Am aflat recent ca s-a acordat derogare pentru utilizarea insecticidelor neonicotionide, o grupa de insecticide foarte utilă pentru protecția semințelor de porumb și floarea soarelui, imediat după semănat, împotriva unor dăunători foarte periculoși, așa cum este rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis). Derogarea a fost acordata, însă numai la porumb!

Totuși, știm cu toții presiunea la care sunt supuse neonicotinoidele pentru tratament sămânță la culturile de porumb și floarea soarelui. În aceste condiții, ce alte soluții avem pentru protecția tinerelor plăntuțe, imediat după răsărire, față de dăunătorii care acționează în aceasta perioadă?

Până în acest moment, companiile producătoare nu au descoperit un produs care să se ridice la nivelul insecticidelor neonicotinoide, dar ne promit ca o vor face în următorii ani.

Dar până atunci ce alternative avem pentru floarea soarelui si porumb? Trebuie sa lucram cu ceea ce avem.

În PORTOFOLIUL ISCUSIT de la ALCEDO găsiți insecticide care vă pot veni în ajutor.

Astfel:

  • Pentru protecția seminței de floarea soarelui și porumb față de dăunătorii din sol:

ALCEDO recomandă LANGIS, un piretroid pe bază de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.) în doza de 2,0 l/t sămânță. LANGIS creează o zona de protecție în jurul semințelor tratate, distrugând sau îndepărtând dăunătorul, fără a afecta germinația semințelor. Acționează prin ingestie și contact, dar are și o acțiune repelenta față de viermii sârmă și alți dăunători din sol. Pentru o perioada mai lungă de control, se recomandă să aplicați insecticidul LANGIS împreună cu fertilizantul starter MICROFERT-U în doza de 2,5 l/t sămânță, reducându-se corespunzător cantitatea de apa, fertilizantul asigurând și un start bun al culturilor, o răsărire uniformă și plante mai viguroase. MICROFERT U are pH acid și face ca degradarea piretroidului sa fie mult mai lentă.

  • Ce facem cu dăunătorii care apar odată cu răsărirea florii soarelui?

O opțiune pentru combaterea rățișoarei porumbului din culturile de floarea soarelui este FASTER DELTA, insecticid pe baza de deltametrin, cu acțiune prin contact și ingestie asupra insectei.

  • Ce facem cu dăunătorii care apar odată cu răsărirea porumbului?

Imediat după răsărirea culturii de porumb o soluție împotriva gărgăriței frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este tratamentul cu insecticidul sistemic MOSPILAN 20 SP (împreună cu adjuvantul VITAL 90). FASTER DELTA este disponibil și pentru cultura de porumb, unde pe lângă gărgărița frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este o opțiune și pentru  viermele vestic al rădăcinilor de porumb – diabrotica. Tot pentru cultura de porumb, pentru combaterea în vegetație a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, vă recomandăm insecticidul FASTER 10 EC, un alt piretroid pe baza de cipermetrin.

Sperăm să avem o primăvară cu condiții optime pentru o răsărire uniformă și rapidă a plantelor de floarea soarelui și porumb, iar insecticidele prezentate mai sus, plus alte produse care se aplică în perioada de vegetație și pe care le găsiți în PORTOFOLIUL ISCUSIT de la ALCEDO, să vă ajute să aveți culturi cât mai frumoase și mai sănătoase.

În perioada 20.01.2020 - 01.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a trei produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb, pentru semănatul culturilor de porumb, precum şi utilizarea în perioada 20.01.2020 - 18.05.2020 a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecție a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semănatul culturilor de sfeclă de zahăr. România, alături de alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de însămânțare din anul 2020 autorizații conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide.

Conform autorizațiilor emise de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, tratamentul semințelor de porumb va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, care fac dovada că tratamentul se va face în instalaţii profesionale și cu personal calificat (stații/mașini de tratare a semințelor), iar în cazul semințelor de sfeclă de zahăr, tratamentul este efectuat în instalații profesionale, autorizate la nivelul UE și în conformitate cu standardele ESTA.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, în acest an Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a mai acordat autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp. și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele unde fără o astfel de soluție cultura de porumb va fi compromisă, fermierii putând înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.

În sezonul agricol 2020, semințele tratate de porumb vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, unde se depășește pragul  economic de dăunare(PED).

MADR precizează că informațiile apărute în Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autorizațiilor emise de către România în luna ianuarie 2020 şi considerăm că acestea se referă la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru România și Lituania de a repeta acordarea de autorizații în temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanțele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semințelor de rapiță împotriva organismelor dăunătoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp.

Sursa: madr.ro

În data de 25 noiembrie 2019, la inițiativa MADR, a avut loc o întâlnire de lucru privind acordarea unor derogări pentru folosirea neonicotinoidelor de către fermierii români pentru culturile care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020. Reuniunea a fost condusă de ministrul Nechita Adrian Oros și de secretarul de stat Florian-Emil Dumitru. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul general al Direcției Generale de Politici Agricole, cercetători, precum și reprezentanți ai sectorului.

În deschiderea discuțiilor, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a crea o fundamentare solidă și credibilă care va fi prezentată Comisiei Europene, cu sprijinul expertizei profesionale a reprezentanților formelor asociative.

Participanții la discuții și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile statului și de a pune la dispoziția acestora toate resursele științifice proprii pentru a fundamenta necesitatea acordării derogărilor.  În cadrul reuniunii s-a reliefat importanța prognozei și a avertizării în domeniul fitosanitar.

Ministrul a declarat că este necesar să existe un echilibru între protejarea plantelor și sănătatea umană,  precum și cea a animalelor. De asemenea, acesta a apreciat că institutele de cercetare trebuie să-și prioritizeze tematicile de cercetare în funcție de problemele actuale cu care se confruntă fermierii.

S-a agreat stabilirea unui calendar de lucru astfel încât, până la data de 15 decembrie a.c., cei implicați să întocmească un proiect de argumentare credibilă, în vederea acordării derogării. Astfel, se va crea un grup de lucru care va discuta aspectele tehnice pentru a contura o poziție fermă a României.

Atât ministrul Nechita-Adrian Oros, cât și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru i-au asigurat pe cei prezenți la masa discuțiilor de tot sprijinul pe care instituția îl poate oferi și și-au exprimat speranța că împreună pot conlucra la binele fermierilor.

Reamintim că față de alte state membre, România se confruntă cu numeroși dăunători, foarte agresivi la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar din anul 2014 MADR a acordat derogări pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, astfel încât fermierii să nu înregistreze pagube semnificative pentru aceste culturi. 

Sursa: madr.ro

Syngenta introduce pe piața din România produsul Austral Plus care înlocuiește produsele pe bază de neonicotinoide pentru tratamentul semințelor de cereale, în acest moment fiind singurul insectofungicid ready-mix înregistrat. Lansarea produsului Austral Plus ține pasul cu ultimele schimbări și tehnologii din agricultură, care vin în sprijinul fermierilor.

Inovația tratamentului constă într-un amestec ready-mix de două substanțe active (teflutrin 40g/l și fludioxonil 10 g/l) ce oferă un spectru larg de acțiune împotriva bolilor la sămânță și dăunătorilor de sol.

Teflutrinul este un insecticid cu spectru larg din clasa piretroizilor, care acționează în jurul semințelor prin contact și vapori, difuzând de pe semințe în sol, formând o zonă de protecție în calea dăunătorilor, denumită halou.

Produsul Austral Plus protejează semințele și, în același timp, oferă și un efect fitotonic. Acesta conferă protecție împotriva viermilor sârmă (Agriotes spp.), a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) și a muștei cenușii (Delia coarctata) și este recomandat pentru tratamentul semințelor de grâu și orz. Mai mult, acțiunea fungicidă oferită prin substanța activă fludioxonil asigură o protecție împotriva principalelor boli la cereale, printre care cele mai importante Septorioza, cu transmitere în sol și sămânță (Septoria nodorum), Fuzarioza (Fusarium spp.) și Mălura comună (Tilletia spp.).

Activitate reziduală de lungă durată

Austral Plus este recomandat pentru tratamentul semințelor de grâu și orz, unde dăunătorii foliari apar în mod frecvent. Fludioxonil este un fungicid de contact nonsistemic, din clasa fenilpiroli. Are activitate reziduală de lungă durată. Inhibă în mare măsură germinarea conidiilor și creșterea miceliului. Teflutrin este un insecticid de contact și cu acţiune prin vapori, din clasa piretroizilor. Acționează ca un repelent la unele specii de Coleoptere. Asimilarea în plantă, precum și translocarea sunt limitate. Acționează asupra sistemului nervos al insectelor și perturbă funcția neuronală prin interacțiuni la nivelul canalelor de sodiu. Pentru o bună acoperire a semințelor, produsul se aplică numai împreună cu un adjuvant (AG 40R), cu care va veni împreună la pachet. Adjuvantul este de origine vegetală, obținut din ulei de rapiță, și are rolul de a îmbunătăți aderența produsului pe sămânță, reducând astfel semnificativ praful de pe semințele tratate.

Deoarece compania pune întotdeauna accent pe utilizarea în siguranță a produselor pentru protecția plantelor, vine cu recomandări specifice de utilizare, comunicate în toate materialele de promovare. Mai mult, Syngenta a dezvoltat o pagină de Internet special dedicată măsurilor de siguranță pentru utilizarea produsului și a semințelor tratate.

Ruxandra Hăbeanu

„În anul 2017, când am început campania noastră pentru obținerea derogării la interdicția privind utilizarea neonicotinoidelor, la Bruxelles nimeni nu auzise despre tanymecus“, povestește Alina Crețu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). Însă, pentru agricultorii români, mai ales pentru cei din sud și est, această insectă rămâne unul dintre cei mai temuți dușmani.

Insecta perfectă

Rățișoara porumbului, cum este denumit popular tanymecus, poate fi considerată, fără nicio teamă de a greși, drept inamicul public numărul 1 al majorității fermierilor români. „Este o insectă perfectă“, spune dr. Emil Georgescu, cercetător la INCDA Fundulea, care și-a dedicat mai mulți ani cercetării acestei specii. „Adultul trăiește între 80 și 100 de zile. Dintre acestea, cel mai mult ne interesează aproximativ două săptămâni, acelea care trec de la răsărirea porumbului și până când acesta ajunge în faza de patru frunze“, și-a continuat, cu un umor amar, expunerea.

În prima parte a vieții sale, porumbul este hrana predilectă a acestui gândăcel vorace. După ce crește mai mult, planta nu mai este suficient de atrăgătoare pentru insectă, așa încât aceasta se retrage în pământ, unde își depune larvele. Acestea, avertizează cercetătorul, nu sunt câtuși de puțin inofensive. Doar că activitatea lor se petrece în subteran, astfel încât scapă de obicei neobservată. Ele se hrănesc cu rădăcinile plantelor de porumb. E drept că distrugerile nu sunt la fel de mari ca acelea produse de adulți, dar au ca efect slăbirea capacităților de hrănire a plantelor.

Vorace și imună la insecticide

Deși porumbul este hrana preferată a tanymecus, nici alte culturi nu sunt la adă­post. „Este un polifag care se hrănește cu circa 35 de specii diferite. Floarea-soarelui constituie și ea una dintre țintele predilecte“, a mai arătat Emil Georgescu. La floarea-soarelui, dacă atacul se produce asupra coletului, planta este distrusă. Pagubele pot ajunge, ca și la porumb, în cazul unui atac masiv, până la compromiterea totală a recoltei. Nu sunt ocolite nici soia și nici fasolea. Dintre culturile mai răspândite, singura care este ocolită e mazărea.

O altă armă a acestui dăunător o constituie toleranța sa ridicată, ba în multe cazuri chiar imunitatea, la insecticidele folosite în agricultură, în concentrațiile admise de reglementările în vigoare.

Tocmai acest lucru este cercetat și de către APPR în ferma de la Mihail Kogălniceanu. Acolo au fost semănate 12 loturi învecinate cu porumb. Unul dintre ele, lotul martor, nu a fost tratat în niciun fel. Celelalte 11 au fost tratate cu diferite substanțe uzuale, altele decât neonicotinoide. Scopul urmărit a fost de a se vedea ce efecte au aceste tratamente. Din nefericire, diferențele dintre lotul martor și cele tratate sunt cvasiinexistente...

Rotația culturilor, una dintre puținele arme eficiente

Deocamdată, singura metodă care s-a arătat cât de cât eficientă în lupta cu rățișoara porumbului este rotația culturilor. Dacă este practicată constant și așa cum trebuie, atunci rezerva de dăunători de pe teren scade, au demonstrat cercetătorii. Astfel, pe un teren unde s-a cultivat porumb trei ani la rând, în cel de-al patrulea an se pot găsi între 50 și 70 de exemplare de tanymecus/m². În schimb, acolo unde s-au schimbat culturi de porumb cu păioase, încărcătura a scăzut până la 4-5 exemplare.

O altă metodă care ar putea ajuta fermierii în lupta cu dăunătorul este folosirea unor hibrizi care germinează la temperaturi cât mai scăzute. Tanymecus este o insectă care iese la suprafața pământului atunci când este cald și uscat. Dacă la momentul respectiv porumbul este aproape de faza de patru frunze, efectul atacurilor scade. Desigur, deocamdată această metodă este mai degrabă o țintă decât un instrument practic, dar este un obiectiv tangibil.

Un alt lucru de care fermierii trebuie să țină cont, a mai arătat dr. Georgescu, este că viteza de înaintare a dăunătorului este de aproximativ 11,5 metri/an. Cu alte cuvinte, distanța maximă pe care o parcurge într-un an nu va depăși această cifră, indiferent de cantitatea de hrană pe care o are la dispoziție. Dacă se ține cont de acest lucru și asolamentul culturilor se face și în funcție de această constantă, atunci șansele de a reduce semnificativ atacurile cresc.

Neonicotinoidele – deocamdată singurele substanțe eficace

„Iarna, indiferent cât de grea sau de ușoară este, nu are efect asupra populațiilor de tanymecus“, au mai arătat studiile. Pentru că adultul iernează sub pământ, la adâncimi cuprinse între 40 și 60 cm, dar care pot atinge și un metru, nu este afectat de ceea ce se întâmplă la suprafață. În schimb, mai arată studiile, este sensibil la ce se întâmplă primăvara. Dacă este o vreme rece și umedă, cum s-a întâmplat anul acesta, atacurile sunt reduse considerabil. În schimb, în anii în care sezonul agricol debutează cu perioade calde și secetoase, se poate ajunge chiar la compromiterea totală a culturilor.

Deocamdată, singura soluție cu o eficiență suficient de ridicată este utilizarea la semănat a semințelor tratate cu substanțe din familia neonicotinoidelor. Acestea sunt preluate din sămânță și transportate în corpul plantelor tinere. Odată consumate de către insectă, aceasta moare. Deci, chiar și aceste tratamente pornesc de la premisa existenței unor pierderi asumate. S-a întâmplat chiar ca în anii din urmă, în timpul perioadelor calde și secetoase în care a răsărit porumbul, să existe culturi calamitate în proporție de peste 75%, chiar dacă se folosise sămânță tratată!

Așa că, până una-alta, unii consideră că pragul de 30 exemplare rățișoară/m² este cel al rentabilității culturii, chiar cu sămânță tratată!

„Fără derogări, porumbul românesc nu poate exista!“

Așa cum spuneam la începutul articolului, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate reglementări care interzic utilizarea neonicotinoidelor. Principalul argument este că substanțele din această categorie ar provoca o mortalitate ridicată în rândul albinelor.

„Noi am inițiat anul trecut un studiu care să evidențieze prezența acestor substanțe în plante, în flori, în polen și în corpul albinelor moarte“, a arătat dl Valeriu Tabără, președintele Academiei de Studii Agricole și Silvice. „Deocamdată, după primul an al studiului, concentrațiile acestor substanțe erau situate undeva la a cincea cifră după virgula ce urma 0. Adică, aproape nedecelabile. Desigur că pentru a fi relevant un studiu trebuie să se întindă măcar pe trei ani, dar acestea au fost primele rezultate. Deja am recoltat probe pentru al doilea an de studiu, pe care le-am trimis la laboratoare acreditate din străinătate“, a mai spus președintele ASAS.

„Deocamdată, singura noastră armă rămân neonicotinoidele. Avem sprijinul autorităților naționale, dar presiunile politice de la nivelul UE probabil că vor crește. De aceea e nevoie să ne demonstrăm buna credință, ca și faptul că fără aceste derogări porumbul românesc nu poate exista“, a conchis Alina Crețu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

„România este o țară specială nu numai pentru că este țara noastră, dar și pentru că în nicio altă țară din Europa nu se întâlnesc dăunătorii care se găsesc la noi. E greu de înțeles chiar și de către cercetători din vestul Europei, care m-au întrebat ce este acela Tanymecus. Nu poți să-i condamni pe cei care au interzis neonicotinoidele, dar trebuie să îi faci să înțeleagă că fermierii noștri sunt terminați fără aceste substanțe“, a arătat prof. dr. Carmen Mincia în preambulul prezentării rezultatelor primului an al cercetării pe care o coordonează.

Studiile n-au evidențiat reziduuri semnificative

Studiul este destinat realizării unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentelor semințelor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de albine din țara noastră. Cercetarea este realizată de către un consorțiu de cinci parteneri din structura sistemului de cercetare al ASAS: SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București.

În cadrul studiului au fost recoltate părți de plante de floarea-soarelui, porumb și, rapiță și polen, care au fost apoi analizate în trei laboratoare diferite din Franța, Germania și Bulgaria, toate acreditate la nivel european. Scopul analizelor a fost acela de a evidenția și cuantifica existența în probe a urmelor de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, neonicotinoidele folosite pentru tratamentul semințelor. Rezultatele au evidențiat că utilizarea acestor substanțe nu prezintă niciun fel de riscuri pentru consumatori. În cazurile în care au putut fi cuantificate urmele substanțelor urmărite, cantitățile s-au situat cu foarte mult sub limitele admise la nivel european.

Împăcarea între apicultori și cultivatori – un alt rezultat dorit

Studiul survine și în condițiile în care, la nivel european, utilizarea neonicotinoidelor este invocată de apicultori ca principala cauză pentru reducerea tot mai accelerată a populațiilor de albine.

„E vorba de a rezolva o problemă de importanță capitală. Suntem interesați de a găsi relația dintre insectele polenizatoare și aceste substanțe, indiferent care este aceasta. Tocmai de aceea, această cercetare este cu atât mai importantă. Deocamdată avem doar rezultatele pentru un singur an. Pentru a putea trage niște concluzii, o cercetare trebuie să se întindă pe minimum trei ani. Noi vom continua acest studiu, deosebit de important pentru fermierii români“, a subliniat dl Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Studiul a fost finanțat de către MADR, al cărui reprezentant, subsecretarul de stat Floricel Dima, a spus: „În România avem peste două milioane de hectare cultivate cu porumb. Un alt milion este cultivat cu floarea-soarelui, iar suprafețe importante cu rapiță. Plecând de la faptul că ponderea acestor culturi în producția agricolă totală este foarte importantă, că impactul potențial al acestor dăunători asupra culturilor menționate poate fi devastator, ca și de la faptul că patrimoniul apicol este foarte important și că între apicultori și cultivatori trebuie să existe o bună înțelegere, am inițiat această cercetare, care să ne arate ce se petrece de fapt.“

Și Asociația Producătorilor de Porumb din România a fost evidențiată de către coordonatorii studiului. „Este singura asociație de fermieri care s-a implicat în susținerea cercetării, inclusiv financiar, chiar fără să știe ce rezultate vom obține“, a mai precizat Carmen Mincia.

Alexandru GRIGORIEV

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din 5 parteneri, astfel: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și       Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului. Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor. Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Sursa: madr.ro

O veste bună pentru apicultori, cu toată opoziția României și a încă 3 state (Cehia, Danemarca și Ungaria), prin votul exprimat vineri, 27 aprilie 2018, s-a interzis folosirea neonicotinoidelor pentru tratarea culturilor agricole pe teritoriul Uniunii Europene.

Trebuie precizat că pentru luarea acestei hotărâri au votat 15 state (Austria, Cipru, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii) și încă 9 s-au abținut (Belgia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Croația, Finlanda, Polonia, Portugalia și Slovacia).

Interzicerea utilizării neonicotinoidelor este susținută de riscurile pe care aceste substanțe le prezintă față de albine și alți polenizatori.

Pentru obținerea acestei hotărâri au militat susținut toți apicultorii europeni, printre ei găsindu-se și apicultorii români și toți aceștia au avut sprijinul susținut al așa-numiților „verzi“ care au militat cu o puternică influență pentru protejarea mediului și componentelor sale.

Ajungerea la această hotărâre destul de drastică, care va afecta destul de mult agricultorii din sectorul vegetal și producătorii neonicotinoidelor, a avut la bază nenumărate cercetări și studii în domeniu.

Spre exemplificare prezint concluzia EFSA (Autorita­tea Europeană pentru Siguranța Alimentară) care arată că folosirea neonicotinoidelor reprezintă un risc pen­tru populațiile de albine sălbatice și domestice.

Astfel, expertul în pesticide la EFSA Jose Tarazona arată că există o variabilitate a concluziilor din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor, ruta expunerii, iar EFSA și-a finalizat concluziile în urma a două consultări separate cu experții în domeniul pesticidelor din statele membre ale UE.

Experții au susținut concluziile cum că expunerea albinelor la aceste substanțe a fost evaluată prin trei căi: reziduurile din polen și nectar de albine; rularea prafului în timpul însămânțării/aplicării semințelor tratate și consumul de apă.

Oricum, toate acestea s-au finalizat cu o hotărâre benefică pentru apicultură și protecția mediului și biodiversității.

Poate cu această măsură se vor diminua depopulările și mortalitățile familiilor de albine pe teritoriul Europei.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Și în acest an fermierii au emoții legate de modul în care vor începe campania de primăvară. Una dintre incertitudinile cele mai mari este legată de acceptarea sau nu a neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor. De răspunsul la această întrebare depinde prețul înființării culturilor de primăvară. Iar diferența nu este una minoră, ea putând depăși 10%. În plus, eficiența altor tratamente este mult mai scăzută.

Scurtă istorie, mai veche și mai nouă

Războiul în jurul substanțelor din clasa neonicotinoidelor a început încă de acum mulți ani. Principalii combatanți au fost agricultorii, pe de o parte, și apicultorii pe de altă parte. Celor din urmă li s-au adăugat și vânătorii, precum și unii activiști de mediu. În anul 2013, European Food Security Agency (EFSA) a prezentat concluziile unui studiu preliminar asupra chestiunii. În urma acestora, Comisia Europeană a hotărât interzicerea provizorie a utilizării acestor substanțe, dar cu posibilitatea acordării unor derogări. Ulterior, în urma publicării rezultatelor unor studii independente, foarte bine documentate, Comisia a cerut EFSA să refacă raportul său. Termenul fixat: ianuarie 2017. Între timp, Comisia Europeană a continuat să acorde unele derogări pentru țările care au solicitat imperios acest lucru. Așa cum s-a întâmplat și pentru România în 2015 și 2016. Iar EFSA a anunțat zilele trecute că nu va putea respecta termenul stabilit...

Principalii oponenți ai utilizării acestor substanțe sunt, așa cum spuneam, apicultorii. De fapt ei sunt și cei care s-au adresat Comisiei Europene, cerând interzicerea lor. Motivul invocat este toxicitatea crescută a acestor compuși, pentru albine.

Ce spun apicultorii...

În România, chiar și în primăvara anului 2016 au adresat MADR un memoriu în care solicitau ca agricultorii să nu mai primească noi derogări. Între altele, Federația Asociațiilor Apicultorilor din România, Romapis, solicita ministerului „aplicarea unor măsuri concrete de protecție a albinelor și a restului faunei polenizatoare și anume:

a. Limitarea autorizării utilizării semințelor de rapiță tratate cu neonicotinoide exclusiv la județele unde nivelul de infestare depășește pragul admisibil.

b. Verificarea pe teren de către poliția fito-sanitară a respectării stricte a folosirii substanțelor autorizate temporar pentru tratarea semințelor de rapiță în toamna anului 2016. Solicităm efectuarea acestor verificări pentru cel puțin 5% dintre culturile înființate, alese aleatoriu din baza de date a fiecărui județ al României.

c. Alocarea resurselor necesare desfă­șurării aces­tor acțiuni de control pentru primăvara anului 2016.

d. Publicarea până cel târziu la 1 iunie 2017 a unui raport oficial referitor la concluziile acestor acțiuni de control care să reflecte, cu date concrete, pentru fiecare județ, numărul de verificări pe teren efectuate, numărul abaterilor constatate și măsurile luate pentru pedepsirea celor care se fac vinovați de asemenea situații în vederea descurajării utilizării ilegale a pesticidelor pe această cale”

...și ce răspund fermierii

În replică, fermierii români și-au prezentat și ei poziția în mai multe rânduri. Principalul argument invocat este că neonicotinoidele sunt substanțele cele mai eficiente pentru tratamentul semințelor. Acest tratament face ca în special porumbul să fie apărat de Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care este endemică în toată zona de sud a României. Acest dăunător atacă cu precădere semințele și planta proaspăt răsărită. Atacurile sale sunt distrugătoare, putând face să dispară până la 60% din plantele semănate.

La nivel european, COPA – COGECA a comandat un studiu al impactului interzicerii neonicotinoidelor asupra culturilor de porumb și de rapiță. Din acest raport, înaintat Comisiei Europene, vă prezentăm datele principale. „Una dintre preocupările majore pentru cultivatorii de porumb în UE este lipsa opțiunilor alternative de control disponibile. Opțiunile active alternative curente includ, tiacloprid, cipermetrin, teflutrin și tratarea semințelor cu metiocarb – deși nu toate substanțele active sunt aprobate în toate țările. În Austria, Franța, Portugalia și România de la retragerea tratamentelor de semințe cu neonicotinoide, se estimează că pierderile de randament au variat de la 1%, în Franța, la 15% în Portugalia. Aceste reduceri ale randamentului pe zona afectată a culturilor sunt echivalente cu o reducere a producției de aproximativ 394,000 tone în cele trei țări. Reducerea randamentelor înseamnă că există o reducere generală a marjei brute în ambele țări. În Portugalia și România pagubele produse de dăunători în recoltă au fost estimate la 25% și respectiv 10%. În Portugalia, culturile au fost replantate la un cost estimat de 17.8 milioane euro, în timp ce în România terenul a fost lăsat pârloagă, având ca rezultat pierderea atât a costului de înființare a culturii, cât și profitul proiectat. În general, se estimează că marjele brute la porumb au scăzut cu aproximativ 292 milioane euro în Austria, Franța, Portugalia și România de la retragerea tratamentelor cu neonicoti­noide al semințelor“, spune raportul.

Pierderi de sute de milioane de euro

Acest lucru s-a petrecut în condițiile în care, după cum precizează documentul, autorizații pentru utilizarea neonicotinoidelor au fost aprobate în România în toți anii de când interdicția a intrat în vigoare. Dar acestea nu au venit întotdeauna la timp pentru ca agricultorii să poată beneficia de ele. Unii fermieri au trebuit să aplice efectiv tratamente la sămânță, în loc să achiziționeze semințe tratate profesional, în timp ce alții au semănat înainte de a fi intrat în vigoare derogările.

În absența neonicotinoidelor, cea mai eficientă soluție de protecție a culturilor ar fi utilizarea substanțelor din grupa piretroizilor, aplicate ca insecticid foliar. Cu toate că piretroizii sunt mai puțin costisitori decât neonicotinoidele, presupune aplicarea lor pe câmp, deci cheltuieli suplimentare cu manopera și cu carburanții. Asta spre deosebire de tratamentele cu neonicotinoide, care sunt aplicate pe semințe și, prin urmare, nu este necesară o trecere suplimentară peste câmp.

Date colectate de la membrii Copa Cogeca indică faptul că modificarea costurilor în absența neonicotinoidelor a variat de la zero în Finlanda, Franța și România, la o creștere estimată la 68 euro/ha în Austria, cu o creștere medie globală a costului de producție de 21 euro/ha.

Nici rapița nu poate fără neonicotinoide

În ceea ce privește culturile de rapiță, un alt studiu recent arată că aplicațiile suplimentare de insecticide (în principal, piretroizi) au condus, în medie, la o suplimentare cu cel puțin o stropire pe hectar pentru întreaga UE. „Această aplicație suplimentară a piretroizilor și a altor insecticide a dus nu numai la probleme de rezistență la insecticide, inexistente în cazul neonicotinoidelor, dar, de asemenea, creșterile costurilor de producție pentru semințe oleaginoase de rapiță în Uniunea Europeană, în ansamblul său, au fost de aproape 120 milioane euro/an“, susține raportul HFFA.

Acesta mai precizează că este vorba de „o estimare destul de grosieră a creșterii costurilor de producție reale“, ca urmare a interzicerii neonicotinoidelor.

Costurile suplimentare de producție, împreună cu pierderile de venituri pe piață sunt egale cu totalul pierderilor cu care s-au confruntat cultivatorii de rapiță din UE. Cumulat, aceste pierderi se ridică la mai mult de 510 milioane euro, potrivit HFFA Research.

„Impactul brut total, prin urmare, este echivalentă cu o pierdere anuală de aproape 880 milioane euro“, spune raportul. „De-a lungul unei perioade de timp de doi ani aceasta se ridică la mai mult de 1,75 miliarde euro la nivelul global al UE.“

De asemenea, raportul susține că interdicția a produs, la nivel mondial, conversia către o utilizare agricolă a 533.000 ha terenuri, pentru a compensa cele 912,000 tone de rapiță pierdute în UE. Cea mai mare parte a acestor terenuri sunt situate în Australia și Ucraina, care sunt principalii furnizori de semințe de rapiță ai UE.

Lucian Buzdugan:

„Fără derogare, culturile ar fi fost compromise!“

Ca o concluzie vom cita părerile a doi dintre reprezentanții de vârf ai agriculturii românești. Domnul Lucian Buzdugan, conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Agricost – Brăila, spunea: „Directivele europene trebuie respectate, însă trebuie ținut cont de specificitatea fiecărei țări în parte. Țara noastră are această specificitate, în zona de sud, începând de la Turnu-Severin și până la Galați și în sus urcând către Iași, atacul de tanymecus este unul destul de puternic. În acest an, vârful a fost de 250 de exemplare pe metru pătrat. Este limpede că dacă nu am fi obținut acea derogare, cultura ar fi fost compromisă“.

În completare, dl. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și reputat cercetător, a adăugat: „Fără un studiu paralel de hrănire a unor albine cu polen de la plante tratate cu produse pe baza de neonicotinoide și altele hrănite cu polen de la plante netratate, nu se pot lua asemenea decizii cu impact economic major. Când s-a luat hotărârea de restricțio­nare a neonicotinoidelor, Comisia Europeană a avut la bază studii științifice serioase? Eu zic că nu! Consider că, de cele mai multe ori, deciziile luate și care influențează negativ fermierii țin mai degrabă de sfera politică decât de cea științifică“.

Alexandru Grigoriev

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 26-27-28

Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România (AMSEM), membră a Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), a semnalat recent, în cadrul Conferinţei Naţionale cu tema Problematica actuală în domeniul seminţelor la nivel european şi naţional, că Uniunea Europeană (UE) intenţionează să interzică utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, pentru că ar prezenta risc pentru mediu şi sănătate. Din rândul acestora fac parte cunoscutele substanţe active tiamethoxam, clotianidin şi imidacloprid, care se află la baza mai multor insecticide.

Pretextul acestui demers a pornit din Franţa, unde se spune că aproximativ jumătate din albinele existente au murit din cauza tratamentelor aplicate în special la seminţe. Interesant este că acest aspect nu a fost semnalat în niciun alt stat membru al UE şi nici în lume.

Conferinţa a fost organizată în cadrul Adunării generale a AMSEM, desfăşurată în luna februarie la Bucureşti. Pe lângă chestiunile legate de activitatea asociaţiei, invitaţi de seamă au vorbit despre legislaţia europeană a industriei de seminţe, proprietatea intelectuală asupra soiurilor, tratamentele acestora, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi altele.

Reuniunea anuală a membrilor

În prima parte a evenimentului a avut loc Reuniunea anuală a mem­brilor AMSEM. Cu această ocazie, Gheorghe Nedelcu (ITC Seeds) a fost reales, pentru al doilea mandat de trei ani, preşedinte al asociaţiei.

Conform noii organigrame, din Comitetul executiv mai fac parte Gheorghe Hedeşan – secretar general, Mihai Berca, Lucian Adam, George Aldescu şi Ioan Moraru – vicepreşedinţi (şefi de departamente).

„Misiunea AMSEM constă în a lucra pentru reglementarea corectă şi proporţională a industriei de seminţe, pentru protecţia eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală referitoare la plante şi seminţe, precum şi pentru libertatea de alegere a clienţilor – fermieri, producători, industrie, consumatori – de la furnizorii de seminţe, ca urmare a unor diverse tehnologii inovatoare şi metode de producţie“, a afirmat Nedelcu.

Domnia sa a prezentat Codul general de conduită al AMSEM şi Ghidul european antitrust al ESA.

Totodată, a fost anunţată înfiinţarea Departamentului Proprietate Intelectuală şi Ameliorare, al cărui preşedinte este prof. univ. Mihai Berca, ales de membri.

În continuare, au fost prezentate Raportul privind activitatea pe 2012 şi Planificarea activităţii pentru 2013.

„În 2011 şi 2012 s-au pus bazele unor modificări majore ale reglementărilor care guvernează sectorul, care se creionează la nivelul Uniunii Europene şi, ca atare, şi în România. Acest proces va continua şi se va finaliza treptat, probabil în acest an, în primă etapă la nivel european şi apoi transpunerea va fi la nivel naţional. Aceasta presupune mobilizarea operatorilor economici din sectorul semincer, precum şi a partenerilor noştri din toată Europa, pentru a ne apăra interesele“ – a spus Hedeşan.

Din cele prezentate s-a reţinut că asociaţia îşi asigură singură finanţarea, iar în urma rezultatelor obţinute AMSEM se află în plină dezvoltare, urmând să atragă noi membri şi să deschidă filiale suplimentare în ţară.

Calitatea tratamentelor la sămânţă, o prioritate la nivel european

În partea a doua, dedicată colaboratorilor, au fost făcute mai multe prezentări şi au avut loc discuţii aprinse pe seama interzicerii neonicotinoidelor.

Garlich von Essen, secretarul general ESA, s-a referit la activitatea acestei asociaţii, situaţia actuală europeană, stadiul noii legislaţii a înregistrării soiurilor, comercializarea seminţelor, sănătatea plantelor şi priorităţile pentru anul 2013.

Printre acestea, domnia sa a enumerat promovarea unui nou cadru de reglementare pentru seminţe şi, nu în ultimul rând, faptul că ESA consideră protecţia proprietăţii intelectuale un element-cheie pentru a stimula inovarea şi a asigura recuperarea investiţiei.

O altă prioritate importantă şi de mare actualitate se referă la implementarea Proiectului ESTA (Asigurarea Calităţii Tratamentului Seminţelor la nivel european). Este vorba despre tratamentul cu neonicotinoizi şi reducerea impactului acestora asupra albinelor. Proiectul a apărut ca urmare a Directivei 2010/21EC. Acest act normativ obligă ca tratamentul seminţelor cu insecticide să fie realizat numai în unităţi certificate şi cu personal calificat.

Tot despre ESTA a vorbit şi James Wallace (ESA, Marea Britanie). În opinia sa, folosirea unor cantităţi reduse de substanţă activă duce atât la reducerea costurilor per unitate de producţie, cât şi la diminuarea aproape totală a riscului asupra mediului şi sănătăţii.

Andrei Măruţescu (AIPROM), în expunerea sa intitulată Situaţia actuală a folosirii neonicotinoidelor, impactul interzicerii acestora la nivel european şi în România, a menţionat că tratamentul industrial al seminţelor exclude prezenţa prafului rezidual, pentru că seminţele sunt îmbrăcate în polimer. Deci nu se poate vorbi de toxicitate asupra mediului şi albinelor.

Proprietatea intelectuală, nerespectată

Un capitol aparte al Conferinţei AMSEM s-a referit la proprietatea intelectuală asupra soiurilor, la exercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate şi la crearea sistemului de colectare a redevenţelor. Chiar dacă în România există legislaţie, participanţii au afirmat că se practică pirateria, deci concurenţa neloială.

Mihaela Ciora (ISTIS) a vorbit despre Legislaţia protecţiei soiurilor: organizarea protecţiei la ISTIS.

Domnia sa a precizat că, la ora actuală, în România există Legea nr. 255/1998, modificată în 2007, şi Regulamentul de aplicare. Pe baza acestor acte legislative, fermierii sunt obligaţi să plătească redevenţe pentru folosirea seminţei certificate, provenite din soiurile protejate prin brevete de soiuri.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti