- Mana (Plasmopara viticola): frunze – primăvara petele sunt de culoare galben-untdelemnie, cu contur difuz, dimensiuni diferite, iar centrul acestora se brunifică în timp, frunzele capătă un aspect uscat, de arsuri. Pe partea inferioară se dezvoltă un puf albicios, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. La o evoluție rapidă a bolii (temperaturi ridicare și umiditate accentuată), faza de pete untdelemnii nu mai apare și nici puful albicios. Toamna, când frunzele sunt mai rezistente, la o eventuală infectare apar pete mici, colțuroase, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, restul limbului rămânând verde (pete de mozaic); lăstari tineri și cârcei – apar pete alungite de culoare brună, acoperite de un puf albicios numai pe vreme umedă; lăstari lignificați – apar, la noduri, pete alungite brune, în dreptul cărora scoarța este moartă, iar coardele nu se maturează; ciorchinii tineri (atacul poate fi puternic în anii cu precipitații abundente) – sunt atacate pețiolul, rahisul cu toate ramificațiile și pedicelele boabelor, până când aceștia încep să se lignifice, moment în care se formează o masă abundentă de pâslă gri-albicioasă, formată din conidiofori și conidii. La o infecție în timpul sau imediat după înflorit, inflorescența în totalitate este cuprinsă de o pâslă gri-albicioasă. Bobițele tinere se învelesc cu un puf albicios, iar după ce s-au acoperit cu stratul ceros ciuperca pătrunde pe la codiță sau răni (insecte, grindină), dezvoltând imediat puful albicios (în 6-12 ore), mai ales la combinația temperatură ridicată-umiditate în exces.

- Făinarea (Uncinula necator): frunze – miceliu fin, imitând o pânză de păianjen, cu aspect prăfos, care se extinde pe ambele suprafețe ale limbului, alcătuind pete albicioase. Sub pâslă, țesuturile se brunifică/înroșesc puțin, dar frunzele cad abia spre toamnă; lăstari – pete albicioase, prăfoase cel mai des, frunze ce se încrețesc, ciuperca oprind creșterea; ciorchini – pâsla miceliană acoperă boabele, acestea crapă, conținutul se scurge. Pe timp de secetă, boabele de usucă, semințele ies afară, ciorchinii se brunifică, se usucă, sunt distruși în totalitate, prezentând și miros de mucegai. În toamnele ploioase boabele atacate de făinare sunt acoperite și cu putregaiul cenușiu. Și tot spre toamnă pe pâslă apar puncte mici, negre (fructificații de rezistență). La un atac târziu, strugurii se depreciază calitativ, prezentând nenumărate pete brune.

- Putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana, sin. Sclerotinia fuckeliana, Botrytis cinerea): frunze – atacul apare mai ales în școala de vițe și se manifestă prin pete de mărimi variabile, gălbui-clorotice, mai apoi roșietice-cărămizii, care se formează de la marginea limbului spre centru. În dreptul lor țesutul se necrozează, moare, iar pe el apare o pâslă cenușie, fină, care reprezintă fructificațiile ciupercii; struguri – primele simptome apar pe inflorescențe, rahis și pe pedicelele florilor/ bobițelor. Se instalează pe leziuni provocate de un atac de molie, mană, făinare, grindină. La inflorescență, aceasta se usucă parțial sau total și cade. Cel mai păgubitor se manifestă la pârgă, în condiții de umiditate ridicată, când boabele se brunifică, se încrețesc, iar la suprafața lor apare pâsla de mucegai cenușiu. De la boabele izolate, mucegaiul se extinde la întregul ciorchine, care putrezește și cade ori se usucă și rămâne pe butuc.

- Arsura bacteriană (Pseudomonas syringae): se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei sub două tipuri de simptome: leziuni și ulcere pe coardele mai bătrâne; pieirea apoplectică (uscare bruscă), primăvara, urmată de veștejire. Țesuturile scoarței afectate sunt brune, la început moi și au secreții mucilaginoase (gome). Când plaga nu se dezvoltă inelar pe coarde sau trunchi, țesuturile sănătoase învecinate cresc peste porțiunea afectată, formându-se, vara, ulcere. Dacă plaga a cuprins inelar coarda, aceasta se vestejește și moare într-o săptămână (frunzele se usucă). Uneori ofilirea e mai lentă și duce până înspre începutul verii. Dacă strangularea se produce primăvara, simptomele de pieire apar după ce se deschid mugurii. Pe frunze pot să apară pete brune, fără halou, care de obicei cresc în mărime, confluează, ocupă tot limbul, care se înnegrește și moare. În cazul lăstarilor, dacă infecția începe de la vârf, aceștia pot să moară, iar dacă atacul se localizează în altă zonă, se ivesc zone necrotice la locul de infecție.

- Cancerul bacterian (Agrobacterium vitis): atacă rădăcinile, zona coletului, butucul și coardele multianuale. La vițele tinere tumorile apar în zona de calusare și înrădăcinare și la punctul de altoire, iar la vițele bătrâne tumorile apar pe butuc și pe toate părțile aeriene multianuale. Pe unele rădăcini mai groase, situate la mică adâncime, de asemenea se formează tumori sau gale. Excrescențele sunt albicioase, mai puțin consistente la început, apoi se lemnifică, fiind tari, de dimensiuni, forme și consistențe diferite, cu suprafață rugoasă ori asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Caracteristică pentru această bacterioză este apariția tumorilor secundare (metastaze), la oarecare distanță de tumoarea primară, de obicei deasupra acesteia. Simptomele care se manifestă pot fi de două feluri: cancerul propriu-zis, ce dezvoltă tumori bine conturate, sferice sau ovoidale, și ariceală, care apare numai pe brațele mai vechi de un an și pe tulpina vițelor conduse înalt. Cele mai multe tumori putrezesc la sfârșitul fiecărui an și cad, dar în anul următor apar altele noi. Vițele atacate sunt debile, frunzele slab colorate, lemnul nu se maturează suficient toamna; la soiurile cu strugurii roșii frunzele se colorează prematur în roșu.

- Antracnoza (Colletotrichum gloeosporioides): ciuperca este inactivă în perioadele uscate, dar se dezvoltă bine în sezoanele ploioase, cu temperaturi mari. Umiditatea mare la coacere ori aproape de cules generează pierderi mari de recoltă. Simptomul inițial este putrezirea fructelor. Pe boabe se dezvoltă la început pete circulare, maro-roșcat, iar ulterior se extind la întregul fruct. Boabele putrezite devin zbârcite, sunt acoperite cu o masă de spori de culoare portocalie-coral-roz; acestea rămân atașate de ciorchine sau cad atunci când putrezirea este completă.

Maria BOGDAN

Stropiți VIȚA-DE-VIE pentru combaterea manei, făinării, putregaiului cenușiu, pătării roșii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

• NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau
• SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS 25 WG 0,003% sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%
• SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau CABRIO TOP 1,5-2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE ZEON – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.
• RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% sauMELODY COMPACT 49 WG –1,5 kg/ha + DECIS 25 WG 0,003% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   
• DITHANE M 45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC – 0,1% până la 0,15%.

Tratamentul se va efectua în perioada 27 iunie – 02 iulie 2019.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depășit pragul economic de dăunare de 5-10 acarieni pe frunză.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud