun an nu este la fel, mai spune Gabriel Iustinian Saveliev.

„De câțiva ani ne confruntăm cu schimbări climatice, secetă pedologică și chiar război, care au efect drastic asupra fermierilor. Esența agriculturii este apa: dacă n-ai apă, n-ai succes. Se încearcă tot felul de tehnologii de tip minimum-till, no-till, strip-till, dar care nu pot înlocui cu adevărat lipsa apei“, încheie tânărul fermier din Broscăuți.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un parfum aparte, pe care un inginer horticol are grijă să îl ofere, an de an, clienților care îi calcă pragul. Vorbim despre una dintre cele mai mari sere de flori din România care se află la Vânători, în județul Neamț, coordonată de tânărul Andrei Lazăr, care duce mai departe o tradiție de familie de peste 27 de ani, începând din anul 2015, când a început să administreze sera de flori a familiei construită cu resurse proprii, după ultimele standarde europene.

Sera de flori se întinde pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, iar investiția este de aproximativ 150.000 de euro. Poate să vină primăvara, cu alaiul ei de flori.... căci în seră totul e în grafic, iar plantele de sezon vor înflori curând și vor înveseli casele cumpărătorilor.

„În această perioadă ne pregătim pentru înființarea culturii de Pelargonium, fiind prima cultură din sera noastră. Producția a crescut față de acum doi ani cu ⁠15-20%, astfel am avut în jur de 45-50.000 de ghivece“, adaugă tânărul.

Piața de desfacere este într-o continuă dezvoltare, deși prețurile au rămas aproximativ la fel, mai specifică tânărul producător local, Andrei Lazăr.

„Nu putem vorbi despre o creștere reală, întrucât prețurile produselor finite este același, pe când cel al materiei prime este în continuă creștere. Suntem sceptici momentan în privința modului în care evoluează piața, deoarece statul descurajează producția locală, fapt ce ne afectează implicit și pe noi. Nu dispunem de suport financiar acordat de UE. Încercăm să menținem această afacere prin eforturi proprii, dedicare și muncă“.

Pentru familia Lazăr, această activitate este mai mult decât o afacere, este o pasiune.

„Ne dorim din suflet ca și generațiile viitoare să manifeste la fel de multă implicare și devotament. Florile sunt cea mai frumoasă modalitate de a răspândi bucurie, iar noi iubim să facem asta“, încheie ing. horticol Andrei Lazăr.

Beatrice Alexandra MODIGA

Am cunoscut în ultima vreme mulți tineri implicați în agricultură. Știu că există această temere că generațiile bătrâne de agricultori nu au cui să predea mai departe ștafeta, dar se pare că acest lucru se schimbă. Unul dintre tinerii ale căror ferme le-am vizitat este Ionuț Matei din Gura Vitioarei, Prahova.

„Am vrut să am o fermă după modelul celor de afară“

După întâlnirea cu acest tânăr, am avut certitudinea că se schimbă chipul satului românesc. El este dovada că din urma generațiilor trecute vin tineri curajoși care încă mai vor să muncească pământul, care cresc în curtea gospodăriei lor animale și fac acest lucru cu  același respect cu care o făceau bunicii și străbunicii noștri. Mulți s-au întors în țară după ani de pribegie prin străinătate, cum este și cazul lui Ionuț, și-au redescoperit originile și au pus umărul la construcția noii generații de mici fermieri. Prin munca lor, ferma de subzistență, așa cum le place europenilor să o numească, este de fapt un motor al economiei multor familii din mediul rural. Ionuț Matei a construit, alături de familia sa, un cămin și o microfermă cu 40 de vaci de lapte. S-a întors din Elveția acum patru ani pentru că, deși îi era bine, acolo se simțea străin. Astăzi cu laptele pe care îl obține își hrănește familia și vinde către toți cei care îl caută. Și nu sunt puțini.

„Am crescut de mic cu animale și, văzând în afară că nu se lucrează ca la noi cu furca și coasa, după o experiență de șapte ani în Elveția la o fermă de vaci de luptă, m-am întors în țară. Am vrut să fac ceva frumos, după modelul a ceea ce am văzut în străinătate. În patru ani am reușit să fac tot ceea ce se vede acum. Sistemul de creștere a animalelor este diferit prin tehnologie, iar fermierii străini au altă mentalitate. Se lucrează mai puțin fizic și mai mult cu utilaje. Până să plec în Elveția am zis că nu vreau animale în curtea mea, că nu o să cresc nici găini, dar când am văzut acolo cum se lucrează și că nu este atât de greu a început să îmi placă. Acum chiar iubesc ceea ce fac și nu aș putea să mai stau fără animale.“

„Am investit inițial 15.000 de euro“

Întors în țară, a construit grajdul și a început să învețe din propriile greșeli. Spune că a fost avertizat că nu este rentabil să fi crescător de vaci și că această afacere te poate aduce la sapă de lemn, dar că nu a fost descurajat. Așa a descoperit că poți trăi decent din veniturile unei microferme, doar că trebuie să ai răbdare până apare profitul și să fii conștient că la început pierderile pot fi mari dacă nu te sfătuiești cu cineva care cunoaște bine acest domeniu.

„Am avut 15.000 de euro. M-au ajutat și părinții, iar tatăl meu încă îmi trimite bani din Elveția. Deși am fost ajutat să termin grajdul și să cumpăr animale, tot a trebuit să împrumut o parte din bani. La început am avut doar două vaci de la fratele meu; avea o fermă, dar a renunțat la ea. Laptele pe care îl obțineam de la cele două vaci am început să îl vindem pe la vecini. Când am văzut că se caută laptele, am zis că trebuie să ne extindem și că, dacă tot avem banii ăștia strânși, să facem o fermă mare. Primele exemplare, 12 vaci Holstein,

le-am cumpărat de la Deva, în 2020. Atunci m-am înscris și în Asociația Crescătorilor de Taurine Prahova. Pe parcurs mi-am dat seama că nu îmi place rasa asta, așa că în ultimii doi ani am început să cumpăr exemplare din rasa Bălțata Românească. M-am sfătuit cu mai mulți crescători și toți mi-au spus că este o rasă mixtă care se adaptează și la munte, și la pășune, și la creșterea în stabulație. Primele exemplare nu aveau chiar o genetică de top, ci medie, iar un exemplar a costat în jur de 1.000 de euro. Nu am cumpărat toate animalele deodată, ci câte două sau trei exemplare pe an și am înmulțit efectivul. Anul acesta am deja trei juninci fătate aici și anul viitor mi-am propus să avem zece. Așa voi proceda în fiecare an, voi păstra tineretul.“

„Cele mai bune exemplare dau 60 de litri pe zi“

Ca și alți crescători de animale, Ionuț spune că lipsa pășunilor îl pune în mare dificultate. La asta se adaugă și faptul că în ultimii ani prețurile furajelor au crescut mult peste posibilitățile micilor fermieri. Doar cu promisiunea de a primi niște terenuri pe care să le cultive pentru a-și asigura propria bază furajeră, între timp tânărul a trebuit să găsească totuși soluții pentru a scoate animalele la pășunat.

„Nu am teren și nici pășune, așa că furajele le cumpărăm. Au spus cei de la primărie că anul viitor ne vor acorda pășune, dar vom vedea cât și cum. Nu știm momentan nimic. Au spus autoritățile că vor da niște bani pentru siloz celor care au terenuri și animale. Se vor face contracte, am înțeles, dar unde se vor face și cum nu știu. Nu cred că asta mă va ajuta cu ceva pentru că eu cumpăr tot cu prețul integral furajul. Cumpăr absolut tot, lucernă, silozul de porumb, tărâțele. În 2020, prețul la porumb era de 60-70 de bani, dar acum un an l-am cumpărat și cu 2 lei/kg de porumb. Adică mai mult decât dublu. Într-adevăr, și la lapte s-au dublat prețurile, în 2020 vindeam cu 3 lei/litru, iar acum vindem cu 6 lei. Chiar și așa este greu. Mi-a promis cineva de aici din zonă care are foarte multe terenuri că îmi va da câteva hectare ca să cultiv lucernă.“

Producția de lapte este condiționată de hrana administrată animalelor, iar tânărul fermier le asigură vacilor sale un regim furajer echilibrat. Cu ajutorul unui echipament special, furajele sunt tocate și amestecate și astfel pierderile de nutreț din timpul hrănirii animalelor sunt reduse cu cca 80%.

„Duc vacile la pășunat în livezile oamenilor și le mut cu remorca, câte zece în diferite locații. Pe cele cu lapte le țin acasă. Le asigur un amestec de lucernă cu siloz de porumb, tărâțe de grâu și mălai furajer, iar de la cele mai bune exemplare obțin în jur de 60 de litri pe zi.“

vaci de lapte

„Îmbuteliem laptele în sticle de plastic de doi litri și le etichetăm“

Valorificarea către procesatori este pierdere curată pentru micii fermierii, spune Ionuț. Așa că misiunea de a rezista pe piață îi revine fiecăruia dintre ei. Datorită seriozității de care a dat dovadă, Ionuț a reușit să câștige încrederea clienților săi și livrează zilnic cca 400 de litri de lapte către magazine din județul Prahova, dar și către persoane fizice. Nu rămâne niciodată cu lapte pe stoc și asta spune multe despre calitatea produsului pe care îl pune pe masa oamenilor.

„Acum avem 12 vaci în lactație, restul fiind în repaus mamar. Când am început în 2020 am avut noroc cu pandemia pentru că oamenii au căutat soluții pentru a le fi livrate produsele acasă. Și asta am făcut, am început să livrăm lapte. Îmbuteliem lapte în PET-uri de doi litri, îl etichetăm și îl vindem către magazine sau persoane fizice. Avem aici, la fermă, un frigider unde punem comenzile, cu bilețele, oamenii vin personal să își ia lapte și ne lasă banii în schimb.“

Pentru a ușura procesul de muls, a inventat un echipament. Folosește în acest sens o pompă de vacuum pe care a montat o țeavă de aer cu robineți de grădină și mulge la bidon. Costurile acestui echipament au fost în jur de 3.000 de lei. Pentru moment este suficient, dar pe viitor ar fi nevoie de o instalație de muls care să ducă laptele direct în tancul de răcire pe care îl folosim vara.


  • „Mi-aș dori ca această fermă să devină una de top. Cu animale puține, dar de top. Nu îmi doresc o fermă cu 1.000 de vaci, ci una cu maximum 50 de exemplare, cu tot cu tineret. Avem un trai liniștit și decent și mai multă muncă nu putem face, dar nici să angajăm un om nu ne permitem. O familie trăiește decent chiar de pe urma a doar 20 de vaci, doar că nu mai ai liber, nu ai sărbători, muncești de luni până duminică.“
  • În ceea ce privește investițiile făcute, Ionuț nu a ținut o evidență strictă a lor. A folosit toată agoniseala pe care a avut-o pentru a dezvolta această fermă și este mândru de ceea ce a reușit să facă. Spune că, la un moment dat, va apărea și profitul, dar crede că va mai dura cel puțin doi sau trei ani până va reuși să amortizeze toată suma alocată acestui proiect. Între timp, va continua să investească în această ferma nu doar bani, ci și mult suflet.

Laura ZMARANDA

MATERIALUL VIDEO

Într-o țară în care agricultura este polarizată între ferme mari și exploatații mici, de câteva hectare, o nouă generație de fermieri se luptă să își facă loc în peisajul agrozootehnic, tineri care își dedică timpul cu pasiune cultivării pământului sau creșterii animalelor. Unul dintre acești tineri este Darius-Ionuț Micu, din comuna Ruginoasa, județul Iași, în vârstă de 19 ani, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, anul I.

Când zootehnia face casă bună cu agricultura

Tânărul s-a apucat de agricultură pentru că părinții săi sunt fermieri. În prezent, administrează o fermă mixtă de familie, vorbim de aproximativ 350 de hectare și un efectiv considerabil de animale. L-am găsit, într-una din zile, în fermă, iar într-un moment de răgaz ne-a spus cât de important este pentru el acest domeniu. „Cultivăm porumb, floarea-soarelui, grâu, lucernă și orz. Transportul cerealelor este asigurat de către camioanele proprii. Pentru o activitate continuă, pe timpul iernii achiziționăm un număr de 35-40 de tauri din rasa Albastru Belgian și Bălțata Românească, iar pe timpul verii un număr de 250 de miei din rasa Karakul și Carabaș“, specifică tânărul fermier din județul Iași.

Unul dintre cei mai tineri fermieri din județ

Ferma familiei Micu s-a dezvoltat treptat cu terenul agricol și animalele, implicându-l pe Darius, de la o vârstă fragedă, în administrarea acestui business. „De mic copil am fost înconjurat de tot ce înseamnă agricultură și am prins drag de aceasta. Ca urmare, am ales să urmez studiile acestei facultăți. Vreau să accesez submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Nu mă văd făcând altceva, vreau să dezvolt afacerea și să implementez tehnologii moderne, care ne-ar ajuta să obținem recolte cantitative și calitative. Îmi place să mă informez și să pun în practică echipamentele de ultimă generație, să încerc diferite metode pentru pregătirea terenului, însămânțarea și erbicidarea culturilor. Agricultura este o artă pe care o recomand cu încredere tinerilor de vârsta mea, este o afacere de viitor, deoarece nu o să dispară niciodată, pentru că din asta ne hrănim“, încheie Darius-Ionuț Micu, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, anul I.

Noi îi urăm mult succes în demersurile lui și dorim ca munca să-i fie răsplătită pe măsură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Joi, 7 decembrie 2023, a avut loc la București conferința de presă în cadrul căreia a fost lansat primul Ghid pentru Digitalizarea Agriculturii din România și prima inițiativă de acest gen din Sud-Estul Europei.

Ghidul Digitalizării a fost elaborat cu scopul de a asista fermierii români în inițierea procesului de digitalizare în fermele proprii, fiind un instrument practic menit să furnizeze cunoștințele esențiale pentru înțelegerea modului în care tehnologia digitală îmbunătățește activitatea agricolă și crește eficiența fermelor. Ghidul a fost creat de către practicieni și este rezultatul muncii de pe teren și din birou a tinerilor fermieri cu experiență, membri Agrinnovator, pasionați de agricultura digitalizată.

Ghidul cuprinde noțiuni generale cu privire la digitalizare agriculturii, recomandari practice și o analiză aprofundată a aplicațiilor și soluțiilor existente în piață și a impactului lor asupra eficienței și sustenabilității în agricultură. Fiecare dintre aplicațiile examinate în cadrul acestei analize aduce diferite beneficii în eficientizarea activității agricole. Fermierii pot astfel alege în mod facil aplicațiile adecvate propriei ferme.

George Chiriță, Coordonator al Grupului de lucru Transformarea digitală a agriculturii din cadrul Agrinnovator, a declarat:

„Ghidul este făcut de fermieri, pentru fermieri. Dacă fermierul trebuie să se adapteze, așa se vor adapta și uneltele pe care acesta le folosește, dar și comunitățile din jurul acestuia, iar munca noastră de până acum și viitoarele noastre demersuri dovedesc acest lucru. Ne angajăm să facilităm intrarea fermierilor români într-un ecosistem dinamic ce are la bază digitalizarea, proces care începe cu acest ghid. ”

Oana Florea, membru în echipa Agrinnovator, despre metodologia ghidului:

„Primul pas pentru crearea raportului privind soluțiile de digitalizare în agricultură a fost elaborarea unei metodologii, prin realizarea unui studiu de piață și elaborarea unui inventar al soluțiilor de digitalizare utilizate de fermieri. Astfel, am obtinut o imagine de ansamblu facil de citit din care reiese scopul fiecărei aplicații și cum poate fi folosită aceasta de către fermieri.”

Andrei Chiriac, membru în echipa Agrinnovator, despre impactul ghidului:

„Experiențele reale, provocările și succesele fermierilor au fost integrate în acest ghid, făcându-l o resursă autentică și concentrată pe nevoile concrete ale celor care lucrează pământul. Ghidul are scopul de a fi un limbaj introductiv pentru toți fermierii pentru ca tranziția digitală sa fie cât mai accesibilă. Un pas important în digitalizarea fermei mele a fost dotarea cu o stație agro meteorologică ultra performantă.”

În cadrul evenimentului, tinerii membri ai grupului Agrinnovator au primit premiul de excelență pentru pionerat în promovarea digitalizării agriculturii în România oferit de către compania Agricover, un susținător al inițiativei tinerilor fermieri ce formeaza grupul Transformarea digitală a agriculturii din cadrul Agrinnovator.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale lansează joi, 2 noiembrie 2023, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare în cadrul intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul PS 2023-2027.

Astfel, potențialii beneficiari pot depunere cererile de finanțare începând cu data de 2 noiembrie 2023, ora 09:00, prin intermediul paginii oficiale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – www.afir.ro.

Sesiunea de depunere este deschisă până la data 31 ianuarie 2024.

Fondurile disponibile pentru sesiunea de cereri de finanțare aferentă intervenției DR-30 în valoare de 250.691.764 € cuprind alocări distincte pentru componenta națională (175.484.235 €) și pentru zona montană (75.207.529 €).

La secțiunea Finanțare pe site-ul www.afir.ro este publicat Ghidul Solicitantului și anexele aferente, necesare întocmirii documentației în vederea depunerii cererilor de finanțare.

Pe site-ul AFIR au fost publicate Ghidurile Solicitantului finale:

1) DR-27 - Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă

Scop

DR 27 - „Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă” se încadrează, conform Regulamentului (UE) 2021/2 115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021, în prevederile art. 73,  contribuind la îndeplinirea Obiectivul Specific 8 „Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile”.

Obiective

Sprijinul acordat prin investiții în infrastructura agricolă de acces va avea un efect pozitiv asupra competitivității sectorului agricol prin îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole, prin modernizarea şi adaptarea căilor de acces, asigurând o bună aprovizionare şi un acces mai facil către consumatori şi piețele de desfacere.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole). 

Beneficiari

Unități administrativ teritoriale (UAT) şi/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare. 

Sprijin nerambursabil

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăși 1.000.000 euro/beneficiar.

2) DR-28 - Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural

Scop

DR 28 - „Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază” din spațiul rural” se încadrează, conform Regulamentului (UE) 2021/ 2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021, în prevederile art. 73, contribuind la îndeplinirea Obiectivul Specific 8 „Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile”. 

Obiective

Sprijinul acordat prin DR 28, pentru investițiile de construcție, extindere și îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale din zonele rurale, va contribui la promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale. 

Beneficiari

Comunele (Unități Administrativ Teritoriale) și asociațiile acestora înființate conform legislației naționale în vigoare.

Sprijin nerambursabil

Valoarea sprijinului va fi de maximum 1.000.000 euro/ beneficiar.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil raportată la costurile eligibile per proiect va fi de 100%.

3) DR-30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Scop

Intervenția DR 30 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” se încadrează conform Regulamentului nr. (UE) 2115/ 2021, art.75, punctul 4 în  tipul de intervenție „Instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale” şi contribuie la atingerea obiectivelor specifice, a obiectivelor transversale și sectoriale relevante privind:

  • Atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a altor noi fermieri și facilitatea dezvoltării sustenabile a întreprinderilor în zonele rurale,
  • Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusive a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile,
  • Obiectiv transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri. 

Obiective

Prin intermediul DR 30 se urmărește:

  • instalarea tinerilor fermieri, ca şefi /manageri ai unei exploatații agricole  ce va îmbunătăți structura de vârstă a fermierilor, va contribui la înlocuirea generațiilor de fermieri, va promova aspectele privind protecția mediului, agricultura ecologică, asocierea și va contribui la consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale;
  • încurajarea tinerilor şi a familiilor din mediul rural și în special din zona montană de a rămâne în mediul rural  ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naţionale în general;
  • încurajarea tinerilor care dețin un nivel de pregătire profesională și competențe adecvate care să asigure gestionarea eficientă a exploatației;
  • adaptarea la o agricultură rezilientă și inovativă prin promovarea tehnologiilor și tehnicilor de producție moderne cu impact redus asupra mediului și eficientizarea utilizării resurselor naturale și desfășurarea unei activități agricole competitive;
  • creșterea numărului de tineri fermieri care desfășoară o activitate agricolă ca şefi /manageri de exploatație, îi va încuraja să devină competitivi, să își sporească gradul de orientare spre parteneriate și forme asociative; 

Beneficiari

  • persoane fizice înregistrate şi autorizate în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/ 2008, cu modificările şi completările ulterioare:
    • individual şi independent, ca persoană fizică autorizată (PFA);
    • ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale (II);
    • ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale (IF);
  • asociații unici și administratorii societăților cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • asociații majoritari (majoritate absolută 50%+1) și administratorii societăților cu răspundere limitată – SRL, înfiinţate în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

Sprijin nerambursabil

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei ani și este de:

  • 70 000 de euro pentru exploatațiile între 12 000 € SO și 100 000 € SO;
  • 70 000 de euro pentru exploatațiile din zona montană între 8 000 € SO și 100 000 € SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe, astfel:

  • 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare;
  • 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului  de finanțare.

4) DR -37 - Transfer de cunoștințe

Scop

Modernizarea sectorului agricol prin sprijinirea schimbului de cunoștințe și diseminarea rezultatului final între actorii implicați, în vederea asigurării unui flux optim de cunoștințe.

Obiective

Sprijinul acordat în cadrul acestei intervenții va răspunde nevoilor de cunoaștere și informare ale fermierilor, ajutându-i să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește managementul fermelor, a gospodăriilor și comunităților acestora.

Beneficiari

Ghidul se adresează furnizorilor de formare profesională prin utilizarea costurilor unitare standard si a platformei online prin care se vor implementa proiectele de formare profesională.

Sprijin nerambursabil

Pentru rambursarea cheltuielilor eligibile se va utiliza formula de calcul pe bază de costurilor unitare standard (CUS).

Cele 3 variante de cost unitar standard sunt:

a)  COST UNITAR STANDARD (A) - FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU CAZARE – include costul unitar standard pentru experții formatori, echipa de implementare, transport, cazare, masă, sală de conferințe, consumabile și materiale suport, cheltuieli indirecte. Valoare CUS: 94 euro/persoană/zi.

b) COST UNITAR STANDARD (B) - FAȚĂ ÎN FAȚĂ FĂRĂ CAZARE - include costul unitar standard pentru experții formatori, echipa de implementare, transport, masă, sală de conferințe, consumabile și materiale suport, cheltuieli indirecte. Valoare CUS: 67 euro/persoană/zi.

c) COST UNITAR STANDARD (C) – ONLINE. Valoare CUS: 21 euro/persoană/zi.

Mai multe detalii pe site-ul afir.ro

Gigel-Radu Rîclea are 19 ani, este student în cadrul Facultății de Agricultură din Iași, iar în weekenduri și vacanțe revine acasă, în comuna Dodești, județul Vaslui, unde împreună cu familia administrează o fermă cu un efectiv de 400 de ovine și 70 ha de teren arabil. Acesta a ales un domeniu în care specialiștii adevărați au devenit greu de găsit şi visează să facă agricultură ca la manual, de aceea chiar de pe băncile facultății încearcă să-şi facă loc pe piaţă.

Povestea fermei din județul Vaslui începe în urmă cu 20 de ani, când tatăl său a achiziționat 25 de ovine, astăzi ajungând la un efectiv de 400 de capete de ovine din rasa Merinos de Palas, specifică tânărul fermier vasluian. Cum nu poate exista zootehnie fără producție vegetală, viitorul inginer ne spune și cum este anul agricol pentru ferma de la Dodești.

„La noi în familie, creșterea ovinelor este o tradiție care este dusă mai departe din generație în generație. În 2015 am achiziționat primul tractor, unul românesc U650, și utilajele necesare. Producțiile de grâu și orz au fost bune anul acesta, în schimb, culturile de porumb sunt compromise, lipsa apei și temperaturile ridicate le ofilește de la o zi la alta. Nu avem posibilitatea să construim un sistem de irigație, fiind mai mult o zonă de deal în comuna noastră. 2023 este un an problemă și nu doar în cazul meu, cred că în cazul multor fermieri; pășunile sunt uscate, animalele nu mai au ce mânca și culturile sunt compromise“, ne spune tânărul fermier din comuna Dodești, județul Vaslui.

Tatăl, un model demn de urmat

Fără pasiune, o fermă nu poate funcționa, punctează tânărul.

„Cei care doresc să investească într-o asemenea fermă trebuie să aibă dragoste pentru animale și natură. În viitor îmi doresc să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea fermei, creșterea efectivului de animale, precum și a suprafeței de teren. De asemenea, doresc să achiziționez și un tractor nou. Peste 5-10 ani văd ferma acesta undeva mult mai sus, mult mai dezvoltată și mult mai frumoasă. Ca tânăr fermier, sunt mândru să activez în acest domeniu, cu toate că încă sunt la nivelul de a învăța.

Am ales acest domeniu în primul rând pentru a duce afacerea familiei mai departe și, mai ales, pentru că îmi place, având un bun exemplu în tatăl meu, care este un perfecționist în ceea ce face“, ne mai spune Gigel-Radu Rîclea.

Merinos de Palas, oi productive și bine adaptate

Prolificul de Palas este intens solicitat pentru încrucișări cu rasele locale, din care rezultă indici înalți de productivitate în asociație cu rezistența sporită specifică raselor autohtone.

Merinosul de Palas și liniile noi create ale acestuia se consideră rasă de top pentru creștere în regiunile noastre.

Animalele sunt căutate de crescătorii noi, ca rasă de profit, dar și de cei vechi pentru îmbunătățirea calităților turmei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Puțini tineri mai sunt atrași de apicultură, pentru că anii cu producții bune sunt tot mai puțini, dar când ai norocul să fie moștenire de familie, alte direcții pe care să mergi nu-și au rostul. Pasiunea cere sacrificii, iar fără sacrificii nu poți ajunge să te numești apicultor! Credem în exemple de bune practici și de aceea vă propunem acest articol.

Produsul montan, mențiune de calitate

Ovidiu Dănuț Hura a început cu patru stupi, a mai cumpărat încă câțiva, a înţeles, la 15 ani, că asta vrea să facă şi în prezent are peste 500 familii de albine.

Ovidiu are 26 ani, este din Voitinel, o comună din județul Suceava, şi face apicultură de aproape 10 ani. A trecut cu bine şi prin provocările anului pandemic, deşi ocaziile de a-şi face cunoscute produsele prin târguri au fost mai puţine. A reuşit, cu toate acestea, să vândă aproape întreaga producţie.

„Am început acest business din pasiune și am prins drag de albine. Avem produse din diverse sortimente, fiindcă fac și pastoral, am mai multe locații. Anul acesta am scos pe piață un produs nou, respectiv un făguraș în stare pură construit doar de albină, noi nu am intervenit cu nimic; precum și mierea de mană, un produs din zona de munte complex pentru dieta noastră, care are foarte multe proprietăți (minerale, vitamine, aminoacizi). Inițial, am avut patru familii de albine, actualmente am ajuns la peste 500 de familii de albine, iar împreună cu familia vrem să aducem atât pe masa bucovinenilor, cât și întregii țări produsele noastre montane. Aș dori ca toate produsele noastre locale să nu meargă la export, iar noi, ca români, să încercăm să consumăm produse românești bio, produse montane“, a specificat tânărul apicultor din județul Suceava.

Miere din suflet de floare

Adrian Bejenaru comercializează produse apicole sub brand-ul „Beezum – Miere din Suflet de Floare.“ Apicultorul și-a început afacerea în urmă cu 15 ani, ducând mai departe tradiția începută de bunica sa. Astăzi, Adrian Bejenaru îngrijește 140 de familii de albine în Comănești, județul Bacău.

„Povestea a început acum 15 ani, când am continuat tradiția începută de bunica mea. De mic copil am fost învățat de tatăl meu să am o deosebită grijă de albine și așa am început să iubesc timpul petrecut lângă ele. Cu timpul, am deprins o parte din tainele apiculturii. Pornind de la câteva familii, prin dedicare și pasiune am ajuns să îngrijesc 140 de familii de albine. Ideea Beezum a venit din dorința de a împărtăși cu ceilalți delicioasa miere realizată de albinele noastre. Cu cât am oferit mai multă atenție albinelor, cu atât acestea ne-au răsplătit din belșug cu o miere și mai delicioasă. Ele ne surprind mereu cu inteligența și dedicarea lor, lucru care ne face să le îngrijim și cu mai multă dragoste și, totodată, cu o deosebită atenție“, punctează apicultorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Situația admiterii la liceele agricole pentru anul școlar 2023-2024 a fost înregistrată și centralizată după repartizarea elevilor în prima etapă de admitere, care a avut loc pe 19 iulie, dezvăluind o perspectivă asupra mediilor de admitere și a gradului de ocupare a acestor instituții. Gradul de ocupare a locurilor este de 82%, similar cu cel din 2022 (84%), însă numărul de elevi care au optat pentru un liceu agricol este în creștere: 3.414 în 2023, față de 3.040 în 2022. Gradul de ocupare de doar 82% se explică prin creșterea cu 686 a numărului de locuri în anul 2023.

Liceele agricole depun eforturi consistente pentru a crește interesul tinerilor pentru meseriile agricole și își îmbunătățesc continuu programele educaționale pentru a rezolva o problemă persistentă: elevii sunt încă reticenți în a alege specializările agricole, considerându-le mai puțin competitive sau nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.

Cu toate că liceele tehnologice agricole au încercat să se adapteze la cerințele unei agriculturi tot mai tehnologizate și competitive, mediile mici de admitere reprezintă o provocare majoră. În contextul unei economii în schimbare și al cerințelor ridicate ale pieței muncii, este crucial ca tinerii să fie încurajați să își urmeze vocația în domeniul agricol. Totuși, aceasta necesită eforturi concertate din partea autorităților și a instituțiilor de învățământ pentru a promova o imagine pozitivă a agriculturii și a oportunităților de carieră pe care acest domeniu le oferă.

„Deși gradul de ocupare a scăzut ușor, faptul că au fost oferite multe locuri înseamnă că liceele agricole continuă să se dezvolte și să răspundă nevoilor tot mai mari ale elevilor interesați să urmeze o carieră în domeniul agricol. Cu perspectiva pozitivă a creșterii sectorului agricol din România și a oportunităților de angajare pe piața muncii, este de așteptat ca interesul pentru liceele agricole să crească și să ofere un mediu propice viitorilor specialiști în agricultură. Un rol important revine și fermierilor și companiilor de agribusiness pentru dezvoltarea de parteneriate de practică, mentorat și burse pentru a încuraja implicarea activă a elevilor în activitățile agricole moderne și a le demonstra potențialul carierei în acest domeniu dinamic și esențial pentru țară“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Manager în cadrul Fundației World Vision România.

Agricultura rămâne un pilon esențial al economiei, iar cererea de specialiști în acest domeniu este în creștere continuă. Contrar percepției comune, salariile din domeniul agricol sunt foarte competitive, oferind posibilități de avansare în carieră și contribuind la dezvoltarea comunităților locale.

Prin urmare, încurajarea tinerilor să urmeze o carieră în domeniul agricol este crucială pentru asigurarea unui viitor sustenabil în agricultură. Cu programe educaționale actualizate și echipamente de ultimă generație, liceele agricole oferă elevilor toate resursele necesare pentru a-și construi o carieră de succes în acest domeniu dinamic.

Pentru mai multe informații detaliate privind admiterea la liceele agricole, puteți consulta site-ul Ministerului Educației Naționale admitere.edu.ro.

În concluzie, liceele agricole reprezintă nu doar o alegere atrăgătoare pentru viitorii specialiști din agricultură, dar și o necesitate vitală pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii noastre. Tinerii sunt încurajați să urmeze pasiunea pentru natură, plante și tehnologie și să aleagă o carieră în acest domeniu esențial, care continuă să ofere oportunități valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională. Situația admiterii ne oferă o imagine clară, dar și provocatoare a drumului pe care îl are de parcurs educația agricolă în următorii ani.

Caseta

Despre Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA)

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din licee. Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.

În ultimii 8 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe redarea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor. Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Inițiativele consorțiului CEA se adresează tuturor celor 59 de licee tehnologice cu profilul agricultură din întreaga țară. Pentru mai multe informații vizitați site-ul CEA: https://educatieagricola.ro/.

Pentru mai multe informații, persoana de contact: Daniela FARCAȘ, email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Clubul Fermierilor Români a organizat cu succes, putem spune, cea de-a III-a ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“ în data de 7 iunie 2023. Evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Printre participanții remarcabili se numără Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Victor Negrescu, europarlamentar, Thierry de l'Escaille, președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ), și Adam Nowak, vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

Cu o participare semnificativă și diversificată, conferința a reprezentat, în fapt, un real forum de discuții și schimb de idei în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. Evenimentul a reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Oportunități pentru tinerii fermieri

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. În cadrul acesteia, au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social-politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, s-au abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

A doua parte a conferinței s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

200 de tineri fermieri, parte în program

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a subliniat: „Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu.“

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“ a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Evenimentul a marcat, de asemenea, continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură“, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program până în prezent, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.


Ținta iniţială a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“ era să pregătească 1.000 de copii de fermieri, absolvenţi de facultate, să devină liderii care să îşi asume un rol în comunitate, în afacerea lor, dar şi un rol în punerea tehnologiei la lucru pe noile modele. Programul are trei obiective: să asigure succesiunea, să îi pună pe tineri în poziţia de vectori ai transformării şi să dezvolte o comunitate de afaceri.

Florian Ciolacu a menţionat că au fost patru serii până în prezent şi că interesul participanţilor a crescut de la o serie la alta. În prezent, se fac recrutări şi nu toţi cei intervievaţi sunt admişi. Până în prezent, peste 200 de tineri au absolvit programul, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, antreprenori care vor duce agricultura românească la următorul nivel.


Bogdan PANȚURU

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În această etapă este pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru intervențiile DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile, așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului” a declarat Directorul general AFIR, George CHIRIȚĂ.

Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe (75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare).

Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

La nivelul Direcțiilor Agricole Județene, responsabile cu implementarea Programului Tomata, la data de 03.04.2023, s-au înregistrat un număr de circa 22.295 solicitanți pentru înscriere. Astfel, în județul Olt s-au înscris 7.070 beneficiari, în județul Galați avem peste 5.700 de solicitanți, în Dolj 1.936, iar în Giurgiu 1.881. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat un număr de 17.180 de cereri, acum se remarcă o creștere de peste 20 %.

Din datele operative prelucrate de MADR, în prezent, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși, lucru pozitiv, având în vedere implicarea tinerei generații în dezvoltarea propriilor afaceri din agricultură. Dintre județele performante în privința tinerilor, menționăm județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program, este o cifră care ne onorează. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1224 tineri care renunțaseră la pribegie și au revenit în țară pentru a se apuca de această activitate. Avem satisfacția realizării actului normativ încă din anul 2022, fapt care asigură predictibilitatea Programului. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Din analiza informațiilor centralizate se observă că acest Program a fost accesat în toate județele, pentru anul în curs prezentând un deosebit interes în rândul tinerilor, așa cum reiese din datele operative.

Producătorii de tomate au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat circa 3000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv, în conformitate cu HG 1569/2022.

Regăsiți atașat acestui comunicat stadiul depunerii cererilor pe fiecare județ in parte.

Click aici - Situație județe program tomata 2023 (pdf)

Cine sunt cei care ne hrănesc? La zi, în agricultură, de data aceasta cu tânărul inginer agronom Florin Humă care, împreună cu familia, administrează

1.400 hectare în comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui. Acesta a absolvit în urmă cu 9 ani cursurile Facultății de Agricultură din Iași, ulterior a revenit în satul natal cu scopul precis de a moderniza activitatea agricolă din ferma tatălui său şi de a o extinde atât ca dimensiune a suprafeței exploatate, cât şi ca tipuri de activități desfășurate, orientându-se inclusiv spre valorificarea superioară a producției agricole. Unul dintre cei mai importanți pași a fost cel legat de realizarea investițiilor în noile tehnologii de producție şi în depozitarea recoltelor, urmat de investițiile într-o unitate de producere a nutrețurilor combinate.

Drone şi agricultură de precizie

Florin Huma Vaslui

Florin activează în sectorul vegetal, fiind responsabil cu adaptarea tehnicii şi a tehnologiei la tot ceea ce este mai nou. El a introdus în ferma vegetală dronele şi agricultura de precizie – de la semănat şi până la controlul culturilor şi la aplicarea produselor de protecție a plantelor.

„Lucrez în jur de 300 de ha pe societatea mea. Cultivăm în special cereale de toamnă, grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, dar mai avem și lucernă. În spatele meu sunt trei celule de depozitare a câte 1.000 de tone fiecare, 3.000 tone de stocare cereale. Am urmat cursurile acestei facultăți pentru că mi-am dorit să lucrăm cât mai profesionist. Acum, în ferma noastră se practică agricultura de precizie. Am achiziționat împreună cu tatăl meu diverse utilaje performante, care ne ajută foarte mult munca în câmp. Păcat că nu se încurajează mai mult acest segment. Tot ceea ce am reușit a fost pe bani proprii, fără ajutorul oferit de stat. Am riscat, s-a văzut un progres, dar ritmul ar fi fost mai accelerat dacă exista un ajutor real în acest sens“, ne transmite inginerul agronom Florin Humă.


După investiţiile majore direcţionate până acum către tehnica de lucru, spaţii de depozitare (capacitate 3 mii tone) şi micro FNC (capacitate 1 tonă/oră), pentru acest an este vizată, inclusiv prin contractarea de noi credite, continuarea finanţării achiziţiei de tractoare şi combine performante.


Beatrice Alexandra MODIGA

Concepția generală în ceea ce-i privește pe tineri spune că aceștia fug de zootehnie... Dar, odată cu criza locurilor de muncă lucrurile s-au schimbat. Mulți tineri au realizat faptul că o afacere bună în acest domeniu le poate asigura un trai liniștit. De la această idee au plecat și cei pe care vi-i prezentăm în rândurile de mai jos.

Ferma transformată dintr-un fost CAP

Gabriel Vlăduț Tăbăcaru din comuna Roșiești, județul Vaslui, împreună cu tatăl său deține o fermă de ovine cu un efectiv de 1.400 capete, alta de bovine și o fermă vegetală. Ferma a fost înființată în anul 2010, cu un efectiv de 300 de ovine și de atunci până în prezent a avut o dezvoltare continuă.

„Din dragoste de animale am ales să rămân alături de tatăl meu. Deținem și o fermă vegetală la care sunt administrator cu o suprafață de 250 ha, din care 100 ha arabil, iar restul pășune. De mic am avut un vis și o dragoste mai aparte pentru animale. Aveam în proprietate un grajd de la fostul CAP care fusese lăsat în paragină, iar în anul 2021 i-am găsit o nouă destinație, jumătate din el a fost reparat și consolidat, devenind ulterior o magazie pentru depozitarea cerealelor. M-am gândit să populez cealaltă jumătate cu vaci din rasa Bălțata românească de tip Simmental, unde urma ca în decembrie 2021 să apară primele 10 vițele.

cresterea vacilor

În septembrie 2022 am mai achiziționat încă 7 juninci gestante. În prezent, la ovine avem două rase,  Merinos de Palas și Suffolk. La rasa Suffolk am ajuns prin metisarea Merinosului și am adus berbeci din rasa Suffolk, iar pe partea de vaci, Bălțată românească. Pe partea de furajare la ovine nu mergem pe o anumită rețetă, oaia nu este pretențioasă. În schimb, pentru vaci am achiziționat o remorcă tehnologică și urmăresc o anumită rețetă, iar la vacile cu lapte avem o producție medie pe zi/cap animal de 25 de litri“, specifică crescătorul vasluian.

La vârsta de 25 de ani să activezi în acest domeniu nu este chiar roz, iar cel mai important lucru este timpul pentru că ești legat de animale, adaugă tânărul crescător vasluian.

„Dar eu nu mă plâng. Dacă stai chiar și 10 minute în fermă te încarci cu energie, este ceva de nedescris. Pe partea de desfacere a produselor e puțin mai greu. Nu ai piață și nici preț. Mieii produși îi vindem la arabi, dar prețul nu ne este favorabil. Pe timpul verii ducem brânza la piață, iar laptele produs de la văcuțe îl distribuim pe plan local. Dacă nu ai dragoste față de animale, pasiune pentru ceea ce faci să nu te apuci pentru că după primul hop renunți, iar câștigul nu vine după o zi sau două“, încheie Gabriel Vlăduț Tăbăcaru.

Oile Texel, rasa de carne nepretențioasă...

Un alt bun exemplu este un tânăr crescător care face încrucișări cu rasa de ovine de carne Texel, în microferma sa din apropierea orașului Pașcani.

crescator de oi

Eduard Daniel Cășăriu, un tânăr curajos, şi-a transformat gospodăria într-o microfermă. Este practic o afacere prin care aduce mai aproape de consumator produsele sănătoase din carne și lapte.

În contextul unei cereri tot mai mari de carne de oaie, în special din partea țărilor arabe, tinerii crescători români de ovine se văd nevoiți să se adapteze noilor cerințe ale pieței. Una dintre rasele căutate și de Eduard Daniel Cășăriu este Texel-ul olandez, recunoscută pentru calitatea foarte bună a carcasei, precum și pentru faptul că exemplarele nu sunt deloc pretențioase când vine vorba de hrană.

„Din copilărie mi-a plăcut viața la țară, să fiu înconjurat de animale și să am propria fermă. Întotdeauna am crescut animale în gospodărie alături de familie. Creșterea animalelor și mai ales a ovinelor o practic din pasiune. În anul 2020 aveam 10 oi, iar în prezent am ajuns la aproape 100 ovine și caprine și la un efectiv redus de vaci din rasa Bălțată românească. În acest moment merg pe baza metisului rasei de ovine Țurcană cu rasa de carne Texel. Femelele le țin pentru reproducere și doar masculii ajung către abatorizare. Îmi doresc să ajung la un număr mai mare de animale. Ca tânăr e destul de greu, dar și frumos. Dacă nu investești iubire și pasiune, nu realizezi nimic“, încheie Eduard Daniel Cășăriu.

Inflația de tineri a transformat zootehnia din cenușăreasă în zână, crescătorii noii generații aducând în fermele zootehnice pasiunea pentru lucrul bine făcut și oferind afacerii mai multă siguranță și potențial de dezvoltare.

cresterea oilor

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români a lansat „Pactul între generații pentru viitorul agriculturii“, un document conceput ca o declarație de asumare voluntară de către toate generațiile de fermieri a unor valori și interese comune în privință cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă economică, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu. Documentul a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“, eveniment desfășurat pe 10 mai 2022 la București, în prezența a peste 300 de invitați, fermieri de toate vârstele, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar și asociații de fermieri, companii din agrobusiness, companii de training, ambasade, parteneri ai Clubului etc. Conferința a fost organizată pe trei paneluri tematice în care au fost abordate subiecte de interes pentru tinerii fermieri și pentru întreaga industrie agricolă din România și au fost discutate direcțiile necesare pentru ca noua generație de fermieri să fie cât mai bine pregătită și susținută pentru preluarea și dezvoltarea afacerilor agricole construite de părinții și bunicii lor.

Barna Tánczos: „Agricultura trebuie privită și din perspectiva naturii“

Prezent la eveniment, Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat faptul că agricultura trebuie privită și din perspectiva impactului asupra naturii, iar provocările Europei, respectiv pe plan mondial, sunt foarte mari în ceea ce privește protejarea mediului, în condițiile în care sectorul agricol are cel mai mare impact asupra mediului, alături de transporturi, conform statisticilor UE. Ministrul a mai spus că trebuie să luptăm în mod rațional și eficient pentru reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon in domeniul agriculturii, prin măsuri active și eficiente, și că finanțările care vin dinspre Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologică trebuie să fie substanțiale. Totodată, ministrul și-a exprimat speranța că generația tânără va îmbina preocuparea pentru mediu cu profesionalismul învățat pe băncile facultății și dăruirea generațiilor antemergătoare, astfel încât agricultura românească să devină mai performantă și mai prietenoasă cu mediul și să ne recâștigăm locul bine meritat în Europa.

Sorin Câmpeanu a punctat nevoia de practică din liceele agricole

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre necesitatea investițiilor în învățământul dual agricol din România cu scopul de a dezvolta programe care să redea atractivitatea liceelor agricole. Ministrul a subliniat nevoia de consolidare a activităților practice din aceste licee și a propus fermierilor prezenți la eveniment inițierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ prin care să preia elevi și studenți în practică. În prezent, în România există 60.000 de tineri în învățământul agricol, din care 48.000 sunt în universități, conform datelor prezentate în cadrul conferinței.

Achim Irimescu: „O bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor“

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a explicat în cadrul conferinței ce înseamnă un model de agricultură durabilă: agricultură bio, introducerea digitalizării și agriculturii de precizie, aplicarea ecoschemelor, care contează 25% în bugetul plăților directe, investiția în inovare și cercetare cu scopul de a găsi soluții. Ministrul a evidențiat faptul că, în accepțiunea Uniunii Europene, o fermă durabilă înseamnă reducerea masivă a emisiilor și soluții pentru a reduce foarte mult impactul de mediu și climă, aspecte incluse în Pactul Ecologic European (Green Deal) prin cele două strategii, „Farm to Fork“ și „Biodiversitate“, care aduc provocări majore fermierilor din România. Totodată, ministrul Achim Irimescu a tras și un semnal de alarmă. Potrivit acestuia, europarlamentarii sunt din ce în ce mai puțin aliniați cu cerințele fermierilor din statele membre. „Din păcate, o bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor. Fermierii trebuie să lupte pentru drepturile lor, trebuie ca vocea lor să se audă la Bruxelles, pentru că altfel decizia se ia politic, fără să avem o evaluare de impact. Nici acum nu avem o evaluare de impact a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate“, a explicat ministrul Achim Irimescu.

Carmen Avram avertizează: „6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție“

Într-o intervenție on-line în cadrul conferinței, europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre pericolul în care se află milioane de ferme: „Continentul nostru îmbătrânește, fie că ne place sau nu, iar acest proces de îmbătrânire afectează în principal zonele rurale și agricultura. Un studiu recent pus la dispoziția Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European arată că, între 2013 și 2016, am pierdut la nivel european 5 milioane de ferme, iar prognoza următoarelor decenii nu este deloc optimistă. Același document estimează că, până în 2040, alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție. Asta înseamnă că vom avea cu 62% mai puține ferme decât în 2016. Mai grav, dispariția acestor ferme duce la un alt fenomen îngrijorător: abandonarea terenurilor. Astfel, 56 de milioane de hectare riscă să rămână ale nimănui. Dacă nu puteți să cuprindeți cu imaginația această suprafață, vă spun doar că este de 18 ori cât toată Belgia. Motivele pentru care am ajuns aici sunt multiple, dar principalul vine din zona agriculturii. La nivel european, aproape 90% dintre fermieri au vârsta peste 40 de ani. În România, tendința de îmbătrânire a acestei categorii profesionale este și mai accentuată. Astfel, avem foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani și un procent infim de manageri tineri de fermă, fapt ce ne poziționează sub media europeană la acest capitol“, a explicat Carmen Avram în intervenția sa în cadrul evenimentului.

Laszlo Borbely: „În agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată“

Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, s-a alăturat inițiativei Clubul Fermierilor Români și susține tinerii, ca principal vector al tranziției către o dezvoltare durabilă. Prezent la Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Laszlo Borbely a atras atenția că, în prezent, în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată, în contextul deteriorării învățământului profesional din ultimele decenii. Totodată, Borbely a salutat programul dezvoltat de Club și a subliniat faptul că noua generație de fermieri are un rol esențial, acela de a schimba mentalitatea societății în privința unor subiecte precum siguranța alimentară sau problema deșeurilor.

Sorin Moise: „Tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic“

Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit faptul că instituția pe care o reprezintă dorește să încurajeze afacerile tinerilor fermieri, astfel încât acestea să fie competitive, durabile și rentabile, pentru că de acest lucru depinde și securitatea alimentară a României. În acest context, oficialul a explicat că tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic. Astfel, pentru aceștia vor exista două alocări distincte: instalarea tânărului fermier, cu o alocare de 250 milioane euro, și continuarea activităților tinerilor fermieri (investiții în fermele pe care tinerii fermieri deja le-au făcut), în valoare de 175 milioane de euro. Totodată, Sorin Moise a subliniat că tinerii au un partener de nădejde în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își propune ca politicile publice pe care le elaborează să fie rezultatul dialogului cu tânăra generație de fermieri.


Agricover a lansat Agrinnovator

În cadrul evenimentului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Agricover, partener principal al programului și lider al pieței de agribusiness din România, a anunțat lansarea unui nou program centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului. Agrinnovator este un grup de lucru ce are ca misiune promovarea cunoștințelor despre tehnologiile agricole de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura ecobioregenerativă. Prin acest nou program, Agricover își mărește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante“, a menționat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.


A patra serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“

În calitate de partener principal, grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții. Programul se adresează absolvenților de facultate, cu vârsta până în 35 de ani, care vor prelua afacerea de familie în agricultură sau doresc să dezvolte o afacere în domeniu. Până în 2027, acest program urmărește să pregătească un număr de 1.000 de tineri, copii de fermieri, pentru asigurarea succesiunii afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național, asumarea rolului de lider în propria afacere și comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii de Agricultură 4.0 și crearea unei comunități de tineri promotori ai inovației și antreprenoriatului. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează înscrierile la a patra serie a programului, care va debuta în toamnă și va pregăti peste 120 de copii de fermieri.


Simona-Nicole David

În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă sau sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. Sprijinirea procesului de modernizare a fermelor înființate cu banii obținuți prin accesarea proiectelor europene a încurajat tinerii să se îndrepte spre acest sector. În plus, studiile superioare în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Proiect european în valoare de 350.000 euro

Cosmin Gavriliu, student la specializarea Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară (EMIAIA), Facultatea de Agricultură Iași, cultivă în ferma familiei din localitatea Tămăoani, comuna Frumușița, județul Galați, o suprafață de 200 ha, cultură mare (grâu, orz, mazăre, porumb, floarea-soarelui) și deține aproape toată „flota“ de utilaje pentru efectuarea lucrărilor agricole (3 tractoare, semănători, prășitoare, pluguri, combină de recoltat). Pentru că este, așa cum spuneam, student, activitatea agricolă o desfășoară printre picături, în weekeend-uri sau în vacanțe.

„Ce avem noi este o fermă familială; lucrez doar eu cu tata și fratele meu, iar rolul meu este de operator mecanic și administrator. Am accesat fonduri europene în anul 2018, Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, iar firma a fost eligibilă la o sumă de 350.000 de euro, din care am achiziționat o gamă variată de utilaje (combină de recoltată, tractor și alte utilaje). Pe viitor, după finalizarea proiectului vom mai accesa și alte fonduri pentru dezvoltare.“

Tânărul gălățean recomandă tuturor tinerilor acest domeniu deoarece este plin de suspans: „Eu m-am născut printre tractoare și am crescut cu ele, nu aș putea spune că există o altă meserie mai frumoasă decât cea de fermier. Agricultura este importantă pentru fiecare dintre noi. Suntem mici fermieri, doar noi, cei care în plină campanie stăm de dimineață până seara în câmp, înțelegem cât de importantă este această activitate. Consider că suntem una dintre puținele țări care produc cereale fără a folosi cantități mari de îngrășăminte chimice. Fără agricultura totul ar lua-o razna“, încheie Cosmin Gavriliu.

Fondurile europene, motorul de dezvoltare

Alexandru-Mădălin Țuțu, student la specializarea Agricultură, anul II de studii, gestionează împreună cu tatăl său o suprafață de circa 550 ha în comună Suhurlui, județul Galați. Acesta a ales să urmeze studiile în acest domeniu deoarece vrea să extindă ferma familiei prin accesarea de fonduri europene și, ulterior, prin achiziționarea mai multor utilaje și construirea de noi spații de depozitare a cerealelor.

„Odată cu absolvirea facultății mă gândesc să accesez fonduri europene pentru achiziționarea unui tractor mult mai puternic, cu toate utilajele necesare, și pentru construirea de noi spații de depozitare a cerealelor. Agricultura este practic totul, fără ea nu avem ce mânca, ne hrănește pe toți, zi de zi“, adaugă Alexandru-Mădălin Țuțu.

Pentru a avea randament în fermă, structura culturilor este diversă și are o gamă de utilaje agricole variate, mai specifică viitorul inginer agronom.

„An de an, cultura de grâu pe care o semănăm pe aproximativ jumătate din suprafață este preponderentă, urmată de porumb, floarea-soarelui, orz, mazăre și câteva culturi verzi, precum lucernă și sparcetă. Pentru a avea și randament în tot ceea ce facem, deținem utilaje noi, o combină New Holland, un tractor Deutz Fahr de 185 cai putere și toate utilajele necesare prelucrării solului, precum scarificator, disc, combinator, plug. Tractorul pe care îl avem este axat mai mult pe lucrările grele ale solului, iar utilajul John Deere de 155 cai putere este folosit la semănat, erbicidat, prășit mecanic“, încheie tânărul fermier Alexandru-Mădălin Țuțu.

Agricultura, un substantiv la feminin

De când era mică, Lăcrămioara Țuțu, studentă în anul III la specializarea Agricultură, a vrut să devină inginer agronom. În prezent, se ocupă de gestionarea birocrației și a activității administrative de birou în ferma familiei din comuna Suhurlui, județul Galați.

„Lucrăm o suprafață de 210 de hectare de cultură mare și urmează să înființăm și o plantație pomicolă. După finalizarea studiilor aș dori să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea fermei și pentru a beneficia de cât mai multe oportunități. Recomand cu drag acest domeniu tuturor elevilor. Agricultura este o ramură de viitor și știm sigur că nu va muri niciodată. Cred că să fii student la Facultatea de Agricultură este printre cele mai frumoase lucruri pentru un tânăr la început de carieră. Ai parte de profesori pregătiți în domeniu, care îți sunt mai întâi prieteni și apoi dascăli! Și, mai mult decât atât, facultatea se implică în dezvoltarea noastră atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Știm că agricultura este un «joc de loterie», câștigi sau pierzi în funcție de vreme!“, adaugă Lăcrămioara Țuțu.

După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Conform site-ului www.un.org, în țările în curs de dezvoltare femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare. Astfel acestea au responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, astfel peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

  • Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
  • Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice.”,  a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

Parteneri Program

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

”Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării.”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. 

Curricula Program

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

Stagii de internship

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

Perioadă desfășurare Program

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Sursa: afir.info

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti