Lumea satului 750x100

update 22 Oct 2020

Dăunători în livezile de sâmburoase

Astăzi vă prezentăm doi dăunători ai scoarței și ramurilor prezenți în livezile de prun și cireș în special, care nu sunt organisme de carantină, dar care se întâlnesc frecvent în România.

Sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina)

Este o specie polifagă, prezentă în livezile de cireș, nuc și unele foioase. Se răspândește pe distanțe mici prin zborul adulților.

Descriere: adultul are corp de culoare albă, cu 6 pete albastru-închis pe torace, abdomen cu dungi transversale albastre. Masculii sunt mai mici, cu o anvergură a aripilor de 35-50 mm, iar femelele au 50-70 mm. Aripile albe anterioare, mai mici decât cele posterioare, prezintă numeroase pete sau puncte bleumarin spre negru. Larva (60 mm) este gălbuie cu puncte negre, iar ultimul segment abdominal, placa toracică și capul sunt negre.

Biologie: are o generație pe an în zonele calde și una la doi ani, în cele mai reci. Adulții zboară din luna iunie până la începutul lunii august, trăiesc 8-10 zile, se împerechează în cursul nopții, femela depunând apoi până la 1.000 de ouă, în crăpăturile scoarței, în apropierea mugurilor, pe pețiolul frunzelor și pe scoarța lăstarilor. Larvele țes un cuib mătăsos, apoi perforează mugurii, frunzele și pețiolul. Mai târziu părăsesc galeriile, pătrund sub scoarța ramurilor, săpând alte galerii prin care elimină rumegușul și excrementele, ambele colorate portocaliu spre roșcat. Iernează în galerii închise și reiau activitatea primăvara următoare, când se hrănesc câteva săptămâni, după care rod un orificiu în afară, formează un cocon mătăsos și, prin faza intermediară de pupă, apar adulții.

Simptome: larvele tinere rod pețiolul frunzelor și lăstarii abia apăruți, iar larvele complet dezvoltate sapă galerii în lemn, pomii atacați fiind debilitați, iar ramurile se rup.

Tratamente: Ca măsuri de prevenție amintim îndepărtarea ramurilor afectate, tăieri de rărire în coroană, curățarea scoarței. În perioada de vegetație se poate aplica un tratament cu Karate Zeon-0,015%.

Cariul mic al scoarței (Scolytus rugulosus)

Scolytus rugulosus

Atacă prunul, piersicul, caisul, cireșul etc., cu precădere în livezile unde nu s-a efectuat un control riguros al puieților la înființarea plantației.

Descriere: Adultul, de culoare brună-ciocolatie spre negricioasă, are dimensiuni cuprinse între 1,8 și 2,8 mm. Capul este mic, cu antenele claviforme. Placa dorsală prezintă o punctuație mai grosieră, iar pe elitre petele formează un fel de striuri. Larva este albicioasă-gălbuie, cu capsula cefalică brună, corpul fiind ușor curbat.

Biologie: prezintă două generații pe an și iernează ca larvă în galeriile săpate în scoarță. Adulții apar în aprilie-mai, se hrănesc o scurtă perioadă de timp, apoi are loc împerecherea, după care femelele rod galerii (materne) în care are loc depunerea pontei. Larvele noi rod la rândul lor alte galerii în lunile iunie și iulie. Generația a II-a de adulți se dezvoltă în august-septembrie.

Simptome: Adulții rod mugurii și lăstarii fragezi, iar larvele sapă galerii în lemn, în special pe ramurile mai subțiri, cu diametrul de 1-6 cm. Galeriile materne sunt de tip longitudinal, de 2-6 cm lungime, iar cele larvare sunt lungi și sinuoase. Din orificii se scurg substanțe gomoase, ceea ce face ca atacul să se depisteze cu ușurință.

Tratament: îndepărtarea ramurilor atacate, arderea acestora și tratament chimic, în perioada repausului vegetativ, utilizând Confidor Oil SC 004, în concentrație de 1,5%.

Maria BOGDAN

Tratamente de primăvară la cireș, vișin, cais și piersic

La sâmburoase (CIREŞ, VIŞIN, CAIS și PIERSIC) se vor aplica două tratamente pentru combaterea moniliozei, ciuruirii bacteriene şi micotice, păduchelui din San-Jose, ouălor de afide astfel:

- tratamentul I – se va aplica la umflarea mugurilor (buton verde) şi se va încheia în 5-6 zile;

- tratamentul II – se va aplica începând de la faza de buton alb până la deschiderea primelor flori cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  1. ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% + DECIS 25 WG – 0,003%;
  2. CHAMP 77 WG – 0,2% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,015%.
  3. FOLICUR SOLO – 0,075% + DECIS 25 WG – 0,003% sau KARATE ZEON – 0,015%.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

- nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Tratamente de primăvară la sâmburoase

Înainte de înflorit, în funcţie şi de condiţiile climaterice la speciile de sâmburoase pot apărea unele boli cum ar fi: MONILIOZA, BĂŞICAREA FRUNZELOR, CIURUIRI, PĂTAREA FRUNZELOR, boli ce pot cauza pierderi importante (în special la vişin).

Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului PREFLORAL (în faza de buton alb - până la deschiderea primelor flori), folosind unul din produsele menţionate mai jos:

BRAVO 500 SC = 0,25% (Rapăn) sau Alcupral 50 PU = 0.3% (pătarea roșie a frunzelor; ciuruirea frunzelor; monilioza la prun); sau Zeama bordeleză tip ,,MIF” = 0.5 (pătarea roșie a frunzelor de prun) sau FOLICUR SOLO 250 EW = 0,1% (Monilioza la cires, prun) sau ORIUS 25 EW = 0,1% (Monilioza) sau TOPAS 100 EC = 0,05% (pătarea frunzelor; monilioza - cireș, vișin); sau BOUILLIE BORDELAISE WDG – 0.5% (monilioza fructelor; bășicarea frunzelor; ciuruirea frunzelor – piersic; pătarea roșie a frunzelor de prun; ciuruirea frunzelor de prun; monilioza fructelor la prun) sau CAPTAN 80 WDG 0,015% (pătarea roșie și monilioza la prun).

Perioada optimă de tratament: până la deschiderea primelor flori.

Alte recomandări: se vor folosi 1.500 l soluţie la ha.

Citiţi cu atenţie prospectele produselor de protecţia plantelor înainte de utilizare.               

NOTĂ: (Pentru speciile sâmburoase, monilioza ia un caracter grav în primăverile ploioase și reci, când ramurile cu flori şi frunze se vestejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă, fără a cădea, florile se brunifică şi se usucă iar ramurile veştejite se îndoaie în formă de cârlig. Atacul pe flori şi frunze este asemănător cu efectul îngheţului târziu de primăvară cu aspect de opărit. De aceea, de la faza de buton alb şi până la scuturarea petalelor, la speciile care deja au înflorit şi la cele ce urmează să înflorescă, se recomandă efectuarea a 3-4 tratamente împotriva moniliozei, uneori când infecţia este mare se impune repetarea tratamentelor la 4-5 zile.)

Se pot folosi prin alternanţă aceleaşi produse recomandate la tratamentul I împotriva moniliozei.

Fiecare proprietar de livezi sau pomi răzleţi să urmărească fenofazele de dezvoltare a pomilor, chiar pe specii, pentru a interveni cu tratamente la momentele optime.

Luaţi măsuri ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător şi a animalelor.

Respectaţi cu stricteţe normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, pe cele de sănătate şi securitate în muncă.

Pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicatiilor cu ppp, respectaţi masurile prevăzute prin ORDINUL COMUN nr.45/1991 al MAA,nr. 68/1992 al M.Mediului,nr.15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administraţie Locală,nr. 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor si nr. 127/1991 al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Romănia, Legea nr.383/2013 a apiculturii completate cu Protocolul de colaborare nr. 328432/2015 încheiat intre Agenţia Naţională Fitosanitară şi Asociatia Crescătorilor de Albine din România, privind implementarea legislaţiei, în vederea protecţiei familiilor de albine, împotriva intoxicațiilor cu ppp.

În cadrul Programului SCAPA, ambalajele din carton provenite de la produse se vor plia și depozita până la predarea în termen de 3 luni, către distribuitorul de produse. Ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu , de 3 ori, cu folosirea apei rezultate în rezervorul mașinii de tratat. Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Oficiul Fitosanitar Alba

Starea culturilor. Sâmburoasele aproape compromise în unele zone

Patru aprecieri despre acest an agricol au fost lansate în spaţiul public, fie din zona conducerii agriculturii, fie din cea a practicienilor:

• Există toate premisele să avem producţie-record la cerealele păioase (afirmaţia ministrului Agriculturii, Daniel Constantin);

• Înfiinţarea culturilor de primăvară a fost întârziată de capriciile vremii;

• Rapiţa a fost afectată de fenomenul crăpării tulpinilor, cu riscuri pentru sănătatea ulterioară a plantelor şi consecinţe asupra nivelului producţiei;

• Pomicultura ar fi cel mai afectat sector din cauza variaţiilor mari de temperaturi de la o zi la alta din timpul înfloritului. Care este situaţia reală acolo, la talpa pământului, am încercat să aflăm de la câţiva fermieri din România.

Buzău, ing. Valeriu CĂLIN, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice Agroceres şi fermier din comuna Merei (400 ha, dintre care 100 ha grâu, 120 ha rapiţă, 80 ha porumb şi 100 ha floarea soarelui): „Grâul este frumos, e bine că au venit ploile, pentru că, dacă n-ar fi plouat, deja seceta începuse să se instaleze, cu toată zăpada aceea despre care administraţia agricolă credea c-o să asigure apă... hăăăt! Perioada de semănat a fost bună şi lungă, dar unii agricultori, din cei care ştiu mai puţină meserie, au stat, spunând că e prea rece pământul. Bătrânii dinainte de colectivizare începeau semănatul când Prunus spinosa sau porumbarul înflorea. Cine s-a priceput a semănat, are porumbul răsărit, mare, ierbicidat. La rapiţă a venit o brumă târzie, cu efectul de care spuneaţi, dar s-au efectuat tratamente. Una peste alta, la momentul la care vorbim totul este bine. Dar nu mă pot aventura să-i susţin pe cei care vorbesc de producţii teribile. Eu am o vorbă: deocamdată avem iarbă verde(sic!) pe câmp. Până ducem recolta în hambar, nu ne bizuim pe nimic.“

Ialomiţa, ing. Marin NEDU, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice şi fermier (1.700 ha): „Vorbind despre păioase, au avut o evoluţie excepţională din toamnă, cu o mică fereastră în iarnă, când, cel puţin în zona pe care o cunosc, partea centrală a judeţului, din cauza temperaturilor ridicate, s-a manifestat seceta. Zăpada şi precipitaţiile ulterioare au refăcut rezerva de apă din sol şi, practic, la ora aceasta, aşa cum arată, culturile promit o producţie foarte bună. Dar nu putem spune că vom avea o recoltă-record. Până la recoltare e bine să ne abţinem, nu ştim ce se va întâmpla. Riscul la păioase, în afară de ce ne-ar putea rezerva clima, ar fi de cădere a plantelor la o eventuală furtună, mai ales că talia este înaltă, iar când va umple şi bobul, grâul va deveni foarte sensibil. Pentru culturile de primăvară am avut o perioadă mai secetoasă, când pământul se uscase, dar era cam timpuriu, vremea rece, s-a evitat pe bună dreptate să se însămânţeze; când a venit timpul optim au început ploile. Asta e natura, ne adaptăm noi ei, şi nu ea muncii noastre. În zona noastră prăşitoarele sunt însămânţate, răsărite, trecem la ierbicidare şi tratamente, pentru că am avut atac serios de Tanymecus (gărgăriţa porumbului), în unele locuri chiar s-a reînfiinţat cultura. Rapiţa a avut, de asemenea, o evoluţie extraordinară, a trecut foarte bine peste iarnă. În martie au venit acele temperaturi scăzute, când s-a produs, mai mult sau mai puţin pronunţat, fenomenul de crăpare a tulpinii. Dar eu consider că nu vor fi efecte semnificative asupra nivelului recoltei, întrucât rănile s-au cicatrizat, ajutate fie de tratamente, fie s-au refăcut de la sine, prin mecanisme de protecţie tipice, deci nu s-a pus problema infestării cu boli, aşa că planta şi-a reluat creşterea şi şi-a refăcut capacitatea de producţie. Nici nu cred că a fost slăbită rezistenţa la cădere, fiindcă, ramificând foarte puternic, rapiţa face o reţea, care o echilibrează. Sunt premise pentru o producţie bună, mai ales că a plouat acum, la înflorit, când planta are consum maxim de apă.“

Arad, ing. Ioan ANDRU, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Aragra 2008: „Nimeni nu ştie care o să fie producţia de orz şi mai ales de grâu până nu va fi recoltată. Grâul presupune şi calitate. Aşa cum arată acum culturile, aş da o notă de 8 spre 9. Sunt probleme cu tratamentele. Toamna trecută a fost lungă, bună, grâul a intrat în iarnă într-o stare de vegetaţie avansată, dar probabil de atunci s-au instalat ceva boli. Primăvara a fost capricioasă, cu variaţii mari de temperatură, ploi repetate la intervale scurte, care au generat probleme fitosanitare, dezvoltându-se boli foliare şi pe tulpină, deja suntem la al treilea tratament în unele parcele. La culturile de primăvară am reuşit o însămânţare în condiţii mai bune decât anul trecut, iar la rapiţă a apărut sporadic fenomenul de crăpare, dar fără consecinţe. Una peste alta, până acum e un an agricol bun. Nu foarte bun, nu excepţional.“

Dolj, ing. Constantin IANCU, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli afiliaţi LAPAR: „Cum arată culturile acum putem fi optimişti şi să credem într-o producţie bună. Dar natura, vedeţi, joacă nebuneşte. La noi în judeţ furtunile, vijeliile, ploile au culcat la pământ lanuri de grâu sau orz, deci sunt aspecte pe care nu le putem anticipa. Putem vorbi despre an bun sau rău când recoltăm şi cântărim producţia. Culturile de primăvară au răsărit foarte frumos, toată lumea a semănat, n-a rămas nimeni cu terenuri neînsămânţate. Dar în ultima perioadă n-am putut intra în câmp, la ierbicidarea porumbului şi florii-soarelui şi aplicarea tratamentului la grâu. La rapiţă nu sunt probleme, crăparea tulpinii, chiar dacă a apărut, nu este un fenomen care să îngrijoreze; dimpotrivă, cred că din 2010 n-am mai văzut cultură aşa de frumoasă. La acest moment câmpul arată foarte frumos.“

Harghita, ing. Sebastyan Csaba, preşedintele AAMR: „Grâul este bun, dar, din cauza vremii capricioase, sunt întârzieri la fertilizări sau tratamente. Culturile de primăvară au fost însămânţate, dar avem microzone unde plouă foarte mult şi epoca de înfiinţare a culturilor a fost decalată. În alte microzone, unde precipitaţiile sunt mai puţine, s-a semănat mult mai devreme, pentru că şi primăvara a fost precoce. Toată rapiţa pe care am văzut-o în Mureş, Cluj sau la noi arată bine. Dar mă tem că, atunci când producţia e bună, o să avem preţuri mici, ca întotdeauna. Şi mă mai tem de impozitul forfetar.“

Producţia de prune şi cireşe, afectată de frig, ploi şi monilioză

Prahova, ing. Marilena Ioniţa, SC Kalydias, Băicoi (20 ha de plantaţie): „Pentru măr este prematur să mă pronunţ. Drupaceele, iar eu mă refer la prun dintre toate sâmburoasele, sunt compromise. Nu s-a putut face polenizarea, noaptea a fost foarte frig, ziua n-a fost o temperatură propice, a plouat în felul în care ştim cu toţii, au fost şocuri termice de la o zi la alta. Niciodată n-am avut o primăvară ca asta. De parcă nu era suficient, sâmburoasele au fost afectate de un atac foarte puternic de monilioză, pe acest fond de ploi şi de frig. Ca tratamente, ne-am dat peste cap rău de tot.“

Iaşi, Mihai Vărzaru, pomicultor, Cotnari (fermă – 1 ha cireş şi restul viţă-de-vie): „La noi, la Cotnari, unde baza pomiculturii este cireşul, producţia cred că va fi de 10, 15, 20% din capacitatea obişnuită de producţie. Înainte de Sf. Paşti a fost două zile cald, cireşul a înflorit, dar n-a fost timp de polenizare, nici albinele nu plecaseră, cred, din stup. Apoi a venit brusc frigul, cu ploi care au durat aproape o săptămână, iar acum e şi atac de monilioză. Cu toate sâmburoasele cred că vor fi probleme în acest an.“

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS