ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Sep 2021

Pagube însemnate pentru proprietarii de livezi

Pomicultorii din zona Fălticeni au avut serios de suferit după vijelia care s-a abătut asupra zonei la sfârşitul lunii august, vijelie însoţită şi de grindină. Aşa cum am aflat chiar de la fermieri, au existat zone unde vântul puternic şi gheaţa, de dimensiunea unui ou de porumbel care a căzut mai bine de 10 minute, au lovit atât de tare încât au pus la pământ fructele pe sute de metri liniari de livadă. În alte locuri au fost semnalate cazuri în care pomii au fost efectiv smulşi din pământ. Pentru că în ultimii ani livezile de pomi fructiferi nu au putut fi asigurate, daunele provocate de capriciile vremii trebuie să le suporte integral proprietarii acestora.

Gheaţa a afectat şi producţia anului viitor

Pomicultorii din zona Fălticeni au fost loviţi în acest an de grindină de cinci ori. Aproape toţi, pe rând, au suferit pierderi din cauza acestor fenomene meteo care, în acest an, s-au concentrat mai mult ca niciodată pe bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni.

Cele mai mari pierderi le-a produs grindina căzută pe 24 august, fiind peste 100 de hectare de livezi afectate. Pagubele sunt însemnate, iar deocamdată nimeni nu i-a anunţat pe fermierii din Fălticeni ce soluţii au pentru recuperarea acestora.

„Vorbim de aproximativ 100 de hectare, 50 de hectare pe raza comunei Rădăşeni şi 50 de hectare în zona municipiului Fălticeni. Cel puţin 50 de hectare sunt afectate în proporţie de 100%. Este afectată atât producţia de anul acesta, cât şi o parte din producţia anului viitor, prin distrugerea mugurilor de rod. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care, în zilele următoare, pomicultorii se pregătesc să intervină cu tratamente specifice menite să reducă efectele negative.

Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece“, a spus Elena Gogu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava.

Gheaţa a pus la pământ zone întregi din livezi, producţia din acest an fiind în bună parte compromisă.

La Fălticeni, doi pomicultori mari au afectare totală la livezile din zona Ţarna Mare. Aici, grindina a distrus în proporţie de 100% toţi merii, iar prin afectarea ramurilor nu este compromisă doar producţia pe anul acesta, pomii având de suferit după aceste fenomene extreme 2-3 ani. În judeţ s-au mai raportat calamităţi în urma căderilor de grindină din luna august în localităţile Cornu Luncii şi Buneşti.

La Rădăşeni, 75% din cele 400 de hectare de livezi cu măr din comună, afectate de grindină

Inginerul Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Fălticeni, susţine că, la o primă „strigare“, pagubele sunt estimate la 250.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.

Gheaţa a lovit atât de tare, încât în unele livezi ramurile au rămas complet fără frunze şi fructe. Culturile de măr ale fraţilor Onea, fermierii cu cea mai mare suprafaţă de livadă de măr din Fălticeni, sunt distruse în proporţie de 95%. La fel de gravă este şi situaţia din livezile deţinute de inginerul Mihai Fîntînaru, unul dintre cei mai experimentaţi pomicultori, care are zeci de ani lucraţi la fosta Staţiune de Cercetare şi Dezvoltare în Pomicultură din Fălticeni.

În localitatea vecină, Rădăşeni, în livada fermierului Gheorghiţă Panţiru au fost rupte toate ramurile din locul unde au fost altoite, fiind înregistrată daună totală. Nici vestitele livezi de prun ale rădăşenenilor nu au scăpat de vremea extremă, dar pierderile sunt mai mici pentru că fructele erau ajunse la maturitate sau aproape de coacere şi vor putea fi industrializate.

Primarul comunei Rădăşeni, Neculai Perju, de profesie inginer horticultor, ne-a precizat că 75% din cele 400 de hectare de livezi cu măr sunt afectate şi o furtună atât de violentă şi abundentă în precipitaţii sub formă de gheaţă, care să provoace pagube atât de mari, nu a mai văzut până acum.

Şi furtuna din 28 iulie a provocat pagube pomicultorilor, iar o parte dintre ei au depus cereri pentru a obţine sprijin financiar guvernamental în vederea acoperirii daunelor. După episodul de vreme extremă din 24 august, pomicultorii afectaţi nu au mai depus cerere deoarece nu mai speră că vor primi bani, pagubele fiind imense.

Urgia s-a abătut asupra pomicultorilor cu o lună înainte de începutul culesului roadelor, iar producţia de anul acesta este compromisă aproape în totalitate. Puţinele fructe care au mai rămas, dacă vor ajunge la maternitate vor pleca, cel mai probabil, către fabricile de sucuri naturale. Preţul la kilogram este însă mic şi nu va acoperi investiţiile, mai ales că nici subvenţiile nu-i ajută prea mult pe fermieri.

Suceava şi zona Fălticeni, în afara Sistemului Naţional Antigrindină

Într-o situaţie similară se află şi legumicultorii care au pierderi la fel de mari, mai ales cei care cultivă roşii, ardei, vinete în câmp deschis şi posesorii de solarii care trebuie să îşi înlocuiască cât mai repede folia de pe culturile protejate.  Fermierii din zonă spun că este necesară montarea unui sistem de rachete antigrindină, similar celor din Vrancea, Iaşi şi Vaslui, care să protejeze producţia de fructe şi legume de căderile de gheaţă. Şi specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava spun că se caută soluţii pentru înfiinţarea unui punct de lansare în cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi, care să protejeze şi culturile din zona judeţelor Suceava şi Botoşani sau înfiinţarea unei alte unităţi.


Pomicultorii afectaţi nu sunt asiguraţi pentru că firmele evită să încheie contracte cu ei tocmai din cauza riscului mare de compromitere a producţiei din cauza fenomenelor meteorologice. Fiecare pomicultor afectat va anunţa primăria de care aparţine care sunt pagubele suferite, iar autoritatea locală va anunţa mai departe Prefectura, cu scopul întrunirii Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia se vor evalua pagubele. Din păcate, nu există la acest moment vreo formă de ajutor aprobată de statul român pentru agricultorii sau pomicultorii afectaţi de fenomene meteo.


Silviu BUCULEI

Stropirile pomilor fructiferi din grădinile și livezile familiale

Venirea primăverii și a sezonului cald, cu explozii de vegetație dar și cu „alaiul“ de boli și dăunători „pofticioși“ a se hrăni cu fragedele creșteri vegetative, pune în pericol producția de fructe și calitatea acestora. Pomii netratați produc fructe puține, pătate (pline de rapăn) și viermănoase. Pentru preîntâmpinarea acestor neajunsuri se propune o schemă de tratament simplificată aplicată în momentele de vegetație cele mai vulnerabile infecțiilor cu boli și înmulțirii dăunătorilor – în fazele de ouă, larvă și adult. Tratamentele respective se fac preventiv în marea lor majoritate și curativ, acordându-se atenția cuvenită folosirii de produse omologate pentru protejarea albinelor, a mediului și protecția muncii.

Aplicarea tratamentelor la semințoase (măr, păr, gutui)

Dușmanii cei mai periculoși ai semințoaselor sunt: rapănul, făinarea, focul bacterian, moniloza, păduchele din San-José, gărgărița florilor, viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii, păianjenii, acarienii, insectele minatoare.

Tratamentul 1

Se aplică de la dezmugurire la buton roz.

Se combat: păduchele din San-José (dacă nu a fost combătut în iarnă), păduchele lânos, acarianul roșu, rapănul, făinarea.

Produsele recomandate:

Fungicide: Dithane Neotec 75 WG în doză de 20 g/10 l apă sau Topsin 70 WG, în doză de 10 g/10 l apă

Insecticide: Calypso 480 SC, în doză de 2 ml/10 l apă sau Mospilan 20 SG, în doză de 3 g/10 l apă sau Dimilin 0,02%.

  • gărgărița florilor cu Mospilan 20 sau Calypso 480 SC (produse care protejează albinele)
  • păduchele din San-José (dacă nu s-a combătut în iarnă), cu Decis sau Faster Delta (cu atenție la protejarea albinelor).

Pentru combaterea gărgăriței florilor care este un dușman periculos nu este bine să ratăm acest tratament.

Tratamentul 2

Se aplică de la deschiderea florilor la căderea petalelor.

Se combat: gărgărița florilor care produce daune de până la 90% în mugurii florali, care iau aspect de cuișoare, puricii meliferi, acarienii, rapănul, făinarea, moniloza, focul bacterian.

Produse recomandate

Insecticide: Calypso 480 SC în doză de 2 ml / 10 l. apă sau Mospilan 20 SG în doză de 2 g/10 l apă.

Fungicide

  • Merpan 80 WDG în doză de 15 g/10 l apă sau Bravao SC 2 ml/10 l apă
  • dacă este cazul, Thiovit Jet pentru combaterea făinării în doză de 35 g/10 l apă, Aliete 80 WG în doză de 30 g/10 l apă pentru combaterea focului bacterian

Tratamentul 3

Se aplică de la mărimea unei alune la mărimea unei nuci.

Se combat: rapănul, făinarea, moniloza, viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii de frunze, acarienii, păianjenii.

Produsele recomandate:

Fungicide: Score 250 EC în doză de 2 ml/10 l apă, sau Systane Plus 2ml/10 l apă.

Insecticide: Karate Zeon în doză de 1,5 ml/10 l apă sau Calypso 480SC în doză de 2 ml/10 l. a.

Tratamentul 3 se poate repeta de 1-3 ori, dacă este cazul.

Tratamente la sâmburoase (prun, cais, piersic, cireș, vișin)

Tratamentul 1

Se face în faza de dezmugurire, până la buton alb.

Se combat: moniloza, pătarea roșie, ciuruirea frunzelor și bășicarea frunzelor la piersic, viespile prunului, un dușman care poate compromite total producția de prune, păduchele din San-José, păduchii de frunze, acarienii.

Produse recomandate

Fungicide: Dithan Plus în doză de 20 g/10 l apă sau Topsin în doză de 10 g/10 l apă.

Insecticide: Mospilan 20 SP în doză de 2 ml/10 l apă sau Calypso 480 SC în doză de 2 ml/10 l apă ori Dimilin 48 SC în doză de 0,02%.

Tratamentul 2

Se face de la începutul înfloririi până la scuturarea petalelor.

Se combat: moniloza, ciuruirea și pătarea frunzelor, bășicarea frunzelor de piersic, viespile prunului, musca cireșelor, păduchii de frunze.

Produse recomandate

Fungicide: Score 250 EC în doză de 2 ml/10 l apă sau Topsin în doză de 10 g/10 l apă.

Insecticide: Calypso 480 SC în doză de 2 ml/10 l.apă, Mospilan 20 SG, în doză de 2ml/10 l apă.

Tratamentul 3

Se face de la începutul creșterii fructului până la ½ din mărimea acestuia.

Se combat: moniloza, ciuruirea, pătarea roșie a frunzelor, bășicarea frunzelor la piersic, viermele fructelor (atenție la viermele cireșelor), omizile defoliatoare, păduchii de frunze, acarieni, păianjeni.

Produse recomandate

Fungicide: Score 250 EC în doză de 2 ml/10 l apă sau Topsin în doză de 10 g/10 l apă sau Dithane în doză de 20 g/10 l apă.

Insecticide: Calypso 480 SC în doză de

2 ml/10 l apă sau Mospilan 20 SG în doză de 2 ml/10 l apă.

Dacă este cazul, vom folosi Vretimec 1,8 EC în doză de 1,5 ml/10 l apă pentru combaterea acarienilor sau Nissorun 10 WP în doză de 5 g/10 l apă pentru combaterea păianjenilor.

La nevoie, tratamentul 3 se poate repeta de două ori.

Recomandări

Respectați dozele recomandate de pe etichetă și dacă produsul este compatibil cu alte produse. Se va evita amestecul cu produse cuprice (Zeama Bordeleză, Funguran, Champion etc.) Asigurați timpul de pauză de la aplicarea ultimului tratament, a recoltarea fructelor. E necesar să protejăm albinele, anunțând vecinii și deținătorii de familii de albine când intenționăm să facem tratamente. Se va evita păscutul anilalelor în livezi sau în locurile unde s-au făcut tratamentele. Soluțiile rămase nu vor fi aruncate la întâmplare, pentru a nu polua solul și apa. Se vor respecta cu strictețe măsurile de igenă și protecția muncii cu echipament adecvat (mască, mănuși, ochelari, combinezon, cizme.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Syngenta: „Să fii pomicultor este o artă“

Forumul OptiTech™ pentru Pomicultură ediția 2021, organizat online de Syngenta la începutul lunii martie, a evidențiat faptul că pomicultura a devenit o adevărată artă ținând cont de provocările actuale: schimbările climatice, finanțarea, reglementările europene – noul Pact Verde European (Green Deal) și sustenabilitatea în agricultură, reglementarea substanțelor active și utilizarea produselor de protecție a plantelor. Toate acestea conduc la nevoia de încredere, comunicare, știință și inovație. Gazdele evenimentului au fost: Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Republica Moldova, și Andrei Măruțescu, director relații publice și comunicare pentru Europa de Sud-Est.

În cadrul acestei videoconferințe online s-a discutat despre probleme cu care se confruntă pomicultorii, dar și despre soluții pe care aceștia le au la îndemână. Iar soluțiile au venit, firește, din partea specialiștilor. De pildă, prezentarea rapănului, boală provocată de Venturia sp., una dintre cele mai păgubitoare boli ce afectează livezile, s-a realizat dintr-o livadă din județul Vrancea de către Marieta Larion. „Bazat pe datele înregistrate în sistemele de suport pentru luarea deciziilor, cum sunt stațiile meteo, determinăm strategia de combatere și momentul optim de aplicare: înainte de apariția bolii, se recomandă utilizarea produselor preventive de contact precum cupru. Syngenta recomandă produsul Coprantol™ Duo, omologat la doza de 2.5 kg/ha, iar după confirmarea infecției cu rapăn și a intensității acesteia, utilizarea produselor cu acțiune curativă: Chorus® 50 WG și Score 250EC®. Recomandăm aplicarea fiecăruia împreună cu un alt produs partener de contact, în doză întreagă din fiecare produs.“

Ce prevede Submăsura 4.1 a pentru livezi

Noutățile cu privire la suprafețele de livezi nou înființate prin submăsura 4.1 a, au fost prezentate de către Mihail Coman, directorul general al ICDP Mărăcineni, alături de criteriile de accesare a fondurilor pentru pomicultură, în perioada următoare: „Ne așteptăm ca, în linie cu recomandările Comisiei, pomicultorii să se confrunte cu eliminarea mai multor produse de pe piață. Până în anul 2025, 8 substanțe fungicide (echivalentul a 29%) vor dispărea din portofoliul substanțelor disponibile astăzi la îndemâna pomicultorilor; 11 insecticide, echivalentul a 39% vor dispărea, iar 3 substanțe erbicide, reprezentând 11%, vor fi eliminate. Ne așteptăm ca aceste substanțe să fie eliminate până la momentul când livezile moderne vor fi în plină producție și sperăm ca, din timp, împreună cu companiile din industrie, să putem veni cu soluții pentru a susține dezvoltarea speciilor pomicole și o plajă suficientă de tehnologii de protecție la îndemâna pomicultorilor.“ Mihail Coman a vorbit și despre acțiunile eligibile pentru sprijin, precum și despre beneficiarii eligibili. Potrivit directorului general al ICDP Mărăcineni, operațiuni eligibile sunt: înființarea de perdele de protecție a plantațiilor pomicole și promovarea agriculturii de precizie la nivelul proiectelor și acțiuni de protejare a mediului prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei, reducerea consumului de energie etc. Beneficiarii eligibili sunt organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin FEADR și cel prin FEGA.

Sfaturi de la specialiști olandezi: tehnica răritului chimic

De asemenea, la solicitarea pomicultorilor din România, în cadrul Forumului OptiTech™ a fost organizată o sesiune dedicată tehnicii răritului chimic, cu ocazia căreia Ronald Damme a prezentat experiențele din Olanda cu privire la această tehnologie și a făcut recomandări pentru utilizarea Brevis® pentru a ajunge la producții optime: „Beneficiul net al răritului chimic este o producție mai timpurie; cu cât efectuați mai repede răritul, cu atât mai mari ca dimensiuni vor fi merele dumneavoastră. Avem acum un nou instrument, mai «previzibil»; cu Brevis®, luând în calcul condițiile meteo, putem estima ce doză trebuie aplicată. Pentru cele mai bune rezultate tehnice, prima aplicare Brevis® trebuie să fie făcută la fructul central de 8-10 mm. Dacă e nevoie de a doua aplicare trebuie făcută la o dimensiune a fructului de aproximativ 15-16 mm. Dacă așteptați prea mult, Brevis® nu va fi eficient! De aceea trebuie să estimați de la început, împreună cu specialiștii Syngenta, dacă este nevoie de tratament.”

Simona Nicole David

Dăunători în livezile de sâmburoase

Astăzi vă prezentăm doi dăunători ai scoarței și ramurilor prezenți în livezile de prun și cireș în special, care nu sunt organisme de carantină, dar care se întâlnesc frecvent în România.

Sfredelitorul ramurilor (Zeuzera pyrina)

Este o specie polifagă, prezentă în livezile de cireș, nuc și unele foioase. Se răspândește pe distanțe mici prin zborul adulților.

Descriere: adultul are corp de culoare albă, cu 6 pete albastru-închis pe torace, abdomen cu dungi transversale albastre. Masculii sunt mai mici, cu o anvergură a aripilor de 35-50 mm, iar femelele au 50-70 mm. Aripile albe anterioare, mai mici decât cele posterioare, prezintă numeroase pete sau puncte bleumarin spre negru. Larva (60 mm) este gălbuie cu puncte negre, iar ultimul segment abdominal, placa toracică și capul sunt negre.

Biologie: are o generație pe an în zonele calde și una la doi ani, în cele mai reci. Adulții zboară din luna iunie până la începutul lunii august, trăiesc 8-10 zile, se împerechează în cursul nopții, femela depunând apoi până la 1.000 de ouă, în crăpăturile scoarței, în apropierea mugurilor, pe pețiolul frunzelor și pe scoarța lăstarilor. Larvele țes un cuib mătăsos, apoi perforează mugurii, frunzele și pețiolul. Mai târziu părăsesc galeriile, pătrund sub scoarța ramurilor, săpând alte galerii prin care elimină rumegușul și excrementele, ambele colorate portocaliu spre roșcat. Iernează în galerii închise și reiau activitatea primăvara următoare, când se hrănesc câteva săptămâni, după care rod un orificiu în afară, formează un cocon mătăsos și, prin faza intermediară de pupă, apar adulții.

Simptome: larvele tinere rod pețiolul frunzelor și lăstarii abia apăruți, iar larvele complet dezvoltate sapă galerii în lemn, pomii atacați fiind debilitați, iar ramurile se rup.

Tratamente: Ca măsuri de prevenție amintim îndepărtarea ramurilor afectate, tăieri de rărire în coroană, curățarea scoarței. În perioada de vegetație se poate aplica un tratament cu Karate Zeon-0,015%.

Cariul mic al scoarței (Scolytus rugulosus)

Scolytus rugulosus

Atacă prunul, piersicul, caisul, cireșul etc., cu precădere în livezile unde nu s-a efectuat un control riguros al puieților la înființarea plantației.

Descriere: Adultul, de culoare brună-ciocolatie spre negricioasă, are dimensiuni cuprinse între 1,8 și 2,8 mm. Capul este mic, cu antenele claviforme. Placa dorsală prezintă o punctuație mai grosieră, iar pe elitre petele formează un fel de striuri. Larva este albicioasă-gălbuie, cu capsula cefalică brună, corpul fiind ușor curbat.

Biologie: prezintă două generații pe an și iernează ca larvă în galeriile săpate în scoarță. Adulții apar în aprilie-mai, se hrănesc o scurtă perioadă de timp, apoi are loc împerecherea, după care femelele rod galerii (materne) în care are loc depunerea pontei. Larvele noi rod la rândul lor alte galerii în lunile iunie și iulie. Generația a II-a de adulți se dezvoltă în august-septembrie.

Simptome: Adulții rod mugurii și lăstarii fragezi, iar larvele sapă galerii în lemn, în special pe ramurile mai subțiri, cu diametrul de 1-6 cm. Galeriile materne sunt de tip longitudinal, de 2-6 cm lungime, iar cele larvare sunt lungi și sinuoase. Din orificii se scurg substanțe gomoase, ceea ce face ca atacul să se depisteze cu ușurință.

Tratament: îndepărtarea ramurilor atacate, arderea acestora și tratament chimic, în perioada repausului vegetativ, utilizând Confidor Oil SC 004, în concentrație de 1,5%.

Maria BOGDAN

Livada frumoasă: spaţiu de recreere în apropierea Bucureştiului

Livada frumoasă este o oază „de mult verde“ situată la 20 km de Bucureşti, în satul Ordoreanu, comuna Clinceni, judeţul Ilfov. Aici, Dana şi Ovidiu Banciu au plantat pe o suprafaţă de 12.000 mp în jur de 400 pomi fructiferi şi au creat astfel un spaţiu de recreere pentru grupuri organizate, cu precădere grupuri de copii din şcoli şi grădiniţe. Cei doi ne-au răspuns cu o singură voce la câteva întrebări...

Rep.: Care este povestea acestei livezi, dar mai mult decât atât, a acestei idei?

– Livada este o oază „de mult verde“ situată la 20 km de centrul Bucureştiului. O oază verde întinsă pe o suprafaţă de 12.000 mp, în care găsiţi peste 400 de cireşi, caişi, piersici, meri, peri, gutui, două sere cu legume, găini, iepuri, raţe, locuri de joacă pentru copii mici şi mari. Aşadar, să ne cunoaştem: suntem Dana și Ovidiu şi ne place să trăim în armonie cu natura şi animalele. Am deschis Livada către grupuri organizate din școli și grădiniţe în toamna anului 2019. Până atunci, Livada era doar locul unde noi locuiam şi unde fiica noastră Maia s-a născut. Ideea de a deschide locul acesta fain către grupuri organizate de copii a venit tot de la copii (de la Maia şi colegii ei care au făcut o tradiție de câțiva ani – chiar din perioada grădiniței – venind „la cireşe“ înainte de sfârșitul anului şcolar și petrecând o zi în livadă culegând fructe), dar şi de la profesorii cu care copiii veneau la noi, apoi de la prieteni. Toți ne îndemnau să deschidem livada pentru a beneficia mai multă lume de ceea ce noi am reușit să facem din colțisorul acesta verde. Toţi cunoscuţii, prietenii, toţi cei care ne vizitau cu diverse ocazii se simţeau minunat aici. Am cochetat cu această idee câţiva ani, iar în toamna anului 2019, pentru că ne şi doream o schimbare, ne-am spus că ar fi frumos să facem din livadă un loc de vizitat pentru grupuri organizate. Şi am făcut-o! Livada frumoasă nu este o plantaţie pomicolă exploatată intensiv în vederea valorificării fructelor. Când am cumpărat terenul, cei 12.000 mp, în anul 2000, ne-am gândit că ne vom construi o casă şi o vom înconjura de pomi fructiferi. Ne doream să trăim undeva departe de zgomotele oraşului, în mijlocul naturii. Ne-am consultat cu specialiştii de la Staţiunea Pomicolă Băneasa, printre care doamna Antonia Ivașcu, care ne-au recomandat soiuri compatibile la polenizare. Pomii sunt plantaţi pe aproximativ 7.000 mp, producţia variind de la an la an, de la 2-3 tone la 5-6 tone.

l3

Rep.: Ce tratamente fitosanitare folosiți, în caz că folosiţi?

– Efectuăm doar stropirile obligatorii de iarnă la dezmugurit şi două stropiri la floare, apoi la apariţia eventualului agent infecţios. Evităm substanţele sistemice, folosim preponderent substanţele de contact. Nu ne dorim fructe perfecte şi nici producţie record, ci fructe sănătoase şi gustoase. Accidentele climatice, brumele târzii de primăvară, caişii care nu rodesc anual ne-au creat adevărate probleme.

Rep.: Cum este o vizită la dumneavoastră în livadă?

– Noi le oferim copiilor din şcoli şi grădiniţe care ne vizitează invitaţii la cules de fructe, iar oamenii sunt încântaţi să vină aici să le culeagă chiar ei. E o mare, mare bucurie. Vin însoţiţi de copii, se bucură de o experienţă nouă în mijlocul naturii. O primă astfel de  invitaţie a fost la cireşe, în această vară. Am fost foarte plăcut surprinşi de numărul mare de persoane care îşi doreau să culeagă, să ne viziteze, să vadă livada, să rămână apoi la un picnic printre pomi. Am realizat în acel moment că noi, de fapt, nu oferim fructe, noi oferim o experienţă. Şi asta este minunat!

pomicultura

Rep.: Ce perspective de viitor aveți?

– Livada frumoasă rămâne un spaţiu de recreere pentru grupuri organizate, cu precădere grupuri de copii din şcoli şi grădiniţe, dar şi alte tipuri de grupuri (din companii, aniversări). Îi așteptăm pe copiii din şcoli şi grădiniţe să culeagă chiar ei fructele din pom în pauzele dintre jocurile desfăşurate pe toată suprafaţa livezii. Să se dea în leagăne, să se plimbe cu tractoraşul, să înveţe despre plante şi animale, să desfăşoare activităţi didactice, sportive, utile şi distractive, să organizeze picnicuri şi orice activitate ce se poate ţine în natură. Când ajung în livadă, copiilor le facem demonstraţii ale utilajelor pe care le folosim, le arătăm cum se foloseşte un motocultor, o drujbă, o maşină de tuns iarba, un atomizer. Copiii sunt fascinaţi să vadă utilajele la treabă. Le arătăm plantele din sere şi le vorbim despre ele, le povestim despre albinele şi stupii din livadă, despre cum îngrijim pomii. Şi, după ce noi finalizăm prezentările, ei adoră să fie liberi, să alerge, să se joace, să se dea în leagăne… Niciodată copiii nu se plictisesc în livadă.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Turism

Cum se poate depista atacul de boli și dăunători în livezile de semințoase

Autoritatea Națională Fitosanitară a emis anul trecut un ghid informativ pentru semințoase, respectiv măr, păr, gutui, în cuprinsul căruia sunt evidențiate simptomele generate de bolile și dăunătorii specifici,  în funcție de care un pomicultor poate recunoaște genul de atac din livada sa. Ideal ar fi ca fermierii să aibă acces facil la confirmare prin analiză de laborator, dar cum acest lucru nu este la îndemâna oricui, o descriere a modificărilor care apar pe fructe, frunze, lăstari etc. poate veni în ajutorul deținătorilor de semințoase pentru depistarea bolilor și a dăunătorilor și aplicarea tratamentelor de combatare.

Simptome produse de ciuperci

  • făinări sau pulberi fine, de culoare alb-gălbuie pe frunze și flori sau pâslă albicioasă spre gălbuie, pe ramuri și lăstari (de exemplu făinarea – Podosphaera leucotricha);
  • pete de nuanțe verzi-măslinii sau brune-negricioase pe ambele fețe ale frunzei, iar pe ramuri și lăstari, în dreptul acestora apar pustule mici, care crapă, lăstarii căpătând un aspect răpănos (de exemplu, Rapănul părului – Venturia pirina);
  • pătări circulare brune ale frunzelor, cu 1-2 puncte mici, crustoase, negricioase, în porțiunea centrală a atacului (de exemplu, gutui – Entomosporium maculatum);
  • cancere (de exemplu, cancerul deschis al pomilor – Nectria galigena).

Simptome produse de bacterii

  • pătările și arsurile: pe frunze – pete maronii sau ruginii, de formă eliptică sau neregulată, cu dezvoltare de la vârf spre pețiol, limitate de nervuri, care pot să conflueze, ocupând întreaga suprafață a limbului; pe tulpini – pătările au formă de dungi, benzi sau striuri brune; pe ramuri – vârful lăstarilor se ofilește, apoi se curbează în formă de cârjă și se usucă, arătând ca arse de foc; pe flori care rămân atașate de pom după atac apar pete umectate, care conduc la ofilire, brunificare sau înnegrire, florile părând arse; pe fructele verzi petele sunt circulare sau neregulate, la început de culoare verde intens, apoi brun deschis, cu țesuturi umectate, brunificate sau înnegrite, totul ducând la zbârcire sau mumifiere, cu rămânere a exemplarelor atacate pe pom. Pe vreme caldă și umedă, din lăstarii, pețiolii, din scoarța necrozată, din fructele și florile infectate se poate scurge un exsudat bacterian mucilaginos, albicios până la roșu închis, prezentând diferite nuanțe de brun, galben sau portocaliu (de exemplu, focul bacterian);
  • hipertrofiile (gale, tumori) sunt produse pe rădăcini și tulpini, prezentându-se sub formă de creșteri dezorganizate ale țesuturilor vegetale (proliferări de țesuturi, malformații). Practic, bacteriile pătrund prin răni și stimulează celulele să se mărească și să se dividă (de exemplu, cancerul bacterian, boala rădăcinilor păroase);
  • ulcere (leziuni) apar pe ramuri vechi, șarpante și trunchi, fiind însoțite și de exudări. Țesuturile de sub scoarță, în zona limitrofă leziunilor, sunt maro-roșietice, iar în exterior prezintă fisuri neregulate în scoarță (de exemplu, focul bacterian).

Simptome produse de virusuri și/sau organisme asemănătoare

  • pe frunze: împestrițări și dungi galbene (mozaicul merelor), pete clorotice, cloroze (pătarea clorotică a merelor), decolorări verzi-deschis sau galben-verzui de-a lungul nervurilor (păr-strierea tulpinii), inele neregulate, pete sau linii verzi deschis sau galben verzui (păr – pătare clorotică), deformări și rugozități ale suprafeței limbului (mozaic), culoare verde deschis, uneori clorotică sau roșietică (proliferare), stipele anormal de mari, cu codița scurtă și care pot fi în număr de patru, în loc de două (proliferare), micșorarea limbului, culoare verde-deschis, rigiditate, marginile ușor răsucite spre exterior, înroșirea anormală a frunzelor spre toamnă și căderea lor prematură (declinul perelor);
  • pe fructe: rugozitate și pete verzi deschis (mozaic), deformare alias fructe turtite (măr – strierea tulpinii), inele sau benzi înguste de culoare verde deschis sau brune (păr – pătare clorotică), fructe mici, la 25-30% din mărimea normală, turtite sau aplatizate, cu pedunculul mult alungit și mai subțire, pulpa fructelor este spongioasă, cu gust fad, slab acidulată, cu un conținut redus de zahăr (proliferarea mărului);
  • alte simptome: declinul pomilor, productivitate redusă, formarea unui număr mare de lăstari secundari, slab dezvoltați, subțiri „cu aspect de mături“ sau mături de vrăjitoare, prezența unor inele de culoare brună, vizibile la examinarea unei secțiuni transversale a vaselor conducătoare.

Simptome produse de nematozi

De dimensiuni microscopice, aceștia se localizează fie în țesuturile rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor sau în ovarele florilor, fie la exteriorul organelor atacate, fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal. Prin înțeparea și sugerea sucului celular, atacurile apar sub formă de:

  • gale, mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc;
  • reducerea sistemului radicular.

Simptome produse de insecte și acarieni

  • produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: roaderea neselectivă a frunzelor (gândacii de frunze și omizile defoliatoare), ciuruirea frunzelor (gărgărițe ale pomilor), scheletarea frunzelor (omizile tinere ale fluturelui alb al dudului, larvele moliei merelor), galerii în tulpini (sfredelitorul tulpinilor și ramurilor), roaderea organelor florale (gărgărițele fructelor, gândacul păros), minarea pulpei fructelor (viermele merelor), minarea frunzelor (molie).
  • simptome produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt (pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora): decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (ploșnițe, afide, acarieni), pigmentarea organelor atacate (afide, păduchele din San José), încrețirea și răsucirea frunzelor (afide), deformarea fructelor (păduchele din San José).

Maria BOGDAN

Difuzoarele feromonale, ideale în gestionarea integrală a dăunătorilor din livezi

Difuzoarele feromonale sunt ideale în gestionarea integrală a dăunătorilor din livezi și reprezintă singura direcție de renunțare la insecticidele dăunătoare pentru fauna entomofilă și pentru consumatorii de fructe.

Gestionarea feromonilor în prinderea și distrugerea dăunătorilor din livezi, prin folosirea unor simple capcane cu feromoni înseamnă a urmări zborul adulților în vederea stabiliri momentului optim de aplicare a tratamentelor Este o metodă depășită, dar la noi în țară este singura folosită Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoașterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcela de pomi. Se prezintă sub diferite forme de difuzori celulozici, biodegradabili și ușor de așezat în pomi, pe ramuri. Ei saturează atmosferă livezii de feromoni, asemănătoare cu semnalele emise de female, astfel încât masculii nu mai pot localiza femela, se împiedică împerecherea, nu mai rezultă ouă și larve  prădătoare, iar livezile sunt ocrotite fără a se mai recurge la tratamente chimice.

difuzoare feromonale

Principalul avantaj al utilizării acestor difuzoare este prin urmare diminuarea semnificativă și chiar suprimarea, în decurs de 2-3 ani de folosire, a  insecticidelor clasice și a reziduurilor care rămân pe fructe. În plus, se protejează prădătorii naturali care vor putea activa în favoarea limitării altor dăunători. Crește considerabil procentul de fructe de calitate, dispar total fructele înțepate, crește valorificarea de piață și se pot accesa subvenții folosind astfel de tehnici. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990, când au fost omologate primele produse pentru specia piersic  și nectarine (modelul Shin-etsu, modelul Suterra, modelul Basf, modelul Isagro). Cercetarea s-a extins și la speciile  cais, măr, prun și viță-de-vie, arbori forestieri. Produsele au fost omologate pentru pomicultură din țările Uniunii Europene. Din anul 2012 au fost folosite și la ferma din Însurăței, județul Brăila, la speciile piersic, nectarine, măr, și prun. Am folosit următoarele modele :

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament)

Tipul de difuzoare  a feromonilor, modelul de dispunere  a acestora în parcele, schema de tratamente după caz pentru speciile măr, piersic, nectarin și prun, precum și protocolul de control s-au realizat după recomandările făcute de CRESO (Consorțiu de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă) din Piemonte Italia și care înglobează experiența de 20 de ani a pomicultorilor din această regiune.

Combaterea dăunătorilor la specia Măr

Lupta cu produse chimice împotriva principalului dăunător al fructelor de măr devine din an în an tot mai costisitoare  astfel că, în fața creșterii rezistenței dăunătorilor la insecticide, a numărului mare de generații de viermi ai fructelor, pieliței și minatoarelor, confuzia sexuală devine o alternativă foarte eficientă și economică. Timp de 4 ani am folosit modelul Shin-Etsu Isomate CLR pentru viermele merelor, viermele pieliței fructului  care dezvoltă trei generații pe an, atacă minimum 120 zile, efectul difuzoarelor este de 155 zile și  distribuirea lor în livada cu meri se face înainte de înflorit. S-au amplasat 1.000 de difuzoare, distribuite după o anumită schemă pe fiecare rând, un difuzor având o rază de acțiune de 10 mp. Amplasarea în livadă trebuie să aibă loc când începe zborul adulților, moment monitorizat cu 2 capcane cu feromoni/ha, atrapom, amplasate în zona protejată cât și în afara acesteia la 30 m. Prima concluzie a fost aceea că în capcana din zona protejată nu s-au prins adulți, dar s-au prins în zonă neprotejată. Protocolul de control în zona protejată s-a realizat urmărind numărul de fructe înțepate pentru a ști dacă mai aplicăm tratamente chimice suplimentare. Mai exact, se controlează 1.000 fructe și, dacă în luna iunie găsim 5 fructe înțepate, se poate face un tratament, iar în luna iulie, dacă sunt 10 fructe înțepate iar în luna august dacă sunt 8 fructe înțepate. În primul an am găsit în iunie 6 fructe înțepate și am aplicat un singur tratament cu isect-acaricidul Voliam Targo (1 l/ha). În următorii ani am aplicat numai tratamente cu Bcilus Turigensis, Defort (1,5 l/ha). După 4 ani nu am mai înregistrat fructe înțepate, calitatea fiind de fructe extra peste 85%. Pentru cele 4 specii de minatoare ale frunzelor am pus în livadă, pe baza observațiilor  din anii anteriori, 10 capcane cu feromoni (achiziționate de la institutul de chimie CLUJ) pentru specia de minatoare Stigmella malella, cu prindere parțială, peste 65%.

difuzoare feromonale 3

Combaterea viermilor fructelor de piersic, nectarin și prun

Soiurile de piersic și prun aduse din Italia sunt foarte valoroase, fiind apreciate calitativ pe piața vestică și la noi, dar sunt puternic atacate de viermii fructelor, care pot compromite recolta până la 50% chiar și atunci când se fac tratamente chimice, dar prin folosirea difuzoarelor cu feromoni rezultatele sunt spectaculoase, lipsesc fructele înțepate și cu monilioză și atunci când nu facem tratamente chimice. În anii următori am făcut totuși tratamente cu produse biologice  Defort, Bacilul turigensis pentru a crește eficiența economică a producției recoltate. Cheltuielile reduse au fost compensate de prețurile scăzute ale difuzoarelor cu feromoni, iar calitatea pieliței, a pulpei a permis livrarea la export a peste 80% din producție 

Petre EREMIA

Livada lu’ Costică din Brădăţel, județul Suceava

Constantin Cozma din satul Brădăţel, comuna Horodniceni, judeţul Suceava, se ocupă de o bună perioadă de timp de cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase, pe o suprafaţă de 4 ha. La o astfel de suprafaţă, producţia este una consistentă, de aceea s-a gândit să realizeze şi sucuri naturale, din mai multe sortimente, prin pasteurizare.

O parte din livada lui Constantin este în Brădăţel, iar restul în împrejurimi, ne spune suceveanul. „O suprafaţă considerabilă din livadă a fost înfiinţată în urmă cu 6 ani, iar restul de până la 4 ha, în timp, până în prezent. Ca soiuri de meri avem (Jonathan, Idared, Florina, Golden Delicious şi Jonagold), pruni (Stanley şi Centenar), cireş (Stella) şi peri de vară şi de toamnă“, ne prezintă bărbatul soiurile pe care le are în portofoliu. Plantarea a avut loc manual, iar întreţinerea mecanic, adică cu tractorul şi utilajele aferente. Tratamentele fitosanitare sunt administrate şi ele la timp, mai adaugă Constantin. „Administrăm tratamente pe bază de cupru, toamna târziu şi primăvara devreme, utilizând insecticidele şi substanţele pentru rapăn şi făinare. În schimb, în perioada de iarnă le pun gunoi de grajd, îngrăşământ natural sau bio. Numărul stropirilor pe sezon nu trece de 4 sau 5.“

mere Bradatel Suceava

Ca producţie, anul acesta la prun Constantin a avut în jur de 5 tone, iar la măr cca 40 de tone. Acesta mai spune că depozitarea fructelor o realizează în beci, urmând ca în primăvară să construiască un depozit. Dar, până a ajunge fructele pe piaţa liberă, acesta realizează sucuri. „Distribuţia fructelor o realizăm pe piaţa liberă, completând piaţa şi cu sucuri naturale, mai multe sortimente, de exemplu: suc natural de măr şi gutui; măr, morcov şi sfeclă de zahăr, cât şi măr, morcov şi ţelină, pasteurizate la 90°C. Pentru a ajunge la aceste sortimente de sucuri, merele trec prin procesul de tocare, apoi merg spre presare, urmând mustul amestecat cu gutui şi astfel ajung în bazin; apoi o pompă îl trage prin utilajul de pasteurizare, urmând a fi introdus în pungi prin staţia de umplere. Aşa procedez cu toate cele trei reţete“, adaugă bărbatul.


În ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, Constantin Cozma a accesat unul în urmă cu 6 ani, iar acum are trei proiecte depuse. Investiţia este atât cu fonduri proprii, cât şi europene.

Beatrice Alexandra MODIGA

În atenţia celor care deţin livezi şi pomi răzleţi!

Condițiile climatice din ultimele zile au favorizat apariția și dezvoltarea dăunătorilor/bolilor: VIERMELE PRUNELOR, AFIDE, OMIZI DEFOLIATOARE, ACARIENI / PATAREA ROŞIE, CIURUIRE, MONILIOZE.

Pentru prevenire și combaterea lor  se recomandă:

  1. CALYPSO 480 SC = 0,02% + BRAVO 500 SC = 0,15% + NISSORUN 10 WP = 0,03%  sau
  2. NOVADIM PROGRESS = 0,1% +DITHANE M 45 = 0,2% sau
  3. FASTER 10 CE = 0,025% + SIGNUM = 0,05% + MILBECNOCK = 0,075% sau
  4. KARATE ZEON = 0,015% + SCORE 250EC = 0,02% + VERTIMEC PRO = 0,1-0,15% sau
  5. CORAGEN = 0,01% + ORIUS 25 EW = 0,1% + VERTIMEC PRO = 0,1-0,15%.

Perioada optimă de tratament: 23.05. – 27.05.2016.

Alte recomandări: se va folosi 1.500 l soluție la hectar.

Citiți cu atenție prospectele produselor de protecția plantelor înainte de utilizare!

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU DAUNĂTORII AMINTIŢI!

Alte recomandări:

Ambalajele clătite se depozitează in magazii şi se returnează distribuitorului.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe perioadele de remanență a produselor de protecția plantelor utilizate, a normelor de lucru, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor conform Protocolului de colaborare nr. 3242/F/21.10 2016 dintre MADR – ANF și ROMAPIS, Ordinului comun nr. 45/1991/127/68/15b/1991 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ministerului Transporturilor, Ministerul Mediului, Departamentului pentru Administrație locală, privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide și a Legii nr. 383/2013 a apiculturii și Legea nr. 280/2015, privind modificarea legii apiculturii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

Investiții europene în pomicultură

În 2017, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică oferă date privind suprafața cultivată cu principalele culturi (AGR 108A), România deținea 138.999 ha de livezi pe rod. Cele mai mari suprafețe se regăseau în regiunea Sud Muntenia – 40.349 ha, urmată la mare distanță de Sud-Vest Oltenia – 26.469 ha, Nord-Vest – 25.603 ha, Sud-Est – 14.678 ha, Nord-Est – 12.035 ha, Vest – 11.590 ha, Centru – 7.827 ha și București-Ilfov – 448 ha. Cifrele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tot pentru 2017 arată că prunul este cea mai răspândită specie, cu o suprafață de 65.100 ha și o producție de 512,9 mii tone, pe locul al doilea aflându-se mărul, cu o suprafață de 55.500 ha și o producție de 467,2 mii tone. Restul livezilor (păr, gutui, cireș, piersic, nectarin, nuc etc.), trecute la categoria „alte specii“, ocupă 17.400 ha (producție – 261,4 mii tone). Producția de fructe pe cap de locuitor, ne spune tot INS, este de 54 kg, în scădere cu aproape 9 kg față de 1990.

Nu există însă nicăieri o bază de date care să ofere informații despre livezile nou înființate în România. Aflăm doar că țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după suprafața cultivată cu măr (Eurostat), că nucul s-a triplat ca suprafață, iar România este cel mai mare producător din UE (raport al Agenției pentru Agricultură al SUA) etc. În practică însă se cunoaște că fermierii români și străini au înființat, din fonduri proprii sau europene, plantații noi, introducând și sisteme de cultură sau tehnologie de ultimă generație. În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pomicultorii au avut acces la bani europeni pentru modernizarea fermelor (Măsura 121), dar nu se știe câte din cele 2.789 de proiecte finalizate înseamnă investiții în livezi. Prin PNDR 2014-2020 a fost inclus însă un instrument financiar special pentru pomicultură, respectiv Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole. Banii comunitari puteau/pot fi utilizați pentru dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. După epuizarea acestui exercițiu financiar vom afla eventual ce suprafață de livezi a fost înființată. Deocamdată, la această dată, știm că Submăsura 4.1a are la dispoziție fonduri totale de 284,356 mil. euro. La începutul lunii martie, situația depunerii, selectării sau finalizării proiectelor era următoarea: proiecte depuse – 815, în valoare totală de 414, 44 mil. euro; proiecte selectate – 476, în valoare cumulată de 244,440 mil. euro; proiecte contractate – 386, în cuantum de 186,976 mil. euro; proiecte finalizate – 15, în valoare de 5,96 mil. euro; contracte reziliate – 6, în valoare de 3,33 mil. euro; plăți efectuate inclusiv în luna februarie 2019 – 36,203 mil. euro. Pentru Măsura 4.1a – Investiții teritorial integrate (ITI) în Delta Dunării, lucrurile au decurs mult mai bine în sensul în care aproape că a fost epuizată suma alocată: au fost selectate și contractate 8 proiecte, în valoare de 4,358 mil. euro, dintr-un total rezervat de 4,9 mil. euro!

Maria BOGDAN

Tratamentele de primăvară la pomii fructiferi

Odată cu venirea primăverii, natura se trezeşte la viaţă, cu explozii de vegetaţie, dar şi cu roirea dăunătorilor, care mai de care mai pofticioşi să se hrănească cu noile şi fragedele creşteri de vegetaţie. Dar pot fi activate şi bolile specifice pomilor fructiferi, care se pot dezvolta necontenit.

Toate aceste pericole pot fi îndepărtate prin efectuarea unor tratamente în perioadele cele mai potrivite şi cu substanţele cele mai eficace.

Un tratament minimal care se propune nu exclude posibilitatea tratamentelor la avertizare şi se adresează celor care deţin pomi fructiferi pe lângă casă sau au o mică livadă.

Schemele de tratament propuse au în vedere fazele de vegetaţie în care se aplică tratamentul, dăunătorii şi bolile care se combat, produsele şi dozele recomandate. Deoarece albinele şi bondarii au rolul de a poleniza florile, se recomandă folosirea insecticidelor cu impact redus asupra lor (Mospilan 20 SG, Mospolan 20 SP, Calipso 480 SC).

Tratamentele la seminţoase (măr, păr, gutui)

Tratamentul 1 se face când 10-15% din muguri sunt în faza de dezmugurire şi corespunde calenda­ristic cu luna martie.

Se combat:

  • păduchii de San-José, în cazul când nu s-au făcut stropirile de iarnă;
  • gărgăriţa florilor, un dăunător foarte periculos, florile atacate luând forma de cuişoare;
  • rapănul, făinarea;
  • păianjenii, dacă este cazul.

Produse recomandate:

Insecticide: Actara 25WG, în doză de 0,01%, sau Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, ori Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%.

Fungicide: Dithane M-45, în doză de 0,20%, sau Dithane Neotec 75 WG, în doză de 0,20%, ori Champion 50 WP, în doză de 0,3%, sau Folpan 80 WDG, în doză de 0,15%.

Tratamentul 2 – la căderea petalelor (postfloral), se combat aceleaşi boli ca şi pentru tratamentul 1, la care se mai adaugă moniloza, viespea cu ferăstrău, păduchii, acarienii, păianjenii. Ca insecticide se folosesc: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, sau Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%.

Tratamentul 3, când fructul este ca aluna (10-15 mm). Se combat: rapănul, făinarea, moniloza, viermele fructelor, omizi defoliatoare, păduchi, acarieni, păianjeni.

Produsele recomandate pentru boli: Score 250 EC, în doză de 0,015-0,02%, sau Systhane Forte, în doză de 0,02%, iar ca insecticide: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, sau Karate Zeon 0,015% şi unul dintre acaricidele: Envidor 240 SC, în doză de 0,04%, sau Nissorun 10 WP, în doză de 0,03%.

Tratamentul la sâmburoase (prun, cais, piersic, cireş, vişin)

Se combat: moniloza, ciuruirea şi băşicarea frunzelor la piersic, pătarea roșie, viespea prunului, viermele fructelor, păduchele de San-José, păduchii de frunze, omizi defoliatoare.

Tratamentul 1 în faza de dezmugurire, de la buton verde la buton alb. Se combat: moniloza, ciuruirea frunzelor, pătarea roşie şi se recomandă unul dintre produsele: Dithane M-45, în doză de 0,20%, Dithane Neotec 75 WG, în doză de 0,20%, Bravo 500 SC, în doză de 0,15%.

Viespea prunului, care este un dăunător foarte periculos, se combate cu unul dintre produsele: Calypso, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SP, în doză de 0,02%, Karate Zeon, în doză 0,015%.

Tratamentul 2 la scuturarea petalelor (post-floral). Se combat: moniloza, ciuruirea frunzelor, pătarea roşie, băşicarea frunzelor folosind unul dintre produsele: Score 250 EC, în doză de 0,015-0,020%, Topsin 70 WDG, în doză de 0,07%, Chorus 75 WG, în doză de 0,02%. Pentru combaterea viespei prunului, unul dintre produsele: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%, Actara 25 WG, în doză de 0,01%.

Tratamentul 3, fructul cât aluna. Se combat: moniloza, ciuruirea, pătarea roşie, băşicarea frunzelor cu aceleaşi produse ca la Tratamentul 2. Viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii, acarienii se combat cu unul dintre produsele: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%, Karate Zeon – 0,015%, iar ca acaricide: Vertimec 1,8 EC 0,1-0,15%, Nissorun 10 WP, în doză de 0,03%.

La efectuarea tratamentelor se vor avea în vedere următoarele:

  • procurarea pesticidelor numai de la firmele şi magazinele autorizate;
  • stropirea pomilor se va face în zilele liniştite;
  • respectarea dozelor de folosire, conform recomandărilor de pe etichetă;
  • soluţiile rămase nefolosite nu vor fi aruncate la întâmplare pentru a nu polua solul şi apa;
  • să protejăm albinele în conformitate cu reglementările în vigoare, anunţând deținătorii de albine data începerii şi terminării tratamentelor (vecinii care deţin stupi).
  • folosirea echipamentului de protecţie adecvat (mască, mănuşi, ochelari);
  • respectarea cu stricteţe a măsurilor de igienă şi protecţia muncii;
  • să se evite păscutul animalelor în livezile sau locurile unde s-au făcut tratamentele.

Ing. Vladimir GONCEARU

Sisteme de întreținere a solului în livezi

Oricare ar fi sistemul de întreținere din plantația de pomi pentru care fermierul a optat, în funcție de specie ori condițiile climatice, trebuie știut că acesta e necesar să răspundă unor cerințe majore: prevenirea eroziunii solului, menținerea proprietăților solului, distrugerea buruienilor, favorizarea executării celorlalte lucrări din veriga tehnologică, încorporarea îngrășămintelor cât mai aproape de sistemul radicular.

Sisteme de întreținere între rânduri:

– Ogorul negru: presupune menținerea afânată și fără buruieni a intervalului, prin mobilizarea periodică a solului. Se practică îndeosebi pe terenurile plane sau cu pantă redusă, în zonele cu precipitații reduse, unde și irigarea este aproape obligatorie, pentru a asigura producții ridicate. Lucrările mecanice constau în arătura de toamnă, cu două săptămâni înainte de căderea frunzelor, prilej cu care se încorporează și îngrășământul organic sau mineral și 3-4 discuiri, în timpul perioadei de vegetație. Acest sistem pierde însă teren în fața altor tehnologii care prezintă mai multe avantaje.

– Înierbarea solului sub formă de benzi: se recomandă în special pe terenurile în pantă, pentru a preveni eroziunea solului, dar și pe terenuri plane, în zonele cu precipitații sporite. Înierbarea se realizează în anul 2-3 de la plantare, cu amestec din specii larg răspândite la noi, cum ar fi Lolium perenne sau multiflorum, Poa pratensis, Festuca rubra, Trifolium repens etc. Sunt preferate leguminoasele pentru aportul de azot pe care-l aduc în sol, combinate cu ierburile care asigură densitatea. Lățimea benzilor diferă în funcție de distanța dintre rânduri. Semănatul se realizează în luna martie sau, în livezile irigate, în luna august, norma de sămânță la hectar fiind de 40-60 kg. După consolidarea covorului, acesta se cosește de 4-5 ori pe an și se lasă sub formă de mulci, pe rând.

Sisteme de întreținere a solului pe direcția rândului de pomi (între pomi pe rând):

Practicienii cunosc faptul că, pe direcția rândului de pomi, solul se va menține curat de buruieni pe o bandă cu lățimea de 1,2-1,4 m, prin lucrări mecanice și manuale, mulcire sau erbicidare.

Ogorul negru se realizează prin afânarea repetată a solului, la adâncimea de 7-10 cm, fie manual, fie prin echipamente specifice, dotate cu palpator.

Mulcirea solului: acoperirea solului fie cu mulci natural (ierburi rezultate din cosirea benzilor dintre rânduri, coceni, paie, frunze, fân), fie cu mulci artificial (polietilenă de diferite culori, agrotextil). Se practică mai ales în livezile tinere intensive și superintensive, pe terenurile nisipoase și în zonele secetoase. În prealabil, e bine ca solul să fie afânat, fertilizat cu îngrășăminte chimice, mai ales cu o doză de azot, utilizat de microorganisme pentru descompunerea materiei organice din mulciul natural.

Erbicidarea cu substanțe de contact sau sistemice asigură menținerea solului curat de buruieni, pe benzi cu lățimea minimă de 1,2 m în plantațiile cu forme de conducere plată și 2-3 m în plantațiile cu coroane globuloase.

Maria BOGDAN

Secretele unei livezi fără stres

Fiecare meserie își are secretele ei, iar când produsul muncii unui specialist trece pe mâna unui amator, de multe ori se vede. Așa se face că uneori, atunci când cumpărăm flori, pomi sau alte plante, noua casă a acestora nu le priește. Care sunt secretele unei livezi fără stres aflăm de la Cristian Popa, specialist în cadrul Pepinierei Crisplant din Aiud.

– Domnule Cristian Popa, pe ce suprafață se întinde pepiniera dumneavoastră și ce specii puteți oferi clienților?

– Pepiniera Crisplant este axată pe speciile semințoase (măr, păr, gutui) și sâmburoase (prun, cais, piersic, nectarin, cireș, vișin) întinse pe o suprafață de 5 ha, împărțite în câmpul 1, câmpul 2, zona de școală de puieți, unde se desfășoară activitățile specifice perioadei în care se află plantația (plantare, altoire, clasificare). Tot materialul săditor din pepinieră este certificat de Institutul de Certificare Alba, liber de viroze, optim pentru plantat în viitoarele livezi.

– Pomii arată foarte bine și aș vrea să ne învățați cum să le menținem viața cât mai lungă și cât mai rodnică.

– Materialul care iese din pepinieră este pregătit pentru plantare. În momentul în care el ajunge în livadă, fermierul are de pregătit în zona de plantare groapa și mocirlirea rădăcinilor, pentru o fixare mai bună a acestora. Apoi, trebuie să aibă mare grijă cu apa. Pomii trebuie udați mai ales dacă se anunță secetă, pentru că altfel șansele de prindere sunt extrem de mici. Pe partea de tratamente se pot folosi produse care cresc randamentul de prindere a pomilor, care ajută la dezvoltarea lor armonioasă și mai apoi la fructificare.

– Fiecare pepinierist are secretele sale în ceea ce privește hrănirea pomilor. Nu o să vă rog să ne dați o listă cu mărcile produselor pe care le folosiți, însă dați-ne măcar câteva soluții pe care dumneavoastră le-ați folosit. Soluții care și-au demonstrat eficiența și pe care am putea să le aplicăm și noi.

– Personal, de câțiva ani folosesc la plantare un stimulator de înrădăcinare numit Raiza, de la firma Daymsa din Spania, care ajută mult la dezvoltarea radiculară și care a dat rezultate foarte bune. Este o soluție pe bază de alge marine și aminoacizi liberi care crește volumul rădăcinilor, aspect care ajută planta să absoarbă mai multe elemente nutritive din sol. Dacă mi se permite o comparație, pomul va fi ca un copil bine făcut care are poftă de mâncare.

– Cât și cum se aplică această soluție?

– În primă fază de plantare se face o soluție 2 ml Raiza la 10 litri de apă, iar la fertiirigare, după 2 săptămâni, creștem treptat doza la 5-6 ml și mai mult în funcție de perioadă și de nevoile pomului. Facem acest lucru pentru a feri pomul de stres.

– Pe aparatul vegetativ aplicați ceva?

– În perioada vegetativă aplic Naturamin WSP, un produs antistres, așa îl numesc eu, sub formă de microgranule solubile în apă, bogat în aminoacizi liberi, 80% din conținut este reprezentat de acești aminoacizi, care se dizolvă în apă și se aplică ca îngrășământ foliar.

– Se poate aplica împreună cu alte tratamente?

– Sigur, se poate amesteca, chiar este recomandat, pentru că este compatibil cu majoritatea îngrășămintelor și pesticidelor, iar acest lucru înseamnă pentru producători o economie de timp și bani. Fiind un biostimulator, această soluție ajută planta să reziste în perioadele de stres generat de temperaturi extreme, secetă, boli sau fitotoxicitate. De asemenea, are rol de a crește capaci­tatea de absorbție a soluției.

– Vă întreb același lucru: cât și când se aplică aceste microgranule cu aminoacizi?

– În pomicultură, ca și în legumicultură se fac 3-5 tratamente foliare pe an, în doze de 0,5-1 kg/1.000 litri/ha, în funcție de stadiul plantei și dezvoltarea vegetativă. La fel de bine se poate aplica în cultura mare, la porumb, cereale, cartof, viță-de-vie unde, din câte știu, sunt 3-5 aplicări foliare în doze de 0,5-0,8 kg/1.000 litri apă/ha. Important este că acest Naturamin WSP se poate aplica preventiv, înaintea anunțării unui moment care ar putea stresa plantația sau după ce a suferit un stres (boală, salinitate, secetă, fum, umiditate).

– Cred că oamenii știu destul de puține lucruri despre aminoacizi, cum influențează viața plantelor?

– Nu voi intra în detalii foarte tehnice, însă trebuie reținut faptul că în perioada de stres produsele pe bază de aminoacizi au efect calmant asupra pomilor sau a oricărei plante, în general, și le ajută să treacă mai ușor peste boli, fitotoxicitate generată de prea multe tratamente chimice sau alți factori de mediu și ajută la dezvoltarea armonioasă a plantei.

– Naturamin WSP este un produs natural sau de sinteză?

– Vorbim despre un produs 100% natural, aprobat pentru utilizarea în agricultura organică conform normelor din UE, SUA și Japonia, care deține certificare CAAE și ECOCERT.

– Mai aveți și alte secrete, alte produse, care vă mențin plantația viguroasă și sănătoasă?

– Ei, ar mai fi, pentru că și atunci când trebuie să stropim nu o facem oricum. Adăugăm în apa de stropit, alături de tratamentele pe care le dăm, un produs nou numit Retenol. Acesta este un adjuvant ecologic, pe bază de ulei de pin, care are rol de fixare a lichidului pe plantă, ceea ce asigură o mai mare eficiență tratamentului, pentru că rămâne pe plantă, nu se împrăștie. Noi îl adăugăm în soluție de fiecare dată când stropim, se folosește în cantitate mică, 2 ml la 10 litri de soluție, are rolul de a dispersa soluția care pur și simplu se va lipi de frunză.

– Prin ce vă diferențiați de competitorii dumneavoastră, celelalte pepiniere din țară?

– Încă de anul trecut, Pepiniera Crisplant oferă consultanță de specialitate și servicii care asigură un start bun noii plantații. Noi putem trimite oameni cu experiență care să se ocupe de pichetarea terenului, formarea gropilor pentru plantat, așezarea și fixarea corespunzătoare a pomilor în livadă și formarea coroanei. Apoi, avem un serviciu personalizat, creăm pomi la comandă, în funcție de preferințele clienților. Cu alte cuvinte, dacă ați mâncat dintr-un pom fructe care v-au plăcut și vă doriți să aveți în livadă aceeași aromă, se rezolvă, pentru că specialiștii pepinierei vor crea pomi cu fructele care v-au plăcut. Și nu în ultimul rând, fiecare pom vândut este însoțit de Certificatul Pașaport Fitosanitar, cel care atestă calitatea superioară a oricărui material săditor pomicol.

Patricia Alexandra POP

DAYMSA, SPANIA
Reprezentant în România și Republica Moldova
Joaquin Gonzalez - 0745.643.165; www.daymsa.com

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 20-21

În atenţia celor care deţin livezi şi pomi răzleţi!

Condiţiile climatice sunt favorabile apariţiei şi dezvoltării dăunătorului/bolii: VIESPEA NEAGRĂ A PRUNULUI , VIESPEA SEMINȚELOR DE PRUN , AFIDE, OMIZI DEFOLIATOARE, MONILIOZĂ, care pot cauza pierderi importante la culturile: PRUN.

Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului: II și III LA PRUN.      

Folosiţi unul din amestecurile de mai jos după caz:

1. CALYPSO 480 SC = 0,02% + SIGNUM = 0,05% sau

2. CALYPSO 480 SC = 0,02% + BRAVO 500 SC = 0,15% sau

3. CALYPSO 480 SC = 0,02% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,1% sau

4. CALYPSO 480 SC = 0,02% + ALCUPRAL 50 PU = 0,2% sau

5. MAVRIK -2F =0.05% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,1%                  

Perioada optimă de tratament

CAND 20 – 25 % DIN FLORI AU INCEPUT SA-ŞI SCUTURE PETALELE ŞI TREBUIE INCHEIAT IN MAXIM 5 ZILE

Alte recomandări : tratamentul al III-lea se va efectua la 7-8 zile după al II-lea (corespunde fenologic cu căderea petalelor în proporție de 70- 80%)

Tratamentul se poate efectua și la cais, piersic. Fiecare proprietar de livezi sau grădini cu pomi fructiferi poate urmări fenofazele pentru a interveni la timp cu efectuarea tratamentelor.

Produsul CALYPSO 480 SC și MAVRIK -2F sunt SELECTIVE PENTRU ALBINE

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU BOLILE ŞI DĂUNĂTORII AMINTIŢI!

Vă atragem atenţia! Persoanele fizice sau juridice care efectuează tratamente cu alte produse decât cele indicate în buletinul de avertizare în perioada înfloritului sunt OBLIGATE să anunţe Consiliile Locale, iar acestea să avertizeze apicultorii care au stupinele pe o rază de 3 km de locul unde se efectuează tratamentele cu insecticide. Vor fi înştiinţate de asemenea Circumscripţiile Sanitar-Veterinare.

Cititi cu atentie prospectele produselor de protectia plantelor inainte de utilizare !

În conformitate cu ORDINUL COMUN al MADR nr. 45/1991; MT. Nr.1786/tb/1991; M.MEDIULUI nr. 68/1992; Departamentul pentru Administraţie Locală nr.15b/3404/1991 şi Asociaţia Crescătorilor de Albine din Romania nr.127/1991, tratamentele fitosanitare cu produse de protecţia plantelor se vor efectua pe baza avertizărilor emise de UNITĂTILE FITOSANITARE prin STAŢIILE DE PROGNOZĂ ŞI AVERTIZARE.

Pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicatiilor cu ppp, respectaţi măsurile prevăzute prin ORDINUL COMUN nr. 45/1991 al MAA, nr. 68/1992 al M.Mediului, nr.15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administraţie Locală, nr. 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor și nr. 127/1991 al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Legea nr.383/2013 a apiculturii completate cu Protocolul de colaborare nr. 328432/2015 încheiat între Agenţia Naţională Fitosanitară şi Asociatia Crescătorilor de Albine din Romănia, privind implementarea legislaţiei, în vederea protecţiei familiilor de albine, împotriva intoxicatiilor cu ppp. În cadrul Programului SCAPA, ambalajele din carton provenite de la produse se vor plia și depozita până la predarea în termen de 3 luni , către distribuitorul de produse. Ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu, de 3 ori, cu folosirea apei rezultate în rezervorul masinii de tratat. Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

Lucrări de primăvară în livezi

În intervalul februarie-aprilie, în livezile clasice, intensive și super intensive, pomicultorii fac următoarele lucrări de sezon: tăierile de formare a coroanei pomilor, evaluarea rodului pe ramuri puse în apă, urmate de tăierile de rodire și de regenerare, aplicarea îngrășămintelor starter pentru a susține formarea rodului, prezența sau absența bolilor și dăunătorilor la fiecare specie și soi pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare.

La toate tipurile de livadă, când este vorba de tăieri de formare și rodire trebuie să respectăm două principii de care țin seama pomicultorii din Piemont Italia: primul principiu este cel al treimii, care spune că pentru a păstra echilibru în coroana pomilor întotdeauna lăstarii laterali de pe tulpină și șarpante trebuie să fie, în cm, 1/3 din axul pe care sunt inserați, măsurat la baza lăstarului. Eliminarea acestuia se face anual la cep, în așa fel încât să eliminăm maximum doi lăstari pe fiecare etaj, urmărind formarea a trei etaje, la livezile intensive și super intensive, iar la cele clasice a unui vas cu maximum trei șarpante.

Cel de al doilea principiu se referă la încărcarea corectă a pomului cu ramuri de rod: 50-70% ramuri cu muguri roditori și numai 30% ramuri care nu poartă rod, eliminând semischeletul lung și subțire, lipsit de ramuri roditoare, urmărind repartizarea simetrică a ramurilor de rod în coroană. Anual creșterea axului (săgeata) și a lăstarilor cu rod se scurtează, se transferă pe o nouă creștere, pentru păstrarea înălțimii tulpinii, iar rodul este adus cât mai aproape de axul central, evitând fenomenul de centrifugare. La pomii tineri se fac puține tăieri, urmărind aplicarea corectă a principiului treimii, iar după intrarea pe rod, alternativ lăsăm pe ax lăstari cu rod și fără rod, la distanța de 10 cm unul de altul, eliminăm lăstarii tăind la bază cu un ciot de minimum 3 cm. Cel mai bine este ca aceste tăieri să fie executate în faza de buton, după trecerea înghețului, pentru a conștientiza ce trebuie să tăiem. Îngrășămintele STARTER se încorporează la 30 cm și de obicei folosim îngrășăminte complexe de genul 30.15.10 câte 300-500 kg/ha; pomii au nevoie pentru creștere de mult azot, iar pentru fructificare de fosfor.

Ce tratamente efectuăm

De la desprimăvărare până la scuturarea petalelor tratamentele care trebuie aplicate sunt o completare a celor făcute în toamnă prin care se urmăresc: fertilizarea foliară, combaterea bolilor și a dăunătorilor, inducția florilor. Este vorba de făinare și rapăn la semințoase, monilioza și tafrina la sâmburoase, iar dăunătorii de care trebuie să avem grijă sunt afidele, păduchele din San José și asigurăm capcanele cu feromoni (difuzoarele cu feromoni) pentru combaterea viermilor la fructe și a minatoarelor la frunze, la speciile măr, prun și piersic. Aceste capcane au efect total timp de 105 până la 165 de zile, fără tratamente chimice.

În timpul înfloritului vom pune la fiecare hectar de piersic capcane cu feromoni (difuzoare) pentru dezorientarea masculilor de Anarsia și Cyndia, 1.000 capcane de tipul SHIN ETSU ISONET A/OFM

Specia măr

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament https://www.lumeasatului.ro/magazin)

Specia prun

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament https://www.lumeasatului.ro/magazin)

Specia cireș

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament https://www.lumeasatului.ro/magazin)

Specia piersic și cais

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament https://www.lumeasatului.ro/magazin)

Petre EREMIA

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 18-19

Statistic, suprafața livezilor de măr a scăzut cu un ritm de 895 ha/an

Statistic, suprafața livezilor de măr a scăzut cu un ritm de 895 ha/an

Din punct de vedere statistic, suprafața ocupată cu plantații de măr n-ar fi scăzut atât de dramatic pe cât se spune: în 1989, România avea 79.000 ha, iar în 2014 aceasta a scăzut la 57.500 ha. În 2004, tot statistica reține că mai aveam 71.000 ha. Asta ar însemna că, între anii 1990 și 2004, s-ar fi defrișat ori au intrat în declin 8.000 ha (571 ha/an), iar în următorii 10 ani au ieșit din inventar 13.500 ha, cu un ritm de scoatere din producție aproape triplu față de perioada anterioară, de 1.350 ha/an. Pe total, diminuarea ar fi de 21.500 ha (895 ha/an).

Realitatea este însă puțin diferită: statistica se referă nu doar la livezile intensive sau superintensive, ci și la pomii răzleți. În 1989, România avea 49.278 ha plantații de măr intensiv, iar astăzi... Astăzi nu se cunoaște cu precizie suprafața ocupată cu livezi! Datele centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau la Institutul Național de Statistică oferă doar cifra totală, de 57.500 ha, însă este greu de presupus că am avea azi mai multe livezi compacte decât în urmă cu 27 de ani. Revenind la diminuarea suprafețelor plantate cu măr, scăderi drastice, sub aspectul producției, s-au înregistrat în județul Iași, unde recolta a ajuns la 10.500 tone, în 2014, de la 36.700 tone, în 2005, Mureș (38.100 tone, în 2014, față de 61.000 tone, în 2005) și Botoșani (14.100 tone, în 2014, față de 24.800 tone, în 2005).

Producția de mere, mai scăzută cu 25% decât acum 27 de ani

Din punctul de vedere al producției, între anii 1985 și 1989 producția anuală de mere s-a ridicat la 718.900 tone, cu un record absolut în 1989, când producția a fost de un milion de tone. În 2014, România a produs 535.100 de tone (75% față de perioada de raportare), cu o medie la hectar de 9,3 tone. În ultimii 25 de ani, maximul de producție s-a înregistrat în 2004, când s-au obținut 14,06 tone/ha, iar minimul istoric s-a consemnat în 1999, cu 3,91 tone/ha! În 2014, cele mai mari cultivatoare de măr din România erau județele Argeș – 44.7000 tone, Dâmbovița – 41.600 tone, Bistrița Năsăud – 39.900 tone, Maramureș – 39.300 tone, Mureș – 38.100 tone și Suceava – 37.300 tone.

România, al șaselea furnizor de mere din UE

Pe plan mondial, potrivit FAO, țările din Asia sunt cele mai mari cultivatoare de măr (42,42% din producția totală), urmate de Europa, cu 22,89% din producția mondială, și America de Nord, cu 9,42%. Dintre țări, cea mai mare furnizoare este China, care a produs 20,5 milioane tone, reprezentând 34,5% din totalul producției mondiale. În Europa, cele mai mari cantități de mere sunt livrate de Franța – 2.308.000 tone, Italia – 2.120.000 t, Germania – 2.127.000 t, Polonia – 1.540.000 t, Spania – 810.000 t și România – peste 500.000 tone. Țările Uniunii Europene produc constant peste 14 milioane de tone de mere. În afara UE, suprafețe însemnate mai sunt cultivate în Moldova, Ucraina, Rusia și Turcia.

Reconversia în pomicultură

În exercițiul bugetar european 2007-2013, pomicultura a beneficiat de finanțări în cadrul programelor de extindere/modernizare a fermelor sau instalarea tânărului fermier. Din 2014, s-a introdus un program similar aceluia din viticultură, generic denumit „reconversia în pomicultură“, respectiv pentru modernizarea și/sau înființarea de livezi. Programul beneficiază de 320 de milioane de euro. Estimarea ar fi că pot fi reabilitate astfel 35.000 ha de plantații (câte vor fi de măr, vom afla abia la încheierea exercițiului financiar 2016-2020). Ar fi de reținut că, din totalul sumei, doar 260 de milioane de euro vor fi utilizate pentru investiții în exploatații pomicole (Măsura 4.1a), diferența fiind folosită pentru procesarea/marketingul produselor din sector (40 mil. euro – Măsura 4.2a), grupuri de producători (5 mil. euro – Măsura 9.a), grupuri operaționale, proiecte pilot (6 mil. euro – Măsura 16.1a), cooperare între actorii din lanțul de aprovizionare (9 mil. euro – Măsura 16.4a). La momentul la care vorbim, deși au trecut 3 ani din exercițiul bugetar european actual, nu se derulează niciun proiect pe noile măsuri propuse.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 20-21

Livezile urbane, oportunități nebănuite

„La oraș, deși aș putea să nu dețin vreodată o casă a mea, o livadă ar putea fi un spațiu cu care mi-aș împleti rădăcinile într-o relație de lungă durată“. Acestea sunt gândurile unui locuitor al unei metropole europene pentru care mai important decât spațiul personal este comuniunea cu natura în mediul urban, printr-un stil de viață aparte și sănătos.

Punerea în folosință a spațiilor urbane reziduale are un aport benefic foarte mare în balanța socială, economică și ecologică a unei comunități, iar totul poate începe de la plantarea primului pom fructifer!

Despre oportunitățile nebănuite ale livezilor urbane ne vorbesc specialiștii, promovând o abordare globală, implementată local.

Custodie comună, beneficii comune

La nivel social, plantarea unei livezi urbane a cărei custodie este împărţită între membrii unei comunități generează și întărește legăturile dintre aceștia. Mai mult, oferă șansa conștientizării avantajelor unei alimentații sănătoase provenite din producție proprie. Foarte atrăgător și parfumat, cu fructe mari, extrem de zemoase și aromate, un adevărat deliciu, mărul Golden Delicios cu siguranță va face senzație și se va integra cu ușurință în peisajul citadin. Dincolo de aspectul urban, trebuie avută în vedere și cultivarea unei mentalități care valorifică resursele naturale și prețuiește bunătatea și dărnicia naturii. Locurile preferate pentru plantarea Mărului Golden Delicios sunt cele însorite, fiind totodată un soi rezistent la boli și la dăunători. Având fructul de culoare galben aurie și un gust plăcut, dulce, poate fi considerat un lingou de aur al naturii, o bogăție inestimabilă din punctul de vedere al sănătății și al perfecțiunii pe care natura ne-o oferă. Golden Delicious de pe Jardina.eu este un pom de talie mijlocie din categoria soiurilor de toamnă, care poate atinge 2-3 m, cu înflorire târzie în luna aprilie, având frunzele alungite și florile albe cu nuanțe de roz deschis sub forma de umbreluță. Fructele au o formă conică, de mărime medie, cu o greutate de aproximativ 160 g - 180 g. Perioada de coacere a fructelor este în lunile septembrie și octombrie.

Întreținerea unei livezi comune

Privind din perspectivă economică, apare avantajul creării de noi locuri de muncă atât pentru întemeierea unei livezi urbane cât și pentru întreținerea ei, dar și suportul pe care îl poate reprezenta pentru voluntariat. De cealaltă parte, analizând potențialul educațional, copiii pot beneficia, în mod practic, de informații privind creșterea și întreținerea plantelor, precum și despre procesul de transformare a fructelor în produsele derivate din acestea. Promovând activități în aer liber care implică îngrijirea pomilor din livezile comune, se poate garanta inclusiv practicarea și menținerea unor tradiții și obiceiuri chiar și la oraș.

Biodiversitate în spațiul urban

Din perspectiva dezvoltării ecologice a cadrului natural în care se desfășoară o comunitate, livada urbană asigură biodiversitate și o calitate superioară a aerului. O livadă cu pomi fructiferi poate reprezenta și un tampon acustic într-o zonă intens circulată, iar diferite specii de animale își pot găsi căminul în acest spațiu.

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 42

  • Publicat în Mediu

Lucrări de primăvară în livadă

Temperaturile ridicate de la sfârșitul lunii februarie au grăbit pornirea în vegetație a speciilor pomicole, ceea ce a făcut ca, în majoritatea zonelor țării, calendarul de lucrări/tratamente din livezi/grădină să fie devansat. Astăzi vă prezentăm câteva recomandări oferite de ing. Angelica Baciu, de la Oficiul Fitosanitar Cluj.

Lucrări de igienă culturală

Tratamentele fitosanitare ori lucrările de igienă culturală care n-au fost realizate în toamnă sau în ferestrele iernii pot fi efectuate la sfârșitul repausului vegetativ sau la dezmugurire, în funcție de microclimat și tipul intervenției:

- suprimarea ramurilor cu simptome de boli-rapăn, făinare, foc bacterian, monilioză sau ulcerații produse de păduchele lânos;

- tăierea lăstarilor cu 5-6 cm mai jos de locul unde a fost localizat atacul de făinare anul precedent (lucrarea este specifică soiurilor sensibile la acest agent patogen, cum ar fi Jonathanul, la măr);

- tăieri de formare a coroanei, în plantațiile tinere și de regenerare, în livezile aflate în declin;

- suprimarea la 50-60 cm înălțime a puieților plantați în toamna trecută;

- distrugerea drajonilor porniți din rădăcină;

- îndepărtarea mărăcinilor din livezile clasice sau grădini cu pomi răzleți:

- lucrări de întreținere a solului între rânduri și în jurul pomilor;

- fertilizarea organică și/sau chimică.

Tratamente chimice

- Tratamente cu produse cuprice (atenție, fără sulfat de cupru, interzis în UE încă din 2007!), cu rol în dezinfectarea rănilor și reducerea riscului de atac de rapăn, atac bacterian, monilioză. Se poate utiliza unul dintre produsele: Funguran OH 300 SC 0,04-0,5%,Triumf 40 WG-0,25%, Flowbrix 0,35% sau Champ 77 WG-0,2%, Alcupral 50 PU-0,3% sau Kocide 2000-0,25%.

- Tratamente pentru combaterea dăunătorilor care iernează pe ramuri, în scoarță și în crăpăturile ei, în solzii mugurilor, ca larve, adulți sau ouă hibernante (purici meliferi, păduchi țestoși, păduchele din San José, păianjenul roșu, alte afide ), cu unul dintre produsele: Mospilan 20 SP/SG-0,045 kg/ha, Mospilan 20 SG + Toil (adjuvant) – 0,5%. Pentru tratamente în grădină iată și câteva exem­ple de doze folosite: pentru 10 litri de apă – 4 grame Mospilan + 50 ml Toil; pentru 30 litri de apă – 12 grame Mospilan + 150 ml Toil etc. Amestecul insecticidului și a adjuvantului se face direct în rezervorul mașinii de stropit. În cazul în care s-a depășit perioada optimă pentru stropit, iar pomul a intrat în vegetație, nu există pericolul arsurilor pe frunze sau muguri.

Foarte important de reținut:

- s-au restrâns/retras de la utilizare (Regulamentul UE 485/2013) produsele care au ca substanță activă Clotianidin, Imidacloprid și Tiametoxam;

- produsele care conțin substanțe active similare, dar sunt omologate, pot fi utilizate exclusiv după înflorire;

- tratamentul cu insecticid+ulei se aplică cel mult până (inclusiv) la începutul dezmuguritului, în faza de „urechiușe de șoarece”, la semințoase sau buton verde, la sâmburoase și obligatoriu până la dezmugurire, în cazul caisului și piersicului;

- este indicată o temperatură de peste +4 grade Celsius în perioada stropirii.

Intervenții în pomicultura ecologică

În plantațiile certificate ecologic sau în curs de reconversie se pot aplica produse omologate conform Regulamentului CE 843/2007. Pentru această perioadă se recomandă substanțele permise pe bază de hidroxid de cupru, oxiclorura de Cu sau oxidul de Cu, gen Bouille bordelaise – 0,5 % WDG sau Funguran OH 300 SC/ 0,044-0,065%, fără a depăși cantitatea de 6 kg/Cu/pe an/pe hectar, cu derogările aferente. Pentru dăunători se pot utiliza uleiuri parafinice (Ovipron 2000 –1,5 %)

Maria BOGDAN

Tratamente la măr, păr şi gutui

Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum)

Descriere: corpul, de 2 mm lungime, are o culoare roşiatică sau maronie. Exemplarele sunt ascunse într-o substanţă eliminată în timpul creşterii, albă, asemănătoare bumbacului, de aici şi numele păduchilor. Dacă este strivit, din el ţâşneşte o substanţă roşie-maronie, asemănătoare sângelui. Atac: Păduchii trăiesc în crăpăturile din crengi, ramuri, trunchi, partea superioară a rădăcinii şi în răni ale scoarţei sau ale vlăstarilor. Aceştia sug seva plantelor, dar transmit substanţe otrăvitoare, drept consecinţă pe ţesutul atacat apar excrescenţe asemănătoare unor tumori (cancer vegetal), iar planta nu mai creşte normal. Plantele atacate sunt recunoscute după aspectul de vată albă (bumbac) în care stau coloniile.

Puricele melifer al părului (Psylla pyricola)

Descriere: Adultul are toracele verde-închis, brun-gălbui, abdomenul galben, aripi gălbui, verzi spre bază. Larva are corpul turtit, de culoare galbenă, cu pete brun-negricioase pe partea dorsală a abdomenului, acolo unde apare şi o secreţie ceroasă-filamentoasă. Daune: Are o generaţie pe an, adulţii apar eşalonat, în lunile mai-iunie. Larvele şi adulţii atacă prin înţepare şi supt, lăstarii se răsucesc, se usucă, frunzele se deformează. Şi excrementele acestei specii sunt dulci, ducând la instalarea în pom a unor ciuperci saprofite.

Păduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus)

Descriere: Femela are corpul cordiform, galben-portocaliu, acoperit cu un scut oval-circular, brun-cenuşiu. Rostrul este foarte bine dezvoltat. Nu are ochi, antene, picioare şi aripi. Masculul are scutul de aceeaşi culoare, corpul este galben-portocaliu, oval alungit. Larva primară este ovală, portocalie, cu ochi, antene, picioare şi două setole anale lungi; larva secundară (vârsta a II-a) este apodă şi seamănă cu femela. Daune: atacă frunzele, fructele şi părţile lemnoase a peste 200 de specii de arbori, arbuşti şi plante ierboase. Se fixează cu ajutorul rostrului în ţesut şi suge conţinutul celular, dar în acelaşi timp introduce în organul plantei saliva toxică. Din cauza aceasta se produc modificări biochimice, ţesuturile se necrozează, se roşesc, căpătând forma de pete. Pomii atacaţi au o vegetaţie redusă, prezintă frunze etiolate, fructe mici şi deformate. Combatere: Se aplică tratamente combinate şi împotriva unor boli precum făinare, monilioză, rapăn, pătarea albă a frunzelor, entomosporioza părului. Vă sugerăm câteva scheme de tratament: Karate Zeon (0,015%) + Safran 1,8 EC (0,15%) + Chorus 75WG (0,02%); Voliam Targo (0,08%) + Score 250EC (0,015%); Calypso 480SC (0,02%) + Envidor 240EC (0,04%) + Stroby DF (0,015%); Novadim Progress (0,1%) + Nissorun 10WP (0,03%) + Dithane M45 (0,25%) + Kumulus DF (0,3%); Reldan 22EC (0,15%) + Melbecnock EC (0,075%) + Topsin (0,14); Affirm (0,3%) + Vertimec 1,8EC (0,15%) + Clarinet (0,1%); Coragen (0,01%) + Apollo (0,04%) + Bellis (0,08%).

(Articolul a fost realizat cu sprijinul oficiilor fitosanitare din judeţele Alba şi Cluj.)

Ing. Maria Bogdan

Intervenţii fitosanitare în livezile de cireş, prun şi vişin

Condiţiile din unele zone ale ţării – precipitaţii abundente, umiditate atmosferică ridicată, dublate de o slabă circulaţie a aerului – favorizează apariţia şi dezvoltarea unor boli, precum monilioza (Monilia spp) şi ciuruirea (Ascospora beijerinckii) la prun, cireş şi vişin, pătarea roşie (Polistygma rubrum) la prun şi antracnoza frunzelor (Coccomyces hiemalis) la cireş şi vişin.

Descriere sumară a bolilor

Monilioza este una dintre cele mai periculoase boli ale sâmburoaselor, atacul de primăvară putând duce la pierderi de recoltă de până la 60%.

Simptome: boala se manifestă pe flori, frunze, lăstari şi fructe. Toate organele atacate de ciupercă se ofilesc, se brunifică şi cad. Se deosebeşte de alţi agenţi patogeni prin aceea că vârful lăstarilor se îndoaie şi se usucă. Pe fructe apar pete circulare, cafenii, pulpa devine moale şi putrezeşte.

Ciuruirea este o boală specifică livezilor de cireş, vişin, prun, cais şi piersic. Se manifestă pe frunze, lăstari şi fructe. Simptome: frunze – pete circulare de 2-7 mm, de culoare brun deschis, cu marginile mai închise, la cireş şi vişin şi de 0,3-3 mm, cenuşii-brune, cu contur mai închis, la prun. Cu timpul, ţesutul din dreptul petelor se necrozează şi cade, astfel că frunzele apar ciuruite; lăstarii tineri – pete mici, ovale, dispuse în jurul mugurilor, roşietice sau violacee la început, iar după necrozare, brun – cenuşii spre cenuşii-albicioase; fructe – pete mici, roşietice, uşor vizibile care, în stare avansată a bolii, confluează şi acoperă porţiuni mari din fruct. Ţesutul devine brun-negricios, iar pulpa se usucă până la sâmbure.

Pătarea roşie se întâlneşte începând cu ultimele decade ale lunii aprilie în livezile de prun unde nu se aplică tratamente chimice. Simptome: boala se manifestă pe frunze, prin apariţia unor pete galbene-verzui, apoi roşii-cărămizii. Ţesutul afectat este mai îngroşat, uşor bombat spre faţa inferioară a limbului, pigmentat cu nişte puncti­şoare brune. La un atac puternic, pomul se defoliază timpuriu.

Antracnoza frunzelor este prezentă în plantaţiile de cireş şi vişin, producând pagube prin defoliere timpurie (iunie-august). Simptome: pe frunzele bazale apar, în luna mai, pete mici (0,5-2 mm), circulare, purpurii sau roşietice, izolate. În condiţii favorabile, acestea se unesc şi cuprind tot limbul. Porţiunea centrală a petelor se decolorează cu timpul în alb-cenuşiu. Pe faţa inferioară petele se prezintă ca nişte perniţe fine, albicioase - rozii, brune, la maturitatea atacului. Antcanoza poate trece pe peţiol şi pe lăstari.

Tratamente recomandate

Pentru monilioza, ciruirea şi pătarea roşie care afectează prunul specialiştii de la Staţia de prognoze de pe lângă Unitatea Fitosanitară Timiş recomandă unul dintre produsele: Topsin 70 WDG = 0,07% – acţiune sistemică, substanţa activă tiofanat metil; Orius 25 EW = 0,1% – acţiune sistemică, substanţa activă tebuconazol. Pentru monilioză, ciuruire şi antracnoza frunzelor din livezile de cireş şi vişin sunt preferate următoarele tratamente: Score 250 EC=0,02% – produs sistemic, substanţa activa difenoconazol; Topas 100 EC=0,05% – sistemic, substanţa activă penconazol; Topsin 70 WDG=0,07 – sistemic, substanţa activă tiofanat metil.

În ambele cazuri, stropirile se efectuează timp de 2-3 zile, în faza de buton alb al florilor.

Recomandări suplimentare

Tratamentul se efectuează pe timp liniştit, fără vânt sau precipitaţii. Aveţi grijă ca produsul să fie distribuit uniform în coroana pomului pentru a asigura o protecţie generală. În varianta în care nu aveţi un specialist care să vă sfătuiască în legătură cu modul de aplicare, citiţi cu atenţie eticheta produsului şi respectaţi dozele şi concentraţiile recomandate la prepararea soluţiei. Nu uitaţi să vă protejaţi pe dvs., mediul înconjurător şi populaţiile de albine.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS