Având în vedere lansarea intervenției DR 30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, din cadrul Planului Strategic (PS) 2023-2027, în luna octombrie 2023, conform calendarului prezentat în Reuniunea Comitetului de Monitorizare din 7 septembrie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de Management pentru PS 2023-2027, face următoarele precizări:

Tinerii fermieri care intenționează să solicite sprijin financiar prin intermediul intervenției DR 30 și au depus cerere unică de plată la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) ca persoană fizică trebuie să-și schimbe statutul în forma de organizare a activității economice cu care vor să solicite sprijin pentru instalare. Astfel, va efectua transferul exploatației pe noua entitate cu care solicită sprijin în cadrul acestei intervenții, în conformitate cu cerințele intervenție.

Conform reglementărilor legale în vigoare, noua entitate poate fi: persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II), întreprindere familială (IF) sau orice formă juridică de organizare a activității economice, așa cum sunt detaliate în forma consultativă a ghidului solicitantului, disponibil pe site MADR și AFIR .

Este obligatoriu ca transferul exploatației pe noua formă de organizare să se realizeze  înainte de depunerea cererii de finanțare în cadrul DR 30. Doar în acest mod va putea fi îndeplinită condiția de eligibilitate referitoare la obligativitatea ca solicitantul să figureze în sistemul APIA/ANSVSA (după caz), anterior depunerii cererii de finanțare, cu forma de desfășurare a activității economice cu care solicită sprijin prin prezenta intervenție,  prevăzută în fișa acesteia.

Astfel, tinerii fermieri care solicită sprijin financiar prin DR 30 au posibilitatea să solicite în cel mai scurt timp Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură transferul activității economice în noua formă de organizare pentru a se putea încadra în cerințele menționate în ghidul solicitantului.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va utiliza exclusiv semnătura electronică în relația instituțională cu solicitanții și, ulterior, cu beneficiarii de fonduri europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această decizie se va aplica tuturor comunicărilor oficiale pe parcursul derulării Planului Strategic pentru Politica Agricole Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), care va demara în acest an.

Pentru a simplifica fluxurile de lucru din cadrul tuturor etapelor procedurale derulate prin intermediul sistemului informatic, pe întreaga durata de implementare a proiectului de investiție finanțat prin PS PAC 2027, AFIR a dezvoltat o serie de funcționalități care să permită folosirea semnăturii electronice, fără posibilitatea de semnare și încărcare a documentelor prin utilizarea semnăturii olografe.

„La nivelul AFIR suntem mereu preocupați de simplificarea întregului flux procedural și de a face cât mai accesibilă obținerea finanțărilor, precum și implementarea proiectelor de investiții. Noi am creat cadrul administrativ care a permis beneficiarilor fondurilor europene gestionate de AFIR să utilizeze semnătura electronică încă din anul 2018, fiind printre primele instituții publice care a implementat o astfel de măsură. La momentul respectiv a funcționat în paralel cu cea olografă, însă acum suntem pregătiți din punct de vedere al sistemului informatic să o folosim exclusiv pe cea electronică, începând cu primele depunerii ale cererilor de finanțare prin intermediul PS PAC 2027”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Din punct de vedere legal, semnătura electronică calificată este echivalentă cu semnătura olografă. Totodată, este mai sigură, mai rapidă, mai eficientă și aduce reduceri de costuri. Astfel, prin utilizarea semnăturii electronice calificate se certifică identitatea semnatarului și nu mai este necesară deplasarea la sediul Agenției pentru depunerea cererii de finanțare, pentru semnarea contractului de finanțare sau, ulterior, pentru depunerea dosarului de plată.

Precizăm că pentru documentele și fluxurile de lucru aferente proiectelor contractate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, se acceptă și semnătură electronică și cea olografă.

George Ionel Tănasă este unul dintre cei mai tineri fermieri din Iași. Împreună cu părinții exploatează 400 de hectare de teren agricol în comunele Răducăneni și Gorban. Tânărul fermier povestește că cei care i-au dat viață au început să se ocupe de agricultură în anul 2010, după ce au investit banii munciți în străinătate.

„Eu am 100 de hectare de teren agricol, iar părinții mei au 400 de hectare. Cu banii strânși în străinătate, mama și tata s-au întors acasă, au cumpărat câteva hectare de teren agricol, au arendat teren, au luat credite, au văzut că încep să se descurce cu agricultura și au mărit suprafața exploatată. Bazele acestei ferme au fost puse în anul 2010 de către părinții mei, care au început cu 20 de hectare de teren în arendă și au achiziționat un tractor Fendt printr-un credit. Tractorul era foarte puternic față de cele 650 M care erau prin zonă, chiar dacă avea doar 100 cp. Au apărut foarte multe prestări, tractorul mergea zi și noapte în schimburi, cumva acesta a fost saltul. Ulterior, a început să îmi placă ce făceau ei, am învățat ușor-ușor ce e cu agricultura și am ajuns și eu la 100 de hectare. Acum vrem să facem un sistem de irigații performant pentru că avem noroc de sursa de apă de la Jijia și Prut“, specifică tânărul fermier din Iași.

Fondurile europene l-au ajutat să dezvolte ferma din comuna Gorban

George Ionel Tănasă a depus un proiect pentru accesarea fondurilor europene din submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri și a primit suma de 50.000 de euro, cu care a achiziționat un tractor, iar anul acesta are în gând să depună un proiect ce presupune dezvoltare, dar pe altă măsură.

„În total, în ferma noastră se lucrează în jur de 400 de hectare, 100 ha sunt pe firma mea AGRO GIOX, iar restul pe cea a părinților. Pe firma mea au avut un proiect european „Instalarea tânărului fermier“, iar acum vreau să mai fac unul pe dezvoltare, pe măsura 4.1. Am depus proiectul pentru fonduri europene când aveam 18 ani, în 2020. Proiectul a fost aprobat și am primit o parte din bani la scurt timp după selectarea acestuia. Valoarea proiectului este de 50.000 de euro“, mai susține ieșeanul.

Tânărul fermier susține că, în anul 2022, au fost probleme cu prețurile la cereale, dar a avut noroc de faptul că a vândut producția imediat după recoltare.

„Noi dăm producția la Vel Pitar, la Pambac, la cei de la Bunge. În anul 2022 au fost probleme cu prețurile la cereale, dar eu am fost un pic norocos pentru că am vândut producția imediat după recoltare și am obținut prețuri bune, de exemplu 1.650 lei/tona la grâu, un preț accesibil. Anul acesta cultura de toamnă este cât de cât ok, acum aștept să văd și producția, dar cred că o să fie bine“, mai spune tânărul fermier.

George este și student la Facultatea de Agricultură din Iași, în al doilea an de studiu, iar ca să lucrezi în agricultură trebuie să îți dorești foarte mult și să pui suflet în toate, mai spune tânărul.

„Planuri sunt foarte multe, dar să fie sănătate și să ne ajute Dumnezeu că toate se fac ușor, ușor. Ca planuri de viitor, aș vrea să merg pe procesare, ceea ce ține de cereale, să îmi fac o moară, un FNC și multe altele, dar mai văd pe parcurs. Și, cel mai important, să fac irigații. Ca tânăr este greu să activezi în acest domeniu pentru că sunt multe de învățat, dar, dacă vrei să ajungi unde ți-ai propus, nimic nu este imposibil. Am ales să studiez la Facultatea de Agricultură din Iași pentru că am auzit că este o facultate foarte atractivă, dar și pentru că vreau să continui în domeniul agriculturii, deoarece doresc să dezvolt cât mai mult ferma mea, precum și cea a părinților. Studiile nu pot să zic că m-au ajutat în procent de 100%, dar un 80% da, pentru că nu tot timpul ceea ce este în care carte este și pe teren. Dar la facultate învățăm baza și mai ajustăm din mers, să zic așa“, încheie tânărul fermier în județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț BARBU, a semnat decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în cadrul PNDR 2014-2020, ținând cont de stadiul de realizare, de specificitatea fiecărui proiect, precum si de evitarea riscului de dezangajare a fondurilor, cu încadrarea în perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor FEADR, respectiv 31 decembrie 2025.

Tot astăzi, ministrul BARBU a avut o întâlnire cu beneficiarii de investiții, care au fost informați cu privire la prelungirea termenului de implementare a proiectelor. La discuții au participat, de asemenea, secretarul de stat Sorin MOISE, directorul general al AMPNDR Dana REBEGA si George CHIRIȚĂ, directorul general al AFIR.

Decizia a fost luată în baza legislației europene care prevede extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR care expira la 31 decembrie 2023, dând astfel posibilitatea autorităților romane să efectueze plăti  și după sfârșitul acestui an. Din datele deținute de AFIR, în prezent sunt în derulare 3269 contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, aflate în diferite stadii de implementare. Prin prelungirea duratei de execuție a proiectelor, numărul investițiilor realizate prin  PNDR și gradul de absorbție a fondurilor alocate României vor crește.

Prelungirea duratei de execuție a contractelor de finanțare după data de 31.12.2023 se va realiza cu condiția ca stadiul implementării proiectului să fie de minimum 30%, demonstrat prin  plățile efectuate de către AFIR și/sau plățile beneficiarilor către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări.

Prelungirea duratei de execuție se poate acorda pentru o durată de maximum 1 an cu posibilitatea extinderii, dacă este cazul, până la data de 31 decembrie 2025, în funcție de stadiul de realizare a proiectului şi a fezabilității încadrării în termenul final de eligibilitate a cheltuielilor, cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție (condițiile pentru beneficiarii care au primit avans și plată penalități). 

Pentru alte contracte încheiate în baza alocării 2014-2020 (cu excepția tranziției) aferente sub-măsurilor 6.1,9, 16 și cele încheiate în cadrul LEADER a căror durată de execuție aprobată a fost mai redusă față de termenul procedural,  prelungirea se poate acorda până la împlinirea celor 2, 3 sau 5 ani de execuție conform procedurilor în vigoare.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană a rambursat oficial României plăți în valoare de 202,7 milioane de euro (202.746.466,89 €) la începutul lunii iunie 2023. Suma reprezintă contravaloarea plăților acordate prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în primul trimestru al acestui an către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală.

Conform informării primite de la Banca Națională a României (BNR), fondurile europene au fost transferate în conturile statului român în data de 6 iunie 2023 și reprezintă rambursări provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 192,6 milioane de euro (192.569.490,8 €) și din Instrumentul de Relansare al Uniunii Europene (EURI) în valoare de 10,2 milioane de euro (10.176.976,09 €).

„Rambursarea cheltuielilor efectuate de către noi reflectă conformitatea acestora și, mai ales, faptul că AFIR gestionează implementarea și plata proiectelor cu finanțare europeană în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene. Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat tării noastre fonduri europene în valoare de 7,85 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate de AFIR.”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Sumele solicitate prin declarația de cheltuieli aferentă primului trimestru din acest an în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023 și rambursate de către Comisia Europeană sunt aferente plăților efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cât și plăților compensatorii pentru măsurile de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).   

Sursa: afir.ro 

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În această etapă este pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru intervențiile DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile, așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului” a declarat Directorul general AFIR, George CHIRIȚĂ.

Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe (75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare).

Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În vederea lansării sesiunii de primire a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului aferent submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor” pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) din cadrul măsurii 19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, finanțată din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

 Obiectivul principal al acestei submăsuri vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală (GAL).

Totodată, prin submăsura 19.1 sunt vizate acțiuni de construcție instituțională și de creare de rețele, cu scopul de a pregăti și de a implementa o strategie integrată de dezvoltare locală pentru o anumită zonă.

Sprijinul pregătitor se acordă până la suma maximă de 30.000 de euro, astfel: cheltuieli pentru animarea teritoriului, acordate în funcție de numărul de locuitori existent la nivelul teritoriului vizat, respectiv 0,22 euro/ locuitor, dar care nu vor depăși 15.000 euro și cheltuielile legate de elaborarea strategiei care se vor încadra în cel mult 15.000 de euro, indiferent de mărimea teritoriului și de populația acoperită de SDL.

Sprijinul pentru această submăsură este de 100% nerambursabil. În cadrul acestei submăsuri nu se acordă avans. Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizează în maximum două tranșe de plată. Sprijinul pregătitor finanțat în cadrul submăsurii 19.1 se adresează parteneriatelor privat – publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

Toți cei interesați pot consulta Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul www.afir.info, la Investiții PNDR/ LEADER, în pagina dedicata submăsurii 19.1 „Sprijin pregătitor”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a transmis la sfârșitul lunii ianuarie 2023 către Comisia Europeană solicitarea pentru decontarea a 276,8 milioane de euro (276.835.617 €). Această sumă reprezintă contravaloarea plăților acordate din bugetul național în anul 2022, în perioada 16 octombrie – 31 decembrie, către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții eligibile în agricultură și în mediul rural, dar și pentru măsurile de mediu și climă.

Declarația de cheltuieli transmisă Comisiei cuprinde totalul plăților efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în trimestrul IV din 2022 către beneficiarii proiectelor de investiții și ai plăților directe și compensatorii. Plățile au fost efectuate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu suma de 261,2 milioane de euro, precum și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu 15,6 de milioane de euro.

Conform procedurilor de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, declarația de cheltuieli aferentă perioadei 16 octombrie – 31 decembrie 2022 a fost încărcată direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și CE, urmând ca, după verificarea sumelor din declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Precizăm că, până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,6 miliarde de euro pentru investiții realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală în intervalul 2014 – 2022.

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

Preocuparea constantă pentru protejarea mediului prin măsuri concrete care să contribuie direct și decisiv la reducerea poluării a determinat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să demareze procesul de verificare și de eliminare a tuturor mașinilor, echipamentelor și utilajelor din Baza de date cu prețuri de referință (BDPR) care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare sub Etapa V/ Tier V/ Stage V. Normele sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/ 1628[1].

De asemenea, în acord cu noile angajamente asumate pentru implementarea Planului Național Strategic, AFIR va accepta includerea în BDPR doar a elementelor care au norma de poluare de minim Etapa V.

„Protecția mediului este o preocupare constantă pe care o avem în ceea ce privește investițiile pe care le sprijinim financiar și este strâns legată de strategiile pe care Uniunea Europeană le are în acest domeniu. Banii europeni aduc nu doar calitate, ci și tehnologii moderne care să țină cont de potențialul de afectare a naturii. Eliminarea echipamentelor, mașinilor sau a utilajelor cu norme de poluare depășite este esențială pentru protejarea mediului și a sănătății umane. În plus, acestea sunt adesea mai puțin eficiente, ceea ce înseamnă un consum mare de energie”, a precizat George CHIRIȚĂ, Director general AFIR.

În urma verificării fiecărui element, experții AFIR le vor șterge direct pe cele neconforme din Baza de date cu prețuri de referință și vor notifica traderii, în acest sens.

Baza de date cu prețuri de referință include în acest moment peste 41.000 de elemente distincte care pot fi consultate on-line pe www.afir.ro, fiind astfel un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând considerabil procedura de achiziție – beneficiarii pot achiziționa produsul dorit fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Pentru a răspunde realităților din piața de profil, AFIR a modificat Ghidul BDPR și în ceea ce privește actualizarea prețurilor. Astfel, actualizarea prețurilor se va realiza o dată la 6 luni pentru fiecare marcă per trader, în limita a 5%, cu aprobarea conducerii AFIR și la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris elementele respective în Baza de date. Respectivul trader trebuie să însoțească solicitarea și de un tabel cu informațiile actualizate care au fost anterior verificate de experții din cadrul AFIR.

Procentul maxim acceptat al variației prețului este de 5%, chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a prețurilor este mai mare de 6 luni.

Actualizarea prețurilor cu un procent mai mare de 5% se acceptă numai dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător (fie prin semnarea tabelului cu noile preturi, fie sub forma unei informări oficiale privind procentul de creștere) sau dacă este necesară corectarea unor erori produse la transmiterea informațiilor către AFIR.

^[1] Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 şi (UE) nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE.

Sursa: afir.ro

Autoritățile publice locale care derulează proiecte de investiții cu fonduri europene nerambursabile în dezvoltarea mediului rural au obținut sprijin financiar pentru 2.428 de proiecte de investiții, prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, investițiile finanțate în perioada 2015 – 2022 prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) vizează infrastructura de acces agricolă, infrastructura de alimentare cu apă și canalizare, cea rutieră și socială, precum și protejarea patrimoniului cultural.

Pentru investițiile de utilitate publică, AFIR a primit solicitări online pentru 3.518 proiecte de investiții în valoare 2,84 miliarde de euro. În urma procesului de evaluare și de selecție, AFIR a încheiat 2.428 de contracte de finanțare pentru proiecte de utilitate publică în valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii publici ai FEADR depășesc 1,3 miliarde de euro, până în prezent.

„Dezvoltarea rurală se realizează în egală măsură prin investițiile beneficiarilor privați, precum şi prin proiectele autorităților publice. Cele două categorii de solicitanți se completează şi se sprijină reciproc. Solicitările de finanțare pe care AFIR le-a primit prin PNDR pentru utilități publice indică clar o nevoie mult mai mare de investiții în acest sector, dar și o capacitate de absorbție foarte mare a fondurilor europene. Chiar dacă fondurile disponibile nu acoperă necesarul de investiții din mediul rural, putem observa că sprijinul financiar, pe care l-am avut la dispoziție și pe care l-am acordat integral, aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Fondurile europene acordate prin intermediul AFIR au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea mediului rural și implicit la un nivel de trai mai bun pentru locuitorii de la sate.

Cu finanțarea disponibilă prin AFIR, sunt acum în curs de modernizare 3.458 de kilometri de drumuri comunale (o distanță echivalentă cu drumul între București și Madrid) și s-au înființat sau modernizat alți 1.257 de kilometri de drumuri agricole. De asemenea, s-au realizat 1.735 de kilometri de rețea de alimentare cu apă și 2.967 de kilometri de rețea de canalizare. Astfel, ca urmare a acestor investiții, peste 4 milioane de locuitori beneficiază de proiectele de infrastructură de bază și de acces din mediul rural.

Totodată, cu fonduri europene din PNDR, s-au înființat și modernizat 255 de grădinițe, 40 de creșe și centre de tip after-school și 22 de instituții de învățământ secundar superior, filiera tehnologică a școlilor profesionale. Fondurile derulate prin AFIR au contribuit la reabilitarea a 610 cămine culturale și 55 de monumente din patrimoniul cultural de interes local.

Din totalul investițiilor de utilitate publică finanțate prin AFIR, în zona montană s-au realizat 880 de kilometri de drumuri comunale, 222 kilometri de drumuri agricole, aproximativ 1.300 kilometri de rețea de apă și apă uzată. Cu fonduri din FEADR s-au înființat și modernizat 72 de grădinițe, 7 creșe și after-school-uri și 4 instituții de învățământ secundar superior. AFIR a mai finanțat în zona montană și restaurarea a 185 de cămine culturale și 18 monumente din patrimoniul cultural de interes local.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

O investiție finanțată prin AFIR cu fonduri europene în valoare nerambursabilă de 493.982 de euro vizează protejarea patrimoniului cultural din mediul rural și este realizată de comuna Siculeni, din județul Harghita, prin submăsura 7.6 din PNDR 2020.

Prin proiect se propune modernizarea, renovarea și dotarea căminului cultural din  comuna Siculeni prin renovarea clădirii și prin amenajarea curții exterioare.

Astfel, la parter, s-a mărit holul principal prin reamenajarea grupurilor sanitare pentru public, s-a renovat sala de spectacole, s-a realizat o scară secundară de evacuare, s-a reamenajat bucătăria conform unei funcționări de tip catering cu intrare proprie (depozit, spălătorie vase și vesele, zonă pentru servire, bucătărie, vestiar filtru, depozit materiale de curățenie, depozit pentru băuturi), s-a reconstruit scena cu o suprafață mai mare față de anterioară, s-au reconstruit grupurile sanitare.

La etaj, s-au amenajat săli pentru întruniri cu balcon spre strada principală și o lojă spre sala de spectacole, vestiare separate cu grupuri sanitare aferente și o sală pentru probe.

La exterior, s-a modernizat anvelopa clădirii (reabilitare termică, reconstruire acoperiri de acces), s-a intervenit inclusiv la aspectul exterior al clădirii, s-a amenajat pe teren o parcare nouă în spatele terenului de sport cu un număr de 16 locuri și s-au montat panouri fotovoltaice. De asemenea, prin proiect au fost modernizate instalațiile termice și cele de ventilare.

Sursa: https://www.afir.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat 253,25 milioane euro, fonduri europene, în contul deschis la Banca Națională a României, în data de 13 decembrie 2022. Suma reprezintă rambursarea de către Comisia Europeană (CE) a cheltuielilor aferente contribuției externe nerambursabile a Uniunii Europene la finanțarea PNDR 2014-2020, pentru cheltuielile efectuate de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), în cursul trimestrului III al anului 2022.

Prin adăugarea acestei plăți la încasările din perioada ianuarie–noiembrie anul curent, valoarea totală a sumelor intrate în agricultura României în cursul acestui an se ridică la 2,87 miliarde euro. Această sumă reprezintă contribuția UE la finanțarea PNDR 2014-2020 din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și EURI, precum și cea corespunzătoare finanțării plăților directe și măsurilor de piață finanțate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA).

Printre cele mai apreciate obiective de patrimoniu se numără bisericile și mănăstirile pe care adesea le vizităm cu pioșenie și le admirăm pentru tot ceea ce reprezintă. Ne atrag atenția de cele mai multe ori acele sfinte lăcașe cu o istorie aparte, cu semnificație pentru o anumită zonă și a căror importanță nu se diminuează odată cu trecerea timpului. Însă amprenta anilor devine vizibilă și majoritatea au nevoie de restaurări costisitoare, motiv pentru care multe dintre ele au nevoie de intervenții cât mai rapide. Veștile bune au apărut în această toamnă, atunci când Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat faptul că mai multe obiective de patrimoniu sunt incluse în trei rute din cadrul Programului „România atractivă“, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și vor fi restaurate prin intermediul a 18 contracte în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Trei rute importante

„Cele 12 rute turistice și culturale pe care le finanțăm prin Componenta 11 – Turism și Cultură a PNRR pun în valoare acea Românie profundă și autentică de care suntem mândri, parte a patrimoniului cultural european. Semnăm contractele de finanțare pentru ruta Mănăstirilor, ruta Bisericilor de lemn și ruta Sfântului Ladislau, care înseamnă investiții de peste 23 de milioane de euro pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu și promovarea acestora într-un mod integrat, în rute cultural-turistice care să atragă vizitatori din țară și din străinătate. Am încredere că parteneriatul pe care l-am construit cu autoritățile locale și cu reprezentanții cultelor va adăuga valoare acestor investiții, în beneficiul comunităților locale și al României“, a declarat la evenimentul de semnare a noilor contracte ministrul Marcel Boloş.

Trei rute importante au fost conturate, fiecare având alocat un anumit buget. Astfel:

• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei: 11.52 milioane de euro;
• Ruta bisericilor de lemn: 3,54 milioane de euro;
• Ruta Sfântul Ladislau: 8,40 milioane de euro.

Moldova și Bucovina sunt vestite pentru mănăstirile lor, turiștii alegând aceste destinații mai ales pentru a ajunge să le viziteze. Investițiile vizează restaurarea și promovarea celor mai reprezentative mănăstiri din Moldova, între care Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Slatina sau Mănăstirea

„Sf. Trei Ierarhi“ din Iași.

Următoarea rută vizează bisericile de lemn pentru care țara noastră este atât de faimoasă la nivel internațional. Mai mult decât atât, valoarea arhitecturală și modul în care lemnul a fost lucrat reprezintă o adevărată bogăție culturală care nu doar merită apreciată, ci și păstrată cât mai mult timp posibil. În cadrul acestei rute sunt vizate zece biserici de lemn din județele Suceava, Vrancea, Neamț, Iași, Botoșani și Mehedinți. Pe lângă restaurarea acestora, atât de necesară de altfel, se urmărește și o mai bună promovare prin care fiecare sfânt lăcaș să devină mai vizibil pentru turiști.

Despre ultima rută, ruta Sfântul Ladislau, se spune că  merge pe urmele regelui cavaler  cu același nume, ce a rămas în memoria culturală prin legende, povești și pelerinaje. Se urmărește restaurarea unor locuri legendare și arii naturale excepționale din județele Bihor, Covasna și Harghita.

Județul Suceava, fonduri importante

Printre lăcașele din județul Suceava care au primit finanțare se numără și Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Arbore, dar și bisericile de lemn din satele Botoșana și Colacu.

„Este o continuare a sprijinului acordat monumentelor istorice din județul Suceava pentru consolidarea și păstrarea lor. Consiliul Județean se angajează prin acest parteneriat să promoveze rutele culturale ale bisericilor din lemn și ale mănăstirilor din județul Suceava. Promovare înseamnă organizarea de evenimente, organizarea de trasee turistice, materiale publicitare, pentru a crește numărul de turiști. (...) Dacă ne referim la Mănăstirea Slatina, Consiliul Județean a finalizat modernizarea drumului județean Mălini – Slatina și pregătește modernizarea care să lege Slatina de Gura Humorului prin Valea Moldovei. Pentru Mănăstirea Arbore, ctitorie a hatmanului Luca Arbore, Consiliul Județean a modernizat drumul care face legătura cu localitatea Arbore și pregătește organizarea de evenimente culturale pentru promovarea mănăstirii de la poalele Obcinei Mari“, a declarat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Turism și cultură

Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în Componenta 11 sunt alocate peste 100 milioane de euro pentru promovarea turismului și a culturii. În total, 12 rute vor avea parte de finanțare:

- Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate;

- Ruta curiilor din Transilvania – 25 de obiective promovate, 5 curii restaurate;

- Ruta culelor – 15 obiective promovate, 5 cule restaurate;

- Traseul gastronomiei tradiționale românești – 30 de obiective promovate;

- Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate;

- Ruta bisericilor de lemn – 30 de obiective promovate, 10 biserici restaurate;

- Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 30 de obiective promovate, 5 mănăstiri restaurate;

- Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate;

- Ruta castrelor romane – 20 de obiective promovate, 5 castre restaurate;

- Ruta cetăților – 30 de obiective promovate, 5 cetăți restaurate;

- Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 30 de obiective promovate, 30 de obiective restaurate (gospodării);

- Ruta satelor cu arhitectură tradițională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiționale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradițională.

Larissa DINU

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

Dana Chistol este o tânără din județul Iași care, de câțiva ani, se ocupă de afacerea părinților, legumicultori de profesie. Anul acesta a obținut 60.000 de euro, fonduri europene, pentru a dezvolta ferma de la Probota.

Ieșeanca face parte din tânăra generație de legumicultori care vrea să aducă un suflu nou acestui domeniu, tot mai dezvoltat în ultimii ani. Tânăra își amintește că avea doar 5 ani când a descoperit „microbul” agriculturii. Acum cultivă ardei, roșii, pepeni, varză, vinete, și cartofi pe aproximativ 15 hectare și are și câțiva stupi de care se ocupă împreună cu familia sa din comuna Probota, județul Iași.

„Meseria de agricultor este destul de grea pentru că sunt foarte tânără și mai am de învățat, dar am norocul că mă ajută părinții mei. Întotdeauna mi-am dorit să am propria afacere și îmi doresc din tot sufletul să profesez în agricultură“, ne spune Dana. Dar tânăra a dorit mai mult... Astfel, a reușit să obțină fonduri europene în valoare de 60.000 de euro și a trecut la următorul nivel în ceea ce privește legumicultura, respectiv procesarea unei părți din legumele cultivate, proiect care este în derulare încă din vară, cu finalizare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui proiect își dorește să-și dezvolte ferma de familie.

„Foarte multe legume se pierd, dar, cu ajutorul utilajelor, acestea vor fi valorificate. Doresc să dezvolt ferma și să produc suc de tomate și murături. M-am consultat cu părinții și am decis că așa e mai bine. Serele reprezintă o soluție mult mai bună și asta vrem să facem. Mi-am propus să mă dezvolt și pe partea de legumicultură, în spații protejate, pentru că e mai ușor să controlezi investiția. Împreună cu familia mea lucrăm 15 ha în localitatea Probota, unde avem roșii, ardei gras, vinete, ardei kapia, pepeni verzi și varză. Pe lângă agricultură, am dezvoltat pasiunea pentru apicultură. Împreună cu familia mea deținem 45 de stupi, apicultura fiind o meserie foarte frumoasă și interesantă, dar necesită multă răbdare și atenție. Pentru mine agricultura este o provocare continuă datorită faptului că există foarte multe riscuri, dar experiența și sprijinul părinților mei m-au ajutat“, mai specifică, Dana Chistol.

Fermierii și întreprinderile ce derulează afaceri agricole vor mai putea obține în 2022 fonduri europene pentru realizarea de investiții, precum și pentru asigurarea capitalului de lucru. Cele mai importante finanțări nerambursabile sunt oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar fermierii pot accesa și alte fonduri nerambursabile în acest an.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lansează în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2022 sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole, prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile europene alocate sunt în valoare de 48 de milioane de euro, împărțite în trei componente, după cum urmează: 30,5 milioane de euro sunt disponibile pentru înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing (ca și componente secundare). Pentru înființarea, extinderea și modernizarea pepinierelor, inclusiv condiționare și marketing (ca și componentă secundară) sunt alocate 7,5 milioane de euro în această sesiune. De asemenea, alte 10 milioane de euro sunt puse la dispoziția solicitanților pentru achiziția utilajelor de recoltare (modernizarea exploatației).

Sprijinul public nerambursabil acordat prin aceasta submăsură este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și poate ajunge până la 90%. Valoarea fondurilor acordate prin submăsura 4.1a este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.500.000 euro, în funcție de tipul investiției și de beneficiar.

Pragurile de calitate lunare încep, în prima lună de sesiune, de la 90 de puncte pentru componenta înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, respectiv 85 de puncte pentru componenta achiziție utilaje de recoltare și de la 60 de puncte pentru înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing și scad treptat până la pragul minim de 15 puncte pentru toate componentele.

Precizăm că, pentru prima dată, modalitatea de repartizare a fondurilor neutilizate din cadrul unei componente către componenta sau componentele supralicitate se va face în ordinea prestabilită în urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prima opțiune pentru realocarea fondurilor neutilizate este componenta de înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, cea de-a doua opțiune este achiziția utilajelor de recoltare, iar cea de-a treia opțiune vizează componenta de înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing.

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 septembrie 2022, ora 9:00. Termenul limită de primire a solicitărilor de finanțare este 12 decembrie 2022, ora 16:00.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista viitorilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au solicitat finanțare în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.1 (pachetul 4.1.5), în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (plante proteaginoase) și în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 6.3 (zona montană).

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse online în cea de-a treia etapă a sesiunii deschise pentru submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole), au fost selectați pentru finanțare 165 de fermieri care s-au încadrat la pachetul 4.1.5 (investiții în zootehnie – producție primară, condiționare și marketing). Pentru acești fermieri s-au alocat din PNDR o sumă în cuantum total de aproximativ 139 milioane de euro.

În cadrul aceleiași etape a sesiunii, au fost depuse 237 de cereri de finanțare (în valoare de 191 de milioane de euro), din care, pe lângă cele 165 de cereri selectate pentru finanțare, au fost declarate eligibile și alte 17 cereri, dar fără finanțare, din cauza epuizării fondurilor disponibile. Alte 53 de cereri de finanțare nu au îndeplinit condițiile pentru a fi declarate eligibile (49 proiecte sunt neeligibile și 4 neconforme) și alte două cereri au fost retrase.

De asemenea, AFIR a publicat Raportul de selecție lunar pentru etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (Sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole) pentru plante proteaginoase. Pentru investițiile în procesarea, au fost selectate 18 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro, cu care AFIR va încheia în perioada următoare contracte de finanțare. În total, în această etapă, au fost depuse și evaluate de către experții AFIR 36 de proiecte însumând peste 33 de milioane de euro, din care, suplimentar celor 18 proiecte selectate, 7 proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, 7 cereri de finanțare au fost declarate neeligibile, iar 4 proiecte au fost retrase de către solicitanți.

În același timp, AFIR a publicat și Raportul de selecție lunar aferent etapei a III, 2022, a submăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) din zona montană. Având în vedere solicitările de finanțare depuse și aprobate, fondurile disponibile au fost epuizate integral și astfel că, după finalizarea procesului de evaluare a tuturor celor 119 cereri de finanțare depuse în această etapă, 81 de proiecte, în valoare de 1,2 milioane de euro, au fost declarate eligibile fără finanțare, și alte 34 de proiecte au declarate neeligibile, 2 neconforme și 2 au fost retrase.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și poate fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.