Puțini tineri mai sunt atrași de apicultură, pentru că anii cu producții bune sunt tot mai puțini, dar când ai norocul să fie moștenire de familie, alte direcții pe care să mergi nu-și au rostul. Pasiunea cere sacrificii, iar fără sacrificii nu poți ajunge să te numești apicultor! Credem în exemple de bune practici și de aceea vă propunem acest articol.

Produsul montan, mențiune de calitate

Ovidiu Dănuț Hura a început cu patru stupi, a mai cumpărat încă câțiva, a înţeles, la 15 ani, că asta vrea să facă şi în prezent are peste 500 familii de albine.

Ovidiu are 26 ani, este din Voitinel, o comună din județul Suceava, şi face apicultură de aproape 10 ani. A trecut cu bine şi prin provocările anului pandemic, deşi ocaziile de a-şi face cunoscute produsele prin târguri au fost mai puţine. A reuşit, cu toate acestea, să vândă aproape întreaga producţie.

„Am început acest business din pasiune și am prins drag de albine. Avem produse din diverse sortimente, fiindcă fac și pastoral, am mai multe locații. Anul acesta am scos pe piață un produs nou, respectiv un făguraș în stare pură construit doar de albină, noi nu am intervenit cu nimic; precum și mierea de mană, un produs din zona de munte complex pentru dieta noastră, care are foarte multe proprietăți (minerale, vitamine, aminoacizi). Inițial, am avut patru familii de albine, actualmente am ajuns la peste 500 de familii de albine, iar împreună cu familia vrem să aducem atât pe masa bucovinenilor, cât și întregii țări produsele noastre montane. Aș dori ca toate produsele noastre locale să nu meargă la export, iar noi, ca români, să încercăm să consumăm produse românești bio, produse montane“, a specificat tânărul apicultor din județul Suceava.

Miere din suflet de floare

Adrian Bejenaru comercializează produse apicole sub brand-ul „Beezum – Miere din Suflet de Floare.“ Apicultorul și-a început afacerea în urmă cu 15 ani, ducând mai departe tradiția începută de bunica sa. Astăzi, Adrian Bejenaru îngrijește 140 de familii de albine în Comănești, județul Bacău.

„Povestea a început acum 15 ani, când am continuat tradiția începută de bunica mea. De mic copil am fost învățat de tatăl meu să am o deosebită grijă de albine și așa am început să iubesc timpul petrecut lângă ele. Cu timpul, am deprins o parte din tainele apiculturii. Pornind de la câteva familii, prin dedicare și pasiune am ajuns să îngrijesc 140 de familii de albine. Ideea Beezum a venit din dorința de a împărtăși cu ceilalți delicioasa miere realizată de albinele noastre. Cu cât am oferit mai multă atenție albinelor, cu atât acestea ne-au răsplătit din belșug cu o miere și mai delicioasă. Ele ne surprind mereu cu inteligența și dedicarea lor, lucru care ne face să le îngrijim și cu mai multă dragoste și, totodată, cu o deosebită atenție“, punctează apicultorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Situația admiterii la liceele agricole pentru anul școlar 2023-2024 a fost înregistrată și centralizată după repartizarea elevilor în prima etapă de admitere, care a avut loc pe 19 iulie, dezvăluind o perspectivă asupra mediilor de admitere și a gradului de ocupare a acestor instituții. Gradul de ocupare a locurilor este de 82%, similar cu cel din 2022 (84%), însă numărul de elevi care au optat pentru un liceu agricol este în creștere: 3.414 în 2023, față de 3.040 în 2022. Gradul de ocupare de doar 82% se explică prin creșterea cu 686 a numărului de locuri în anul 2023.

Liceele agricole depun eforturi consistente pentru a crește interesul tinerilor pentru meseriile agricole și își îmbunătățesc continuu programele educaționale pentru a rezolva o problemă persistentă: elevii sunt încă reticenți în a alege specializările agricole, considerându-le mai puțin competitive sau nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.

Cu toate că liceele tehnologice agricole au încercat să se adapteze la cerințele unei agriculturi tot mai tehnologizate și competitive, mediile mici de admitere reprezintă o provocare majoră. În contextul unei economii în schimbare și al cerințelor ridicate ale pieței muncii, este crucial ca tinerii să fie încurajați să își urmeze vocația în domeniul agricol. Totuși, aceasta necesită eforturi concertate din partea autorităților și a instituțiilor de învățământ pentru a promova o imagine pozitivă a agriculturii și a oportunităților de carieră pe care acest domeniu le oferă.

„Deși gradul de ocupare a scăzut ușor, faptul că au fost oferite multe locuri înseamnă că liceele agricole continuă să se dezvolte și să răspundă nevoilor tot mai mari ale elevilor interesați să urmeze o carieră în domeniul agricol. Cu perspectiva pozitivă a creșterii sectorului agricol din România și a oportunităților de angajare pe piața muncii, este de așteptat ca interesul pentru liceele agricole să crească și să ofere un mediu propice viitorilor specialiști în agricultură. Un rol important revine și fermierilor și companiilor de agribusiness pentru dezvoltarea de parteneriate de practică, mentorat și burse pentru a încuraja implicarea activă a elevilor în activitățile agricole moderne și a le demonstra potențialul carierei în acest domeniu dinamic și esențial pentru țară“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Manager în cadrul Fundației World Vision România.

Agricultura rămâne un pilon esențial al economiei, iar cererea de specialiști în acest domeniu este în creștere continuă. Contrar percepției comune, salariile din domeniul agricol sunt foarte competitive, oferind posibilități de avansare în carieră și contribuind la dezvoltarea comunităților locale.

Prin urmare, încurajarea tinerilor să urmeze o carieră în domeniul agricol este crucială pentru asigurarea unui viitor sustenabil în agricultură. Cu programe educaționale actualizate și echipamente de ultimă generație, liceele agricole oferă elevilor toate resursele necesare pentru a-și construi o carieră de succes în acest domeniu dinamic.

Pentru mai multe informații detaliate privind admiterea la liceele agricole, puteți consulta site-ul Ministerului Educației Naționale admitere.edu.ro.

În concluzie, liceele agricole reprezintă nu doar o alegere atrăgătoare pentru viitorii specialiști din agricultură, dar și o necesitate vitală pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii noastre. Tinerii sunt încurajați să urmeze pasiunea pentru natură, plante și tehnologie și să aleagă o carieră în acest domeniu esențial, care continuă să ofere oportunități valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională. Situația admiterii ne oferă o imagine clară, dar și provocatoare a drumului pe care îl are de parcurs educația agricolă în următorii ani.

Caseta

Despre Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA)

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din licee. Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.

În ultimii 8 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe redarea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor. Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Inițiativele consorțiului CEA se adresează tuturor celor 59 de licee tehnologice cu profilul agricultură din întreaga țară. Pentru mai multe informații vizitați site-ul CEA: https://educatieagricola.ro/.

Pentru mai multe informații, persoana de contact: Daniela FARCAȘ, email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Clubul Fermierilor Români a organizat cu succes, putem spune, cea de-a III-a ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“ în data de 7 iunie 2023. Evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Printre participanții remarcabili se numără Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Victor Negrescu, europarlamentar, Thierry de l'Escaille, președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ), și Adam Nowak, vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

Cu o participare semnificativă și diversificată, conferința a reprezentat, în fapt, un real forum de discuții și schimb de idei în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. Evenimentul a reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Oportunități pentru tinerii fermieri

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. În cadrul acesteia, au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social-politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, s-au abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

A doua parte a conferinței s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

200 de tineri fermieri, parte în program

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a subliniat: „Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu.“

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“ a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Evenimentul a marcat, de asemenea, continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură“, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program până în prezent, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.

Ținta iniţială a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“ era să pregătească 1.000 de copii de fermieri, absolvenţi de facultate, să devină liderii care să îşi asume un rol în comunitate, în afacerea lor, dar şi un rol în punerea tehnologiei la lucru pe noile modele. Programul are trei obiective: să asigure succesiunea, să îi pună pe tineri în poziţia de vectori ai transformării şi să dezvolte o comunitate de afaceri.

Florian Ciolacu a menţionat că au fost patru serii până în prezent şi că interesul participanţilor a crescut de la o serie la alta. În prezent, se fac recrutări şi nu toţi cei intervievaţi sunt admişi. Până în prezent, peste 200 de tineri au absolvit programul, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, antreprenori care vor duce agricultura românească la următorul nivel.

Bogdan PANȚURU

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În această etapă este pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru intervențiile DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile, așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului” a declarat Directorul general AFIR, George CHIRIȚĂ.

Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe (75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare).

Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

La nivelul Direcțiilor Agricole Județene, responsabile cu implementarea Programului Tomata, la data de 03.04.2023, s-au înregistrat un număr de circa 22.295 solicitanți pentru înscriere. Astfel, în județul Olt s-au înscris 7.070 beneficiari, în județul Galați avem peste 5.700 de solicitanți, în Dolj 1.936, iar în Giurgiu 1.881. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au înregistrat un număr de 17.180 de cereri, acum se remarcă o creștere de peste 20 %.

Din datele operative prelucrate de MADR, în prezent, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși, lucru pozitiv, având în vedere implicarea tinerei generații în dezvoltarea propriilor afaceri din agricultură. Dintre județele performante în privința tinerilor, menționăm județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program, este o cifră care ne onorează. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1224 tineri care renunțaseră la pribegie și au revenit în țară pentru a se apuca de această activitate. Avem satisfacția realizării actului normativ încă din anul 2022, fapt care asigură predictibilitatea Programului. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Din analiza informațiilor centralizate se observă că acest Program a fost accesat în toate județele, pentru anul în curs prezentând un deosebit interes în rândul tinerilor, așa cum reiese din datele operative.

Producătorii de tomate au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat circa 3000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv, în conformitate cu HG 1569/2022.

Regăsiți atașat acestui comunicat stadiul depunerii cererilor pe fiecare județ in parte.

Click aici - Situație județe program tomata 2023 (pdf)

Cine sunt cei care ne hrănesc? La zi, în agricultură, de data aceasta cu tânărul inginer agronom Florin Humă care, împreună cu familia, administrează

1.400 hectare în comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui. Acesta a absolvit în urmă cu 9 ani cursurile Facultății de Agricultură din Iași, ulterior a revenit în satul natal cu scopul precis de a moderniza activitatea agricolă din ferma tatălui său şi de a o extinde atât ca dimensiune a suprafeței exploatate, cât şi ca tipuri de activități desfășurate, orientându-se inclusiv spre valorificarea superioară a producției agricole. Unul dintre cei mai importanți pași a fost cel legat de realizarea investițiilor în noile tehnologii de producție şi în depozitarea recoltelor, urmat de investițiile într-o unitate de producere a nutrețurilor combinate.

Drone şi agricultură de precizie

Florin activează în sectorul vegetal, fiind responsabil cu adaptarea tehnicii şi a tehnologiei la tot ceea ce este mai nou. El a introdus în ferma vegetală dronele şi agricultura de precizie – de la semănat şi până la controlul culturilor şi la aplicarea produselor de protecție a plantelor.

„Lucrez în jur de 300 de ha pe societatea mea. Cultivăm în special cereale de toamnă, grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, dar mai avem și lucernă. În spatele meu sunt trei celule de depozitare a câte 1.000 de tone fiecare, 3.000 tone de stocare cereale. Am urmat cursurile acestei facultăți pentru că mi-am dorit să lucrăm cât mai profesionist. Acum, în ferma noastră se practică agricultura de precizie. Am achiziționat împreună cu tatăl meu diverse utilaje performante, care ne ajută foarte mult munca în câmp. Păcat că nu se încurajează mai mult acest segment. Tot ceea ce am reușit a fost pe bani proprii, fără ajutorul oferit de stat. Am riscat, s-a văzut un progres, dar ritmul ar fi fost mai accelerat dacă exista un ajutor real în acest sens“, ne transmite inginerul agronom Florin Humă.

După investiţiile majore direcţionate până acum către tehnica de lucru, spaţii de depozitare (capacitate 3 mii tone) şi micro FNC (capacitate 1 tonă/oră), pentru acest an este vizată, inclusiv prin contractarea de noi credite, continuarea finanţării achiziţiei de tractoare şi combine performante.

Beatrice Alexandra MODIGA

Concepția generală în ceea ce-i privește pe tineri spune că aceștia fug de zootehnie... Dar, odată cu criza locurilor de muncă lucrurile s-au schimbat. Mulți tineri au realizat faptul că o afacere bună în acest domeniu le poate asigura un trai liniștit. De la această idee au plecat și cei pe care vi-i prezentăm în rândurile de mai jos.

Ferma transformată dintr-un fost CAP

Gabriel Vlăduț Tăbăcaru din comuna Roșiești, județul Vaslui, împreună cu tatăl său deține o fermă de ovine cu un efectiv de 1.400 capete, alta de bovine și o fermă vegetală. Ferma a fost înființată în anul 2010, cu un efectiv de 300 de ovine și de atunci până în prezent a avut o dezvoltare continuă.

„Din dragoste de animale am ales să rămân alături de tatăl meu. Deținem și o fermă vegetală la care sunt administrator cu o suprafață de 250 ha, din care 100 ha arabil, iar restul pășune. De mic am avut un vis și o dragoste mai aparte pentru animale. Aveam în proprietate un grajd de la fostul CAP care fusese lăsat în paragină, iar în anul 2021 i-am găsit o nouă destinație, jumătate din el a fost reparat și consolidat, devenind ulterior o magazie pentru depozitarea cerealelor. M-am gândit să populez cealaltă jumătate cu vaci din rasa Bălțata românească de tip Simmental, unde urma ca în decembrie 2021 să apară primele 10 vițele.

În septembrie 2022 am mai achiziționat încă 7 juninci gestante. În prezent, la ovine avem două rase,  Merinos de Palas și Suffolk. La rasa Suffolk am ajuns prin metisarea Merinosului și am adus berbeci din rasa Suffolk, iar pe partea de vaci, Bălțată românească. Pe partea de furajare la ovine nu mergem pe o anumită rețetă, oaia nu este pretențioasă. În schimb, pentru vaci am achiziționat o remorcă tehnologică și urmăresc o anumită rețetă, iar la vacile cu lapte avem o producție medie pe zi/cap animal de 25 de litri“, specifică crescătorul vasluian.

La vârsta de 25 de ani să activezi în acest domeniu nu este chiar roz, iar cel mai important lucru este timpul pentru că ești legat de animale, adaugă tânărul crescător vasluian.

„Dar eu nu mă plâng. Dacă stai chiar și 10 minute în fermă te încarci cu energie, este ceva de nedescris. Pe partea de desfacere a produselor e puțin mai greu. Nu ai piață și nici preț. Mieii produși îi vindem la arabi, dar prețul nu ne este favorabil. Pe timpul verii ducem brânza la piață, iar laptele produs de la văcuțe îl distribuim pe plan local. Dacă nu ai dragoste față de animale, pasiune pentru ceea ce faci să nu te apuci pentru că după primul hop renunți, iar câștigul nu vine după o zi sau două“, încheie Gabriel Vlăduț Tăbăcaru.

Oile Texel, rasa de carne nepretențioasă...

Un alt bun exemplu este un tânăr crescător care face încrucișări cu rasa de ovine de carne Texel, în microferma sa din apropierea orașului Pașcani.

Eduard Daniel Cășăriu, un tânăr curajos, şi-a transformat gospodăria într-o microfermă. Este practic o afacere prin care aduce mai aproape de consumator produsele sănătoase din carne și lapte.

În contextul unei cereri tot mai mari de carne de oaie, în special din partea țărilor arabe, tinerii crescători români de ovine se văd nevoiți să se adapteze noilor cerințe ale pieței. Una dintre rasele căutate și de Eduard Daniel Cășăriu este Texel-ul olandez, recunoscută pentru calitatea foarte bună a carcasei, precum și pentru faptul că exemplarele nu sunt deloc pretențioase când vine vorba de hrană.

„Din copilărie mi-a plăcut viața la țară, să fiu înconjurat de animale și să am propria fermă. Întotdeauna am crescut animale în gospodărie alături de familie. Creșterea animalelor și mai ales a ovinelor o practic din pasiune. În anul 2020 aveam 10 oi, iar în prezent am ajuns la aproape 100 ovine și caprine și la un efectiv redus de vaci din rasa Bălțată românească. În acest moment merg pe baza metisului rasei de ovine Țurcană cu rasa de carne Texel. Femelele le țin pentru reproducere și doar masculii ajung către abatorizare. Îmi doresc să ajung la un număr mai mare de animale. Ca tânăr e destul de greu, dar și frumos. Dacă nu investești iubire și pasiune, nu realizezi nimic“, încheie Eduard Daniel Cășăriu.

Inflația de tineri a transformat zootehnia din cenușăreasă în zână, crescătorii noii generații aducând în fermele zootehnice pasiunea pentru lucrul bine făcut și oferind afacerii mai multă siguranță și potențial de dezvoltare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români a lansat „Pactul între generații pentru viitorul agriculturii“, un document conceput ca o declarație de asumare voluntară de către toate generațiile de fermieri a unor valori și interese comune în privință cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă economică, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu. Documentul a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“, eveniment desfășurat pe 10 mai 2022 la București, în prezența a peste 300 de invitați, fermieri de toate vârstele, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar și asociații de fermieri, companii din agrobusiness, companii de training, ambasade, parteneri ai Clubului etc. Conferința a fost organizată pe trei paneluri tematice în care au fost abordate subiecte de interes pentru tinerii fermieri și pentru întreaga industrie agricolă din România și au fost discutate direcțiile necesare pentru ca noua generație de fermieri să fie cât mai bine pregătită și susținută pentru preluarea și dezvoltarea afacerilor agricole construite de părinții și bunicii lor.

Barna Tánczos: „Agricultura trebuie privită și din perspectiva naturii“

Prezent la eveniment, Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat faptul că agricultura trebuie privită și din perspectiva impactului asupra naturii, iar provocările Europei, respectiv pe plan mondial, sunt foarte mari în ceea ce privește protejarea mediului, în condițiile în care sectorul agricol are cel mai mare impact asupra mediului, alături de transporturi, conform statisticilor UE. Ministrul a mai spus că trebuie să luptăm în mod rațional și eficient pentru reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon in domeniul agriculturii, prin măsuri active și eficiente, și că finanțările care vin dinspre Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologică trebuie să fie substanțiale. Totodată, ministrul și-a exprimat speranța că generația tânără va îmbina preocuparea pentru mediu cu profesionalismul învățat pe băncile facultății și dăruirea generațiilor antemergătoare, astfel încât agricultura românească să devină mai performantă și mai prietenoasă cu mediul și să ne recâștigăm locul bine meritat în Europa.

Sorin Câmpeanu a punctat nevoia de practică din liceele agricole

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre necesitatea investițiilor în învățământul dual agricol din România cu scopul de a dezvolta programe care să redea atractivitatea liceelor agricole. Ministrul a subliniat nevoia de consolidare a activităților practice din aceste licee și a propus fermierilor prezenți la eveniment inițierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ prin care să preia elevi și studenți în practică. În prezent, în România există 60.000 de tineri în învățământul agricol, din care 48.000 sunt în universități, conform datelor prezentate în cadrul conferinței.

Achim Irimescu: „O bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor“

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a explicat în cadrul conferinței ce înseamnă un model de agricultură durabilă: agricultură bio, introducerea digitalizării și agriculturii de precizie, aplicarea ecoschemelor, care contează 25% în bugetul plăților directe, investiția în inovare și cercetare cu scopul de a găsi soluții. Ministrul a evidențiat faptul că, în accepțiunea Uniunii Europene, o fermă durabilă înseamnă reducerea masivă a emisiilor și soluții pentru a reduce foarte mult impactul de mediu și climă, aspecte incluse în Pactul Ecologic European (Green Deal) prin cele două strategii, „Farm to Fork“ și „Biodiversitate“, care aduc provocări majore fermierilor din România. Totodată, ministrul Achim Irimescu a tras și un semnal de alarmă. Potrivit acestuia, europarlamentarii sunt din ce în ce mai puțin aliniați cu cerințele fermierilor din statele membre. „Din păcate, o bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor. Fermierii trebuie să lupte pentru drepturile lor, trebuie ca vocea lor să se audă la Bruxelles, pentru că altfel decizia se ia politic, fără să avem o evaluare de impact. Nici acum nu avem o evaluare de impact a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate“, a explicat ministrul Achim Irimescu.

Carmen Avram avertizează: „6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție“

Într-o intervenție on-line în cadrul conferinței, europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre pericolul în care se află milioane de ferme: „Continentul nostru îmbătrânește, fie că ne place sau nu, iar acest proces de îmbătrânire afectează în principal zonele rurale și agricultura. Un studiu recent pus la dispoziția Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European arată că, între 2013 și 2016, am pierdut la nivel european 5 milioane de ferme, iar prognoza următoarelor decenii nu este deloc optimistă. Același document estimează că, până în 2040, alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție. Asta înseamnă că vom avea cu 62% mai puține ferme decât în 2016. Mai grav, dispariția acestor ferme duce la un alt fenomen îngrijorător: abandonarea terenurilor. Astfel, 56 de milioane de hectare riscă să rămână ale nimănui. Dacă nu puteți să cuprindeți cu imaginația această suprafață, vă spun doar că este de 18 ori cât toată Belgia. Motivele pentru care am ajuns aici sunt multiple, dar principalul vine din zona agriculturii. La nivel european, aproape 90% dintre fermieri au vârsta peste 40 de ani. În România, tendința de îmbătrânire a acestei categorii profesionale este și mai accentuată. Astfel, avem foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani și un procent infim de manageri tineri de fermă, fapt ce ne poziționează sub media europeană la acest capitol“, a explicat Carmen Avram în intervenția sa în cadrul evenimentului.

Laszlo Borbely: „În agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată“

Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, s-a alăturat inițiativei Clubul Fermierilor Români și susține tinerii, ca principal vector al tranziției către o dezvoltare durabilă. Prezent la Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Laszlo Borbely a atras atenția că, în prezent, în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată, în contextul deteriorării învățământului profesional din ultimele decenii. Totodată, Borbely a salutat programul dezvoltat de Club și a subliniat faptul că noua generație de fermieri are un rol esențial, acela de a schimba mentalitatea societății în privința unor subiecte precum siguranța alimentară sau problema deșeurilor.

Sorin Moise: „Tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic“

Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit faptul că instituția pe care o reprezintă dorește să încurajeze afacerile tinerilor fermieri, astfel încât acestea să fie competitive, durabile și rentabile, pentru că de acest lucru depinde și securitatea alimentară a României. În acest context, oficialul a explicat că tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic. Astfel, pentru aceștia vor exista două alocări distincte: instalarea tânărului fermier, cu o alocare de 250 milioane euro, și continuarea activităților tinerilor fermieri (investiții în fermele pe care tinerii fermieri deja le-au făcut), în valoare de 175 milioane de euro. Totodată, Sorin Moise a subliniat că tinerii au un partener de nădejde în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își propune ca politicile publice pe care le elaborează să fie rezultatul dialogului cu tânăra generație de fermieri.

Agricover a lansat Agrinnovator

În cadrul evenimentului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Agricover, partener principal al programului și lider al pieței de agribusiness din România, a anunțat lansarea unui nou program centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului. Agrinnovator este un grup de lucru ce are ca misiune promovarea cunoștințelor despre tehnologiile agricole de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura ecobioregenerativă. Prin acest nou program, Agricover își mărește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante“, a menționat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

A patra serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“

În calitate de partener principal, grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții. Programul se adresează absolvenților de facultate, cu vârsta până în 35 de ani, care vor prelua afacerea de familie în agricultură sau doresc să dezvolte o afacere în domeniu. Până în 2027, acest program urmărește să pregătească un număr de 1.000 de tineri, copii de fermieri, pentru asigurarea succesiunii afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național, asumarea rolului de lider în propria afacere și comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii de Agricultură 4.0 și crearea unei comunități de tineri promotori ai inovației și antreprenoriatului. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează înscrierile la a patra serie a programului, care va debuta în toamnă și va pregăti peste 120 de copii de fermieri.

Simona-Nicole David

În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă sau sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. Sprijinirea procesului de modernizare a fermelor înființate cu banii obținuți prin accesarea proiectelor europene a încurajat tinerii să se îndrepte spre acest sector. În plus, studiile superioare în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Proiect european în valoare de 350.000 euro

Cosmin Gavriliu, student la specializarea Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară (EMIAIA), Facultatea de Agricultură Iași, cultivă în ferma familiei din localitatea Tămăoani, comuna Frumușița, județul Galați, o suprafață de 200 ha, cultură mare (grâu, orz, mazăre, porumb, floarea-soarelui) și deține aproape toată „flota“ de utilaje pentru efectuarea lucrărilor agricole (3 tractoare, semănători, prășitoare, pluguri, combină de recoltat). Pentru că este, așa cum spuneam, student, activitatea agricolă o desfășoară printre picături, în weekeend-uri sau în vacanțe.

„Ce avem noi este o fermă familială; lucrez doar eu cu tata și fratele meu, iar rolul meu este de operator mecanic și administrator. Am accesat fonduri europene în anul 2018, Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, iar firma a fost eligibilă la o sumă de 350.000 de euro, din care am achiziționat o gamă variată de utilaje (combină de recoltată, tractor și alte utilaje). Pe viitor, după finalizarea proiectului vom mai accesa și alte fonduri pentru dezvoltare.“

Tânărul gălățean recomandă tuturor tinerilor acest domeniu deoarece este plin de suspans: „Eu m-am născut printre tractoare și am crescut cu ele, nu aș putea spune că există o altă meserie mai frumoasă decât cea de fermier. Agricultura este importantă pentru fiecare dintre noi. Suntem mici fermieri, doar noi, cei care în plină campanie stăm de dimineață până seara în câmp, înțelegem cât de importantă este această activitate. Consider că suntem una dintre puținele țări care produc cereale fără a folosi cantități mari de îngrășăminte chimice. Fără agricultura totul ar lua-o razna“, încheie Cosmin Gavriliu.

Fondurile europene, motorul de dezvoltare

Alexandru-Mădălin Țuțu, student la specializarea Agricultură, anul II de studii, gestionează împreună cu tatăl său o suprafață de circa 550 ha în comună Suhurlui, județul Galați. Acesta a ales să urmeze studiile în acest domeniu deoarece vrea să extindă ferma familiei prin accesarea de fonduri europene și, ulterior, prin achiziționarea mai multor utilaje și construirea de noi spații de depozitare a cerealelor.

„Odată cu absolvirea facultății mă gândesc să accesez fonduri europene pentru achiziționarea unui tractor mult mai puternic, cu toate utilajele necesare, și pentru construirea de noi spații de depozitare a cerealelor. Agricultura este practic totul, fără ea nu avem ce mânca, ne hrănește pe toți, zi de zi“, adaugă Alexandru-Mădălin Țuțu.

Pentru a avea randament în fermă, structura culturilor este diversă și are o gamă de utilaje agricole variate, mai specifică viitorul inginer agronom.

„An de an, cultura de grâu pe care o semănăm pe aproximativ jumătate din suprafață este preponderentă, urmată de porumb, floarea-soarelui, orz, mazăre și câteva culturi verzi, precum lucernă și sparcetă. Pentru a avea și randament în tot ceea ce facem, deținem utilaje noi, o combină New Holland, un tractor Deutz Fahr de 185 cai putere și toate utilajele necesare prelucrării solului, precum scarificator, disc, combinator, plug. Tractorul pe care îl avem este axat mai mult pe lucrările grele ale solului, iar utilajul John Deere de 155 cai putere este folosit la semănat, erbicidat, prășit mecanic“, încheie tânărul fermier Alexandru-Mădălin Țuțu.

Agricultura, un substantiv la feminin

De când era mică, Lăcrămioara Țuțu, studentă în anul III la specializarea Agricultură, a vrut să devină inginer agronom. În prezent, se ocupă de gestionarea birocrației și a activității administrative de birou în ferma familiei din comuna Suhurlui, județul Galați.

„Lucrăm o suprafață de 210 de hectare de cultură mare și urmează să înființăm și o plantație pomicolă. După finalizarea studiilor aș dori să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea fermei și pentru a beneficia de cât mai multe oportunități. Recomand cu drag acest domeniu tuturor elevilor. Agricultura este o ramură de viitor și știm sigur că nu va muri niciodată. Cred că să fii student la Facultatea de Agricultură este printre cele mai frumoase lucruri pentru un tânăr la început de carieră. Ai parte de profesori pregătiți în domeniu, care îți sunt mai întâi prieteni și apoi dascăli! Și, mai mult decât atât, facultatea se implică în dezvoltarea noastră atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Știm că agricultura este un «joc de loterie», câștigi sau pierzi în funcție de vreme!“, adaugă Lăcrămioara Țuțu.

După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Conform site-ului www.un.org, în țările în curs de dezvoltare femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare. Astfel acestea au responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, astfel peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

• Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
• Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice.”,  a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

Parteneri Program

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

”Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării.”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. 

Curricula Program

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

Stagii de internship

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

Perioadă desfășurare Program

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Sursa: afir.info

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Distanța lasă de multe ori oamenii fără cuvinte. Tot aceasta îi unește sau îi desparte. Distanța pe care o creăm cu ajutorul puterii propriilor noastre gânduri ne poate face uneori să ne transpunem în viitor, în ceea ce am vrea să devenim.

Și totuși un vis, deşi pare uneori aproape de realitate, îl simţim în acelaşi timp la o distanță atât de îndepărtată încât pare a fi imposibil de realizat. Cu toții visăm, sau cel puțin încercăm să facem asta, dar puţini sunt cei care vor ori se străduiesc să facă pași reali spre a putea atinge acel ceva care cândva era doar o închipuire.

Tot un vis a fost să pot ajunge să scriu în această publicație și iată că, după ceva ani în care am tot visat, citit și gândit la cum aș arăta scriind, am ajuns să fac acest lucru pentru cei care gândesc ca mine sau poate chiar pentru cei care vor să cunoască gândurile unui adolescent.

Ceea ce vreau să transmit prin aceste cuvinte este că un vis îți dă putere, te face mai creativ, te face mai dedicat și mult mai încrezător în forțele proprii. Nu degeaba se spune că oamenii fără visuri sunt ca și morți... Mulți dintre noi încă nu au curaj să-și asume propriile gânduri, de teama marginalizării sau a modului diferit în care vor fi priviți de prieteni, colegi sau chiar familie. Poate că un vis, oricât de măreț sau nebunesc ar părea, ar trebui așternut măcar pe un colț de hârtie.  Poate peste ani cineva va vedea și va avea curajul să viseze îndeajuns de mult încât să ajungă transpus în realitate.

Trebuie să ne asumăm visurile, acestea fiind rodul minții noastre, ale unor nevoi sau pur și simplu pentru că așa simțim. Dar, punând lângă un vis o dorință puternică de a reuși și multă pasiune, putem transforma un vis în ceva tangibil, fără să-l mai simţim infinit de departe ori imposibil de realizat.

Aşadar, să avem curaj, să visăm şi să luptăm pentru ca visurile noastre să devină realitate. Să avem convingerea că nimic nu este imposibil și, dacă vrem, cu siguranţă şi putem.

Andrei OPREA-BANU

Anul trecut, sectorul agricol din România a ajuns într-un real impas, cauza fiind efectele secetei prelungite… Cu toate acestea, tinerii noştri fermieri sunt pe baricade şi ne spun că semne bune noul an are.

Unul dintre tinerii fermieri care sunt pe poziţie şi anul acesta este Iulian Voicu, în vârstă de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, care ne mărturiseşte faptul că „a fi fermier în România nu este deloc uşor. Având în vedere că ne lovim de un sistem complex, pierderi uriaşe la culturi, din cauză că nu avem posibilitatea de a iriga, mai ales că suprafaţa cultivată de acesta este de 1.000 ha“, ne mărturisește Iulian. „Ferma noastră a început să prindă aripi încă de la începutul anului 2008, fiind gestionată de unchiul meu, iar în prezent de amândoi. Am început cu 60 ha şi în prezent avem o suprafaţă de aproximativ 1.000 ha, rotaţia culturilor fiind asigurată de cele trei culturi de bază din ţara noastră, respectiv grâu, floarea-soarelui şi porumb, dar şi ovăz şi orz. Având în vedere că a fost un an secetos în zona noastră, producţiile au fost înjumătăţite, putem spune că la cultura de grâu am scos undeva la 2.300 kg/ha, la floarea-soarelui aproximativ 3.000 kg/ha, iar la cultura de porumb media producţiei a fost de 7.000 kg/ha. Situaţia în acest moment la cultura de grâu putem spune că este una bună faţă de anul precedent și având în vedere precipitaţiile căzute în ultima perioadă, sperăm să fie în continuare la fel“, explică fermierul.

Darius Ştefan este un alt tânăr fermier din judeţul Dolj. El consideră că în acest moment în agricultura românească există o problemă destul de mare, aceea a micilor producători. Din păcate, mare parte din fermele mici, care nu sunt nici măcar ferme de subzistenţă, sunt conduse de nişte oameni lipsiţi de educaţie şi studii în general, de studii în domeniu nici nu putem vorbi. În prezent, acesta se ocupă de aproximativ 300 ha cultivate cu grâu pentru panificaţie, grâu furajer, orz, floarea-soarelui şi mazăre. „Anul trecut a fost destul de greu şi pentru culturile de păioase şi cele prăşitoare din cauza secetei din primăvară. La grâu ne-am închis cu aproximativ 4 t/ha, având sole şi cu 6 t/ha, şi altele cu o medie de 1,5-2 t/ha. La cultura de floarea-soarelui a fost în jur de 2,5 t/ha, iar la mazărea de primăvară aproximativ 3 t/ha. În acest moment, situaţia culturilor de păioase e una bună, au avut parte de ceva precipitaţii în toamnă, atât în luna octombrie după semănat cât şi în noiembrie, iar în prezent avem şi un strat de zăpadă care le-a protejat de temperaturile negative din ultima perioadă. Pentru cultura de grâu am dezmiriştit cu discul, am scarificat şi apoi am pregătit patul germinativ cu combinatorul. Anul acesta, în mare parte am mers pe Rubinsko, pentru că anul trecut am fost foarte mulţumiţi de el atât din punctul de vedere al cantităţii cât şi al calităţii, am avut o medie de 6 t/ha, care pentru condiţiile din primăvara trecută nu înseamnă puțin lucru“, conchide Darius Ștefan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

Pentru ca viitorul să dea roade bogate, oamenii trebuie să fie bine pregătiți și să ia cele mai bune decizii. De altfel, programele de pregătire sunt investiții pe termen lung, la fel de importante ca investițiile în tehnologie și utilaje de ultimă oră, sisteme de irigații, forță de muncă, tratamente pentru plante sau animale. Iar cine înțelege importanța acestor cursuri și are șansa de a le urma cu siguranță va ști cum să rezolve probleme apărute și, mai ales, să prevină situații delicate.

Primul program pentru pregătirea tinerilor fermieri este o veste excelentă pentru 36 de cursanți, fermieri din partea de sud-est a țării care, în data de 15 septembrie, au început cursurile, la Slobozia.

Programul Master în Business of Agriculture este de tip Executive MBA, va dura 6 luni, și are ca scop transformarea fermelor din România în afaceri profitabile și sustenabile. Curricula academică a programului de tip master-class cuprinde patru domenii principale de business – agricultură, management și financiar, vânzări și trading, precum și tehnologie. Informațiile sunt completate și prin sesiuni de networking, schimburi de experiență în ferme performante, vizite în cadrul centrelor de cercetare și reuniuni cu asociațiile din industrie.

„După cunoștințele noastre, proiectul Master in Business of Agriculture este primul de acest gen din Uniunea Europeană. Acest proiect este primul master aplicat dedicat fermierilor noștri în care un număr de 36 de fermieri din sudul și sud-estul țării iau parte la o serie de cursuri aplicate, în baza cărora ei se pot întoarce în propriile ferme pentru a le dezvolta ca pe afaceri. Este un master în care îi învățăm pe fermieri cum să facă trecerea de la agricultură la business“, explică Laurențiu Asimionesei, fondatorul platformei Amazag și creatorului acestui prim program destinat tinerilor fermieri.

Care au fost criteriile de selecție

Cursanții au fost selectați în urma unui interviu, unul dintre criteriile de selecție fiind potențialul și dimensiunea fermei. Au mai contat și zona în care sunt fermele (targetul fiind zona de sud și sud-est), precum și posibilitatea de a participa la cursuri de două ori pe lună.

„În cadrul interviurilor de admitere, ne-am concentrat pe oameni dornici să schimbe ceva, să aibă și posibilitatea să participe la cursuri – nu doar să vrea; ne-au interesat ferme care să poată crește performanța rapid, între 800 și 2.000 de hectare, dar nu am ales doar ferme de la 800 de hectare în sus. Avem și ferme de 350 de hectare, de exemplu. De asemenea, am avut în vedere absolvenți de studii superioare, astfel încât informația să poată fi asimilată cu ușurință, dar ne-a interesat și cum sunt ei construiți ca oameni. Am reușit să avem atât tineri absolvenți de facultate – unii au terminat facultatea chiar în acest an – fete și băieți; avem atât cursanți de 20 de ani, cât și cursanți trecuți de 40 de ani. Ne-am focusat cumva pe oameni dornici să schimbe, să facă ceva”, a mai explicat Laurențiu Asimionesei.

Pentru fermierii cu experiență, acest interviu a fost floare la ureche – indiferent de exigențele criteriilor de selecție. Pentru un tânăr inginer agronom și fermier cu experiență în ferma familiei, cum este cazul lui Cosmin Iancu, interviul a fost fără emoții. Tânărul fermier a venit pentru a afla informații de calitate și pentru a învăța de la practicieni, deși el însuși este un practician.

„Admiterea la acest curs a fost pe bază de interviu, unde ni s-au adresat câteva întrebări legate de activitatea pe care noi o desfășurăm în fermă. Aici vom învăța practic despre protecția plantelor, despre managementul eficient al fermei, despre digitalizare, despre cum putem aduce plusvaloare în propriile fermei“, spune Cosmin Iancu.

Fără emoții s-a desfășurat interviul de admitere și pentru tânăra Ana Maria Cristache, la rândul său fiind fermier și absolvent de studii superioare de profil.

„În cadrul interviului, (membrii comisiei de admitere – n.red.) au vrut să se convingă că sunt pasionată de agricultură. Sunt interesată de aceste cursuri și vreau să învăț despre modul în care pot crește rentabilitatea fermei, dar și despre calitatea recoltei“, ne spune Ana Maria Cristache. În opinia sa, marile atuuri ale acestui curs sunt partea de business și managementul care nu se învață în școală.

Potrivit tinerei, una dintre cele mai mari provocări este managementul fermei, care este destul de complex deoarece implică și abilități de comunicare pentru lucrul cu oamenii – fie că vorbim de angajați, fie că vorbim despre clienți și potențiali clienți. După 15 ani de banking, Ovidiu Bucătaru s-a gândit că acest curs îl va ajuta să „fie mai prezent“ în agri-business, chiar dacă formarea sa de finanțist îi arată, practic, imaginea de ansamblu a businessului.

„Interacționând în trecut cu diverși fermieri, în urmă cu trei ani am decis să mă alătur unei ferme inovative – Grup Șerban Holding deoarece fiecare interacțiune a fost o provocare. Acest program (Master in Business of Agriculture – n.red.) este dovada că avem nevoie de astfel de cursuri și este o oportunitate de networking, de a interacționa mai repede cu oameni care pot împărtăși din experiențe și îmi pot oferi o perspectivă corectă, reală, cu pași concreți care trebuie făcuți“, afirmă Ovidiu Bucătaru.

De asemenea, mai spune Ovidiu Bucătaru, este foarte important să se știe cum pot fi valorificate produsele cu un preț care să însemne câștig pentru toate părțile.

Valorificarea, una dintre necunoscutele ecuației în agri-business

Vânzarea mărfii a fost și va rămâne o mare provocare, mai ales într-o lume în continuă schimbare în care regulile „jocului“ se schimbă des. Unele ar fi motivate – pandemia de COVID-19, spre pildă. Cum ajung produsele pe piață, ce se întâmplă în vânzări – inclusiv pe burse, ce înseamnă calitatea mărfii, reguli ce trebuie urmate în agricultura bio (dar nu numai) și cât de important este contractul comercial sunt alte provocări de care fermierii trebuie să țină cont dacă vor să facă bani din afacerea începută, în unele cazuri, de generații. Vestea bună este că toate acestea vor fi clarificate în modulul ce îi va introduce pe cursanții-fermieri în lumea tradingului. „Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine piața și implicațiile pe care le au ei în acest lanț. În facultate se învață lucruri teoretice, astfel că noi venim cu lucrurile practice. Toți colegii mei care vor fi speakeri la acest proiect sunt cei care se ocupă concret la departamentele respective. Practic, cursanții vor avea informații actualizate la primă mână de la practicieni, care le vor împărtăși din experiența dobândită în ani de muncă“, Mădălina Anton, managerul proiectului din partea Cargill. După acest program-pilot urmează un altul în zona de vest a țării și chiar peste granițe, în restul Europei. 

Simona Nicole David

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

• tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;
• persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de șefi sau manageri ai unei exploatații agricole, pentru prima dată. Transferul exploatației se realizează prin intermediul documentelor de proprietate și/sau arendă și/sau concesionare. Exploatația agricolă cu dimensiunea cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO produce în principal produse agricole vegetale și/sau animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor. În dimensiunea economică a exploatației agricole, culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75% din totalul SO, atât în anul 0 (așa cum este definit în actualul Ghid al solicitantului), cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată (pe toată perioada de implementare și monitorizare a proiectului).

SO reprezintă valoarea producției standard, calculată prin introducerea indicatorilor specifici exploatației în Cererea de finanțare.

Simona Nicole DAVID

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.