Anca Elena Fogoroș, o tânără legumicultoare din județul Vaslui, a găsit o metodă inedită de a promova produsele românești, dar și de a-și valorifica producția din ferma pe care a înființat-o alături de soțul ei, Silviu.

Legumicultoarea creează buchete din legumele cultivate în propriile solarii

Vrei să faci un cadou mai altfel? Anca poate să te ajute cu buchete comestibile și tematice.

Anca Elena Fogoroș este o legumicultoare din comuna Bogdănița, județul Vaslui. Împreună cu soțul ei, Silviu Fogoroș, se ocupă de ferma de legume „Ferma Ursu“, care totalizează 1.500 de ari de spații protejate și alte două hectare cu pomi și viță-de-vie, în jurul casei. Producția obținută este distribuită clienților și prin curier, dar în mare parte se vinde de la poarta fermei. Noutatea, însă, o reprezintă pasiunea pentru crearea de buchete din legume viu colorate, de la ceapă, morcov, vinete, usturoi și altele până la borcane cu murături, sub brandul „Buchetul Grădinii“.

„Ideea buchetelor cu legume a pornit inițial în septembrie 2020 de la o mămică ce a vrut să facă un cadou mai special pentru o doamnă care consumă legume cât mai naturale. Inițial am făcut un coșuleț, dar mi-am dat seama că nu încap foarte multe și le-am aranjat apoi într-un buchet. De atunci am început să fac mai multe buchete, în ideea de a valorifica legumele care rămân, pentru că noi livrăm la domiciliu pachete cu legume“, a spus tânăra legumicultoare din județul Vaslui.

Prețurile unui buchet realizat din diverse legume poate să se încadreze între 70 de lei și 500 de lei, diferența o fac legumele din care este alcătuit buchetul, dar și cantitatea de legume utilizate. În funcție de complexitatea realizării buchetelor, dar și de experiența căpătată, timpul alocat este de minimum 20 de minute și maximum 4-5 ore.

Beatrice Alexandra MODIGA

În Ședința de Guvern din data de 14 septembrie 2023 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art.8 din Hotărâre Guvernului nr.1569/2022 privind aprobarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate pentru anul 2023.

Programul prevede că legumicultorii care înființează în spații protejate culturi de: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde pe o suprafață de 1.000 mp și vor îndeplini condițiile prevăzute de actul normativ, vor beneficia de un ajutor de minimis de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

”Hotărârea aprobată astăzi include, de asemenea, suplimentarea bugetului pentru tomatele din ciclul 1, cu aproximativ 65 de milioane de lei, astfel încât să acoperim toate cererile de plată depuse de fermieri pentru producția de tomate din ciclul 1. Bugetul crește așadar de la 262.3 milioane lei la 327.9 milioane lei. Avem și un număr record de beneficiari înscriși în program în acest an – 22.088. Prin actul normativ adoptat, beneficiarii eligibili vor primi sprijinul de 3.000 de euro pentru 1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate. Totodată, prin acest act normativ asigurăm și finanțarea pentru fermierii ce se vor înscrie în program pentru perioada 2023 – 2024 și vor primi 1000 de euro/1000 mp cultivați cu tomate, ardei, castraveți, fasole verde, salată, spanac sau ceapă verde”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Cererile pentru perioada 2023 - 2024 se vor depune în termen de 20 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern. Valorificarea producției se va face în perioada 20 octombrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Sursa: madr.ro

Pentru susţinerea producţiei de legume există un ajutor de minimis care se aplică pe întreg teritoriul României. Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe criterii de eligibilitate, cum ar fi utilizarea unei suprafețe cumulate minime pe ciclu de producţie, cultivată exclusiv cu tomate în ciclul I, iar în ciclul II cu una dintre culturile de tomate, ardei gras şi/sau lung – capia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde, marcarea suprafeței, la loc vizibil, cu placă-indicator, obţinerea unor producţii minime corespunzătoare culturii înfiinţate dovedită prin documente justificative.

O altă obligaţie a fermierilor este să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor şi să obţină legume care nu depăşesc conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide.

Conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide este o condiţie care se verifică prin prelevarea de probe, prin sondaj şi inopinat, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea conţinuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide atât la recoltare, cât şi la valorificare.

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Suceava nu are atribuţii pe partea de analize a prezenţei reziduurilor de pesticide în legume şi fructe, instituţia având competenţe „în tot ceea ce înseamnă comercializarea, începând de la producţia primară, mergând pe filiera de produs, atât în ceea ce priveşte micii producători, cât şi persoanele juridice“, a precizat Elena Claudia Gogu, director executiv al DAJ Suceava.

Oficiul Judeţean Fitosanitar Suceava verifică fermierii care primesc subvenţii

„Avem atribuţii de verificare a conformităţii produselor, dar şi a modului de comercializare, pe partea de etichetare. Sub acest aspect situaţia este sub control, în special în ce-i priveşte pe beneficiarii ajutorului de minimis, în speţă cultivatorii de tomate, cartofi şi usturoi, care sunt verificaţi împreună cu inspectorii Oficiului Judeţean Fitosanitar Suceava. Aceasta întrucât fermierii care primesc subvenţii pentru culturile amintite sunt obligaţi să ţină registrul de evidenţă a tratamentelor, verificările confirmând respectarea prevederilor legale.

Pentru aceşti fermieri garantăm, sută la sută, că într-adevăr lucrurile stau foarte bine, fapt dovedit şi prin analizele care se iau, ce este drept, prin eşantionare, analize care au dovedit că nu există reziduuri de pesticide“, ne informează Elena Claudia Gogu, director executiv al DAJ.

În scopul obţinerii de produse agricole sănătoase, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava organizează, periodic, dezbateri şi cursuri de instruire cu producătorii agricoli.

„În fiecare an, la început de sezon agricol, încercăm să comunicăm producătorilor din judeţul Suceava, împreună cu colegii de la Oficiul Judeţean Fitosanitar, care sunt condiţiile optime de producere a legumelor. Am chemat alături Banca de Resurse Genetice Vegetale «Mihai Cristea» din Suceava, am desfăşurat acţiuni cu seminţe româneşti, dar şi cu firme de inputuri cât mai aproape de ecologic, astfel încât rezultatul final al muncii fermierilor să fie tot mai sănătos“, a precizat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.

Silviu BUCULEI

Cele mai căutate alimente din Iași sunt din carne, de panificație, dar și din legume și fructe. Cele 23 de produse tradiționale au fost atestate după ce producătorii au respectat niște condiții drastice de producție, astfel că nu conțin E-uri sau conservanți, având un termen mic de valabilitate. Atestatele sunt obținute de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile Agricole.

Produsele tradiționale au fost atestate în județul Iași, începând cu anul 2020. Astfel, două produse din carne atestate tradițional sunt „Chișcă moldovenească“ și „Chișcă cu orez Marcel“, ale companiei SC Marcel SRL, care au primit atestarea în anul 2020. Două produse de panificație, „Plăcinte poale-n brâu de la Cabană“ și „Alivancă de la Cabană“, ale companiei SC Daspet SRL, au fost atestate tradițional în anul 2020. Dacă produsele din carne de la Marcel se găsesc și în magazinele proprii, cele de la compania Daspet SRL se produc și se comercializează doar la cabana din Moțca.

„Pastramă de oaie de la Cimpoeșu“, produsă de SC La Cimpoeșu SRL, are atestat tradițional. SC Fabrica de Fum SRL are 3 produse tradiționale atestate de către MADR, care se vând direct la fabrica din Iași, online sau în băcăniile partenere. Produsele atestate sunt „Ceafă de porc afumată și coaptă Fabrica de Fum“, „Pastramă de porc coaptă Fabrica de Fum“ și „Slăninuță afumată Fabrica de Fum“.

Când vine vorba de produse de panificație tradiționale, prima ieșeancă ce le-a atestat este Cecilia Țugulia, de la Magazia Morăriței. Ieșeanca a atestat tradițional „Pâine cu maia Magazia Morăriței“, „Pâine integrală Magazia Morăriței“ și „Vărzări Magazia Morăriței“. Alte produse de panificație tradiționale aparțin companiei SC Cofetăria de acasă SRL. Acestea sunt „Cornulețe de acasă“ și „Sărățele de acasă“, care sunt produse în cofetăria proprie.

Marius Antica este singurul producător din Iași care comercializează vin din mure, cu atestat tradițional. „Anticum de Butea – băutură fermentată naturală din mure“ este produsul certificat obținut la Butea, din fructe din plantația proprie.

Produsele tradiționale din carne – „Pastramă țărănească Carmangeria cu Gust“, „Costiță afumată Carmangeria cu Gust“, „Cârnați gustul bunicii Carmangeria cu Gust“ – sunt realizate de Marius Dorobanțu din Țigănași, unde are și fabrica SC Veneto SRL. Acesta comercializează produsele atât direct de la fabrică, cât și în băcăniile partenere sau online.

Familia Mihăilă, din Trifești, a atestat tradițional borșul produs la Iași, fiind vorba de sortimentele „Borș cu cimbru Nuna“ și „Borș cu leuștean Nuna“, care se vând în magazinele din Iași partenere. Andreea și Andrei Podeanu, doi tineri din Iași, au construit o afumătoare cum se făcea pe vremea bunicilor, la Aroneanu. Produsele lor tradiționale atestate sunt „Pastramă de porc de la Afumătoria Noastră“ și „Slăninuță de porc de la Afumătoria Noastră“ și se comercializează în băcăniile partenere, dar și online, prin livrări la domiciliu.

Afumătoria Noastră vinde produsele și în piața Păcurari, în fiecare weekend. Ultimele produse tradiționale atestate la Iași sunt pe bază de pește, de la Bunătăți de la iaz. Acestea sunt „Zacuscă din pește și ardei copt Bunătăți de la iaz“ și „Pastă din pește Bunătăți de la iaz“, fiind comercializate în magazinele piscicole și supermarketuri din Iași, dar și din Botoșani.

Reguli stricte pentru producătorii tradiționali

Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparținând aceleiași categorii. Produsul atestat ca fiind tradițional nu mai poate fi copiat și denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva.

De remarcat este faptul că acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională, din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifice zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial.

Beatrice Alexandra MODIGA

Florin Dorel Albu, un tânăr de 29 de ani din comuna Moara, sat Moara Nică, județul Suceava, şi-a găsit drumul în carieră ca legumicultor. Toate legumele pe care le livrează sunt cultivate într-un mod cât mai natural. Tânărul deține o mică exploatație agricolă formată din aproximativ 3.000 mp de solarii, 3.000 mp de legume în câmp deschis și 12 ha de cultură mare (grâu, porumb, cartofi), iar în unele zile muncește la businessul său chiar și câte 16-18 ore.

Lipsa forței de muncă se resimte...

Moara Suceava

„Uneori îmi este foarte greu pentru că, efectiv, nu am cu cine să lucrez și să fac ceea ce mi-am propus, duc lipsă de forță de muncă. Muncesc în unele zile chiar și câte 16-18 ore. Cu toate acestea, nu m-am gândit niciodată să renunț datorită faptului că îmi place ceea ce fac și o fac cu mult drag, mărturisește Florin Dorel Albu. Cu toate că seceta și, mai ales, majorările de prețuri din anul 2022 au fost mult mai mari față de anii anteriori, am reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și eforturi suplimentare să facem față și să încheiem anul cu bine“, specifică tânărul legumicultor.

În solarii cultivă ardei kapia, ardei gras, gogoșar și roșii, iar în câmp deschis cultivă vinete, ceapă și rădăcinoase. Ca utilaje, în solarii acesta folosește propriul tractor la frezat și plugul pentru arat, iar pentru restul culturilor se ajută cu alți fermieri din zonă. Datorită faptului că Florin a crescut în mediul rural și că provine dintr-o familie de oameni iubitori de a cultiva și a lucra pământul, acesta poate spune că este înzestrat cu un mic bagaj de cunoștințe ale agriculturii și legumiculturii.

„Susținut de părinți cu teren, m-am gândit să deschid această mică afacere. Da, pot spune că este o pasiune pentru ceea ce fac în prezent și sper să pot realiza și dezvolta mai mult în viitor, cu gândul că voi putea accesa și niște fonduri europene, pe care să le folosesc în procesarea și conservarea acestor legume, dar și pentru extinderea fermei“, adaugă Florin Dorel Albu.

Produsele și legumele obținute de legumicultor ajung la clienți prin serviciul acestuia de livrări la domiciliu.

„Colaborăm și cu câteva magazine alimentare și restaurante din Suceava, dar suntem prezenți și în Piața Volantă „DIN DRAG DE BUCOVINA“, organizată de către Direcția Agricolă Județeană Suceava, aceasta desfășurându-se în fiecare sâmbătă chiar în parcarea instituției, o instituție ce vine în ajutorul și sprijinul producătorilor locali din județul Suceava“, încheie legumicultorul din comuna Moara, județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, producătorii agricoli din județele Olt, Dolj, Teleorman, Vâlcea și Galați au participat, miercuri,10 mai 2023, la o discuție cu ministrul Petre DAEA și cu conducerea Casei de Comerț Unirea pentru a pune la punct detaliile în vederea începerii preluării de legume și a le pune la dispoziția consumatorilor din România. 

Cu această ocazie, a fost finalizat proiectul de achiziție pentru legumele și fructele pe care Casa de Comerț le va prelua de la cooperativele din bazinele legumicole pentru a le introduce în circuitul comercial.

Astfel, de săptămâna viitoare vor începe livrările către lanțurile de supermarketuri și alți parteneri. În prezent sunt disponibile cantități de roșii din programul Tomata, castraveți, iar în perioada următoare vor fi gata și căpșune, dovlecei, ardei gras, varză, fasole păstăi, porumb zaharat. În cadrul discuțiilor, participanții au făcut previziuni pentru următoarele luni, fiind luate în considerare și pepenii, prune și prune uscate, pere și mere, cartofii etc.

„Continuăm să ducem mai departe mecanismul comercial menit să conducă la valorificarea superioară a resurselor şi a producţiei agricole naţionale. Casa de Comerț Unirea va asigura preluarea și valorificarea legumelor de la producători”, a declarat ministrul Petre DAEA.

De săptămâna viitoare, conducerea Casei de Comerț Unirea va avea întâlniri cu reprezentanții retailerilor pentru a face cunoscute cantitățile disponibile la producători în vederea demarării livrărilor de marfă proaspătă și sigură pentru consum de la producătorii autohtoni.

Sursa: madr.ro

Una dintre cele mai ușoare căi spre succes, asocierea micilor fermieri în grupuri care să le permită să livreze marfă de calitate marilor magazine, funcționează bine la Băleni, în județul Dâmbovița, zonă renumită pentru producția de legume. Desfacerea reprezintă o problemă bine-cunoscută nu doar în legumicultură, ci pentru toți fermierii din țara noastră. În Băleni, 40 de legumicultori s-au asociat sub brandul „Nu oricum“ și au început să producă după standardele de livrare cerute de centrul de colectare din zonă. Mai exact, legumicultorul își lasă acolo marfa și alții se ocupă cu vânzarea către un mare lanț de supermarketuri.

Cornel Ionuț Dumitru este unul dintre fermierii din Bălteni, care reprezintă ferma „Nu oricum“ și, implicit, Grupul de producători „Nu oricum“ din Băleni, județul Dâmbovița. Ferma sa are în exploatare o suprafața de 3 ha de solari și 7 ha de legume în câmp, iar la nivel de grup însumează aproximativ 40 de ha de solarii și 200 de ha legume în câmp, iar toți producătorii din grup în număr de 30 sunt certificați Global G.A.P.

De la fermă de pui la solarii cu legume

„Povestea a început în anul 2004 din dorința de a face o fermă de pui, iar după achiziția terenului destinat fermei și demarării proiectului a venit gripa aviară și am sistat acel proiect. Între timp am început construcția unui solar, iar în 2007 am început să livrăm legume la Auchan, dar nu livram direct. În anul 2015 a apărut o oportunitate de a livra direct ca producător la Mega Image, iar în 2017 am început să livrăm și la Lidl, unde livrăm și în acest moment“, specifică fermierul.

Depozit cu temperatură controlată

În momentul actual, costul unui solar din ferma legumicultorului este de aproximativ 120.000 euro/1 ha. Solariile sunt făcute cu fonduri proprii.

„Legumele se distribuie în momentul de față 95% din producție în toate supermarketurile Lidl din România. Legumele noastre sunt livrate la depozitele lor centrale și de acolo ei le distribuie către toate magazinele lor. Legumele cultivate în grupul nostru sunt destul de diverse, de exemplu: tomate, ardei capia, ardei California, usturoi, ceapă verde, verdețuri, ridichi roșii, salată, varză, rădăcinoase și altele. Cei care vor să investească în acest domeniu pot să o facă cu încredere pentru că România duce o lipsă mare de legume și este loc de creștere. În următorii cinci ani vrem să începem să facem și procesare. În momentul de față avem în construcție un depozit de legume cu temperatura controlată în suprafață de 1.000 mp și în proiectare un alt depozit de 3.000 mp. Anul 2022 a fost unul plin de provocări, începând de la prețul energiei până la îngrășămintele care s-au dublat la preț. Sperăm ca anul acesta să își revină un pic prețurile la cele necesare producției ca să putem evolua acest proces de producție“, încheie Cornel Ionuț Dumitru, fermier din Băleni, județul Dâmbovița.

Cei 40 de producători cultivă doar legume certificate din punctul de vedere al siguranței alimentare, iar marfa așteaptă în camere frigorifice până când ajunge în supermarket.

În Băleni mai există un depozit frigorific, ce dispune de 2.400 metri pătrați de spațiu de prelucrare și 11 camere frigorifice. El face parte din portofoliul cooperativei „Țara Mea“, împreună cu fermierii din zonă, adăugându-se celor cinci bazine legumicole unite sub brandul „Țara Mea“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Marius Postolache, un tânăr în vârstă de 22 de ani, muncește cot la cot cu părinții săi o suprafață de 6 ha cu legume și 15 ha cu pomi fructiferi, în Probota, județul Iași. De la vârsta de 13 ani, Marius s-a implicat în afacerea demarată de părinți pentru că, gândea el, este una de viitor.

Livadă în sistem superintensiv

„Împreună cu părinții administrez o exploatație agricolă specializată în horticultură, pe care o deținem în comuna Probota, județul Iași, respectiv 15 ha de livadă, din care 10 ha de livada de măr plantată în sistem superintensiv, 3 ha de livadă de prun și 2 ha păr. În ceea ce privește legumicultura, cultivăm legume pe o suprafață de un hectar, în spațiu protejat, și 5 ha în câmp deschis, precum tomate pentru industrializare, vinete, ardei gras, kapia, varză de toamnă și pepeni“, susține tânărul ieșean.

horticultura

Proiect european pentru înființarea unei linii de procesare a legumelor și fructelor

Marius Postolache s-a obișnuit cu munca de la o vârstă fragedă. Avea doar 13 ani când a înțeles ce înseamnă să fii legumicultor și cum se clădește o afacere de succes în acest sector. Pe viitor acesta are planuri mari în ceea ce privește dezvoltarea afacerii în care părinții au tot reinvestit. Vrea să nu mai depindă de forța de muncă și de aceea încearcă să facă totul mecanizat, cu ajutorul fondurilor europene, prin Submăsura 6.1 – „Instalarea tinerilor fermieri“.

„Totul a început în urmă cu 10 ani, când părinții mei și-au schimbat domeniul de activitate și au investit în agricultură. Pentru mine reprezintă o moștenire de familie care m-a impulsionat să studiez acest domeniu și în care vreau să aplic „roadele învățăturii“ de-a lungul celor 4 ani. Pe viitor voi aplica pentru un proiect european din Submăsura 6.1 – „Instalarea tinerilor fermieri“, iar din fondurile pe care le voi obține vreau să îmi înființez o linie de procesare, în care să valorificăm produsele din fermă. Din punctul meu de vedere, deși reprezintă un domeniu greu din cauza mai multor factori, poate fi foarte profitabil“, încheie tânărul fermier din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Deși multe zone rurale sunt aproape goale din cauza numărului mare de tineri plecaţi în străinătate pentru a-şi găsi un rost şi a avea un trai mai bun, la Matca, județul Galați, tot mai mulți tineri par legaţi de glie. Şi totul datorită pasiunii pentru legumicultură, dar şi a unei datorii faţă de înaintaşi de a menţine tradiţia. De la un capăt în celălalt al comunei, aproape că nu există casă fără măcar un solar sau familie fără câteva hectare în câmp cultivate cu legume. Matca este o adevărată „ţară“ a solariilor şi legumelor.

Realizarea unui solar, investiție de 20.000 euro

Geanina Negruț, o tânără din Matca, vrea să ducă businessul familiei la un alt nivel prin modernizare și tehnologizare. Tânăra de 21 de ani se ocupă de legumicultură de când se ştie. Tatăl, bunicul şi înaintaşii săi au cultivat legume și nici nu se gândeşte să facă altceva sau să rupă lanțul acestei tradiții de legumicultori.

„Am studiat la Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, profilul Horticultură, iar în urma studiilor am obținut diploma de tehnician horticultor. Acest lucru m-a convins mai ușor să aleg acest domeniu“, adaugă tânăra legumicultoare. În anul 1996 familia Negruț a început să cultive legume în câmp pe o suprafață mică, însă din anul 2000 au început să cultive plantele în solar.

„Primul solar a fost realizat pe o suprafață de 15 ari. De la an la an ne-am extins, iar în prezent avem un hectar de solarii unde cultivăm legume. Noi ne bazăm în special pe cultura de tomate, ardei și castraveți. Solariile sunt înființate din fonduri proprii și sunt realizate din structură de lemn, salcâm și brad, acoperite cu folie de polietilenă. Costurile pentru realizarea unui solar sunt destul de mari, având în vedere că toate materialele de construcție s-au scumpit în ultimii ani“, mai menționează aceasta.

Uneori trebuie să o iei de la capăt

În anul 2020, din cauza unui fenomen meteorologic extrem, un solar ce se întindea pe o suprafață de 30 ari a fost pus la pământ cu tot cu cultură, dar cu toate acestea familia Negruț a continuat cu capul sus.

„A trebuit să trecem peste acest necaz și să ridicăm de la zero construcția. Realizarea noului solar a costat 20.000 euro. Legumele obținute sunt ambalate și vândute en-gros în piața de legume din comună“, mai spune tânăra legumicultoare. Pe viitor, Geanina Mădălina Negruț dorește să își înființeze propriile solarii pe structură metalică.

„Vreau să duc afacerea familiei cât mai departe, dar și să îmi înființez o plantație pomicolă. Recomand acest domeniu deoarece este ceva de viitor, legumicultura nu va dispărea niciodată. Va fi greu la început, dar rezultatele se vor obține în timp“, încheie Geanina Mădălina Negruț, tânăra legumicultoare din Matca, județul Galați.

Mai multe solarii decât case

În comuna Matca, județul Galați, se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole din Regiunea Moldovei. Oricine ajunge aici observă cât de multe solarii sunt. S-ar putea spune că sunt mai multe solarii decât case. Matca este cel mai mare bazin legumicol din țară și una dintre cele mai mari localități din județ, cu peste 1.000 ha de solarii și 2.000 ha cu culturi în câmp. Legumicultorii de aici se ocupă de cultivarea legumelor din tată-n fiu şi spun că au „sacrificat“ cantitatea în favoarea calităţii. Pentru oamenii din Matca cultivarea legumelor reprezintă supravieţuirea, dar şi o pasiune care-i ţine legaţi, de generaţii întregi, de brazdă. În pieţele din judeţul Galați, legumele cultivate de oamenii din această comună sunt cele mai căutate. Fermierii au ajuns să aibă „abonaţi“ an de an la roşii, castraveţi, ardei sau cartofi. În ultimii ani se observă tot mai mult o creștere a numărului de tineri horticultori care sunt dispuși să dezvolte fermele de familie. În plus, fondurile europene în domeniu le-au oferit posibilități diverse tinerilor din mediul rural, cu un efect pozitiv asupra economiei naționale.

Să învăţăm să ne producem singuri fructele, legumele

Andra-Andreea Rarinca cultivă în ferma familiei din comuna Matca, județul Galați, o suprafață de 0,5 ha de culturi legumicole în solarii. Aceasta spune că vede în horticultură un domeniu de viitor.

„Ai foarte multe opţiuni pe viitor. În principiu, ar trebui să învăţăm să ne producem singuri fructele, legumele şi să avem o rată mai mică de import“, a spus tânăra, mărturisind că şi pe ea o „urmăreşte“ gustul legumelor cultivate de părinți în propriile solarii.

Totul a început în anul 1998, când părinții tinerei s-au apucat să cultive legume în solarii și câmp, la început pe o suprafață mai mică.

„Solariile sunt construite pe structură de lemn de brad și salcâm, acoperite cu folie de polietilenă. Construirea a 10 ari de solar realizat pe structură de lemn costă în jur de 30.000 de lei și are o durată de 10 ani, dar cu 2-3 reparații între timp. În cazul celor cu folie de polietilenă, aceasta la cel mult 5 ani trebuie înlocuită cu alta nouă“, adaugă tânăra.

Cei care doresc să înceapă o afacere în acest domeniu trebuie să se gândească de mai multe ori deoarece sunt costuri mari, iar plantele au nevoie de îngrijire în permanență, adaugă Andra-Andreea Rarinca.

„Anul 2020 a fost cel mai greu pentru legumicultori deoarece o furtună a făcut pagube mari de mii de euro în doar câteva minute, spulberând mai multe solarii. După acest dezastru a trebuit să o luăm de la zero. Pe viitor îmi doresc să lucrez tot în domeniul legumiculturii, să îmi înființez propriile sere, mai rezistente, și să folosesc o tehnologie mai avansată.“

Tot mai mult auzim despre risipa alimentară. Conform studiilor, se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, 173 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele se pierd într-un lanț întreg de magazine, restaurante, acasă și ferme. Este necesară o conștientizare a noțiunilor de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia.

Alimentele risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.

Risipa alimentară nu are numai costuri sociale, economice și de mediu, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane, dintre care 9,6% din populația UE, nu își permit o masă de calitate o dată la două zile.

De asemenea, conform statisticilor, 377.000 de tone de roșii se pierd sau se risipesc în lanțul alimentar anual. Această pierdere echivalează cu folosirea inutilă a 90 de kilometri pătrați de teren, a 57 de miliarde de litri de apă și a 7 milioane de ore de muncă pentru gestionarea deșeurilor (roșiile aruncate). Costul pierderilor este de 12,3 milioane de euro. S-au generat 312.000 de tone de gaze cu efect de seră, aproximativ cât emit 55.000 de mașini.

afaceri agricultura

Pierderile producției micilor agricultori

Chiar dacă micii producători încearcă să-și valorifice marfa, din nefericire deseori se poate întâmpla să rămână cu o parte din ea, transformând-o în deșeu. Astfel, unii agricultori, având această experiență nefericită, în anul următor încearcă să recurgă la diverse metode de rezolvare a problemei. Una dintre soluții este investiția într-un spațiu de depozitare sau într-o fabrică de procesare.

O familie de producători de legume din România, a recurs la metoda de conserve pentru valorificarea în totalitate a producției. Astfel, producătorii au implementat un proiect fără a investi într-o fabrică. Corina Hodorogea, inițiatoarea acestui proiect, declară: „Cultivăm legume de aprope 50 de ani, iar din acest an ne-am gândit și să le conservăm. Credem că este o soluție optimă de valorificare a legumelor pe care le cultivăm, nu doar să le vindem în forma lor proaspătă. De asemenea, colaborăm și cu alți fermieri pentru materia primă. În acest mod, ne ajutăm reciproc și nu pierdem nimic din ce producem. Pentru a atrage clienții am decis că cel mai bun mod de a ne conserva produsele este să conservăm o dată cu ele și o parte din tradiția locului. Așa că ne-am luat inima în dinți și am căutat un procesator flexibil, care să accepte să facem rețetele într-un mod tradițional. Această soluție ne-a ajutat să salvăm peste 1 tonă de legume și fructe. Ne dorim ca prin acest nou proiect să dezvoltăm o comunitate prin care să putem ajuta și alți producători din sat. În prezent, avem o gamă de 17 produse, la care ne propunem să mai adăugăm și altele pe parcurs, în funcție de cerințele clienților. Principala categorie de produse este obținută din roșii. Avem produse precum: sos de roșii, suc de roșii, pastă de roșii. Toate ingredientele sunt naturale, cultivate în ferma proprie sau a consătenilor noștri“, susține Corina Hodorgea.


Proiectul „Legume verzi“

„Legume verzi“ este platforma online care susține o mână de producători români să ajungă la clienții finali din București și împrejurimi. Acest proiect a luat naștere în plină pandemie, însă de atunci competiția în mediu online s-a dublat, intrând pe această nișă marii jucători din retail. Așadar, vin în întâmpinarea producătorilor să se adapteze și să propună o soluție privind pierderile producției de legume și de fructe.


Liliana POSTICA

Zeci de pasionaţi de cultivarea soiurilor româneşti de legume şi de păstrarea acestora în grădinile fiecărui român au oferit, gratuit, la sfârşitul lunii septembrie, seminţe din soiurile vechi pe care le deţin. Oamenii aceştia deosebiţi au venit din toată ţară, dar şi din Republica Moldova şi Ucraina, la prima piaţă de seminţe de la Suceava. Evenimentul a fost organizat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava şi Grupul „Seminţe cu Suflet” alături de oameni minunaţi uniţi de o pasiune unică – seminţele.

Strânge, seamănă şi dă mai departe!

„Seminţe cu suflet“ a pornit de la un grup de vecini dintr-o comună din judeţul Buzău, care au început să facă schimb de seminţe pentru a avea fiecare cele mai bune legume şi cele mai frumoase flori. Schimburile s-au extins în satele învecinate şi în şapte ani, aproape 2.000 de pasionaţi din toată ţara au devenit fideli aceluiaşi principiu: „Strânge, seamănă şi dă mai departe!“. Ei nu fac parte dintr-o asociaţie sau fundaţie, activitatea fiind susţinută de fiecare membru în mod voluntar.

Rodica Meiroşu este unul dintre iniţiatorii grupului care oferă grădinarilor care vor să cultive fructe sau legume româneşti seminţe din soiuri vechi, puieţi de pomi fructiferi, seminţe şi puieţi de flori în cadrul unor evenimente de câteva ore, realizate pe munca, cheltuiala şi efortul fiecăruia de a dărui seminţe

„«Seminţe cu suflet» este un târg mai puţin obişnuit pe care îl organizează un grup de voluntari, în aproape toate regiunile din ţară. Prin schimburi, noi am strâns din toate zonele ţării şi din afara ţării soiuri vechi de plante pe care oamenii le cultivă în grădinile lor, de multe ori fără să le ştie valoarea, soiuri pe care le înmulţim şi le distribuim celor care doresc să le aibă în grădinile sau în culturile lor. Punem accent pe soirile româneşti, căutăm să le înmulţim pentru că ne dorim să nu se piardă. De aceea distribuim totul voluntar. Sunt seminţe curate, fără modificări genetice, nehibridizate, fără tratamente chimice de sinteză. Nu decontăm nicio cheltuială, nu cerem sponsorizări sau sprijin material nimănui, iar târgurile se organizează acolo unde obţinem un spaţiu adecvat gratuit şi unde se pot strânge şi donatori zonali. Astăzi, la Suceava avem 30 de reprezentanți ai asociaţiei noastre din toate colţurile ţării şi aş menţiona aici colecţionarii de semințe din Călăraşi, Cluj, Alba, Botoşani, Buzău, Neamţ, avem participanţi din Ucraina şi din Republica Moldova, la care se adaugă eforturile gospodarilor voluntari din judeţul Suceava.

Prin daruri şi schimburi, seminţele româneşti, în special cele de ierburi aromatice – pătrunjel, leuştean, mărar – au ajuns în toată Europa, fiind cultivate tot de români, dar au ajuns şi în Kenya şi India. Dăruim seminţele din suflet, fără a cere nimic la schimb – doar conştiinţa fiecăruia că acele seminţe vor ajunge în pământ, vor fi semănate, multiplicate şi date mai departe“, ne-a spus Rodica Meiroşu

seminte cu suflet 1

Bucuria reîntâlnirii cu gustul din copilărie al legumelor

Grupul de pasionaţi şi-a stabilit un set de principii după care se ghidează permanent: „Seminţe cu suflet“ este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor curate şi sănătoase, pentru perpetuarea soiurilor de calitate şi apărarea biodiversităţii. Seminţele sunt adunate cu migală din grădini de gospodari, fiecare după posibilităţi şi pricepere, apoi sunt ambalate manual în punguţe, etichetate şi oferite în cadrul târgurilor

Stela Zămoiu și familia sa din satul Dâmbroca, judeţul Buzău, sunt producători de seminţe tradiţionale şi face parte din Asociaţia Eco Ruralis a „ţăranilor, producătorilor locali mici şi mijlocii şi a fermelor de familie din România care sigură accesul la hrană sănătoasă atât în satele și familiile lor, cât şi în oraşele de proximitate“. În timpul schimbului de seminţe pe care doamna Stela l-a făcut cu suceveanul Florin Cramariuc, cunoscut meşter popular în ţară, a avut şi un mesaj deosebit: „Seminţele acestea, bine plantate şi îngrijite, vă vor da bucuria reîntâlnirii cu gustul din copilărie al legumelor. Am adus tot felul de tomate pe care noi le selectăm şi le distribuim împachetate. Particip la toate târgurile de «Seminţe cu suflet» pentru a răspândi soiurile româneşti, pentru a le păstra, pentru a le înmulţi deoarece, dacă vor veni vremuri grele, este bine să le avem şi să ne asigurăm singuri tot ce ne trebuie. Noi, ţăranii români, am fost învăţaţi să avem de toate în grădina noastră, iar a dărui înseamnă o calitate a românilor lăsată ani de-a rândul deoparte, dar nu uitată!“, a fost mesajul doamnei Stela Zămoiu. De la doamna Stela, meşterul Florin a luat soiuri de plante perene, bob şi un busuioc deosebit. El a oferit la schimb seminţe de mentă, de mangold (sfeclă elveţiană) şi de la alte plante pe care le cultivă în grădină.

Soiurile tradiționale sunt păstrate cu sfinţenie

În fiecare an se pierd foarte multe soiuri locale de legume şi de pomi fructiferi şi doar puţinii oameni pasionaţi le mai cultivă în grădini şi livezi.

Sorin Pavlenco este un ucrainean pe care războiul l-a determinat să îşi ia familia şi să se mute în România. A venit la „Seminţe cu Suflet!“ în dublă calitate: ca specialist în agricultură şi mic fermier, dar şi ca angajat al unei firme româneşti.

„Reprezint o companie românească, Bioculturi din Oradea, care promovează pe piaţa din România produsele bio pentru agricultură fabricate pe bază de ciuperci şi microorganisme. Înainte de război lucram pentru aceeași companie în Ucraina. După ce a început războiul am venit în România, având aceeași meserie, de consultant agricol la produsele bio pentru agricultura ecologică. Am casa mea în Ucraina, am pământul meu, vreau să fie pace ca să mă întorc. Soţia şi copii sunt aici, cu mine, dar restul familiei este în Ucraina. Ne întâlnim, mă duc la ei, vin ei la mine la Suceava. Vrem pace, vrem să facem o ediţie a acestei pieţe de seminţe şi la noi, în Ucraina, să vină toţi cei care sunt aici, la Suceava, pentru că şi la noi soiurile tradiționale sunt păstrate cu sfinţenie“, ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi Sorin Pavlenco.

Să nu uităm ce ne-a fost dat în dar

Ion Cazacu a venit împreună cu soţia din Republica Moldova pentru a aduce „seminţe de la străbunii noştri“.

„Avem seminţe ale soiurilor tradiţionale care se cultivă la noi, soiuri foarte valoroase comparativ cu cele noi, hibride, foarte productive, rezistente la dăunători, dar la care se pierd calitatea, mirosul și gustul.

Am descoperit, a câta oară, dulcea Bucovină şi istorica capitală a Moldovei lui Ştefan – Suceava, oameni dornici să păstreze seminţele străbune, fără modificări genetice, păstrate cu sfinţenie de la strămoşii noştri. Inimile bune şi darnice ale grupului «Seminţe cu suflet», împreună cu Rodica Meiroşu, în voluntariat cu timpul şi cheltuielile proprii merg din judeţ în judeţ, ca la o datorie. O datorie sfântă în faţa darurilor primite de la Creator... Oare menirea noastră este alta? Să uitam ce ne-a fost dat în dar?“, s-a întrebat Ion Cazacu.

O lume redescoperită

Mihaela Sima, din Văşcăuţi, Suceava, este promotoarea cânepiii în judeţ. Pe lângă seminţe de prune, castravete amar şi alte legume, a promovat şi seminţe de cânepă, făcând precizarea că, pentru a putea fi cultivată această plantă trebuie autorizaţie, deci seminţele nu se pot da oricui. „Cultivăm 30 de hectare cu cânepă, cânepa noastră fiind autorizată ca material genetic. Vindem seminţele pentru a fi însămânţate în continuare. Astăzi sămânţa de cânepă este folosită în scop medical, uleiul de cânepă asigurând echilibrul de Omega 3, 7 şi 9, în mod proporţional cum îl avem noi în organism. Castravetele amar este foarte bun pentru persoanele cu diabet şi pentru cei care vor să îşi ţină glicemia sub control. Se cultivă foarte uşor, are şi seminţe foarte spectaculoase, care iniţial sunt roşu fluid şi, după ce se usucă, pelicula respectivă devine albă, ca o sămânţă obişnuită.

Mai am un soi de prune; surprinzător ele devin verzi la coacere, ceea ce ar putea să ne ducă în eroare, dar sunt foarte gustoase şi iese un gem foarte bun, fără zahăr.“

Ilink Mrz din Tecuci, Galaţi, a adus la Suceava „tot ce cultivăm prin grădină“, inclusiv bumbac.

„Seminţele de bumbac le-am adus din Grecia, îl cultiv în scop ornamental, la aranjamente florale, pentru că nu ai unde să îl valorifici. În alte ţări sunt câmpuri pline cu bumbac. Am adus şi papalău (Physalis alkekengi), în fitoterapie fiind utilizate fructele şi frunzele. Principalele calităţi ale papalăului sunt: antireumatismal, decongestiv, diuretic, febrifug. Fructele culese la maturitate sunt comestibile şi se pot folosi la prepararea dulceţurilor şi marmeladelor. Când planta este uscată, poate fi folosită ca element decorativ, fructele păstrându-şi culoarea.

Sorgul, a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, ignorată la noi

Sorgul este a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, după grâu, orez, porumb şi orz. Această cereală gustoasă şi fără gluten este destul de puţin cunoscută şi consumată la noi, deşi conţine o gamă variată de fitochimicale care acţionează ca antioxidanţi în corp, aşa cum sunt taninele, acizii fenolici, antocianinele, fitosterolii şi policosanolii.

Victoria Militaru cultivă sorg pentru că este o cereală uşor de digerat, fără gluten, recomandată în boala celiacă. Este folosită la prepararea pâinii şi a aluaturilor coapte, dulci sau sărate, fiind o sursă de fibre şi proteine.

„Păcat că sorgul nu îl mai plantează lumea sau doar pentru a confecţiona mături, cu toate că bobiţele sunt foarte bune şi dau adevărata valoare plantei. Şi ştirul roşu, o altă plantă uitată şi pe care lumea nu o mai cultivă, este foarte bogat în vitamine şi minerale. Denumit şi «boabele lui Dumnezeu», ştirul era la fel de preţios ca aurul, planta fiind menţionată cu rangul de regină a nemuririi în scrierile sanscrite, iar grecii antici o denumeau «amaranthus», planta care nu moare, fiind benefică în bolile de ficat şi inimă, pentru combaterea infecţiilor şi tulburărilor gastro-intestinale, anemie, diabet, boli de piele, stomatită, parodontoză, ulcer, ateroscleroză. Astăzi se foloseşte mai mult în ciorbe, tocăniţe sau salate. Avem şi pelin amar, tătăneasă, rădăcini de tarhon, rădăcini de oregano, o plantă care s-a adaptat şi la noi. Am luat seminţe din pieţe, le-am înmulţit şi acum le dăm mai departe. Acesta este rostul pieţei noastre, să înmulţim şi să dăm mai departe“, ne-a spus doamna Militaru.

Silviu BUCULEI

Organizația interprofesională „Prodcom legume-fructe“ susține fermierii implicați în producția și procesarea legumelor și fructelor din România. În prezent, sunt aproximativ 160 de membri care dețin spații protejate în proximitatea Bucureștiului, în Arad și Buzău. Totodată, prin intermediul organizației sunt în derulare 7 proiecte ce au ca scop promovarea produselor românești. Vlad Gheorghe, președintele organizației, ne-a vorbit despre impedimentele actuale ale legumicultorilor, dar și despre soluțiile la problemele acestora.

„Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă sub costul de producție“

Rep.: Care este situația actuală a legumiculturii din țara noastră?

Vlad Gheorghe: „În contextul secetei actuale și a presiunii pe care această situație o pune pe activitatea fermierilor, aceste perioade par de speriat pentru unii dintre ei și puțin mai grele. Trebuie să admitem totuși că tehnologia actuală permite folosirea aerului condiționat în tractoare, sere, iar mărfurile se pot transporta cu mașini frigorifice. În perioada anilor ’82 nu aveam astfel de condiții. De aceea, chiar și în contextul secetei există soluții pentru legumicultori. Cel mai important este să avem grijă la resursele de apă care nu sunt inepuizabile. România dispune la momentul actual de cantitatea necesară de apă potabilă pentru populație și agricultură, însă gestionarea ei este un factor primordial. De aceea, una dintre propunerile mele de la minister este de a folosi cât mai mult instalațiile prin picurare deoarece sunt economice. Planta primește necesarul de apă, iar noi nu facem risipă.

Rep.: De ce găsim încă în piețe și pe rafturile supermarketurilor din România legume și fructe din import?

Vlad G.: Importul este o completare a pieței. Consumatorii cer ca pe întregul an să consume legume și fructe proaspete. Știm foarte bine că, din punct de vedere climatic, România nu-și permite să aibă legume și fructe proaspete pe tot parcursul anului, de aceea produsele din import vin în completarea celor 6 luni de producție internă. România produce începând cu luna martie – aprilie pentru că acum schimbările climate au mai schimbat lucrurile, nu mai avem ierni cu -10°C. În plus, s-a schimbat și percepția consumatorului. Acesta preferă să aibă o legumă proaspătă, chiar dacă e zăpadă afară. Autoritățile statului ar trebui să aplice taxele vamele stabilite de comunitatea europeană pentru că altfel se bulversează piața. Se întâmplă uneori ca producătorul român să vândă cu un preț sub costul de producție deoarece mărfurile care vin din import sunt valorificate la prețuri mult mai mici. Producătorul român iese astfel în pierdere deoarece este nevoit să scadă din prețul real al produselor.

„Probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor“

Rep.: Cât de mult ne afectează situația de criză din Ucraina ?

Vlad G.: Desigur că putem fi afectați și de conflictul din Ucraina. România nu va traversa o criză alimentară, dar chiar și așa trebuie să ne mobilizăm și să ne facem cămările de altădată. Este o măsură de precauție în cazul în care va exista o lipsă de aprovizionare a rețelelor de magazine. De exemplu, în cazul uleiului s-a generat o alarmă falsă pentru că România dispune de resursele necesare pentru a produce ulei. Consumatorul nu trebuie să își facă griji, doar că probabil vor apărea discrepanțe ale prețurilor.

vlad gheorge

Rep.: Sunt apreciate la valoarea lor reală produsele autohtone?

Vlad G.: Produsul autohton este mult mai apreciat în prezent deoarece multe produse din import sunt cultivate în sistem hidroponic și li se administrează substanțe chimice foarte multe. Sistemul hidroponic este rar implementat în România, probabil și din cauză că implică un anumit nivel de digitalizare, iar în cazul unei erori de calculator există riscul să pierzi o cultură întreagă. În schimb, în grădină e posibil să fie afectată doar o zonă. Avem un sol fertil, iar după plantare intervenția este minimală. Putem administra câteva îngrășăminte, pesticide, fungicide împotriva bolilor și dăunătorilor. Din nefericire, tona de îngrășământ a ajuns la 7 lei și mulți dintre fermieri nu își permit să îl mai folosească. De aceea recurg la alternative naturale, cum ar fi bălegarul, găinațul de pasăre etc.

Liliana POSTICA

Fructele și legumele sunt o parte importantă a unei alimentații sănătoase. Totuși, trebuie să ținem cont că, dacă le consumăm în exces, acestea aduc o cantitate de grăsime în organism. De aceea, celor care doresc să țină o cură de slăbire specialiștii le recomandă consumarea moderată de fructe și legume care ne îngrașă. Din fericire, există atât fructe, cât și legume care te pot ajuta să arzi grăsimile. Vă prezentăm așadar câteva dintre produsele pe care le puteți introduce în alimentație pentru a avea un corp sănătos

Avocado conține Omega 9, respectiv grăsimi ce se găsesc și în compoziția uleiului de măsline și a nucilor de macadamia. Consumul de avocado accelerează transformarea grăsimilor în energie, crescând astfel și ritmul metabolismului.

Un alt aliment recomandat este nuca de cocos. Aceasta are un conținut ridicat de triglyceride. Consumul de nucă de cocos crește rata de metabolizare a ficatului cu până la 30%. De asemenea, uleiul de cocos este utilizat frecvent în tratamentul afecțiunilor glandei tiroide.

Lămâia poate fi inclusă în opțiuni pentru că aceasta acționează asupra organismului ca un detoxifiant hepatic și prin menținerea sănătății ficatului. După cum știm, un ficat sănătos este esențial în procesul de digestie și în arderea grăsimilor.

De asemenea, în urma numeroaselor studii specialiștii au constatat că grapefruitul este unul dintre cele mai indicate fructe în curele de slăbire. S-a observat că femeile care mănâncă zilnic grapefruit pot slăbi fără a schimba nimic altceva în alimentație deoarece acest fruct conține cele mai puține calorii. 

Roșiile sunt considerate drept unul dintre cele mai puternice antioxidante prin conținutul de licopen care are rolul de purificator al organismului. Acestea sunt bogate și în vitamina C și acid oxalic care accelerează metabolismul şi procesul de detoxifiere prin care sunt eliminate şi grăsimile. Roșiile sunt apreciate şi pentru faptul că sunt capabile să împiedice dezvoltarea cancerului, potrivit unor studii.

În lista celor mai bune legume care ard grăsimile se găsește și broccoli. Acesta conține multe fibre, astfel că este un aliat de nădejde pentru digestie și siluetă.

O altă opțiune este consumul de mere. Acestea îmbunătățesc digestia datorită conținutului ridicat de fibre, favorizând astfel eliminarea toxinelor din organism. În plus, reprezintă o gustare ideală pentru momentele în care vrei să îți potolești pofta de dulce.

Liliana POSTICA

Pentru a produce răsaduri sănătoase de legume trebuie să țineți cont de câteva reguli care asigură o germinație bună și o cultură productivă. Pentru toți grădinarii și legumicultorii începutul de an debutează cu o serie de întrebări privind producerea „răsadului“ – de unde să se aprovizioneze cu semințele pentru răsadurile de legume, ce fel de pământ să folosească, cum se udă, cât de multă lumină este necesară, când și cum să transplanteze răsadurile. În materialul de mai jos vă prezentăm 10 reguli de aur pentru cultivarea răsadurilor, informații pe care le-am aflat de la Sorin Pavlenco din Oradea, legumicultor și consultant în agricultură pentru culturile bio.

1. Baza pentru obținerea răsadurilor bune și, în consecință, a unei recolte bune sunt semințele de calitate. Cumpărați răsaduri din surse de încredere și scăpați de o mulțime dintre problemele enumerate mai jos.

2. Semănați semințele în sol afânat. Cel mai bun mix este cel pe care îl faci singur, respectiv (1/3 compost, 1/3 pământ grădină,1/3 turbă). Eu amestec și aplic tratament cu biofungicide pentru eliminarea ciupercii Trichoderma. Acest tratament are și proprietatea de a stimula rădăcina.

3. Înainte de însămânțare, udați mai întâi amestecul de pământ din cutiile semințelor, altfel semințele cu apă vor fi atrase mai adânc în sol și perioada de germinare se va prelungi.

4. Atenție la densitatea semințelor! Dacă plantele care vor răsări sunt prea dese, ele vor crește slabe și lungi.

5. Mențineți temperatura. Înainte de germinare, temperatura este mai mare, după germinare este mai mică cu 5-7⁰ С ziua și cu 10⁰ С noaptea.

6. Închideți golurile din ferestre, astfel încât să nu existe curent de aer. Placajul și cartonul trebuie plasate pe baterie pentru a proteja răsadurile de fluxul de aer cald și uscat.

7. Folosiți recipiente bine drenate. Stagnarea apei poate duce la moartea semințelor și a răsadurilor! După germinare eu folosesc mai mult un pulverizator.

8. Folosiți iluminarea suplimentară. Lipsa luminii duce la curbura și alungirea răsadurilor, fapt ce reduce drastic randamentul. În plus, este necesar să se ilumineze plantele pentru ca perioada de expunere a plantelor la lumină să fie de 12-14 ore.

9. Repicați răsadurile la timp. Pentru majoritatea culturilor, repicarea se face după apariția a 2-3 frunze adevărate. După înrădăcinarea răsadurilor udați-le o dată pe săptămână cu stimulatoare ca Azotobacter. Această bacterie are proprietăți unice: pe lângă fixarea azotului din aer, formează o cantitate mare de substanțe biologic active – stimulente de creștere și vitamine atât de necesare pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Ca urmare a activității sale vitale, Azotobacter secretă substanțe care împiedică dezvoltarea multor ciuperci care pot provoca boli la plante. De asemenea, este interesant faptul că, în cazul în care în sol există suficient azot, atunci celulele Azotobacter îl asimilează și așa împiedică practic pierderile sale semnificative. În schimb, dacă în sol există mult azot Azotobacter (împreună cu alți microbi din sol) încearcă să scape de excesul său cât mai curând posibil.

10. Căliți răsadurile înainte de plantare cu 2-3 zile, schimbându-le brusc temperaturile. Plantați răsaduri seara sau în zilele înnorate. Țineți cont de temperatura solului la plantarea legumelor în solarii sau în câmp liber.

Beatrice Alexandra MODIGA

Începând cu data de 10 decembrie 2021, inspectori din cadrul aparatului central si teritorial al MADR desfășoară ample acțiuni de control ce vizează verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete.

Astfel, în perioada 10 – 16 decembrie 2021, acțiunile de control s-au concretizat în verificarea unui număr de 581 operatori economici, din domeniul comerțului en-detail cu legume și fructe proaspete (Market-uri/Supermarket-uri/Hipermarket-uri).

În cadrul acțiunilor de control, în cazul unor operatori economici, au fost constatate  abateri de la prevederile standardelor de comercializare pentru fructele și legumele proaspete. Acestea s-au soldat cu amenzi contravenționale în valoare totală de 101.500 lei și 159 de sancțiuni cu avertisment.

Printre neconformitățile constatate se regăsesc următoarele:

  • Lipsa mențiunii originii și categoriei de calitate de pe facturile fiscale emise de furnizorii produselor, în baza cărora operatorii economici comercializează en-detail legume și fructe proaspete;
  • Lipsa etichetării sau etichetarea incompletă a loturilor de legume și fructe (de exemplu: lipsa originii, lipsa categoriei de calitate, lipsa calibrului, lipsa datei recoltării);
  • Etichetele expuse în imediata apropiere a loturilor de legume sau fructe aveau menționate o altă țară de proveniență/o altă origine, decât cea înscrisă pe eticheta ambalatorului și pe documentele fiscale (facturi, avize de însoțire). 
  • Deficiențe de calitate la vânzarea legumelor expuse, fără a corespunde standardelor de comercializare, (de exemplu: produse afectate de mucegai, lipsă prospețime și turgescență, cu umezeală externă anormală, deshidratate).

Lipsa etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, precum și lipsa originii și calității de pe facturile emise de distribuitorii en-gros pot conduce la situația în care unele produse provenite din comerț intracomunitar sau import sunt prezentate drept produse în România. Totodată, lipsa acestor mențiuni reprezintă o informare eronată a consumatorilor.

Informații suplimentare:

Conceptul de standard de comercializare, definit la nivel european, prin intermediul reglementărilor comunitare, stă la baza organizării comune de piață și este determinat de caracteristicile legumelor şi fructelor proaspete prezentate la vânzare.

Controalele de conformitate cu aceste standarde de comercializare efectuate de MADR, ca autoritate competentă, se aplică în sectorul de legume-fructe proaspete și asigură respectarea caracteristicilor comerciale pe care trebuie să le întrunească aceste produse, precum:

  • vizuale (prospeţime, calibru, absenţa defectelor de formă şi culoare);
  • de condiţionare (ambalare, etichetare şi prezentare);
  • organoleptice (gust, aromă, culoare şi textură);

Standardele de comercializare asigură uniformitatea clasificării legumelor şi fructelor proaspete în funcţie de caracteristicile acestor produse, printr-un sistem unic de evaluare, făcând abstracţie de tehnologiile de cultură şi zona de producţie.

Acest sistem de clasificare este utilizat pe întreaga filieră de comercializare, până la consumator, iar categoria de calitate stabilită pe baza caracteristicilor obligatorii trebuie să se regăsească menționată pe etichetă.

Acțiunile de control ale MADR au caracter permanent, se desfășoară pe tot parcursul anului, însă, în perioada sărbătorilor de iarnă, vor avea o frecvență sporită. 

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate în 06.10.2021 includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: „Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele.“

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).

În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.

Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70% la 80% până la 15 octombrie 2022.

A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10%, 8% și 4% în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20%, 16% și respectiv 8%.

O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35% mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Context

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa: https://www.ag-press.eu/news https://ec.europa.eu/commission/presscorner

Teofilia Banu

Ultima zi din luna septembrie a adus la Târgu Frumos un eveniment cu specific de toamnă. Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu primăria orașului și Asociația Producătorilor de Legume Ecoleg Târgu Frumos, a organizat Târgul Legumelor de Iași – Ediția a II-a, pe esplanada orașului.

În cadrul târgului au fost aduse produse locale și s-au prezentat noutățile din domeniu. În acest fel a avut loc un schimb de experiență între legumicultori. Printre standurile cu recolta viu colorată au avut loc ateliere de lucru și concursuri. Alături de legumicultorii din Târgu Frumos au participat și producători din comunele județului Iași. De precizat este și faptul că astfel de evenimente cu specific de toamnă sunt anunțate și în municipiul Pașcani. Pe programul de activități culturale aprobat de Primărie sunt anunțate în perioada septembrie-octombrie o expoziție cu degustare și vânzare de vinuri „MoldoVia“ și un târg de produse agricole tradiționale „Armonii de toamnă“.

Renumitele legume de la Târgu-Frumos au fost vedetele zilei în cadrul unui eveniment dedicat producătorilor locali. Scopul evenimentului a fost de promovare a produselor locale, de prezentare a noutăților din domeniu și de realizare a unui schimb de experiență între legumicultori.

Patria legumelor – bazin legumicol

„Suntem la cea de-a II-a ediție a Târgului Legumelor de Iași, aici la Târgu Frumos, într-un oraș frumos, după cum îi spune și numele, care are o comunitate frumoasă de legumicultori, căreia i s-au alăturat mulți producătorii locali din județul Iași. Ne bucură faptul că la cea de-a doua ediție am reușit să creștem numărul expozanților la cca 30 de legumicultori din șase comune și tot ca un element de noutate avem și două licee cu profil agricol din județul Iași. Este un an agricol bun atât pentru legumicultori, cât și pentru ceilalți fermieri. Nici nu vreau să amintesc de anul agricol 2020, pentru că știm cu toții că ne-am confruntat atunci cu una dintre cele mai mari secete din ultimii zeci de ani“, ne-a spus Gabi Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Orice expoziție trebuie să aibă și o parte de premii, a mai adăugat directorul instituției. „Ne-am propus să premiem cel mai frumos stand, cel mai mare ardei, cea mai mare roșie, să venim cu aceste premii inedite, care vor încuraja legumicultorii. Cu ce produse s-au prezentat producătorii? Cu o ofertă extrem de diversificată, atât pe partea de legume proaspete, cât și pe partea de produse procesate“, a mai adăugat Gabriel Hoha, director Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

Evenimentul a fost realizat cu ajutorul Primăriei orașului Târgu Frumos, instituție care sprijină continuu producătorii locali. De altfel, zona Târgu Frumos, este denumită „patria legumelor“.

Ion Alexa Anghelus, viceprimar Tg. Frumos: „Ne bucurăm pe această cale că reușim să promovăm produsele acestui bazin legumicol din orașul Târgu Frumos, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu minimum posibil prin organizarea acestui târg. Nu numai județul Iași beneficiază de produsele legumicole din Târgu Frumos, ci toată Moldova.“

Asociația Ecoleg, 150 de membri

Eugen Feodorov, director Asociația Ecoleg, declară că nu putea lipsi de la un astfel de eveniment:

„Ne-am străduit să prezentăm celor care au participat legumele pe care le producem noi și care mai sunt la ora actuală pe piață, pentru că tradiția noastră este să producem legume și verdețuri proaspete pe care să le comercializăm doar în piețele agroalimentare. Nu puteam să lipsim din orașul Târgu Frumos, coordonez această asociație de cel puțin 20 de ani. În cadrul asociației avem în jur de 150 de fermieri, care în general cultivă legume și zarzavaturi proaspete pentru piețele agroalimentare din județul Iași și din județele limitrofe nouă. Asociația a fost înființată în anul 2003, la început am fost 15 membri, apoi 60 de membri cotizanți, i-am primit pe toți și oricând îi sprijin pe toți cei care produc legume și zarzavaturi în cadrul comunității noastre din Târgu Frumos.“

În ultima perioadă legumele pe care le produc aceștia sunt ecologice, mai adaugă Eugen Feodorov. „Ne dorim să producem legume ecologice și vrem să intrăm în trendul deja lansat de către comunitatea europeană, și anume ca în perioada următoare toate legumele să fie mai puțin stropite sau protejate cu substanțe toxice, să fie bune atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea omului.“

2021, un an bun pentru legumicultori

2021 a fost un an bun pentru legumicultorii din acest bazin legumicol. „Legumele s-au cerut pe piață, am putut să le vindem cu anumite excepții, din cauza orientării noastre în ceea ce privește legumele pentru sezonul respectiv. Însă mereu învățăm, ne adaptăm imediat și producem ceea ce este necesar pentru piețele agroalimentare, pentru consumatorii atât din județul Iași, cât și din județele limitrofe“, încheie Eugen Feodorov.

Produse în curs de atestare

La Târgul Legumelor am întâlnit-o și pe Elena Bujor din Cotnari, producător local de legume, care a venit la eveniment cu dulceață, zacuscă, siropuri și murături, cele din urmă fiind în curs de atestare. „Compoturi, gemuri, dulcețuri, siropuri, zacuscă, tocană, ghiveci, murături. Produsul de suflet este plăcinta cu brânză tip „poale-n brâu“ pentru care am depus documentația necesară pentru a fi înregistrat ca produs unicat.“

Cătina, vedeta Colegiului Agricol

Vedeta standului de la Colegiul Agricol a fost sucul de cătină și cătina proaspătă. „Vedeta standului nostru este sucul de cătină produs de noi și cătina proaspătă culeasă cu atâta grijă. Sunt pe profilul de agricultură, și vreau să vă spun că mă mândresc cu aceste produse pe care le avem la stand. Eu împreună cu câțiva colegi am strâns cătina, am participat la aranjarea acestui stand pentru târg și suntem bucuroși că reușim să ducem mai departe agricultura ecologică“, ne spune Ariana Monaco, elevă în clasa a XII-a.

Lavanda, produs tradițional

Standul de la Liceului Tehnologic Agricol a fost reprezentat cu brio de produsele specifice liceului, dulceața de ardei iute, dar și cele pe bază de lavandă. „Sunt aici împreună cu colegii mei și elevi ai liceului; bineînțeles că nu lipsim de la astfel de târguri pentru că promovăm astfel produsele specifice liceului nostru. Probabil toată lumea ne cunoaște în primul rând dulceața de ardei iute, care la vremea ei a făcut furori peste tot. Urmează fursecurile cu lavandă, care au ca ingredient de bază lavanda produsă în cultura proprie a liceului. Încercăm să valorificăm pe cât de mult posibil această cultură; elevii noștri o recoltează, realizează aceste săculețe de lavandă, buchete și ne-am dori foarte mult să reușim să extragem niște uleiuri esențiale și să trecem mai departe către o altă gamă de produse pe bază de lavandă. Produsele noastre sunt făcute de elevi, în laboratoarele de industrie alimentară ale liceului“, a adăugat Mihaela Roibu, profesor de industrie alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

În fiecare sezon, agricultorii stau cu sufletul la gură când e vorba de rezultatele culturilor muncite de-a lungul multor ore, zile, luni. Deși, munca în agricultură nu este una ușoară, recoltele pe care le au la final vorbesc de la sine. Abia atunci, aceștia se pot declara satisfăcuți sau nu...

Un fermier fericit

Unul dintre agricultori, Luca Mihai, ne povestește cu entuziasm despre culturile sale: „Am fost pasionat de agricultură încă din copi­lărie, însă visul meu a devenit realitate în anul 2015, atunci când am construit o plantație de 2.000 mp. Mă axez pe 480 de solare, iar culturile pe care le am sunt în strictă dependență de sezon. Cum e și firesc, vara avem roșii, castra­veți, ardei, vânătă, dovlecel, cartofi, iar toamna  semănăm ceapă verde, broccoli, ardel iute și altele. Sunt extrem de mulțumit, roadele au fost așa cum le-am estimat. În vara anului 2020 am avut aproximativ 1-2 tone de roșii, ardei – 400 kg, vânătă – 400 kg. Cu siguranță, la următoarele culturi îmi doresc o producție și mai mare.“

Fără programe de finanțare

Deși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat fonduri europene nerambursabile pentru agricultori, Mihai Luca și-a început activitatea prin investiții proprii: „Am început acest proiect singur, am investit din banii proprii, după care am reinvestit tot ce am câștigat. Acum, câștigurile sunt pe măsură. Precizez că îmi vând produsele exclusiv online și tot aici le și promovez“, a mai adăugat Mihai Luca.

Tehnici de cultivat

Când vine vorba de cultură, fiecare fermier își folosește propriile tehnici și secrete pentru o recoltă cât mai mare. Iar Luca Mihai, pentru a obține rezultatele propuse, folosește în primul rând îngrășăminte organice: „Îngrășămintele organice sporesc producția pe care o avem. Aplicăm îngrășământul biologic la fiecare plantă în parte. În plus, răsadurile sunt produse tot de mine. Obișnuiesc să-mi organizez fiecare sezon în trei părți. De exemplu, la începutul lunii octombrie plantez și spanac, dar și în ultima parte din luna februarie“, a mai precizat fermierul.

Obstacolele cultivatorului

La fiecare recoltă, agricultorul depinde de condițiile meteorologice; acesta se poate confrunta cu secetă sau umiditate prea înaltă, iar recolta suferă un declin. De aseme­nea, un alt obstacol cu care se poate lovi sunt insectele dăunătoare. „Încercăm să avem o recoltă cât mai naturală și să folosim cât mai puține pesticide, de aceea uneori avem pierderi din cauza dăunătorilor. Totodată, de-a lungul timpului a fost dificil cu forța de muncă, sunt tot mai puțini oameni dispuși să muncească în agricultură. Pot să spun că la ora actuală activez doar cu un singur coleg“, a conchis fermierul.

Liliana POSTICA

Cu pasiune faţă de munca pământului, Legume de Probota (județul Iași), o cooperativă agricolă la început de drum, continuă tradiţia de 150 de ani a unui sat. Aceasta a fost înființată de tânărul Robert Zamisnicu în decembrie 2020, cu acordul a cinci membri din satele Bălteni și Perieni, comuna Probota Scopul principal al cooperativei este de a extinde piața de livrare a produselor legumicole, ne spune tânărul.

„Ne dorim să creăm un lanț scurt, producător-consumator“

În comuna Probota se află una dintre fermele care fac parte din cooperativa Legume de acasă – Probota, Aceasta are o suprafață totală de 16 hectare cultivate cu legume, jumătate de hectar în sistem protejat, iar restul până la 16 ha în câmp. „Afacerea a început din pasiune, părinții mei ocupându-se cu agricultura de mai bine de 20 de ani. Princi­pala motivație a înființării acestei coope­rative este determi­nată de faptul că piața de desfa­cere este mult prea mică pentru noi și ne dorim să intrăm în marile supermarketuri, să facem contracte și să eliminăm implicit intermediarii. În portofoliul nostru de produse avem tomate, cultivate în câmp și solarii, ardei gras, Kapia, gogoșar, dar și legume obținute de pe o suprafață de 2.000 mp, aflată la plasa de umbrire“, a precizat Robert Zamisnicu, președintele cooperativei.

Legume de Probota cooperativa agricola

În momentul de față cooperativa are cinci membri care dețin terenuri cultivate atât în satul Bălteni, pe malul Prutului, cât și în satul Perieni. „Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Legume de Probota este de aproximativ 45 ha de legume. Am înființat această cooperative pentru că avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de o altă piață de desfacere decât cea actuală și trebuie să eliminăm intermediarii. În ziua de astăzi este greu să faci totul de unul singur, de aceea cel mai important este să te asociezi și să ai încredere în persoanele cu care lucrezi pentru că așa vine și succesul. Asta este o verigă foarte importantă în procesul de vânzare, în acest model de cooperativă sau în oricare alt mod de asociere. Această formă asociativă ne ajută să valorificăm toată marfa deoarece semnând un contract ne asumăm niște obligații de livrare și, fiind mai mulți producători, putem onora acele contracte. Dacă unul dintre membri nu are cantitatea necesară sau are diverse probleme și nu reușește să recolteze într-un timp optim, ceilalți membri pot suplimenta acea cantitate sau chiar să o înlocuiască în totalitate. Noi ne dorim să ajungem pe mai multe piețe; țelul nostru este, de ce nu, să ne extindem și în afara județului, dar pentru acest lucru este nevoie de timp și de mai multă expe­riență în vânzarea prin această formă de asociere. Este un început pentru noi, nu știm cum funcțio­nează, dar suntem încre­zători că va fi bine“, mai adaugă tânărul.

Doar produsele de calitatea I ajung pe piață

În portofoliul de produse al coope­rativei se găsesc diverse legume, cultivate pe o suprafață considerabilă de teren. „Avem pepeni verzi și galbeni, vinete, în zona noastră acestea au început să fie cultivate pe suprafețe mai mari, tomate și ardei, în câmp și solarii, varză de toamnă, ceapă, rădăcinoase și verdețuri. Legumele, faţă de cultura mare, necesită o atenție sporită. Noi începem producerea de răsa­duri din luna ianuarie, la jumătatea lui februarie se seamănă, se încălzesc sola­riile pentru a se dezvolta plantele, apoi plantăm în câmp și așteptăm într-un final să ajungem pe piața locală. Terenurile aflate în cooperativă sunt împărțite pe două zone. Cea mai mare suprafață o avem pe malul Prutului, unde cultivăm toate legu­mele specificate anterior, dar avem și jumătate de hectar de solarii.

În cadrul cooperativei doar legumele din calitatea I ajung pe piață, iar cele de calitatea a II-a, vorbim de produse care sunt atipice, ajung la fabrica de procesare“, specifică ieșeanul.


„Să fii fermier la 26 de ani reprezintă o mare provocare, dar satisfacția oferită de rezultatele muncii merită întregul efort“, spune Robert Zamisnicu, managing director la Zamisnicu Invest SRL – Legume de Probota, Acesta îndeamnă tinerii să se orienteze către acest domeniu deoarece este nevoie de specialiști care să producă hrană locală, sănătoasă și de calitate. „Cel mai bun sfat oferit celor care vor să activeze în acest domeniu ar fi să meargă să viziteze cooperativele care deja funcționează pentru că sunt foarte multe de învățat de acolo“, a conchis Robert Zamisnicu, președintele cooperativei Legume de Probota, din județul Iași.


Beatrice Alexandra MODIGA

Unul dintre aspectele importante de care se ține cont în tehnologiile de cultură a legumelor este și distanța de plantare. Este necesar ca plantele să aibă suficient spațiu pentru dezvoltare, în caz contrar acestea se alungesc pentru a ajunge la lumină, nu rodesc suficient și apar probleme în ceea ce privește rezistența lor în fața bolilor și dăunătorilor. Recomandările de față vin din partea specialiștilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea“ Suceava.

Cultura Distanţa faţă de alte populaţii ale aceleiaşi specii (m) Faţă de alte culturi
Distanţa (m) Cultivate Sălbatice
Plante autogame (autopolenizare)
Ardei gras şi gogoşar 100 800
300
Ardei iute Ardei lung -
Ardei lung (Kapia) 100 300
800
Ardei gras şi gogoşar Ardei iute -
Ardei iute 100 800 Ardei gras, lung  şi gogoşar -
Tomate 50 - - -
Vinete 100 - - -
Salată 200 - - -
Bame 300 - - -
Mazăre, fasole, bob 50 - - -
Plante alogame (polenizare încrucişată)
Ridichi 1.500 1.500 Ridichi de lună, de vară,
de iarnă
Rapiţă şi muştar sălbatic, ridiche sălbatică
Varză, conopidă, gulii, gulioare 2.000 2.000 Varză albă, roşie, creaţă, de frunze, de Bruxelles, conopidă, gulii Rapiţă şi muştar sălbatic, ridiche sălbatică
Morcov, ţelină, pătrunjel şi păstârnac 1.500 1.500 Morcov furajer şi pătrunjel de frunze Morcov sălbatic şi păstârnac sălbatic
Castraveţi, pepeni verzi şi galbeni, dovlecei şi dovleac 2.000 2.000 Dovlecei faţă de dovleac  şi invers. Pepeni verzi faţă de pepeni furajeri -
Spanac 1.500 1.500 - -
Ceapă, praz 2..000 2.000 Ceapă de apă
faţă de  arpagic şi invers
 
Sfeclă roşie, sfeclă de peţiol 2.000 10.000 Sfeclă de zahăr şi furajeră  
Măcriş, stevie 1.000 - - -
Plante care se înmulţesc vegetativ
Revent 400 - - -
Tarhon 50 - - -
Hrean 10 - - -
Usturoi 50 - - -

D.Z.

Pagina 1 din 5
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti