În data de 2 martie a anului curent, în cadrul Comitetului pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European  a fost prezentat proiectul de Raport asupra Regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR), elaborat de Europarlamentar Sarah Wiener.

Publicarea proiectului de raport în acest moment a fost o surpriză, inclusiv pentru raportorii alternativi ai PE implicați în acest dosar legislativ special. Nu există încă un calendar convenit cu privire la momentul în care raportul va fi votat în cadrul Comisiei ENVI iar Comisia AGRI refuză să discute până când Comisia nu publică rezultatele unui studiu de evaluare a impactului implementării Regulamentului în cauză.

În continuare, puteți vedea câteva puncte care sintetizează unele dintre propunerile cheie ale doamnei Wiener.

• Ținte de reducere obligatorii din punct de vedere juridic de cel puțin 50% pentru Ținta de reducere 1 (risc și utilizare) și 80% pentru Ținta de reducere 2 (utilizarea pesticidelor mai periculoase până în 2030);
• Excluderea zonelor sensibile la nitrați în definiția „Zone sensibile” și permiterea utilizării PPP-urilor autorizate în agricultura ecologică, mărind în același timp zonele-tampon de la 3 la 10m și stabilirea unor zone-tampon de 50m pentru „Zonele sensibile” utilizate de grupurile vulnerabile, precum şi pentru utilizarea pesticidelor mai periculoase;
• Revizuirea indicatorului de risc 1 (hazard risk indicator) HRI 1 astfel încât să se bazeze pe ratele medii de aplicare ponderate în funcție de pericol, în loc de datele de vânzări, modificând în același timp perioada de referință din 2015-2017 în 2018-2020;
• Stabilirea de fonduri de stat printr-un sistem fiscal bazat pe riscuri similar cu cel din Danemarca pentru a ajuta la acoperirea costurilor de implementare a regulamentului;
• Modificarea definiției IPM (ierarhie) pentru a se baza în primul rând pe control non-chimic;
• Interzicerea utilizării pesticidelor chimice pentru utilizatorii neprofesioniști.

În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) se alătură industriei europene de protecția plantelor și apreciază că promovarea inovării va accelera tranziția către sustenabilitate a agriculturii, contribuind la realizarea obiectivelor SUR.

Sectorul agricol european are nevoie de un cadru politic care să contureze un plan clar pentru a furniza tehnologii inovatoare pentru toate soluțiile disponibile și pentru a crește gradul de utilizare a instrumentelor digitale și de precizie.

Metodologia privind obiectivele de reducere a pesticidelor ar trebui să se bazeze în continuare pe gradul de utilizare și pe risc și să țină seama de mediile agricole specifice fiecărei țări, de realizările istorice și de diferitele puncte de plecare pentru fiecare Stat Membru.

Integrarea tehnologiilor digitale și de precizie în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (Integrated Pest Management - IPM) va determina o optimizare a utilizării pesticidelor, păstrând în același timp principiile IPM pentru a sprijini flexibilitatea fermierilor în identificare celor mai bune strategii de protecție a plantelor.

Credem că viitorul în agricultură trebuie să se bazeze pe promovarea soluțiilor digitale și de precizie.

Apreciem că Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR) sprijină adoptarea de instrumente noi și inovatoare. Tehnologiile agricole digitale și de precizie pot contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la reducerea utilizării generale și a riscului asociat utilizării pesticidelor în Europa. Astăzi, sunt tehnologii digitale care îi pot ajuta pe fermieri să anticipeze și să gestioneze eficient presiunea exercitată de dăunători și boli. Comisia Europeană recunoaște faptul că fermierii din Uniunea Europeană vor avea nevoie de investiții financiare semnificative. Prin urmare, SUR, ca și alte propuneri ale Comisiei Europene care decurg din strategia „De la fermă la consumator”, ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător. Nu ar trebui să se aștepte nimeni ca agricultorii europeni și Statele Membre (SM) să suporte singuri povara administrativă și financiară rezultată din costurile de punere în aplicare a Regulamentului SUR.

Ca parte a tranziției digitale, sectorul nostru continuă să facă parte din proiecte care implică toate părțile interesate, pentru a oferi autorităților naționale de reglementare și de aplicare a legii, o mai mare transparență și încredere în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și riscurile acestora. Utilizarea pe scară largă a instrumentelor digitale și de precizie în agricultură poate duce la optimizarea aplicării pesticidelor și a biopesticidelor. Prin urmare, este necesar să existe un cadru legislativ care să stimuleze pe deplin fermierii să includă aceste tehnologii în setul lor de instrumente și să includă aceste elemente în sistemul IPM. Pentru a realiza acest lucru, instrumentele de agricultură digitală și de precizie ar trebui integrate în principiile IPM, iar adoptarea acestora ar trebui promovată în mod activ prin intermediul SUR și al politicilor agricole comune.

Tehnologiile digitale nu reprezintă singura soluție care trebuie adăugată la setul de instrumente. De exemplu, noile tehnici genomice au potențialul de a contribui la tranziția către un sistem agroalimentar mai durabil și mai rezistent.

În ceea ce privește obiectivele de reducere a pesticidelor susținem că acestea trebui bine fundamentate și responsabil aplicate

Industria produselor de protecție a plantelor consideră că obiectivele propuse atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul Statelor Membre ar trebui să țină seama de realizările istorice, asigurând în același timp securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Metodologia pentru calcularea obiectivelor ar trebui să se bazeze în continuare pe utilizare și pe risc și să includă o perioadă de referință care să ia în considerare eforturile depuse în acest sens. În cele din urmă, obiectivele de reducere trebuie, să țină seama de alți factori, precum: condițiile agronomice și de climă, presiunea exercitată de dăunători, nivelul de pesticide utilizate, de securitatea alimentară și de nevoile de siguranță alimentară.

Cele mai recente tendințe ale Comisiei Europene demonstrează că actuala Directivă privind utilizarea durabilă își atinge obiectivul principal de a reduce utilizarea și riscurile asociate cu utilizarea pesticidelor în Europa. Industria susține obiectivul CE de a colecta date suplimentare privind utilizarea pesticidelor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor indicatori suplimentari care să permită o reflectare mai exactă a progreselor înregistrate în vederea reducerii riscurilor asociate utilizării pesticidelor în UE.

Este esențial să asigurăm disponibilitatea și accesul fermierilor la soluții alternative eficiente și disponibile pe plan comercial, precum și la inovații de ultimă oră în domeniul protecției plantelor, cum ar fi instrumentele digitale și de precizie, biopesticidele. Dacă ne propunem ca fermierii din Uniunea Europeană să atingă obiectivele de reducere a pesticidelor SUR în cinci ani, este necesar ca termenele actuale de autorizare pentru aprobarea pesticidelor convenționale și a biopesticidelor să fie îmbunătățite în mod semnificativ. SUR nu ar trebui, pe de o parte, să restricționeze capacitatea fermierilor de a utiliza soluții vitale de protecție a culturilor, în timp ce un alt regulament (1107/2009) blochează introducerea de tehnologii noi și îmbunătățite care sunt necesare pentru înlocuirea celor existente.

Managementul integrat al dăunătorilor: Piatra de temelie a propunerii SUR

Industria de protecție a plantelor consideră că IPM trebuie să rămână piatra de temelie a viitorului regulament. CE subliniază, pe bună dreptate, faptul că o creștere a implementării și adoptării strategiilor IPM va fi vitală pentru atingerea obiectivelor SUR. Disponibilitatea unor instrumente adecvate de prognoză și monitorizare pentru fermieri, pentru a evalua și a ajuta la gestionarea bolilor și a dăunătorilor, ar trebui să fie integrată în continuare în IPM. Sistemele digitale de sprijinire a luării deciziilor pot ajuta fermierii în ceea ce privește previziunile, permițând astfel utilizarea produselor de protecție a plantelor la momentul și locul potrivit. Pornind de la această abordare din cadrul directivei existente, noul cadru ar trebui să promoveze abordări pragmatice și să evite sarcinile administrative sau luarea de decizii inutile și complicate pentru fermieri și SM.

Industria de protecție a plantelor salută recenta publicare a unei baze de date centralizate a UE care cuprinde aproximativ 1.300 de bune practici IPM existente, inclusiv aproape 300 de orientări specifice fiecărei culturi.  IPM nu este o soluție unică, potrivită tuturor fermierilor. Aceste strategii trebuie să fie flexibile și capabile să se adapteze la evoluția rapidă a condițiilor agronomice și de climă locale cu care se confruntă fermierii din întreaga Europă.

Noua arhitectură ecologică a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2023-2027 este menită să fie un instrument crucial pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde, inclusiv ambiții mai mari pentru utilizarea durabilă a pesticidelor în UE. Confruntată cu necesitatea urgentă de a rezolva problema pesticidelor și criza biodiversității din Europa, Comisia propune să reducă la jumătate utilizarea și riscurile pesticidelor chimice și mai periculoase în UE până în 2030, ca parte a strategiei sale de la fermă la furculiță.

Prin urmare, teoretic, noua PAC ar trebui să sprijine fermierii în utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor printr-o serie de reguli și măsuri. Mai exact, statelor membre li s-a oferit oportunitatea de a concepe intervenții în planurile lor strategice menite să reducă dependența de pesticide.

Pe 22 iunie, CE a lansat propunerea de noi reguli europene privind pesticidele care vor transforma actuala directivă privind utilizarea durabilă a pesticidelor într-un regulament. Pentru a asigura o mai bună punere în aplicare a acestor norme privind pesticidele decât în ​​trecut, Comisia a explicat că statele membre vor putea, de asemenea, să utilizeze fondurile noii PAC pentru a-și compensa fermierii pentru costurile de punere în aplicare a acestui regulament.

Franța pare să fie unul dintre studenții buni doar în aparență: suprafețele vizate de „managementul durabil al pesticidelor“ sunt toate suprafețele angajate în calea „practicilor“ sau „de certificare“ a ecoregimului al căror conținut nu este în realitate în niciun caz calea care garantează o reducere a pesticidelor, precum și a zonelor vizate de măsura agromediu și climă „gestionarea calității și cantitativă a apei pentru culturile de câmp“ care rămâne anecdotică din lipsă de buget și ambiție.

Însă, de câteva luni, apelurile s-au înmulțit pentru a pune în discuție această strategie europeană în numele producției și al suveranității alimentare. „A folosi scuza războiului din Ucraina pentru a dilua aceste propuneri și a ne speria spunându-ne că durabilitatea înseamnă că va fi mai puțină mâncare este absolut iresponsabil. […] Știința este lipsită de ambiguitate. Pesticidele ne amenință pe termen lung securitatea alimentară“, a inserat Frans Timmermans, în timp ce propunerile vor trebui acum discutate și adoptate de Consiliu și Parlamentul European.

„Preocupările privind siguranța alimentelor nu fac acțiunile împotriva pesticidelor mai puțin urgente. Utilizarea excesivă a pesticidelor reprezintă un risc major pentru sănătatea umană și ucide polenizatorii responsabili pentru majoritatea alimentelor pe care le consumăm“, a adăugat Stella Kyriakides. Pentru a răspunde la aceste întrebări, Frans Timmermans a anunțat și lansarea unei analize privind securitatea alimentară pentru a identifica sursa penuriei și a „identifica soluții pe termen lung“. „Dacă această analiză ne obligă să ne reconsiderăm propria poziție, ei bine, suntem pregătiți pentru asta“, a insistat el.

Dacă un stat ar fi lipsit de ambiție, „nu vom reuși să punem presiune“, a indicat un oficial european, recunoscând în același timp că ar fi puțin probabil ca CE să inițieze proceduri de încălcare a dreptului comunitar, dacă este necesar. Deși a salutat adoptarea acestei propuneri, ONG-ul Future Generations a regretat totuși alegerea unui singur indicator care să măsoare atât utilizarea, cât și riscul pesticidelor, afirmând că acesta „discriminează puternic pesticidele utilizate în agricultura ecologică și le favorizează pe cele mai toxice“.

Textul prevede interzicerea completă a utilizării pesticidelor sintetice în „zonele sensibile“, adică zonele Natura 2000 și zonele urbane precum „școli, spitale, parcuri“ sau din nou „locuri de joacă și facilități sportive“.

Pentru a ajuta fermierii să înceapă această tranziție, Comisia a planificat să crească numărul de produse ecologice și cu risc scăzut de pe piață, să promoveze tehnologiile utilizate în așa-numita „agricultură de precizie“ și să modifice Politica Agricolă Comună (PAC), pentru a permite statelor membre să finanțeze aceste modificări utilizând bugetele PAC timp de cinci ani.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Chiar și cei mai convinși susținători ai ideologiilor organice, cei care exclud orice altă formă de agricultură decât cea bio și care au un discurs agresiv împotriva agriculturii productive convenționale amenințată de ACS, au susținut reducerea lucrărilor solului ca și componentă indispensabilă a „agriculturii bune“.

În această nouă formă de organic, numită Agricultură Regenerativă (AR), toate caracteristicile pozitive ale ACS sunt promovate.

Descoperirea mediatică extrem de rapidă a Agriculturii Regenerative Bio arată clar atractivitatea fenomenală a unui astfel de discurs deoarece ignoră subiectul dificil din punctul de vedere al emoțiilor și opiniilor, cel al chimiei sau cel al lucrării solului.

În fața acestui lucru, promisiunea AR bio este să nu folosească nici chimia, nici prelucrarea solului.

Problema este că nimeni nu a reușit vreodată să realizeze acest lucru în cultura mare, fiind posibil doar într-o grădină sau în cazul microgrădinăritului.

Realizarea celor două sisteme în același timp este posibilă doar pe Youtube, Twitter sau în cadrul conferințelor 4pentru1000 de la FAO sau Bruxelles, în timpul dezvoltării Farm To Fork.

În câmp trebuie să alegeți unul sau altul dintre sistemele AB, AR sau ACS.

Aceasta nu este cu adevărat o problemă în care fermierii sunt liberi să-și aleagă sistemele de cultură, iar consumatorii să-și aleagă furnizorii fără influența propagandei private sau publice.

Din păcate, astfel de țări sunt rare și devin din ce în ce mai rare pe măsură ce acordurile progresează în cadrul ONU sau al altor organisme internaționale la care cetățeanul obișnuit nu are acces și asupra cărora are și mai puțină influență.

Prin urmare, este important ca toată lumea să fie informată despre mizele alegerilor pe care le fac factorii de decizie, care nu sunt nici fermieri, nici consumatori.

Chiar și în ceea ce privește biodiversitatea, ACS are un beneficiu vizibil asupra biodiversității, cum ar fi râmele, insectele. Chiar și detractorii ACS și ai chimiei se aventurează pe acest teren doar cu precauție, știut fiind faptul că vor fi contraziși de cel mai mic studiu realizat de o manieră serioasă.

Biodiversitatea microbiană a solurilor rămâne însă un domeniu puțin cunoscut, favorabil oricărei speculații din lipsă de cunoștințe. Aici sunt din ce în ce mai multe semne de intrebare. Dacă viața solului este amenințată de pesticide și de „cel mai periculos dintre toate“ care este glifosatul?

Informațiile despre această moleculă sunt tot mai căutate, în timp ce există alte substanțe al căror efect este mult mai agresiv.

Într-adevăr, cum se dovedește absența efectului? Este imposibil. Mai ales că nu se cunoaște identitatea a mai mult de 5% dintre microorganismele din sol și cu atât mai puțin modul în care funcționează.

Prin urmare, este imposibil să se evalueze impactul și importanța oricărui efect observat sau presupus. Această stare de profundă ignoranță lasă loc oricărei speculații și, mai ales, „discursului catastrofismului“ legat de biodiversitate cu care ne-am obișnuit în ultimii ani.

Auzim tot mai des că „sănătatea solului“, „solurile vii“ sunt esențiale pentru sănătatea globală a planetei și a omului. Cea mai mică alterare potențială a stării „naturale“ și a purității originare a acestei entități sacre care este solul este trăită ca o catastrofă absolută care amenință toată viața de pe pământ.

Studiile care sugerează că o aplicare a unui produs ar putea avea efecte asupra microorganismelor, poate chiar asupra râmelor (studii contrazise de alte studii), nu duc decât la punerea sub semnul întrebării a sistemului agricol funcțional de astăzi.

Ceea ce ne interesează este să comparăm și să alegem cea mai bună opțiune posibilă într-un set de soluții în sisteme, cu rezultate egale.

Amintiți-vă întotdeauna că obiectivul agriculturii este de a face producție agricolă, de a obține recolte sigure. Putem compara impactul organicului și ACS pentru a vedea care sistem de agricultură are cel mai bun echilibru, beneficii / dezavantaje.

Întrebarea ar trebui mai degrabă pusă după cum urmează: care este impactul minim al unui sistem complet (și nu al unui instrument) care ne interesează cel mai mult, cu rezultate egale asupra biodiversității? Acesta este exact raționamentul pe care îl fac fermierii: cum să optimizeze beneficiile producției durabile cu instrumentele pe care le folosesc. Raționamentul în afara sistemului pe un instrument izolat nu are sens. Chiar dacă un produs are impact asupra microorganismelor, nu este o problemă dacă face posibilă operarea celui mai bun sistem posibil, ținând cont de obiective și constrângeri.

Raționamentul absurd ar fi eliminarea oricărui instrument care are un impact, începând cu arătura, apoi chimia, iar la final să păstrăm natura sălbatică și să revenim la epoca de piatră. Știm că vânătorii-culegătorii au avut și un impact negativ asupra faunei și florei și poate chiar și asupra climei.

Cel mai impactant efect al agriculturii asupra ecosistemelor naturale este, în primul rând, cultivarea. Prin urmare, sistemele cele mai productive fac tot posibilul pentru a menține refugiile pentru ecosistemele amenințate, rare și pe cale de dispariție, precum și a speciilor pe care le susțin.

Practica cu cel mai mare impact asupra biodiversității ecosistemelor cultivate este lucrarea mecanică a solului, îndepărtarea stratului protector de sol în anumite perioade și degradarea humusului și a vieții solului.

Utilizarea instrumentelor chimice rămâne esențială pentru a elimina prelucrarea solului, menținând în același timp un nivel ridicat de randament.

Implementarea ACS în teren are ca efect posibilitatea de a permite o strategie alimentară care să optimizeze biodiversitatea în cel mai mare număr posibil de ecosisteme antropice și naturale.

Aceasta nu este o strategie perfectă. Există loc considerabil de îmbunătățire a agriculturii și creșterii animalelor, în același timp cu protecția sau chiar renaturarea ecosistemelor de interes biologic sau ecologic deosebit, cu îmbunătățirea climei prin adaptarea la schimbările sale, fără a renunța la dezvoltarea umană.

Cei care cunosc ACS și îl practică sunt în cea mai bună poziție pentru a vedea marjele sale de progres și lucrează pentru a le pune în aplicare, dezvoltându-l în același timp în câmpul cu cel mai mare număr de fermieri.

Cele mai realiste prognoze sugerează că producția ar putea fi cel puțin dublată cu know-how-ul actual, fără a dăuna ecosistemelor care sunt încă puțin afectate de om, deschizând perspective promițătoare la fel de mult în producerea de energie regenerabilă, precum și în alimente sau biomateriale.

Pentru a-și păstra viitorul și pe cel al altor specii, specia noastră va trebui să investească în continuare în inteligență și rațiune. Calea renunțării, a fuziunii și a supunerii față de natură, a animismului și a animalismului reprezintă o fundătură mortală. Natura nu face favoruri învinșilor. Omul este unic prin inteligența și capacitatea sa tehnologică. Acesta este singurul său avantaj, cel care i-a permis să nu dispară. Ar fi păcat să renunțăm la el.

Liderii noștri politici, ca de altfel orice persoană puțin conștientă, ar trebui să profite de aceste reflecții și să se alăture cu hotărâre oamenilor angajați pe calea progresului, aceasta fiind cea mai bună cale pentru planetă, precum și pentru biodiversitate.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Este o întrebare bună. De fapt, pesticidele ucid. Sunt chiar făcute și folosite pentru a ucide. Etimologic, pesticid înseamnă ucigaș de ciumă. Dăunătorii sunt dăunători de cultură și buruieni, fiind părțile biodiversității de care un fermier trebuie să scape pentru a produce o cultură utilizabilă.

Dacă luăm exemplul buruienilor, fermierul de altădată avea doar trei modalități de a-și proteja recoltele de invazia buruienilor care îi concurau recoltele și îi limitau producția.

Prima pârghie a fost să împiedice aceeași specie de buruieni să se înmulțească exponențial și să preia un întreg câmp de-a lungul anilor. A folosit rotația culturilor, ceea ce înseamnă succesiunea diferitelor culturi în același câmp. Fermierii de astăzi îl mai folosesc pentru mulți dintre ei. De exemplu, rapiță urmată de grâu, urmată de orz.

Pentru Agricultura Conservativă a Solului (ACS) și Agricultura Biologică (AB), rotația este chiar una dintre pârghiile esențiale ale acțiunii. Este unul dintre cei trei piloni ai ACS. O rotație convențională de rapiță, grâu, orz este insuficientă deoarece buruienile sunt aproape aceleași în aceste trei culturi. În ACS, vom căuta mai degrabă să alternăm culturile de iarnă (grâu, rapiță) și de primăvară (porumb, floarea-soarelui) și culturile monocotiledonate (grâu, porumb, sorg) și culturile dicotiledonate (rapiță, soia, floarea-soarelui), care au buruieni diferite. Într-un fel, buruienile sunt făcute să „se piardă“ mai degrabă decât să se adapteze la culturi. Leguminoasele (mazăre, soia, trifoi, lucernă etc.) sunt bine-venite pentru a îmbogăți diversitatea speciilor cultivate. Și, de asemenea, să furnizeze azot gratuit captat din aer, lucru făcut doar de această familie de plante.

Aceste metode preventive sunt folosite și în agricultura ecologică. Se poate observa că fermierii cu cele mai bune rezultate datorită expertizei lor în rotații și culturi de acoperire în ACS sunt, de asemenea, cei mai buni în agricultura ecologică. Cunoaștem fermieri care fac ambele sisteme împărțind în două părți fermele lor.

În ACS este posibil să mergem mult mai departe în ceea ce privește ingineria culturilor și a acoperirii și performanța acesteia în gestionarea buruienilor deoarece absența solului gol lasă mai puțin spațiu pentru ca buruienile să se instaleze.

A doua pârghie folosită de toți fermierii încă de la început a fost smulgerea manuală sau prășirea buruienilor. În prezent, este încă utilizată pe scară largă de 80% dintre fermierii din lume, cei care practică agricultura de subzistență pe suprafețe mici, hrănindu-și familiile și vecinii. Limita muncii manuale este dată de natura sa anevoioasă și eficiența sa scăzută asupra buruienilor.

Lucrarea mecanică a solului ca a treia pârghie, arat, grăpat sau utilizarea oricărei unelte care mobilizează solul, cu sau fără întoarcere, cu dublu efect de defrișare a vegetației înainte de însămânțarea culturii și de afânare a solului, știut fiind faptul că o sămânță are nevoie de pământ afânat să germineze și apoi să se rădăcineze.

Acest ultim punct face parte dintr-o mitologie adânc înrădăcinată în memoria fermierilor, doar că peste două sute de milioane de hectare de teren se însămânțează direct (fără nicio lucrare a solului), ceea ce dovedește contrariul.

Cel mai recent instrument de control al buruienilor care a apărut este reprezentat de chimia erbicidelor.

După ultimul război mondial, dezvoltarea erbicidelor a făcut posibilă limitarea sau eliminarea plivirii manuale sau mecanice și reducerea dramatică a populațiilor de buruieni și a pierderilor de recolte.

În anii 1970, apariția glifosatului a făcut posibilă limitarea și chiar eliminarea lucrărilor mecanice pentru a putea semăna. Apoi au apărut mai întâi tehnica semănatului direct fără nicio lucrare a solului și tehnici simplificate de cultivare, apoi sistemele de ACS cu acoperirea solului și rotația culturilor.

Există o limită tehnică pe care niciun sistem agricol nu este capabil să o depășească fără glifosat: buruienile perene care se reproduc prin rizomi nu sunt foarte sensibile la rotații. Când încep să se instaleze, nici rotațiile și nici prelucrarea solului nu le pot limita înmulțirea. Lucrarea solului, dimpotrivă, fragmentează rizomii, producând cantități de butași și accelerând exponențial invazia buruienilor perene.

Înainte de apariția glifosatului, lansat în Franța în 1975 sub denumirea de Roundup, pirul era prezent în culturile de cereale și în podgorii, fiind buruieni indestructibile. După recoltare, fermierii petreceau zile întregi săpând rizomii cu unelte în formă de gheare curbate, lăsându-i să se usuce și arzându-i. Unii rizomi pot avea o lungime de zece metri, ceea ce arată importanța glifosatului care a dus la ușurarea muncii fermierilor și la cheltuieli mai mici pe unitatea de suprafață.

Cert este că glifosatul aproape a eradicat aceste buruieni perene din țările dezvoltate deoarece pe parcelele cultivate nu mai apar cantități însemnate de buruieni perene, fermierul putând trata astăzi vetrele de buruieni fără a mai pierde timp și bani.

Este foarte probabil ca interzicerea acestui produs să favorizeze revenirea acestor buruieni în anii următori. Ele sunt mereu prezente la marginile câmpurilor sau a terenurilor lăsate pârloagă. Nu a fost găsită până acum nicio altă moleculă cu aceleași caracteristici ca și glifosatul, iar chimiștii investesc din ce în ce mai puțin în chimia agricolă.

Caracteristicile unice ale moleculei de glifosat l-au făcut popular printre fermieri. Aceasta pătrunde în părțile verzi ale plantelor clorofile, este transmisă prin sevă către organele în creștere, în special în rădăcinile și organele de rezervă subterane, și blochează creșterea acestora. Apoi, plantele mor prin senescență și nu se regenerează decât dacă un organ a scăpat, cu alte cuvinte într-un număr foarte mic. Eficacitatea este încă spectaculoasă ani la rând. Molecula nu are niciun efect asupra germinării semințelor, buruienilor sau culturilor, iar produsul este inactivat la contactul cu solul și degradat de microorganismele din sol, cu atât mai rapid cu cât acestea sunt numeroase și active deoarece acesta devine rapid nedetectabil în pământ sau în apă, cu excepția unui mediu steril (în laborator).

În ceea ce privește toxicitatea și ecotoxicitatea, toate agențiile care evaluează riscurile umane și animale prin combinarea expunerii și a periculozității au ieșit în favoarea produsului. Subiectul este acum în deciziile politicienilor.

Scopul nostru este de a oferi un punct de vedere asupra echilibrului dintre beneficii și riscuri în ceea ce privește biodiversitatea.

ACS permite, atunci când se realizează bine după un timp de tranziție necesar învățării și dezvoltării de către fermier, o reducere semnificativă a populațiilor de buruieni, în același timp cu o creștere a biodiversității în parcele. Rezultă că utilizarea erbicidelor scade semnificativ, după cum arată toate sondajele realizate în rândurile fermierilor.

Am văzut că ACS prezintă avantaje față de alte sisteme, pe toate criteriile de randament, productivitate și profitabilitate pentru fermieri, durabilitate, managementul solului, apei și climei, inclusiv biodiversitatea.

Acest lucru este din ce în ce mai puțin contestat de toți actorii, în special la nivel global, unde există mai multă experiență în ACS decât în Europa și unde se dezvoltă din ce în ce mai rapid, devenind dominantă în America de Nord, America Latină, instalându-se în Africa cu rezultate spectaculoase, trecând peste etapa agriculturii convenționale cu tracțiune animală sau mecanizată.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Conform prevederilor din Strategia ”De la Fermă la Furculiță” Comisia Europeană ia măsuri suplimentare pentru a reduce utilizarea generală a pesticidelor chimice cu 50 % și utilizarea pesticidelor mai periculoase, cu 50 % în întreaga UE până în 2030. După cum se precizează în documentul Comisiei, punctele de plecare diferite și diferențele de potențial de îmbunătățire între statele membre ar trebui recunoscute în mod corespunzător. Reprezentanții organizațiilor sus-menționate cred cu tărie că trebuie luate în considerare diferitele puncte de plecare ale statelor membre, solicitând, prin urmare, Comisiei să își țină promisiunile.

Toate țările noastre utilizează cantități sub media UE de substanță activă la hectar, multe dintre acestea ar trebui să reducă consumul de pesticide la sub 1 kilogram sau chiar 0,35 kilograme de substanță activă la hectar. O reducere strictă ar face țările noastre să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest și cu restul lumii, dependente de importuri și în totală nesiguranță alimentară. Țările noastre ar fi discriminate și sancționate în mod disproporționat. În aceste vremuri incerte de conflict de război chiar peste granițele Uniunii Europene, cu un impact negativ asupra UE și a piețelor alimentare mondiale, siguranța alimentelor, accesul la alimente și prețurile la alimente, subliniem că discriminând aproape jumătate din țările Uniunii Europene în acest fel nu ar face decât să înrăutățească situația.

Obiective foarte ambițioase și, în același timp obligatorii, stabilite la nivel național ar duce, de asemenea, la creșterea costurilor de producție pentru fermieri (monitorizare mai strictă, randamente reduse), creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor din țări terțe, ceea ce este în contrast puternic cu eforturile actuale de a consolida independența Uniunii Europene față de importurile din țări terțe și nevoia siguranței alimentare, a securității alimentare și a suveranității în Europa, în contextul războiului în curs din Ucraina. Toate acestea în momentul în care sute și mii de fermieri din UE se luptă deja cu o creștere bruscă a costurilor de producție. Se suține pe deplin conceptul de reducere a riscurilor și eliminarea celor mai riscante pesticide și înlocuirea lor cu alternative mai sigure. Se consideră că modalitatea eficientă de reducere a impactului utilizării pesticidelor este o abordare bazată pe analiza riscurilor, prin utilizarea eficientă a pesticidelor, utilizând, de exemplu, instrumente IPM sau agricultură de precizie, mai degrabă decât procente fixe de reducere. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să aleagă acțiuni pentru atingerea acestor obiective la nivel național.

Reprezentanții Camerelor și organizațiilor agricole speră ca CE să își țină promisiunile și să țină seama de situația acestora.

De asemenea, se dorește să se susțină o nouă amânare a depunerii propunerii, din iunie 2022 până în al patrulea trimestru al anului 2022, pentru a reflecta mai bine în propunerea viitoare situația geopolitică actuală din Ucraina, al cărei impact asupra sectorului agroalimentar european nu este încă pe deplin cunoscut.

Sursa: Reprezentanți ai Camerelor și organizațiilor agricole din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația.

Industria noastră poate contribui la reducerea utilizării pesticidelor și a riscurilor doar prin facilitarea accesului la inovare, oferind suficiente soluții pentru protejarea plantelor împotriva bolilor,  dăunătorilor și a buruienilor

Pentru ca obiectivele de reducere a emisiilor să fie realizabile și realiste, acestea ar trebui să fie practice, să se bazeze pe dovezi și să țină seama pe deplin de orice inițiative de reducere relevante. Stabilirea unor obiective arbitrare nu ia în calcul eforturile semnificative pe care Statele Membre le-au depus pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a riscurilor aferente, precum și de diferitele condiții agronomice din România și din Europa.

„O astfel de abordare unitară pentru toți în ceea ce privește obiectivele de reducere a utilizării și riscurilor asociate pesticidelor nu este practică. Dacă dorim cu adevărat să transformăm sistemul, nu putem stabili obiective arbitrare care vor ajunge să îi îndepărteze chiar pe cei care produc zilnic alimente sănătoase și sustenabile pentru cetățenii europeni și nu numai. Credem cu tărie că reducerea impactului agriculturii nu înseamnă reducerea instrumentelor pe care fermierii le au la dispoziție. Este necesar să discutăm despre instrumentele necesare pentru o astfel de tranziție și, prin urmare, SUR trebuie să îmbrățișeze inovarea ca fiind principalul său facilitator. Diferitele reglementări nu ar trebui să funcționeze izolat dacă dorim să îndeplinim obiectivele Green Deal. Prin urmare, orice obiective sugerate ar trebui să garanteze existența unor alternative viabile și eficiente pe piață” -  a spus Directorul General al CropLife Europe, Olivier de Matos.

Soluțiile pentru agricultură digitală și de precizie, precum și biopesticidele trebuie să fie recunoscute ca fiind factorii care contribuie la implementarea Strategiei „De la Fermă la Consumator”. Adoptarea acestor instrumente trebuie să fie încurajată și sprijinită în mod explicit în noul Regulament privind utilizarea durabilă (SUR) sau prin alte instrumente complementare, pentru a permite fermierilor din România să contribuie cu succes la atingerea țintelor de reducere propuse.

„Industria noastră consideră că inovarea poate reprezenta răspunsul potrivit la provocările actuale cu care ne confruntăm. Ne menținem angajamentul de a oferi fermierilor instrumente inovatoare care să le permită să își protejeze culturile de boli, dăunători și buruieni” – a adăugat Olivier de Matos.

Această propunere reprezintă încă o oportunitate de a discuta și de a promova în mod deschis instrumentele și tehnologiile agricole inovatoare de care fermierii vor avea nevoie pentru a asigura o aprovizionare cu alimente sustenabilă și sigură. AIPROM împreună cu CropLife Europe dorește să se implice într-un dialog mai amplu și să contribuie la furnizarea de soluții pentru fermierii români și europeni.

Sursa: Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România-AIPROM

Deși sunt printre cele mai reglementate la nivel mondial, produsele de protecție a plantelor reprezintă o țintă preferată pentru falsificatori. Comerțul internațional cu pesticide ilegale a evoluat, afectând întreaga lume.

Pesticidele contrafăcute și ilegale reprezintă o problemă în creștere pentru industrie, având efecte negative asupra fermierilor, producătorilor, economiilor naționale și mediului înconjurător. Care este soluția pentru a pune capăt acestei probleme? Ei bine, poate părea o întrebare fără răspuns. Pentru combaterea acestui fenomen care ne afectează pe toți trebuie o implicare activă. Un exemplu de urmat este cel al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), care se implică activ în combaterea acestui fenomen, alături de autoritățile și asociațiile de profil, pentru a proteja fermierii, culturile agricole, mediul înconjurător și consumatorii.

Pesticide falsificate, piață de aproape 10 miliarde de euro

Într-un studiu publicat recent privind pesticidele contrafăcute, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a ajuns la concluzia că acest comerț global cu pesticide ilegale a crescut constant în ultimii ani, amenințând sănătatea fermierilor, a consumatorilor și a mediului înconjurător. Poliția, autoritățile de reglementare și autoritățile vamale și-au intensificat activitatea și au reușit confiscarea unor cantități importante de pesticide contrafăcute și ilegale. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) estimează că doar în UE, „falsificarea în sectorul pesticidelor cauzează pierderi de vânzări de aproximativ 2,8 miliarde de euro“. În același timp, Europol supraveghează activitatea de contrafacere a pesticidelor prin intermediul Operațiunii Silver Axe, capturând, în ultimii 5 ani, 2.568 de tone de pesticide ilegale din Uniunea Europeană. Potrivit unui raport prezentat de către Comisia Europeană în 2015, pesticidele ilegale reprezentau 10% din piața europeană. EUIPO estimează că acest număr este acum mai aproape de 14%. Potrivit OECD, „veniturile globale asociate comerțului cu pesticide ilegale sunt estimate la 6-10 miliarde de dolari“. Acest lucru face din comerțul cu pesticide ilegale una dintre cele mai semnificative activități de crimă organizată din lume.

Ce sunt pesticidele contrafăcute

Potrivit OECD, un pesticid ilegal se referă la un produs de protecția plantelor care nu este legal pentru utilizare în țara în care este „introdus pe piață“. Această categorie include și pesticidele contrafăcute. Aceste produse sunt extrem de periculoase deoarece conținutul lor nu este cunoscut, nu sunt testate și nici reglementate, ceea ce aduce un prejudiciu grav fermierilor, culturilor și mediului. Mai mult decât atât, nu se poate ști ce efecte sunt asupra sănătății celor care consumă produsele tratate cu acele pesticide. Pentru ca o nouă substanță activă să poată fi pusă pe piață este nevoie de peste zece ani de muncă de cercetare, dezvoltare, testare, autorizare și de peste 250 milioane de euro. Un astfel de produs este unul dintre instrumentele esențiale pentru gestionarea dăunătorilor ce pot apărea în culturi. În vreme ce produsele pentru protecția plantelor au anumite protocoale de urmat, pesticidele contrafăcute nu sunt testate și autorizate. Sistemul Uniunii Europene de siguranță alimentară este unul dintre cele mai stricte și exigente la nivel mondial, autoritățile responsabile asigurându-se că sunt aplicate întocmai standarde înalte în producția de alimente și mecanisme clare pentru a putea preveni o eventuală criză alimentară.

Cum ajung pesticidele contrafăcute pe piață

Deși vorbim despre o piață bine reglementată, cu reguli stricte și clare, pesticidele contrafăcute ajung pe piață destul de ușor. Astfel, produsele ilegale pătrund pe piața europeană prin declarații false la punctul de import ori sub acoperirea importurilor paralele ilegale. Pesticidele contrafăcute intră sunt diferite forme: ca substanțe active, vrac în loturi de concentrate prefabricate sau în recipiente mici, gata pentru a fi utilizate de către fermieri. De cele mai multe ori, ambalajul poartă o copie foarte bine realizată a etichetei originale, dar sunt și cazuri de ambalaje fără etichete sau cu etichete ce conțin informații elementare, fără instrucțiuni clare de utilizare. Potrivit AIPROM, produsele contrafăcute de protecția plantelor sunt de cele mai multe ori fabricate în Asia. Operațiunile de producție diferă, dar în toate situațiile acestea nu respectă standardele stricte de calitate și siguranță, așa cum se cere în Europa. Produsele contrafăcute ajung în Europa pe cale maritimă sau aeriană și sunt transportate în mod obișnuit fără nicio considerație față de siguranța echipajului, a manipulanților sau a publicului în general, deși sunt substanțe toxice sau foarte inflamabile. Astfel de produse ilegale sunt apoi distribuite în întreaga Europă de către infractori organizați, dintre care mulți sunt implicați în traficul cu droguri, carne vie, contrabandă.

Cum îi afectează pe fermieri pesticidele contrafăcute și ilegale

Efectele negative ale pesticidelor contrafăcute sunt numeroase. Pentru fermieri, contrafacerile pot duce la pierderi de venituri din cauza scăderii randamentelor culturilor sau a daunelor grave produse asupra culturilor agricole. În țările cu venituri reduse, acest lucru poate agrava sărăcia și poate amenința securitatea alimentară pentru comunitățile deja vulnerabile. Fermierul cumpără adesea, fără să știe, produse contrafăcute care îi pot afecta grav culturile. În plus față de provocările economice pentru fermier, aceste produse contrafăcute pot fi dăunătoare pentru mediu deoarece nu sunt testate pentru siguranță.

Pesticidele contrafăcute se împart în trei categorii: produse ce conțin apă, talc, soluții diluate de pesticide și substanțe interzise, prezentate în ambalaje de pesticide; produse sofisticate ce conțin produse generice vândute ca produse de marcă în ambalaje contrafăcute minuțios; importuri ilegale de produse generice introduse în țară în mod abuziv prin nerespectarea legislației în domeniu.

Cum acționează AIPROM pentru combaterea acestui fenomen

AIPROM, împreună cu membrii săi, cu Poliția Română, prin Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, cu Autoritatea Națională Fitosanitară și cu asociațiile de fermieri, a derulat campanii de informare în rândul fermierilor pentru a combate fenomenul de contrafacere. De asemenea, asociația colaborează la nivel național cu părțile interesate, derulând astfel de campanii pentru a crește gradul de conștientizare a efectelor achiziției și aplicării de pesticide contrafăcute. Prin proiectul SCUT, AIPROM dorește să combată contrafacerea produselor de protecţia plantelor, comerţul şi utilizarea produselor contrafăcute. Campaniile de comunicare derulate de către AIPROM au scopul de a-i instrui pe fermieri să achiziționeze produse de protecția plantelor din surse sigure, autorizate și să raporteze autorităților produsele suspecte. Conștientizarea fermierilor cu privire la impactul acestor produse contrafăcute reprezintă un element esențial în strategia de combatere a acestui fenomen.

Simona-Nicole DAVID

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, înființată încă din 2002, vine cu noi soluții și propuneri pentru fermieri în procedurile de utilizare a pesticidelor, pentru protecția plantelor. Obiectivul principal este utilizarea responsabilă a produselor pentru o protecție eficientă atât a mediului natural cât și a sănătății omului.

Strategiile propuse de aceștia sunt adaptate conform standardelor legislației UE și a celor naționale. Deși pesticidele și insecticidele sunt substanțe sigure care apără recoltele de dăunători, utilizarea acestora într-o măsură mai mare poate fi nocivă.

Campania de colectare a ambalajelor

Un proiect important gestionat de AIPROM este SCAPA – Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide, înființat în 2008. În programul SCAPA, membrii asociației din piața românească militează pentru alinierea la standardele naționale și europene de mediu, având o inițiativă comună în ceea ce privește standardizarea, care reprezintă un parteneriat strâns între organizațiile publice și cele private în scopul gestionării provocărilor actuale de mediu. Gestionarea corectă a ambalajelor poate minimiza riscurile şi face parte din „conceptul ciclului de viață“, așa cum este prezentat în Codul Internațional de Conduită în Distribuirea și Utilizarea Pesticidelor.

Acest proiect are ca scop colectarea, transportarea, valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele pentru protecția plantelor. În acest mod, împiedică agricultorii și fermierii să adune deșeuri nocive. Ambalajele goale din plastic sau metal care nu sunt spălate și curățate în mod corespunzător pot polua mediul și pot reprezenta o potențială amenințare pentru întregul ecosistem.

Conform specialiștilor AIPROM, serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorul Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport şi valorificare a ambalajelor, cu participarea importantă a companiilor distribuitoare selectate în calitate de Centre de Colectare.

Perioada de colectare

Programul de colectare se desfășoară în 2 etape, de la începutul lunii mai-iulie și octombrie-decembrie. De asemenea, fermierii care doresc să beneficieze de colectarea gratuită trebuie să țină cont de următoarele aspecte, ambalajele din plastic şi metal trebuie decontaminate prin procedura de triplă clătire, golite de conținut, uscate, curate, separate de capace, iar ambalajele de hârtie, saci sau cutii trebuie să fie curățate și compactate. Și, nu în cele din urmă, aceștia trebuie să țină cont că ambalajele preluate gratuit trebuie să fie produse de companiile care susțin financiar SCAPA, cum ar fi: ADAMA, SYNGENTA, NUFARM, ASCENZA și altele.

Ambalajele trebuie să aibă o dimensiune de 30 mc, iar, în cazul în care fermierii depășesc norma stabilită, printr-o solicitare și verificare în prealabil a deșeurilor, pot cere o solicitare în prealabil la 0800 800 211 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Programul SCAPA nu doar că susține un mediu sănătos, dar este și un program comod pentru fermieri deoarece prin sistemul pilot „SCAPAmobil“ aceștia pot preda deșeurile de ambalaje direct de pe telefonul mobil către camionul SCAPA. Ciprian Gabor, manager de proiect, a precizat: „Programul SCAPA reprezintă un real sprijin pentru fermieri, distribuitori și ceilalți actori din piață. Reacția lor este una pozitivă și asta rezultă din modul în care aceștia interacționează zilnic cu noi. Rezultatele muncii sunt dovedite printr-o rată de predare și colectare a ambalajelor de pesticide de peste 60% și un procent de reciclare de 63%, care ne demonstrează că, de-a lungul timpului, fermierii au înțeles beneficiile acestui sistem de colectare matur. În următorii ani ne propunem să ajungem la o rată de colectare de 70% a deșeurilor provenite de la utilizarea produselor de protecția plantelor și în special al ambalajelor din plastic aflate la sfârșitul ciclului de viață.“

Procedura de triplă clătire

Conform experților CropLife International, clătirea ambalajelor de pesticide este mai mult decât necesară. Beneficiile acestei proceduri este în primul rând asigurarea fermierului că evită lucrul cu deșeuri periculoase. Prin urmare, acestea pot fi mânuite fără pericol și asigură un stimulent pentru participarea la schemele de colectare. Amintim că Bunele Practici Agricole susțin clătirea imediată a ambalajelor periculoase, pentru a evita orice risc.

În primul rând, ambalajele folosite de substanțe nocive trebuie întoarse cu capul în jos peste rezervorul de sprayere sau amestec, lăsând să se scurgă minimum 30 sec. După aceea, ambalajul se umple cu apă curată de 3-4 ori, se pune capacul și se agită aproximativ 30 sec, iar, apa de clătire se adaugă în rezervorul de pulverizare. La finalul procedurii, ambalajele trebuie clătite și găurite cu capacul scos într-un loc sigur.

Rezultate și performanțe

Scopul programului SCAPA este acela de a asigura utilitatea și în viitor a schemelor de colectare a deșeurilor de ambalaje provenite de la produsele de protecția plantelor. „Ne dorim să menținem un schimb permanent de informații și bune practici aplicate în România și în alte state europene, pentru a ne îmbunătăți performanțele în procesul de colectare și reciclare a ambalajelor. Ne dorim să avem alături de noi cât mai mulți fermieri, producători și distribuitori de produse de protecția plantelor și să reușim să colectăm cantități din ce în ce mai mari de ambalaje de pesticide. Energia care provine din deșeuri poate fi utilizată pentru obținerea de căldură sau electricitate, care ar putea înlocui energia produsă prin utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deșeurilor pentru producția de energie ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi scade necesitatea extracției sau a producției de materiale noi“, a declarat Ciprian Gabor.

Liliana POSTICA

În fiecare an, aproximativ 200.000 de oameni mor din cauza otrăvirii cu pesticide în întreaga lume, un număr mare dintre aceștia căzând pradă pulverizării directe cu aceste substanțe chimice. Organizația Națiunilor Unite a lansat un raport în anul 2017, atrăgând atenția publicului asupra acestui aspect ignorat de mult timp. Expunerea toxică la pesticide ar putea provoca probleme de sănătate, de la cancer, sterilitate, malformații congenitale și până la tulburări neurologice. „În unele țări, otrăvirea cu pesticide depășește chiar și decesele cauzate de bolile infecțioase“, se menționează în acel raport.

Intoxicarea cu pesticide a fost, timp de milenii, o reală problemă pentru fermierii din întreaga lume. Cu toate acestea, nu a apărut nicio soluție eficientă până în ultimii ani, când oamenii de știință au început să folosească roboți automatizați în agricultură. Un exemplu elocvent în acest sens este China.

China are aproximativ 134,86 milioane de hectare de teren arabil, potrivit Ministerului Resurselor Naturale al țării, dintre care 66% sunt extinse în regiuni deluroase și muntoase, precum și pe platouri.

Când o echipă s-a îndreptat către plantațiile de nuci de betel din Hainan, care reprezintă aproximativ 95% din recolta totală a țară, au descoperit că fermierii de acolo trebuiau să țină un stâlp de 10 metri pentru a pulveriza pesticide pe respectivele nuci de betel, printr-un sistem agățat undeva la înălțime. Produsele chimice se scurgeau în jos, expunând fermierii la efecte toxice. În plus, pesticidele nu au fost atât de eficiente. Este de menționat și faptul că acest fruct tropical oferă o sursă majoră de venituri generațiilor de fermieri din această provincie din sudul Chinei. În prezent, 2,3 milioane de fermieri cultivă această cultură, în ciuda pericolelor pentru sănătatea lor.

Zorii unei noi ere

Introducerea dronelor de praf de culturi i-a liniștit pe cultivatorii de nuci de betel de acolo. Cu cât panta este mai abruptă, cu atât este mai periculos pentru fermieri să pulverizeze pesticide pe culturile lor. Practic, aceștia trăiesc „la mila naturii“. În estul Chinei, pe plantațile din Zhejiang, unde dealurile ocupă 70% din suprafața sa terestră, drona mărește eficiența fermierilor de nuci de pecan cu un factor de 20% și reduce forța de muncă intensivă cu 90%, potrivit fermierilor.

De exemplu, anul trecut fermierii care au avut culturi de nuci de pecan au gestionat acolo 1.000 de mii (66,6 hectare) de teren pentru a lucra, dar anul acesta pot lucra 3.000 mii. Tehnologia eliberează fermierii de munca intensivă pentru a se concentra pe adăugarea unei valori mai mari producției. Experiența pe care o câștigă din cultivarea nucilor de pecan poate fi, prin urmare, utilizată mai departe în lanțul de aprovizionare, de la procesare la vânzarea nucilor.

Drona autonomă a crescut în popularitate pe piețele de peste mări în ultimii ani deoarece a făcut munca la fermă mai sigură și mai ușoară. Folosirea dronelor în loc de oameni pentru pulverizarea substanțelor chimice a atenuat expunerea cronică a fermierilor la toxine atât în ​​țările sărace din agricultură, cât și în lumea dezvoltată.

Produsele au fost exportate către o serie de țări nu doar în țările adiacente din Asia de Sud-Est, cum ar fi Thailanda, India și Japonia, ci și către Brazilia – al doilea cel mai mare exportator de porumb din lume și SUA, unde fructele și nucile sunt cultivate de mulți fermieri.

În contextul mondial, pandemia a alimentat și mai mult cererea de drone. Anterior, Statele Unite nu aveau forță de muncă pentru a ieși pe terenurile agricole, așa că au importat muncitori din Mexic pentru a face față deficitului. Anul acesta, COVID-19 și politicile stricte de imigrație au agravat și mai mult lipsa forței de muncă. În California deluroasă, care găzduiește 11.462 de ferme de struguri, comanda pentru drone a crescut considerabil în această primăvară.

În timp ce compania de tehnologie lucrează zi și noapte pentru a crește producția, inginerii și oamenii de știință cu experiență în tehnologie din șapte țări colaborează pentru a perfecționa această dronă mică, cu aspect simplu, în timp ce lucrează la cercetare și dezvoltare în domeniile vizuale, control automat, inteligența artificială, precum și protecția plantelor.

Eforturile lor sunt conduse de o firmă de tehnologie chineză. Acum, când agricultura se confruntă cu un impuls enorm la nivel mondial, concentrarea pe mașinile agricole inteligente ar putea fi o șansă pentru China să preia conducerea.

Anca Lăpușneanu

Maşini inteligente care permit reducerea cantităţii de pesticide

Din ce în ce mai multe maşini folosesc sisteme de ghidare (cu laser, GPS) pentru a controla traficul şi trecerile pe sol sau secţiunile rampelor maşinilor de stropit şi de fertilizat. Ghidarea corectă este primul pas pentru controlul traficului în câmp. Se pot reduce suprapunerile şi traficul pe sol (compactarea solului, cu efectele ei nocive), în plus faţă de avantajele preciziei mai mari a lucrării, vitezei mai mari de lucru indiferent de vizibilitate, inclusiv noaptea. Aceasta este şi o sursă de economii de combustibil şi de creştere a productivităţii. Folosind sistemele de autoghidare, maşina poate intra la fiecare a doua sau a treia trecere, fără nevoia de a face întoarcerea la cap de rând din mai multe mişcări (reducerea timpilor de întoarcere). Câteva secunde economisite la fiecare întoarcere poate duce la economii importante şi la creşterea productivităţii. Fără suprapuneri sau fără zone netratate, fără nevoia de marcatori pentru conducerea maşinii de stropit şi lucrare mai precisă.

Sistemul automat de control al secţiunilor elimină suprapunerile peste suprafaţa tratată la trecerea anterioară.. Se închid una sau mai multe secţiuni ale rampei, eliminând suprapunerile şi astfel economisindu-se pesticide şi protejând mediul.

Maşini şi mai sofisticate, precum Navigator sau Alpha de la Hardi, oferă controlul automat al fiecărei duze şi suprapunerile sunt reduse şi mai mult, pentru că nu se mai închide o secţiune cu 5-10 duze, ci fiecare duză. Se poate diminua cantitatea de pesticide cu până la 10%, evitând dubla stropire şi distrugerea plantelor, stropirea în zone critice prin închiderea sau deschiderea diferitelor duze sau chiar utilizarea normelor variabile.

Folosirea unor maşini capabile să plaseze corect pesticidele, reducând deriva şi pierderea soluţiei în atmosferă sau prin evaporare, aduce mai multe beneficii: creşterea vitezei de lucru, mărirea duratei când se poate face tratamentul în bune condiţii prin reducerea influenţei vitezei şi direcţiei din care bate vântul, tratament de foarte bună calitate pe ambele feţe ale frunzelor şi favorizarea pătrunderii soluţiei până la sol. Prin creşterea calităţii tratamentului se poate reduce doza de pesticid.

Aceasta se poate realiza prin folosirea unor maşini de stropit cu cortină de aer care protejează jetul de soluţie. Un sistem bine-cunoscut este Hardi Twin (fig.2). Două ventilatoare montate central asigură un debit de aer constant pe toată lăţimea rampei, atât în stânga cât şi în dreapta, creând o cortină de aer care se poate înclina în faţă şi spate, în funcţie de direcţia din care bate vântul, reducând efectul acestuia asupra tratamentului. Substanţa este plasată la locul dorit, cu derivă redusă, adică cu mai puţine pesticide purtate de vânt în atmosferă sau pe sol, şi cu evaporare mai redusă, viteza de lucru mai mare şi calitate mai bună a tratamentului. Din acest motiv, datorită calităţii sporite a tratamentului şi acoperirii cu pesticide se poate reduce substanţial cantitatea de lichid la hectar. Aceasta înseamnă protecţia mediului, a sănătăţii plantelor şi a consumatorilor, precum şi mai mulţi bani în buzunarul fermierului. Încercări efectuate în 2018 la Universitatea Aarhus – Flakkebjerg Research Center din Danemarca au confirmat posibilitatea reducerii dozei de pesticide cu 30% datorită depunerii de soluţie sub rampă cu 30% mai mare faţă de sistemul convenţional şi cu derivă redusă cu până la 80% [5].

În cazul maşinilor de erbicidat Hardi dotate cu sistemul Twin, cele două ventilatoare asigură o mare cantitate de aer pe ambele jumătăţi ale rampei (maximum 2.000 m3/h/m lăţime de rampă, cu viteza aerului de 35 m/s) permite viteze mai mari de lucru în condiţii de vreme dificile.

Controlul excelent al derivei când se foloseşte sistemul Twin face posibil ca picăturile foarte fine de soluţie să ajungă şi să acopere mai bine suprafaţa frunzelor, într-o mare varietate de condiţii şi distribuţia soluţiei pe întreaga plantă să fie mai uniformă. Planta este mişcată de curentul de aer, colectând o cantitate mai mare de picături fine din aer. Efectul aerului face ca picăturile fine şi medii să fie controlate de curentul de aer şi ghidate spre plantele ţintă, ajungând la un depozit mai uniform şi la o acoperire completă a zonei ţintă.

Tot mai mulţi producători oferă maşini de stropit în vii care pot recupera surplusul de soluţie. De o parte şi de alta a rândului de viţă-de-vie se află câte un panou care îmbracă rândul, soluţia se pulverizează din ambele părţi ale rândului, tratează plantele, iar surplusul se prelinge pe pereţi (panouri) şi se adună în partea de jos, de unde se reintroduce în rezervor. Reducerea cantităţii de pesticide este considerabilă, iar impactul asupra mediului, redus la minim. Practic, toată soluţia ajunge pe plante şi nu se mai pierde nimic în atmosferă sau pe sol, se reduce evaporarea, iar surplusul de soluţie se recuperează.

Toată soluţia pulverizată ajunge la ţintă, iar cantitatea de soluţie poate fi redusă cu până la 60- 80% la primele tratamente şi cu 10-15% la ultimele. Se poate vorbi de o reducere medie de 25-30% cu o astfel de maşină.

Aplicarea dozelor variabile de pesticide

Principiul aplicării normelor variabile constă în colectarea informaţiilor despre bolile, buruienile şi dăunătorii dintr-o parcelă cu ajutorul unor senzori sau drone care scanează sola, transferul acestor informaţii la maşina agricolă, capabilă să regleze din mers doza aplicată. Un sistem de ghidare este necesar pentru a recunoaşte fiecare loc din teren. Informaţiile sunt procesate şi transmise computerului maşinii de stropit, care-şi reglează automat parametrii de lucru, distribuind cantitatea de substanţe chimice necesară, acolo unde se cere.

Concluzii

Cele trei soluţii propuse de NHR Agropartners pot asigura o reducere importantă a consumului de pesticide, prin creşterea preciziei de aplicare şi fără să influenţeze recoltele obţinute, protejând mediul şi sănătatea operatorilor şi consumatorilor produselor agricole.

Tratarea apei este o practică bună şi poate ajuta fermierii să crească eficienţa tratamentelor fitosanitare ale culturilor lor.

Pe de altă parte, industria oferă o mulţime de maşini agricole capabile să distribuie cantitatea corectă de pesticide sau îngrăşăminte, cu precizie mare şi să reducă pierderile în atmosferă, economisind cantităţi importante de chimicale.

Reducerea cantităţii de chimicale reprezintă un pas înainte şi este o alternativă care trebuie luată în considerare. În afara protecţiei mediului, sunt alte avantaje, precum: creşterea eficienţei tratamentelor, efect mai rapid, reducerea costurilor cu combustibilul, pesticidele şi îngrăşămintele, creşterea productivităţii prin reducerea cantităţii de lichid la hectar şi prin creşterea vitezei de lucru, încadrarea în timpul optim de efectuare a fiecărei lucrări, cu rezultate favorabile pentru creşterea sustenabilă a recoltelor etc.

Dr. ing. Florin NEACȘU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Reducerea consumului de pesticide nu este un scop în sine, ci o necesitate atât pentru reducerea poluării şi a costurilor cât şi pentru creşterea profitabilităţii în fermă. Fermierii se găsesc într-o situaţie delicată, pe de o parte trebuind, pentru a hrăni populaţia în creştere, să producă mai mult pe suprafeţe mai reduse ca urmare a urbanizării, industrializării sau deşertificării, reducând impactul asupra mediului, iar pe de altă parte să găsească soluţii pentru creşterea profitabilităţii activităţilor agricole.

Deşi sunt mai multe posibilităţi care pot duce la atingerea acestor obiective, astăzi aducem în atenţia cititorilor doar trei căi care, prin creşterea eficienţei trata­mentelor fitosanitare, permit reducerea dozelor, fără a pune în pericol dezvoltarea armonioasă a culturilor. NHR Agropartners a identificat următoarele direcţii de acţiune:

• folosirea pentru tratamentele fitosanitare a apei curate şi demineralizate, cu pH corelat cu tipul pesticidului sau amestecului de pesticide,
• utilizarea unor tehnologii şi a unor maşini de stropit care reduc pierderile de soluţie în atmosferă sau pe sol (reducând deriva, respectiv evaporarea soluţiei), permiţând reducerea dozei de pesticide cu procente importante şi
• utilizarea elementelor care ţin de agricultura de precizie, cum ar fi sistemele de ghidare prin satelit, maşinile care asigură întreruperea distribuţiei pe secţiuni sau pe fiecare duză pentru evitarea suprapunerilor peste zona lucrată la trecerea anterioară şi capabile să distribuie doze variabile de fertilizant sau de pesticide corespunzătoare necesarului din fiecare punct al parcelei. Se pot adăuga sistemele digitale de monitorizare, senzori care transmit în timp real informaţii despre locul şi necesarul de substanțe în fiecare punct al parcelei, fie că vorbim de hărţi ale recoltei, hărţi ale conţinutului de substanţe minerale din sol, scanarea solei, monitorizarea varietăţilor şi distribuţiei buruienilor şi a bolilor etc.

Influenţa calităţii apei asupra eficienţei tratamentelor fitosanitare

Mai multe instituţii de cercetare din lume au studiat şi au confirmat importanţa crucială a calităţii apei folosite pentru diluarea pesticidului şi transferul la plante, insecte, fungi sau boli care trebuie controlate şi au arătat ca aceasta este un factor important care contribuie la atingerea sau nu a scopului tratamentului fito­sanitar. De obicei sunt luate în considerare trei caracteristici principale ale apei:

• Turbiditatea, care reprezintă starea de limpezime a apei, dată de cantitatea de particule de sol în suspensie în apă. Acestea se pot lega de moleculele de pesticid încărcate negativ, făcându-le indisponibile pentru a fi absorbite de plantele ţintă [1, 2]. Din acest motiv este necesară o filtrare bună a apei înainte de a fi folosită la tratamentele fitosanitare. Implicit, o bună filtrare previne înfundarea şi degradarea duzelor maşinii de stropit.
• Conţinutul de minerale şi ioni de metale din apă (Ca, Mg, Fe etc) care pot reacţiona cu molecula de pesticid, reducând capacitatea soluţiei de a-şi atinge ţinta şi
• PH-ul apei (aciditatea, respectiv alcalinitatea apei), care poate duce la ruperea legăturilor chimice ale moleculei de pesticid (hidroliza), cu același efect privind realizarea scopului tratamentului. S-a demonstrat că în cazul unor pesticide eficienţa se poate reduce la jumătate în câteva minute la un pH foarte bazic (8-9), faţă de mai multe zeci de ore la un pH acid sau neutru [3].

Soluţii tehnice pentru corectarea calităţii apei în vederea creşterii eficienţei tratamentelor fitosanitare

Este evident că producătorii de pesticide cunosc factorii care afecteaza produsele fito şi sunt interesaţi ca tratamentul să aibă efectul scontat. De aceea, unii dintre ei recomandă adăugarea în rezervorul maşinii de stropit a unor substanţe de condiţionare, aditivi sau adjuvanţi în funcţie de calitatea apei şi de molecula de pesticid. Este foarte important să se respecte indicaţiile şi recomandările de pe etichetă sau din alte surse.

O altă soluţie este realizarea unei instalaţii care să asigure filtrarea apei, extragerea ionilor de metal şi corectarea pH-ului apei, care se poate face folosind o instalaţie ca în fig. 1.

• Filtrarea

Unul sau mai multe filtre centrifugale cu autocurăţare sunt folosite pentru filtrarea primară. Când filtrele se colmatează, se comandă purjarea. Apa trece printr-un filtru sită de 50 de microni, care reţine sedimentele. creând o diferenţă de presiune între cele două feţe ale filtrului sită. Când aceasta atinge o valoare prestabilită, comutatorul de presiune comandă autocurăţarea şi purjează sedimentele.

• Demineralizarea

Apa de la sursă trece printr-un schimbător de ioni compus din două rezervoare în care se află o răşină specială care reţine ionii de metale din apă. În momentul când un rezervor se saturează cu ioni de metal se comută automat pe cel de al doilea rezervor care continuă extragerea ionilor de metal, iar acesta se regenerează cu ajutorul unei soluţii de clorură de sodiu.

• Corectarea pH-ului apei

Ultimul pas este corectarea pH-ului apei demineralizate în funcţie de fiecare moleculă de pesticid, cu scopul menţionat de a reduce riscul de hidroliză, de rupere a legăturilor chimice din molecula de pesticide, cu influenţă negativă asupra tratamentului.

Apa astfel pregătită poate fi colectată direct în maşina de stropit sau într-un rezervor tampon. Instalaţia se poate monta într-o încăpere sau într-un container şi se cuplează la sursa de apă şi la electricitate.

Cercetări efectuate în România la firma Agricost, în Insula Mare a Brăilei, unde funcţionează de doi ani 30 de astfel de instalaţii şi în alte ferme ca SC Jidvei, SC Viticola Averești, Înfrăţirea Carei (Satu Mare), Grasa Garbay (Tulcea), SC Trei Brazi (Neamţ), Ostrovit, Maria Trading (Călăraşi) au arătat că, prin folosirea apei cu calitate corespunzătoare, performanţele tratamentelor sunt vizibile cu 1-2 zile mai devreme comparativ cu cele care au folosit apă netratată, cu un control mai bun al tratamentelor, ceea ce permite reducerea dozelor de chimicale în medie cu 20-25%, atât la tratamente cu o singură substanţă cât și cu amestecuri de pesticide alese corect. În cazul Glifosatului, reducerea dozei poate fi de 40%.

Dr. ing. Florin NEACȘU

Stropiți VIȚA-DE-VIE pentru combaterea manei, făinării, putregaiului cenușiu, pătării roșii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

• NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau
• SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS 25 WG 0,003% sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%
• SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau CABRIO TOP 1,5-2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE ZEON – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.
• RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% sauMELODY COMPACT 49 WG –1,5 kg/ha + DECIS 25 WG 0,003% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   
• DITHANE M 45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC – 0,1% până la 0,15%.

Tratamentul se va efectua în perioada 27 iunie – 02 iulie 2019.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depășit pragul economic de dăunare de 5-10 acarieni pe frunză.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Ca urmare a celor semnalate în spațiul public, ANSVSA s-a autosesizat și o echipă de inspectori ai DSVSA București a prelevat probe din lotul de cireșe incorect etichetat.

În urma analizelor probelor s-a infirmat prezența pesticidelor imazalil și tiabendozol, dar a fost depistat un alt pesticid, dimetoat, la care s-au înregistrat depășiri ale limitelor admise.

Limita maximă admisă este de 0,02 mg/kg, iar în probele analizate valorile erau de 0,03 mg/kg. Procedura aplicabilă este cea de retragere de la comercializare și dirijare pentru distrugere.

Dupa primirea buletinelor de analiză, imediat ANSVSA a demarat o anchetă pentru a verifica dacă mai există cireșe la comercializare din acel lot, pentru a fi retrase și distruse.

Până în prezent, din lotul de cireșe provenit din Turcia, în cantitate de 1.347 de kg, depistat cu depășirea limitei pentru dimetoat a fost retrasă de inspectorii ANSVSA și dirijată pentru a fi distrusă, o cantitate de 564 de kg. Acțiunea este în desfășurare la nivel național.

În fiecare an, în această perioadă este intensificată acțiunea de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructele și legumele de sezon.

Pentru exemplificare, în perioada 16-27 aprilie, inspectorii ANSVSA au desfășurat acțiuni de control în 320 de unități de depozitare a legumelor și fructelor provenite din țări terțe.

De la începutul anului, până în luna aprilie au fost verificate la nivelul birourilor vamale județene 4.643 de transporturi rutiere de legume și fructe provenite din țări terțe.

Cu ocazia acestor verificări au prelevate 539 de probe din fructe și legume care au fost supuse analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide. La 16 dintre probele analizate au fost depistate depășiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la produse precum: dovlecei, rodii, castraveți, ardei și tomate.

Reamintim că în data de 16.04.2018, inspectorii ANSVSA au depistat un lot  de 19.644 de kg de dovlecei proveniți din Turcia, la care a fost depistată o depășire a limitei maxime admise pentru fungicidul metalaxil – M. Întreagul lot a fost distrus.

Săptămâna trecută, cu prilejul controalelor pentru depistarea reziduurilor de pesticide, inspectorii Autorității au prelevat probe din legume şi fructe provenite din țări terțe, dintr-un depozit din județul Ilfov.

Pentru probele prelevate dintr-un transport de dovlecei provenit din Turcia, analizele de laborator au pus în evidență o depășirea a limitei maxime admise pentru substanța Metalaxil-M*.

Conform procedurilor, întregul lot de 19.644 de kg de dovlecei a fost distrus prin incinerare (în data de 13.04.2018).

Nicio cantitate din acest produs nu a ajuns în consum.

Verificările cu această tematică se realizează în posturile de inspecţie la frontieră şi în punctele finale de import, vizează determinarea prezenţei şi a încadrării în limitele admise ale reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele provenite din import.

Supravegherea şi controlul acestor substanţe se realizează prin prelevarea de probe şi analizarea acestora în cadrul laboratoarelor judeţene şi a Laboratorului Național de Referință din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București.

* Metalaxilul este o substanță folosită ca fungicid, utilizată pentru combaterea manei la diferite tipuri de legume și fructe. Are, în general, o toxicitate acută scăzută, putând avea efect alergic pentru ochi și piele.

Sursa: ANSVSA

În această perioadă se recomandă executarea tratamentului fitosanitar la prun pentru combaterea dăunatorului: viermele prunelo (Laspeyresia funebrana) tratamentul I pentru generația I.

Astefel, puteți folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

INSECTICIDE

Perioada optimă de tratament: 23-27.05.2017.

Alte recomandări:

Tratamentul se repetă la 10 zile și se complexează pentru combaterea bolilor: monilioza, ciuruire, pătarea roșie, cu următoarele produse:

FUNGICIDE

Perioada de avertizare se va prelungi cu câte zile au fost nefavorabile stropirii (prezența precipitațiilor ).

• Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.
• Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările.
• Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!
• Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecția plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

SURSA - OFICIUL FITOSANITAR BRAȘOV

Mondializarea agriculturii bazate pe folosirea pesticidelor a dus la expunerea forțată la toxinele agrochimice a multor comunități. Argentina nu este, nici ea, o excepție. În loc să producă produsele alimentare de care țara are nevoie, argentinienii sunt obligați să cultive soiuri modificate genetic pentru export. În cadrul acestui proces, comunitățile sunt deposedate de suveranitatea alimentară și de diversitatea agricolă, fiind forțați să reziste unui atac violent al agrochimicalelor folosite, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Cercetătorii au pus în legătură pesticidele folosite în agricultură cu apariția unor defecte genetice rare în unele sate agricole argentiniene. Conform unei cercetări efectuate în provincia Chaco de către profesorul Andres Carrasco împreună cu biochimistul dr. Raul Horacio Lucero, genomul uman a suferit daune grave în această zonă a Argentinei, unde au fost folosite în exces agrochimicale periculoase pentru sănătatea umană. Profesorul Carrasco (azi decedat) și-a petrecut viața luptând pentru oamenii din Argentina și din lume care suferă de noi malformații congenitale și cancer cu debut precoce din pricina celebrului și controversatului glifosat, substanța activă din erbicidul Roundup.

În cercetările sale, profesorul Carrasco a găsit un cluster de cancer în regiunea „Pampa gringa (o zonă din centrul țării colonizată în special de imigranți italieni), un loc cultivat cu soia modificată genetic. Cercetătorul a constatat că rata mortalității din cauza acestor tipuri de cancer este dublă față de media națională. Colegul său, dr. Lucero, a confirmat concluziile, spunând: „Rezultatul cercetării este o confirmare oficială a ceea ce am denunțat ani de zile. Cazurile de cancer s-au multiplicat ca niciodată înainte în zonele cu utilizare masivă a pesticidelor“. Dr. Lucero a început cercetarea în urmă cu mai mult de două decenii, când a investigat malformații majore și defecte congenitale la populația din Chaco. Cei care au fost în contact direct cu pesticidele au fost cei mai expuși riscului.

Printre dezastruoasele urmări ale infestării oamenilor cu glifosat, cei doi specialiști au enumerat malformații ortopedice și genitale grave. „Niciodată nu am avut vreo îndoială că aceste defecte nu ar fi fost provocate de expunerea la agrochimicale în timpul celor mai incipiente stadii de gestație. Nu am publicat aceste comentarii deoarece ele necesită susținere prin studii epidemiologice, precum și prin măsurarea pesticidelor și a metabolițior lor în urină și sânge și prin măsurători ale nivelului de deteriorare a ADN-ului la acești pacienți, prin studii de genotoxicitate“, a spus dr. Lucerno.

La momentul actual, Institutul de Medicină regională, UNNE, este angajat într-un proiect de cerce­tare care să valideze descoperirile echipei formate din cei doi oameni de știință. „Toți pacienții sunt veniți din zone cu mari producții agricole și mamele acestor copii au fost expuse la pesticide în cel mai direct mod. Lucrând pe câmp, ele au fost expuse agro-chimicalelor spray-ate din avioane care tratau plantațiile“, a spus dr. Lucero.

Patrik SCORUȘ, student anul II, IMAPA, București

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 54

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a finalizat procesul de colectare şi neutralizare a deșeurilor de produse de protecție a plantelor existente la nivelul oficiilor fitosanitare județene, la nivelul Laboratorului Național Fitosanitar, precum și în cadrul laboratoarelor regionale.

În acest sens ANF a încheiat un contract de prestări servicii, conform legislatiei in vigoare, pentru colectarea și neutralizarea deșeurilor chimice rezultate în urma efectuării analizelor de laborator pentru determinarea calității produselor de protecție a plantelor. Operațiunea a debutat în luna aprilie 2016 și s-a finalizat în luna septembrie 2016 iar valoarea contractului s-a ridicat la suma de 132.776 lei.

Deșeurile colectate și neutralizate erau compuse din soluții reziduuale (1.652 litri), reactivi chimici expirați (5086 litri), pesticide (2.400 litri și 3.087 kg) și ambalaje (1596 bucați). De-a lungul timpului, acestea au fost păstrate în magazii și fose speciale, fără a prezenta vreun risc asupra populației sau mediului.

ANF supraveghează ca această operațiune de colectare și neutralizare a deșeurilor de pesticide să se desfășoare la intervale regulate de timp , astfel încât populația și mediul să fie protejate iar agricultura să poată beneficia de cele mai recente progrese în domeniul ştiinţei.

Legumele şi fructele produse în România sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide în concordanţă cu prevederile europene. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare prelevează probe conform calendarului de prelevare şi le transmit laboratoarelor pentru a fi analizate. La prelevarea probelor se respectă cu strictețe prevederile Ordinului MADR nr. 1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Analizele chimice sunt realizate în concordanţă cu sistemul de asigurare al calităţii ISO 17025/2005 şi metodele de analiză sunt validate. Pentru asigurarea calităţii analizelor, laboratoarele ACREDITATE RENAR participă anual la teste de competenţe europene organizate de laboratoarele europene de referinţa în domeniu.

România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de “urme de pesticide”, iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruți de legislația în vigoare.

Conținutul de reziduuri de pesticide, în limitele prevăzute de legislația europeană nu trebuie să afecteze comercializarea produselor românești. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme.

Din rapoartele de monitorizare realizate anual de către Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie una corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană. Periculoase sunt într-adevăr doar cele ale căror valori depășesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenționale şi nu ecologice este evident că acestea conțin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislația în vigoare.

Sursa: madr.ro

Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au controlat, în primele patru luni ale anului, 3.854 de transporturi de produse de origine non-animală, care au ca risc asociat prezența de reziduuri de pesticide, fiind eliberate buletine pentru 822 dintre probele prelevate, șapte dintre acestea prezentând depășirea limitei maxime admise pentru astfel de reziduuri.

Rezultate neconforme s-au înregistrat la următoarele produse: o probă de tomate provenite din Iordania, o probă de ardei iute, provenit din Iordania, o probă de mere, provenite din Macedonia, patru probe de fasole boabe, provenite din Etiopia.

Potrivit unui unui comunicat al ANSVSA, în perioada 1 ianuarie - 4 mai 2016, inspectorii ANSVSA au controlat un număr de 3.854 de transporturi de produse de origine non-animală, care au ca risc asociat prezența de reziduuri de pesticide și au prelevat, pentru determinări de laborator, un număr de 862 probe.

Pentru cele 862 de probe prelevate și transmise pentru analiză, au fost eliberate buletine pentru un număr de 822, restul aflându-se în curs de finalizare a determinărilor de laborator. Dintre cele 822 de probe analizate, șapte probe au prezentat depășire a limitei maxime admise pentru reziduuri de pesticide, restul probelor analizate având rezultate conforme.

"Verificările au fost realizate în posturile de inspecție la frontieră și punctele finale de import și au vizat determinarea prezenței și a încadrării în limitele admise ale reziduurilor de pesticide din fructele și legumele provenite din import'', precizează ANSVSA.

Tot în această perioadă, inspectorii ANSVSA au efectuat o serie de verificări la depozitele de destinație pentru produsele de origine non-animală. Probele, prelevate cu ocazia acestor verificări, au fost supuse analizelor de laborator, rezultând un număr de 126 probe conforme și trei probe neconforme: o probă de ardei kapia roșu, o probă de rodii și o probă de lămâi. Toate probele cu rezultat neconform au provenit de la transporturi de fructe și legume cu origine Turcia.

Conform procedurilor, loturile neconforme au fost dirijate către neutralizare, subliniază ANSVSA.

AGERPRES