Comisia aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 56 de milioane EUR pentru sprijinirea sectorului porcinelor și a sectorului păsărilor de curte în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 56 de milioane EUR (278,6 milioane RON) pentru sprijinirea sectorului porcinelor și a sectorului păsărilor de curte în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023și modificat la 20 noiembrie 2023, în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru reducerea dependenței de combustibili.

Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unor granturi directe cu valoare limitată. Măsura va fi deschisă crescătorilor de porcine și de păsări de curte care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În special, în cadrul schemei României ajutorul (i) nu va depăși 280 000 EUR per beneficiar și (ii) se va acorda cel târziu până la 30 iunie 2024. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Aici sunt disponibile mai multe informații privind Cadrul temporar de criză și de tranziție, precum și alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a promova tranziția către o economie cu zero emisii nete. După ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate, versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.112165 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară avertizează consumatorii cu privire la pericolul la care se expun consumatorii de carne de porc care nu supun analizei pentru depistarea trichinelozei probe din animalul sacrificat.

Această boală parazitară se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinței omului, cum ar fi: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice – câinele și pisica –, animale din zona silvatică, precum şi porcii domestici, porcii mistreți sau alte specii infestate. Omul se îmbolnăvește numai în urma consumului de carne infestată de porc domestic, cal, nutrie, mistreț, urs etc., la care nu s-a efectuat examen de specialitate de către medicul veterinar în direcția depistării trichinelozei și care nu a fost suficient preparată termic prin frigere, fierbere. Boala apare și prin consumul de preparate crude, prin sărare sau afumare, cârnați, caizer, șuncă afumată și alte specialități obținute din carnea de porc.

imbolnavire cu trichineloza

Pentru a se preveni apariția acestei boli, care uneori poate duce și la decesul consumatorilor, aceștia au obligația de:

– a achiziționa carne de porc numai din abatoare, carmangerii, măcelării sau magazine autorizate sanitar-veterinar și pe care este aplicată marca de sănătate/identificare.

– a efectua controlul sanitar-veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în gospodăriile individuale – porc, nutrie, cal –, precum şi al vânatului comestibil – mistreț, urs – prin examen trichineloscopic.

– a evita achiziționarea de carne de la persoane necunoscute, provenită de la animale sacrificate în condiții improprii sau care este comercializată direct din portbagaj sau la colțul străzii, fără expertiza sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor.

Pentru efectuarea examenului, proprietarul/solicitantul se va prezenta la medicul veterinar examinator cu o probă de carne, recoltată din pilierii diafragmatici și va avea asupra lui Cartea de identitate a proprietarului/solicitantului și crotalia de identificare a suinei/suinelor sacrificate.


Trichineloza este o zoonoză larg răspândită, provocată de nematozi ai genului Trichinella. La om evoluează inițial cu tulburări digestive (greață, colici, diaree, vomă și febră). Acestea apar la 24-48 de ore, după consumul cărnii infestate. După 1-2 săptămâni, din cauza migrării larvelor la nivelul musculaturii apar manifestări precum dureri musculare, tumefierea mușchilor, dificultate în mers, în deglutiție sau masticație, erupții pruriginoase, edeme ale feței (din acest motiv se mai numește „boala fețelor umflate“), cefalee, meningită, modificări EKG, tahicardie.

Simptomatologia este influențată de cantitatea de larve ingerate și de rezistența organismului.

treichinella spiralis


 

MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Valoarea totală maximă estimată a schemei de ajutor de stat este de 126.694.400 lei, echivalentul sumei de 25,6 milioane euro pentru sectorul suin și 151.934.300 lei, echivalentul sumei de 30,7 milioane euro pentru sectorul avicol. 

Cuantumul propus pentru ajutorul de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Coeficienții de conversie sunt prevăzuți în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018, respectiv: 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru suine de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe, 0,007 UVM pentru pui de carne și pui eclozionați, 0,03 pentru pui de curcă și pui eclozionați de curcă, precum și 0,014 UVM pentru tineret de înlocuire și găini ouătoare, tineret de reproducție şi găini rase grele.

Măsura are la bază prevederile pct. 62 din Comunicarea Comisiei Europene de modificare a Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Astfel, se va institui o schemă de ajutor de stat  cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele suin și avicol, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, valabilă până la data de 30 iunie 2024, în scopul compensării pierderilor generate de creşterea preţurilor la furaje, combustibil și alte costuri.

Beneficiari ai schemei pot fi:

a) crescători de suine persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și compeltările ulterioare, care au desfășurat activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023;   

b) crescători de păsări persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și compeltările ulterioare, care au desfășurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023.

Informații suplimentare

CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE :

  • să dețină exploatație/exploatații autorizată/e sanitar – veterinar la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat;
  • să fi desfășurat activitate de creștere și/sau reproducție a suinelor în perioada 1 august 2022 - 31 august  2023 în exploatații autorizate sanitar – veterinar cu un număr minim de animale echivalent unui ciclu de producție per capacitatea exploatației, pentru porc gras și/sau cu un efectiv mediu de minim 30% din capacitatea exploatației, pentru fermele de reproducție;
  • să fi desfășurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023 în exploatații autorizate sanitar – veterinar, pentru cel puțin o serie de pui de carne/pui de curcă/pui eclozionați de găină/pui eclozionați de curcă și /sau cu un efectiv mediu de minim 30% din capacitatea exploatației, pentru fermele de găini ouătoare (tineret și adulte) / pentru fermele de reproducție (tineret și adulte).

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor pentru capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută de beneficiar în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine/păsări.

Valoarea totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 280.000 euro.

Cursul de schimb valutar euro/lei pentru calcularea valorii totale maxime/ cuantumului este cel comunicat de Banca Națională a României la data de 1 august 2023, respectiv de 4,9334 lei/euro.            

Beneficiari potențiali:

250 beneficiari cu 260.000 UVM capacitate de producție sector suine;

310 beneficiari cu 310.000 UVM capacitate de producție sector avicol.

Perioada de depunere este de 30 zile lucrătoare, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar termenul de plată propus este 30 iunie 2024.

Fondurile provin de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2024.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte

În perioada pe care o parcurgem anual între mijlocul verii și toamnă, toți gospodarii din România sunt în campania de recoltare a cerealelor păioase și prășitoare. Din acest motiv, am decis să facem o prezentare tehnică a produselor IBNA, destinate crescătorilor de porci care dețin și cantități mai mari sau mai mici de cereale.

Aceste nutrețuri combinate sunt, așa cum sugerează și denumirea lor, surse concentrate de proteine (necesare în dezvoltarea organismului, creșterea în greutate a musculaturii, desfășurarea reacțiilor metabolice din organism etc.), vitamine (substanțe esențiale pentru menținerea stării de bine a organismului animal) și minerale (dezvoltarea scheletului, menținerea echilibrului electrolitic etc.), însă nu acoperă și necesarul de energie al porcilor. Din această cauză, Furaje Combinate Complementare – FCC (C.P.V.M.)**** trebuie amestecate, în diverse proporții, cu cereale, obținându-se astfel un nutreț combinat complet care poate astfel acoperi necesarul total al porcilor din toate categoriile.

Porcii supuși îngrășării, se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700 - 1.000 g și un CS** de cca 2,5 - 3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25 - 30 kg și terminându-se la o greutate de 100 - 110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestă a animalului.

În afara acestei categorii, la porci mai putem întâlni și categoriile tineret (purceii de la fătare până la greutatea de 25 - 30 kg) și porci de reproducție (scroafe gestante, în lactație și vieri).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii. Pentru a atinge acest deziderat, IBNA a dezvoltat următoarea gamă de CPVM-uri pentru porci:

  • P1 – 35 pentru purcei în greutate de până la 30 kg;
  • P3 – 25 pentru porci la îngrășat;
  • P5 – 30 pentru porci de reproducție.

FCC (CPVM) P 1 – 35

Produsul se adresează purceilor sugari și tineretului porcin cu o greutate vie de până la 30 kg. Cota de participare în nutrețul combinat este de 35%, cu alte cuvinte, la un sac de 35 kg de P1 – 35 se adaugă 65 kg de uruială de cereale. Acest FCC conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, gluten, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

nr17 tabel 1

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform următoarei rețete:

  • P1 – 35 = 35% (sau 35 kg)
  • Uruială de porumb = 65% (sau 65 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

nr17 tabel 2

___________

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu: un ou, un kg carne sau lapte).

**** FCC = Furaj Combinat Complementar/Complet – în funcție de modul administrării.

*** (CPVM) = concentrat proteino vitamino mineral, fiind un furaj combinat complementar de amestec.

FCC P3 – 25

Acest produs se adresează grăsunilor (30 - 110 kg greutate vie) pe toată perioada de îngrășare. Cota de participare în nutrețul combinat este de 25%, adică, la 25 kg de P3 – 25, se adaugă 75 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare și premix vitamino-mineral.

nr17 tabel 3

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

  • FCC P3 – 25 = 25% (sau 25 kg)
  • Uruială de porumb = 35% (sau 35 kg)
  • Uruială de orz = 40% (sau 40 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

nr17 tabel 4

FCC P5 – 30

Acest produs se adresează reproducătorilor (scroafe gestante, în lactație și vieri). Cota de participare în nutrețul combinat este de 30%, adică, la 30 kg de P5 – 30 se adaugă 70 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

nr17 tabel 5

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

  • FCC P5 – 30 = 30% (sau 30 kg)
  • Uruială de porumb = 40% (sau 40 kg)
  • Uruială de orz = 30% (sau 30 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

nr17 tabel 6

Ing. Filip ILIESCU
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Porcinele, alături de broilerul de găină, reprezintă una dintre cele mai importante categorii de animale domestice producătoare de carne datorită eficienței de creștere. La nivel mondial s-a răspândit un număr relativ mic de rase care stau la baza hibrizilor. La nivelul Uniunii Europene sunt folosite cu precădere următoarele: Marele Alb, Landrace, Duroc, Pietrain și Hampshire. Acestea stau la baza realizării tuturor hibrizilor comerciali fie ei tetra- sau tri-liniari. Metoda încrucișării raselor se utilizează datorită faptului că hibrizii manifestă fenomenul de heterozis, definit ca fiind superioritatea productivității hibrizilor față de media productivității raselor parentale.

În general, hibrizii supuși îngrășării intensive se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700-1.000 g și un CS** de cca 2,5-3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25-30 kg și terminându-se la o greutate de 100-

110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestie a animalului.

Drd. ing. Filip Iliescu

0733.679.823

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu, un ou, un kg carne sau lapte).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral, în funcție de necesarul fiecărei categorii.

Nutrețurile combinate IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

tabel 1

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate complete (continuare)

tabel 2

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem industrial

tabel 3

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem gospodăresc

tabel 4

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Furaje inteligente de la Institut

Pentru referințe suplimentare:

Persoană contact: Drd. ing. Filip Iliescu

Telefon: 0733.679.823

Înțărcarea este o perioadă importantă la suine, asociată cu multe schimbări nutriționale, de mediu sau sociale, ca urmare a tranziției de la lapte la hrana solidă, separarea de scroafe, transportul sau alți factori de stres de mediu, cum ar fi: modificări ale temperaturii sau ale calității aerului. Din aceste motive, criza de înțărcare este asociată nu numai cu o scădere a aportului de hrană și a performanțelor de creștere după înțărcare, dar poate afecta semnificativ sănătatea intestinală a purceilor, cu efecte negative asupra structurii și funcționalității tractului digestiv. Înțărcarea declanșează un răspuns inflamator la nivel intestinal, care duce la o alterare a morfologiei și permeabilității barierei epiteliale intestinale, la modificarea compoziției microbiotei și la eliberarea diferiților efectori ai răspunsului inflamator.

În Laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu cu scopul de a contracara stresul de înțărcare și de a îmbunătăți sănătatea intestinală la purcei prin utilizarea unui furaj combinat complet constând dintr-un amestec de deșeuri agroindustriale (șrot de semințe de struguri, șrot de cătină și șrot de in) bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3. În acest scop doisprezece purcei hibrizi TOPIG cu o greutate corporală medie de 11,25 kg au fost distribuiți aleatoriu unuia dintre cele două grupuri experimentale: grupul martor hrănit cu dieta de bază cu porumb și soia (dieta control) și grupul experimental hrănit cu o dietă cu 10% amestec de semințe de struguri, in și cătină într-un raport de 3:4:1 (dieta GFS).

Utilizarea dietei GFS a determinat reducerea semnificativă a concentrației de markerilor pro-inflamatorii (citokinele IL-1 beta și TNF-alfa) și a îmbunătățit funcția de barieră a intestinului prin creșterea expresiei proteinelor de joncțiune (ocludină, claudină 4, claudină 7 și matricei proteice extracelulare) comparativ cu controlul. Prezența GFS în dietă a determinat îmbunătățirea microflorei intestinale benefice (a crescut abundența speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus în conținutul intestinal din intestinul gros, precum și concentrația de acizi propionic și butiric). Rezultatele noastre au arătat că deșeurile agroindustriale bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3 pot fi utilizate în dieta purceilor în criza de înțărcare pentru ameliorarea efectelor negative asociate stresului de înțărcare.

Daniela MARIN

oferta IBNA Balotesti

Vremuri grele pentru veterinarii din Satu Mare, ca de altfel și pentru cei din mai toată țara. Pe lângă numeroasele focare de pestă porcină africană (PPA) care au creat mari dezechilibre economice sectorului creșterii porcului, apar frecvent și alte boli infecțioase și parazitare.

Astfel, 11 cazuri de trichineloză descoperite în ajunul recentelor Sărbători de iarnă la porcii din exploatații non-profesionale sacrificați pentru consum familial, în județul Satu Mare, constituie un semnal de alarmă nu doar pentru medicii veterinari, ci și pentru crescători, dar mai ales pentru consumatori. Un motiv în plus să... cântărim de două ori atunci când ne propunem să procurăm populara carne de porc.

Porcii depistați pozitiv provin din localitățile Turț, Odoreu, Medieșu Aurit și Roșiori. În valoare de aproximativ 28.875 lei și având o greutate totală de aproximativ 1.925 kg, aceștia au fost confiscați și dirijați spre incinerare într-o unitate de ecarisare autorizată sanitar veterinar din județ. Dintre cei 11 porci diagnosticați cu trichineloză, doar 10 erau crotaliați și înscriși în Baza Națională de Date, proprietarii acestora putând fi despăgubiți la valoarea de piață.

Referitor la pesta porcină africană, am aflat de la directorul adjunct al DSVSA Satu Mare, dr. Dan Zeicu, că și în anul 2022 au fost descoperite focare, vreo 14 la număr. Acesta declara la sfârșit de decembrie: „Desfășurăm acțiuni de controale în trafic, împreună cu cei de la poliție, prilej cu care verificăm transporturile de animale vii și produse de origine animală. Din păcate, într-un caz de trichineloză s-a consumat din carnea infestată și noi trebuie să depistăm restul de carcasă ca să prevenim alte îmbolnăviri la om. Apoi suntem atenți și la gripa aviară care evoluează lângă noi, în Ungaria. Țin să precizez că toate animalele vii, inclusiv porcul trebuie să circule doar cu acte sanitar veterinare, altfel amenzile pot fi până la zeci de mii de lei.“

Un focar de PPA poate fi echivalent cu un dezastru economic pentru afacere.

Dr. Dan Zeicu a reamintit câteva dintre obligațiile ce trebuie respectate pentru prevenirea apariției PPA în fermă. Astfel, exploatația trebuie să fie împrejmuită, iar intrarea să se facă doar după o dezinfecție a hainelor, mâinilor, încălțămintei. Apoi se recomandă schimbarea hainelor de stradă cu un halat curat și cizme dezinfectate. Se interzice personalului angajat în fermă să dețină porci în gospodăria proprie sau să intre în contact cu aceștia. Toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate. De asemenea, este obligatorie amenajarea filtrului rutier și a filtrelor sanitare pentru personal, iar accesul în fermă să se facă numai trecând prin acestea. Fermierul trebuie să conștientizeze că respectarea cu stricteţe a regulilor este numai spre binele afacerii.


  • Pesta porcină africană este considerată, în prezent, cea mai periculoasă boală la porc. Perioada de incubație a virusului este între 14 și 28 de zile, dar la porcii din rase specializate de carne din fermele comerciale incubația este de 9 zile, acestea fiind mai sensibile. Nu s-a descoperit încă un vaccin care să-i vină de hac acestui virus extrem de rezistent. Acesta poate fi activ pe o perioadă cuprinsă între 6-10 zile în fecalele de porc, 10 săptămâni în cadavre, 3-6 luni în carnea sărată şi afumată, 6-12 luni în corpul căpuşelor din genul Ornithodoros, 18 luni în sânge la temperatura de 4ºC, 6 ani în sângele congelat și peste doi ani în carnea congelată.
  • Pesta porcină ameninţă industria europeană a cărnii de porc, „primul exportator mondial de porc şi produse pe bază de porc, cu aproape cinci milioane de tone exportate în fiecare an“, sublinia Autoritatea Eu
    ropeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) anul trecut. Confruntată cu un ritm de răspândire pe care l-a calificat drept „alarmant“, EFSA a lansat în 2022 cea de a treia campanie de comunicare cu autorităţile din 18 ţări europene, pentru a-i sensibiliza pe crescătorii de animale, medicii veterinari şi pasionaţii de vânătoare cu privire la modul de propagare a maladiei. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, dar este mortală pentru porci. Boala a apărut în Africa, de unde s-a răspândit în Europa şi Asia, unde a ucis deja sute de milioane de porci şi a modificat industria globală a cărnii de porc şi a nutreţului. Ajunsă în Europa în anii 1960 pentru ca ulterior să fie eradicată, pesta porcină africană a revenit în 2007 prin Georgia.

Anca LĂPUȘNEANU

Adrian Bălăban: „Tot mai mulți fermieri sunt în expectativă“

Sfârșitul de an culminează cu un vârf al valorificării cărnii de porc. În preajma Sărbătorilor de Iarnă, consumul de carne de porc crește și de foarte multe ori prețurile se majorează. Anul acesta, însă, a fost marcat de multe incertitudini, iar marii producători de carne de porc sunt rezervați în a face previziuni cu privire la evoluția sectorului. Adrian Bălăban, președintele Cooperativei de Producție Suine Siliștea, a subliniat însă câteva concluzii ale anului 2022.

Efectele PPA s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României

Reporter: Suntem la final de an agricol. Putem să tragem concluziile legate de evoluția sectorului de creștere a porcilor.

Adrian Bălăban: Efectele Pestei Porcine Africane s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României, iar acest deficit se agravează de la an la an. Anul acesta am importat carne în valoare de aproape un miliard de dolari, având în vedere și deprecierea cursului euro/dolar. Evoluția Pestei Porcine Africane se simte în buzunarul fiecăruia dintre noi. Statul a plătit câteva milioane de euro despăgubiri către fermierii care au avut probleme cu pesta și a cheltuit câteva zeci spre 100 de milioane de dolari pe dezinfectanți, pe ecarisare și analize de laborator, bani pe care îi susținem tot noi. Toate acestea se simt în buzunarul fiecărui contribuabil. Biosecuritatea trebuie văzută într-un context național, nu doar într-un context punctual într-o gospodărie. În momentul în care vom lua măsuri de biosecuritate la nivel național, atunci vom începe să controlăm pesta porcină.

Rep.: Care a fost  anul în care s-au înregistrat cele mai multe pierderi din cauza Pestei Porcine Africane?

A.B.: În 2021 am pierdut ferme de pe tot teritoriul României și din toate categoriile de exploatații, atât unități comerciale mari cu măsuri de biosecuritate excepționale, dar mai ales gospodăriile populației au fost afectate, unde s-au înregistrat aproape 1.500 de focare.

Anul acesta numărul de focare a fost redus

Rep.: În cât timp se recuperează un astfel de decalaj?

A.B.: Este foarte greu de spus pentru că evoluția Pestei Porcine Africane implică mai multe paliere. Avem într-adevăr partea economică, cea sanitar-veterinară, dar și partea social-emoțională, care este foarte importantă în managementul oricărei boli. În momentul în care pierzi un număr mare de animale, cu greu crezi că vei mai putea trece încă o dată prin această situație. Avem foarte mulți fermieri care, în momentul de față, sunt în expectativă pentru că au reușit să supraviețuiască din 2018 și până acum și deodată, în 2021, au fost afectați foarte grav mulți producători de carne de porc. Noi am îmbunătățit măsurile de securitate foarte mult, le-am sporit de la an la an, dar la un moment dat am fost loviți din toate părțile. Efectiv, nu știm ce ar trebui să mai facem. Toți am făcut o retrospectivă, dar, dacă ar fi să mă raportez la mine, nu aș ști să spun ce aș schimba. Nu pot să oferim că mâine ar trebui să fac lucrul ăsta mai bine și, dacă voi reuși, ferma mea va fi protejată. Nu cred că poate nimeni să spună fără echivoc că, aplicând o anumită măsură, va reuși să se ferească de implicațiile apariției pestei.

Rep.: Totuși, anul acesta a fost cel mai blând cu crescătorii de porci.

A.B.: Da. Anul acesta numărul de focare a fost redus, chiar și în perioada în care ar fi trebuit să fie vârful de apariție a Pestei Porcine Africane. Acest lucru ne dă speranțe, dar probabil trebuie să îl vedem într-un anumit context. Eu cred că seceta a fost un factor favorizant pentru scăderea puterii de răspândirii a virusului în mediu, la fel și prețul foarte mare al cerealelor a dus la scăderea efectivelor de animale în gospodării și atunci receptorii pentru viruși au fost mai puțini.

Cererea și oferta stabilesc prețul

Rep.: Care este consumul de carne de porc pe cap de locuitor în România?

A.B.: Conform Institutului Național de Statistică, consumul este de 37,5 kg/cap de locuitor, consumul total de carne de porc la nivel național este puțin peste 700.000 de tone, iar producția internă industrializată este de cca 230.000 de tone de carne de porc. Diferența până la 700.00 de tone este acoperită fie din importuri, fie din producția gospodăriilor tradiționale. Principalii parteneri comerciali sunt Spania, Germania, Ungaria, Olanda, Danemarca, Franța. Importăm din Europa.

Rep.: Toate scumpirile recente se reflectă în costurile de producție. Trebuie să ne așteptăm la o scumpire a cărnii de porc în perioada următoare?

A.B.: Prețul îl face piața. Cererea și oferta decid prețul. Este foarte clar faptul că avem un deficit de carne de porc și acest lucru duce inevitabil la creșterea prețurilor. Această scădere a producției se înregistrează nu doar în România, ci și în Europa, având aceleași cauze, creșterea prețurilor la furaje, inputuri, la energie. Dacă piața va cere mai mult decât se poate oferi, prețul va crește. Aud și eu tot felul de speculații că prețul se va dubla sau tripla, dar sunt pur speculații.


„Costul nostru de producție nu este fix. Ar fi fost foarte bine să fie așa pentru că astfel am fi reușit să îl optimizăm, crescând productivitatea. Sunt foarte multe variabile, așa că este greu de spus un preț corect pentru valorificarea cărnii de porc, o cifră absolută.“


„În momentul de față, spre exemplu, nu știm care va fi prețul energiei. Înainte energia nici nu avea o rubrică aparte în calculele noastre, dar acum lucrurile s-au schimbat. Prețul gazelor este important pentru partea de producție a furajelor. Piața cerealelor este fluctuantă. Rata de schimb valutar este, de asemenea, un factor care ne influențează activitatea.“


Laura ZMARANDA

După 12 ani de existență pe piață, Cooperativa Siliștea Producție Suine poate fi considerată un model de succes. Cum a fost parcursul ei, care este structura actuală și ce planuri de dezvoltare există ne-a spus Adrian Bălăban, manager al companiei Pork&Co.

Structura: 4 ferme de reproducție, 4 îngrășătorii, o fermă de tineret și una de vieri

În 2006, spune Adrian Bălăban, a fost preluată prima fermă de porci de la Căzănești, iar în 2007 a fost populată. De la un nucleu de 600 de scroafe, s-a ajuns la 3.200 de scroafe în 2010. Tot în 2010 a fost înființată și Cooperativa Siliștea Producție Suine. Astăzi are șapte membri producători de porci, ferme de scroafe sau de îngrășat. În cadrul cooperativei există patru ferme de reproducție, trei ferme cu o capacitate maximă de 1.200 de scroafe și o fermă cu o capacitate variabilă, în funcție de planul de afaceri, între 3.500 și 5.000 de capete. În total există cca 9.000 de scroafe pentru reproducție, patru îngrășătorii cu o capacitate de 62.000 de locuri, o fermă de tineret cu 18.000 de locuri și o fermă de vieri unde se produce material seminal pentru fermele cooperativei. „În afară de ferma de la Căzănești pe care am modernizat-o, recompartimentat-o, restul investițiilor sunt greenfield, făcute în ultimii 10 ani. Cea mai recentă investiție a fost făcută într-o fermă de producție cu 25.000 de locuri de îngrășat, pe care am pus-o în funcțiune anul trecut. Tehnologia implementată în ferme este performantă și modernă, dar cu toate acestea prezența tehnicilor în ferme este necesară, mai mult în postura de observator care să se asigure că sunt întrunite condițiile de bunăstare a animalelor. Încercăm să folosim cât mai puțin spre deloc antibiotice în creșterea animalelor, le administrăm doar când este absolut necesar. Investim mai mult în forță de muncă specializată.“

Din punctul de vedere al numărului de scroafe, cooperativa se află pe locul al III-lea în topul producătorilor din țară, iar din perspectiva potențialului de producție pe locul al IV-lea. Capacitatea maximă este de 300.000 de unități purcei sau porci grași vânduți pe an, iar în momentul de față funcționează la 15% din capacitate.

Un sistem de dezvoltare sigur din punct de vedere economic și sanitar-veterinar

Până la finalul acestui an, managerii companiei și-au propus să mai repopuleze o fermă de scroafe, asta înseamnă să mai aducă în producție 1.200 de scroafe. Efectele se vor vedea însă în a doua parte a anului viitor, când vor putea vinde purceii obținuți de la aceste scroafe.

„Anul viitor se are în vedere și repopularea celorlalte ferme de reproducție și în momentul în care se va întâmpla acest lucru vom ajunge la finalul anului 2022, începutul anului 2024 la capacitate maximă de producție. Din momentul în care aduci o scrofiță în fermă și până la momentul în care scoți primii bani de pe urma ei trec 12 luni. În contextul economic actual costurile sunt din ce în ce mai mari, dar încercăm să le manageriem din aproape în aproape. Am fost primii producători specializați de purcei din România. Ferma de la Căzănești nu a avut niciodată o îngrășătorie proprie, toți purceii i-am vândut către alte ferme din afara cooperativei noastre. Celelalte ferme au completat ciclul de producție, dar ele pot funcționa și independent. Am văzut acest sistem de dezvoltare ca fiind cel mai sigur atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere sanitar-veterinar. Am cumpărat un număr relativ mic de animale cu valoare genetică ridicată, undeva la 600-650 de scrofițe inițial, și din acest nucleu ne-am produs scrofițele de înlocuire. Noi colaborăm din 2006 cu un furnizor de material seminal din Olanda “

Evaluarea unui astfel de lot de animale (600 de capete) poate fi undeva între 600.000 de euro și 1 milion de euro. Depinde de genetica pe care vrei să o introduci în fermă și de calitățile acelor animale pentru că toate animalele sunt selectate în baza unui index și, cu cât totalul acelui index este mai apropiat de vârf, cu atât animalele sunt mai scumpe.

„Să nu îți poți valorifica producția este îngrozitor pentru orice fermă“

Nivelul perderilor provocate de Pesta Porcină Africană este greu de stabilit pentru că există atât pierderi directe, cât și indirecte, spune medicul veterinar.

„Am pierdut enorm de mulți bani atunci când fermele au intrat în zona de restricție de mișcare; faptul că nu îți poți valorifica producția este îngrozitor pentru orice fermă. Noi din asta trăim, din valorificarea animalelor către abator și, dacă nu putem vinde, atunci nu avem încasări și nu îmi pot achita datoriile. Am avut și ferme infectate și acolo pierderile au fost parțial compensate de către stat. Spun asta pentru că despăgubirile oferite de stat sunt stabilite la valoarea de piață a animalelor de la momentul respectiv, iar restul costurilor cu ecarisarea animalelor din fermă, dezinfecția fermei și a echipamentelor sunt suportate de producător și sunt cheltuieli semnificative.“

Un focar de Pestă Porcină Africană se stinge după cca 35-40 de zile, numai că reluarea activității  nu este atât de ușoară. În 40 de zile abia dacă poți face dezinfecția obligatorie, apoi ferma intră într-un proces mult mai amănunțit de spălare și dezinfectare pentru că riscul de reapariție a bolii este destul de mare și nimeni nu vrea să se întâmple asta. Atunci repopularea se poate face și după un an, iar încasarea primelor veniturilor este posibilă după încă un an.


  • Din 200.000 de purcei la îngrășat la nivelul cooperativei se obțin 14.000 de tone de carne, producție care pleacă pe piața din România.
  • Cel mai mare producător din România are 40.000-50.000 de scroafe, iar al doilea cca 10.000-12.000 de scroafe. La nivel de țară, producătorii specializați însumează cca 100.000 de scroafe, iar necesarul României doar pentru a asigura autoconsumul este de 30.000-350.000 de scroafe.

Laura ZMARANDA

Interviul pe care ni l-a acordat Adrian Balaban, manager al companiei Porc&Co, are menirea unei radiografii a unui sector important în cadrul zootehniei românești, respectiv creșterea suinelor. Pierderilor cauzate de Pesta Porcină Africană li se adaugă acum presiuni suplimentare, dar producătorii fac eforturi să rămână pe piață.

„Orice deviație în jos a pieței ne poate duce ușor la pierderi uriașe“

Reporter: Sectorul de creștere a porcilor a fost supus în ultimii ani unor presiuni extraordinare cauzate de Pesta Porcina Africană. Cum a fost anul acesta pentru acest sector, mai ales în contextul anului agricol atât de dificil?

Adrian Balaban

Adrian Balaban: În plus față de probleme cauzate de Pesta Porcină Africană a existat și această influență a războiului de la granița noastră care a dus la aceste creșteri necontrolate ale materiilor prime pentru furaje în primul rând. Aceste creșteri ne-au afectat direct. Prețul energiei și al gazelor s-a modificat, dar acest lucru nu a avut un impact atât de important deocamdată. Vom vedea cum va fi în perioada de iarnă. Prețul furajelor s-a dublat practic, iar acest lucru a dus la creșterea costului de producție semnificativ, cu aproape 80% față de anul anterior. Nu ne-am imaginat că vom ajunge în această situație, mai ales că piața porcului în Europa și România este atât de fluctuantă. Orice deviație în jos a pieței în jos în momentul de față ne poate duce ușor la pierderi uriașe.

Rep.: Cum a fost în ultimii ani piața cărnii de porc?

A.B.: A fost ca un carusel într-un parc de distracții. În februarie-martie 2020 aveam aceleași prețuri de vânzare pe care le avem acum, cu o diferență foarte mică, de câteva zeci de bani. Atunci vindeam cu

8,4 lei/kg, acum vindem cu 8,5-8,6 lei/kg. Asta în condițiile în care toate prețurile au crescut și există o inflație de cca 17%, dar care probabil este mult mai mare de atât. Sunt foarte mulți factori care influențează piața, dar impactul cel mai nefericit l-a avut apariția pestei porcine în Germania, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc din Europa. Germania nu a mai putut exporta către țări terțe, iar asta a dus la o reorientare către piața internă europeană, respectiv exportul către țări unde era un deficit, cum este și cazul României. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pentru producătorii locali și la pierderi în producția locală.

„Avem un deficit mare în partea de reproducție și de efective-matcă“

Rep.: Ce măsuri se implementează la nivelul unui stat în cazul unei situații similare celei pe care ați descris-o dvs.?

A.B.: În situația în care suntem noi astăzi, cu un „self sufficient“ de mai puțin de 20% probabil, orice măsură ar lua Guvernul ar fi pentru sprijinirea producției. Nu știu dacă mai există în Europa o țară care să fie în aceeași situație cu noi. Depinde de specificul fiecărei țări, iar România are o specificitate în ceea ce înseamnă creșterea porcului. Avem cel mai mare număr de porci crescuți în exploatații neprofesionale din Europa și acest lucru face și mai dificilă controlarea situației generale din piață.

Rep.: Ce efective de suine avem în sistem industrial?

A.B.: În momentul de față, în sistemul industrial sunt crescuți cca 1.000.700 de porci. Anul acesta vom abatoriza sub 3.000.000 de porci ceea ce, față de vârful din 2016, înseamnă o scădere de 1.600.000 de capete. Este o pierdere cauzată de pesta porcină. Dacă luăm în considerare că, din animalele sacrificate, mare parte sunt purcei importați și porci importați pentru sacrificare directă avem un deficit și mai mare în partea de reproducție și de efective-matcă. O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere, în contextul acesta în care pesta poate apărea de oriunde și oriunde, să investească în ferme de reproducție. Atunci când piața și situația națională vor fi sub un anumit control, cu siguranță și investitorii se vor îndrepta spre acest sector. În momentul în care am reușit să controlăm pesta porcină clasică a crescut și interesul investitorilor și producătorii s-au putut adresa și altor piețe, nu au mai fost doar „prizonierii“ pieței interne, chiar dacă România este în deficit.

„Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie“

Rep.: Sunt eficiente măsurile de control și prevenție a Pestei Porcine Africane implementate în România?

A.B.: Măsurile de control sunt mai puțin eficiente în România pentru că avem un număr mare de porci crescuți în exploatații necomerciale, cu un nivel scăzut de biosecuritate din Europa și vorbim aici de câteva sute de mii spre un milion. Acest lucru face ca diseminarea virusului să fie greu de controlat, oricâte eforturi am face.

Rep.: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a adus la un moment în discuție limitarea numărului de porci crescuți în gospodăriile tradiționale.

A.B.: Da, vorbim despre niște reglementări legale. În legislația românească în momentul de față sunt prevăzute anumite numere de animale care pot fi crescute în sistem gospodăresc. Noi doar am vrut să evidențiem acest lucru pentru că doar controlând mișcarea animalelor la nivelul acestor gospodării, dar și având o evidență a numărului de animale existente într-o gospodărie putem limita extinderea bolii.

Rep.: Credeți că la nivelul omului de rând a fost interpretată corect poziția asociației în privința acestui subiect?

A.B.: Cred că a fost greșit interpretată. Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie, ci de a respecta toți aceleași măsuri de biosecuritate pentru a putea coexista toți pe această piață.

Laura ZMARANDA

„Nu știu dacă pot fi numit fermier în adevăratul sens al cuvântului, dar m-am născut și am crescut din fragedă pruncie într-o gospodărie în al cărei grajd tot timpul au fost animale, vaci, porci, oi, păsări.“ Așa își începe pledoaria Vasile Bădiliță, pădurar de profesie și crescător de porci din rasa Mangalița. Este unul dintre micii fermieri din România care caută soluții pentru a supraviețui într-o piață controlată de marii jucători din domeniu. A ales să crească o rasă cu tradiție în România, dar care, în pofida istoriei și a avantajelor pe care le implică exploatarea sa, nu se bucură de suficientă promovare. Microferma sa din Horodnicul de Sus, Suceava, este un exemplu elocvent al eforturilor pe care familiile din mediul rural le fac pentru a-și asigura venituri decente și pentru a păstra satul românesc așa cum îl știm, cu toate îndeletnicirile sale. Ca o entitate socială cu identitate proprie și economie independentă.

Cum se compensează creșterea lentă și numărul mai mic de purcei fătați

În țara noastră Mangalița este reprezentată prin trei varietăți, și anume varietatea blondă, varietatea roșie și varietatea burtă de rândunică.

„Acum șase ani am cumpărat prima scroafă Mangalița gestantă. Aceasta a fătat trei scrofițe și ulterior am mai cumpărat un vier. Așa am reușit să măresc efectivul până la 130 de exemplare, câte am astăzi. Efectivul pe care îl am variază de la o săptămână la alta pentru că o parte din porci îi comercializez, dar permanent am un nucleu de reproducție care asigură noi purcei. Eu dețin varietățile blondă și burtă de rândunică și pentru fiecare dintre ele am un nucleu de reproducție. Pentru varietatea blondă am cinci scroafe și un vier, iar pentru varietatea burtă de rândunică am 11 scroafe și un vier. Aceste nuclee de reproducție sunt dublate de alte 15 scrofițe, majoritatea gestante, și de alți doi vieri tineri.“

Porcii din rasa Mangalița sunt puțin pretențioși și nu au nevoie de anumite condiții de adăpost, nu necesită o construcție specială, hrana constă în cereale și iarbă vara, iar iarna lucernă uscată. Acestea sunt două avantaje ale creșterii rasei Mangalița. În ceea ce privește dezavantajele, unul dintre ele este faptul că porcii Mangalița au o creștere mai lentă în comparație cu rasele de porci industriale. Practic, ca să ajungă la o greutate de 130-150 kg îi trebuie cel puțin un an și două luni, poate chiar un an și jumătate. Un alt dezavantaj ar fi numărul mai mic de purcei fătați de o scroafă. În cazul microfermei din Horodnicul de Sus media purceilor fătați este 5-6, iar media purceilor înțărcați este de 4-4,5.

Aceste dezavantaje sunt compensate de faptul că producția, carnea, este de calitate, are un gust special și un aspect marmorat. Aceasta conține grăsimi nesaturate precum omega 3 și 6, iar procentul de grăsime la carcasă este mai mare decât în cazul altor rase.

Măsurile de sprijin, suficiente sau nu...

Una dintre măsurile de sprijin din partea statului este subvenția care ajunge la cca. 400 de lei pe an/scroafă reproducătoare. Primești acest ajutor cu condiția să fii membru al unei asociații de profil, scroafele să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală (adică să aibă pedigree), și să menții numărul de scroafe reproducătoare pe o perioadă de minimum cinci ani din momentul realizării angajamentului. Ajutorul de minimis, o altă măsură de sprijin, se acordă tot pentru scroafele de reproducție, doar că aici sunt mai multe condiții de îndeplinit. Ca să beneficiezi de acest ajutor de minimis trebuie să comercializezi cel puțin 4 purcei/cap de scroafă/an la greutatea de minimum 8 kg/cap purcel, iar ferma trebuie să fie neapărat încadrată la forma de Tip A. Din aceste considerente, spune crescătorul, a fost nevoit să facă tranziția de la persoană fizică la întreprindere individuală. Astfel a beneficiat de ajutorul de 1.200 lei/scroafă/an.

„Dacă este suficient sau nu acest ajutor de la stat nu pot spune cu certitudine. Întotdeauna este loc de mai bine, mai ales dacă ținem cont cât de multă muncă implică această activitate, cât de multe piedici întâmpină țăranul român și câte restricții și condiții trebuie să respecte pentru prevenirea PPA. În plus, nimeni nu se gândește la investiția făcută și la costurile cu furajele. Spre exemplu, eu la finalul anului 2020 nu am reușit să vând purceii pentru că nu se încadrau la schema de plăți pentru anul 2020 și nici pentru luna ianuarie 2021. În perioada ianuarie-martie au fost identificate două focare de PPA în zonă, iar comercializarea a fost interzisă. Timp de patru luni am fost blocați din toate părțile. În condițiile acestea ne descurcăm cum putem și valorificăm la prețuri mult sub valoarea produsului. Acum 4-5 ani vindeam un purcel cu 350-400 de lei și așa destul de greu pentru că rasa nu este suficient promovată (ungurii au o adevărată industrie de promovare a produselor obținute din carne de Mangaliță, iar sprijinul de stat se ridică până la 600 de euro/scroafă). Purceii îi vindem după vârsta de 7-8 săptămâni, când deja mănâncă bine, sunt înțărcați, deparazitați.“


„În ferma mea majoritatea scroafelor și vierilor au pedigree, iar pentru purcei se poate elibera adeverință de origine în baza căreia se poate scoate certificat de origine. Prețul pentru un mascul matur mai mare de un an este de 700-800 de euro.“


Porcii de sacrificat din rasa Mangalița se vând cu 15-17 kg în viu.


(D.Z.)

„Un porc liber să se plimbe, să se hrănească după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă cu cea a porcilor din sistemul intensiv de creștere. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerțul autohton nu este pe măsura prețului plătit și toți tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă și poate mai avea acces și la o pășune, unde făcea mișcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmașii noștri să consume o carne sănătoasă.“ Pledoaria de față îi aparține unui tânăr din Oradea, Liviu Fitero, care a pus bazele unei crescătorii de porci crescuți în semilibertate. Spune că modelul acesta i-a fost inspirat de fermierii americani și că intenționează să își dezvolte ferma în baza principiilor acestui sistem.

De ce creșterea în libertate

Liviu Fitero spune că întreaga sa viață a avut legătură cu animalele pentru că în gospodăria bunicilor și a părinților au fost mereu crescute găini, vaci și porci, dar că din anul 2008 a început să ia în serios această ramură a agriculturii și a pus bazele unei crescătorii de porci pe care a încercat să o dezvolte de la an la an.

„Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanțare, dar pentru că îmi doresc atingerea celor mai înalte standarde în viitorul apropiat voi aplica pentru obținerea de fonduri europene prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din PNDR. Intenționez astfel nu doar să modernizez ferma, ci și să deschid o carmangerie cu produse proprii, realizate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece țintesc spre zona bio.“

În ceea ce privește alegerea rasei, acesta spune că a reușit să aducă în țară, prin intermediul membrilor unei asociații de crescatori de Duroc în rasă pură din Ungaria, exemplare Duroc din linia veche și autentică, cu proveniență USA (New Jersey).

„Din 2010 cresc Duroc în sistem liber și semi-liber, exact așa cum o fac și marii crescători americani. Acești porci nu știu ce înseamnă detenția pentru că s-au născut, au crescut și trăiesc în libertate totală, după bunul plac. Acest sistem de creștere este cel mai benefic pentru animale pentru că astfel ligamentele și încheieturile devin mult mai puternice, iar dimensiunile suinelor vor fi mult mai mari față de cele crescute în sistem închis. Acestea își iau din pământ porția necesară de săruri și minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase și de aceea nu au paraziți externi. Astfel, sistemul lor imunitar este extrem de puternic și nu au nevoie de tratamente aproape niciodată pe parcursul vieții.“

Caracteristicile și temperamentul rasei

Tânărul crescător ne-a prezentat și câteva aspecte din istoria rasei Duroc.

„Rasa Jersey Red sau Duroc a fost dezvoltată, în principal, în New Jersey și într-o oarecare măsură în Kentucky de către fermierii anilor 1800 care au adus-o la un standard ridicat de excelență în mai multe direcții. Acest porc era uneori numit Berkshire rosu, dar dacă acest termen este folosit cu vreo referire la Berkshire-ul modern, îmbunătățit, este o greșeală. Cele două rase au destul de puține caracteristici în comun. Cercetătorii de la Benson, Maule & CO din Philadelphia susțineau că „porcii roșii din Jersey“ sunt descendenți din vechiul Berkshire neameliorat deoarece vedeau credibilă descrierea făcută de Youatt vechiului Berkshire. Cu toate acestea, Jersey Red era un porc mult mai «gros» și mai apreciat decât Berkshire-ul modern îmbunătățit.“

Cele mai importante calități pentru care „Roșii“ (Duroc) sunt atât de apreciați sunt greutatea și dimensiunile neobișnuit de mari realizate la costuri reduse, constituția rezistentă, calitățile ridicate ale scroafelor și vierilor de reproducție și rezistența ridicată care nu impunea creșterea lor în regim închis. Porcii Jersey Red (Duroc) au o culoare roșie, predominantă pe tot corpul, iar la maturitate au culoarea roșu închis, dar foarte vie și lipsită complet de alb. Au boturi scurte, capete mici proporționale cu dimensiunea corpului și urechile aplecate. Au un corp lung și masiv, cu cupe adânci și osatură deosebit de solidă. Vor cântări la 12 luni 160-190 de kilograme, iar de la 14 la 20 de luni, 220-350 de kilograme. Porcul din rasa Duroc este docil, cu un temperament calm, prolificitatea este mai mult decât mulțumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înțărcați/ scroafă. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroși deoarece au capacitatea de a îmbunătăți calitățile oricărei rase.

„Voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii vor putea alege“

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial, fiind marmorată, suculentă, iar inserțiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni.

„Acest aspect îl voi scoate în evidență și în proiectul meu de viitor și sunt convins că va avea succes deoarece voi pune la dispoziția tuturor un nou concept legat de comercializarea cărnii de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va fi sacrificat, precum și părțile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii își vor putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau și un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuți după exemplul fermierilor americani. Porcii vor crește în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creștere se vor regăsi în calitățile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele și toate elementele nocive. Totul va fi controlat de supremul arbitru, și anume de natura și voința porcului. Porcii nu vor fi scoși la licitație la 6 luni ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior. (D.Z.)

În prezent, subiectul privind schimbările climatice este unul îngrijorător, acesta fiind legat în mod direct de creșterea concentrației emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă.

Creșterea efectivelor de animale pentru satisfacerea nevoilor de consum ridicate, precum și recentele schimbări în practicile agricole au dus la creșterea fluxului biochimic, în particular a emisiilor totale GES. Aproape jumătate din cantitatea de hrană și apa de băut este transformată în gaze în timpul procesului de producție și în managementul dejecțiilor (Anexa 12693/2015, Bruxelles).

La nivel global, emisiile de GES provenite de la sectorul de monogastrice sunt estimate la 0,7 gigatone CO2 echivalent la porci (9% din emisiile sectorului de creștere a animalelor). Reducerea emisiilor poate fi realizată în mare proporție prin scăderea excretei de azot și a emisiilor de GES. Ca parte a proteinelor, azotul participă la diferite procese metabolice și contribuie esențial la impactul negativ asupra mediului (Hăbeanu și colab., 2020). Așa cum bine știm, formularea corectă a rețetelor de hrană în funcție de cerințele animalelor reprezintă un factor important în reducerea emisiilor de GES deoarece implicațiile acesteia se reflectă în compoziția dejecțiilor (Hăbeanu și colab., 2020). Desigur, creșterea digestibilității nutrienților din hrană, precum și îmbunătățirea performanței animalelor pot contribuii cu succes la reducerea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES.

În cadrul Biobazei INCDBNA-IBNA Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4.) au fost efectuate cercetări recente pe porci (hibridul, TOPIGS) cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, având ca obiectiv diminuarea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES prin utilizarea făinii de fân de lucernă. Lucerna (Medicago sativa L.), datorită conținutului bogat în proteine, minerale și vitamine, este una dintre cele mai cultivate plante furajere din familia leguminoaselor. În România, suprafaţa ocupată de culturile de lucernă oscilează între 136.300 şi 442.000 ha, reprezentând astfel 29,7-31,6% din structura bazei furajere (Schitea și Varga, 2007).

Porcii au fost cazați individual în cuști metabolice cu furajare diferențiată: nutreț combinat clasic (pe bază de porumb, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui) și nutreț combinat clasic cu un adaos de 5% făină fân de lucernă. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea a 5% făină fân de lucernă în rețeta de nutreț combinat destinat porcilor în faza de creștere-îngrășare, performanțele productive nu au fost afectate; mai mult, acestea sunt comparabile cu cele ale porcilor hrăniți cu surse furajere clasice.

Includerea făinii fân de lucernă (5%) în structura rețetei de nutreț combinat a diminuat cantitatea de azot eliminată prin dejecții cu aproximativ 5,60%.

Emisiile de protoxid de azot (N2O), precum și cantitatea totală a emisiilor totale de GES au fost mai mici (˂7,93%, precum și ˂ 7,52 N2O în eq. CO2, respectiv ˂3,10%), la porci hrăniți cu făina fân de lucernă.

Având în vedere calitatea proteinei din făina fân de lucernă, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, cantității de azot excretată și a emisiilor de GES, recomandăm administrarea făinii de lucernă peletizată la un nivel de 5% în hrana porcilor.

Lavinia IDRICEANU & Mihaela HĂBEANU

Atunci când vorbim despre tipurile „moderne“ de porci, caracterizate prin creștere rapidă și strat redus de grăsime, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții optime de întreținere, adăpostire și acțiuni de profilaxie „specifică“ adecvate. O atenție deosebită trebuie acordată cantității și calității diferitelor furaje care participă în structura rețetei, dar și valorificării unor resurse disponibile local. Prezența în hrană a unor combinații variate de materii prime vegetale bogate în nutrienţi şi substanţe biologic active poate contribui la obținerea unor performanțe productive ridicate prin creșterea rezistenţei organismului la anumite boli (Hăbeanu și colab., 2009).

Mazărea furajeră (Pisum arvense L.) se cultivă pentru a fi folosită în hrana animalelor. Deși este apreciată datorită productivității ridicate, cerințelor modeste față de sol, dar și a valorii nutritive comparabile cu cea a șrotului de soia, nu este accesibilă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare (Bărbieru și Niță, 2014; Hebean și colab., 2010; Hăbeanu și col. 2009). Sensibilitatea crescută la fungi, dăunători și implicit la condițiile de păstrare-depozitare a contribuit semnificativ la încetinirea extinderii folosirii acestei materii prime în hrana animalelor de producție (Ignat, 2000). Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri de mazăre furajeră ameliorate, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat care pot contribui la extinderea culturii de mazăre furajeră și implicit la folosirea ei în hrana porcilor.

Lucerna (Medicago Sativae L.) prezintă însușiri agrotehnice deosebite, respectiv producții mari la hectar, durată în cultură de peste 3 ani, capacitate mare de a se reface după cosit, puțin pretențioasă față de condițiile de cultivare. Totodată, contribuie la refacerea fertilității solului prin cantitățile mari de azot și resturile organice care rămân în sol la finalul perioadei de vegetație (Ignat, 2000). După, Thacker și Haq (2008), Seerley (1991), Thacker (1990), introdusă în hrana porcilor, vine cu un aport important de nutrienți, respectiv proteine (în special lizină), fibre, vitamine (A, D, E, K, etc.) și minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier etc.). În plus, potrivit National Research Council (1998), biodisponibilitatea fosforului din lucernă se consideră a fi de 100%, ceea ce aduce un plus de valoare acestei plante. Totuși, este folosită cu precădere la rumegătoare sub diverse forme, respectiv nutreț verde, fân, făină de fân, siloz, semisiloz etc. și mai puțin în hrana porcilor.

Pe fondul acestui context, aducem în prim-plan rezultatele unui test biologic efectuat în Biobaza INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4 ), pe tineret porcin cu o greutate medie inițială de 30 kg, hrănit cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină fân lucernă. În cadrul acestui test s-a urmărit evidențierea efectului amestecului de mazăre și făină din fân de lucernă administrat în hrana tineretului porcin asupra performanțelor productive și a stării de sănătate. Hrana a fost administrată sub formă peletizată. Durata testării a fost de 25 zile. Animalele au fost cazate individual, în cuști de digestibilitate (restricționarea mișcării), în condiții de microclimat controlat.

Rezultatele obținute confirmă faptul că hrănirea porcilor cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină din fân de lucernă nu afectează palatabilitatea hranei și contribuie la obținerea unui spor mediu zilnic de 1,038 kg/zi cu un consum mediu zilnic de 2,52 kg/zi nutreț combinat, fără implicații asupra stării de sănătate a animalelor.

În completare, considerăm că un transfer de informații adecvat despre efectele productive ale celor două surse vegetale, cultivate încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul țării noastre, va deschide noi posibilități de utilizare a acestor materii prime în hrana porcilor ameliorați genetic.

Nicoleta Aurelia LEFTER și Mihaela HĂBEANU

Hrana cu adaos de oleo-proteaginoase și subproduse, cu o structură diferită lipo-proteică și în fracțiuni glucidice, poate reprezenta o metodă eficientă de scădere a azotului excretat, cu efecte implicite asupra mediului.

  • Gazele cu efect de seră (GES) din agricultură reprezintă mai mult de 9% din cele emise, iar din acestea CO2 reprezintă 82%.
  • Managementul azotului este o parte importantă a activităților derulate în fermele de creștere a animalelor.
  • Din totalul nutrienților excretați, azotul reprezintă două treimi.

Un set de studii au fost efectuate la IBNA Balotești pe purcei de 30-60 kg care au fost întreținuți în cuști de metabolism. S-a avut în vedere testarea in vivo a unor tipuri de hrană cu o structură diferită bazate pe participarea în proporții diferite a unor resurse vegetabile disponibile local: 

IBNA tabel

S-a cuantificat excreta de N în funcție de tipul de hrană și cele mai eficiente sunt redate în graficele alăturate:

IBNA GRAFIC

Datele experimentale înregistrate au fost incluse în ecuații de regresie pentru calcularea utilizării nete a proteinei și a valorii biologice a acesteia, a producției de căldură și pentru predicții la nivel de metabolism energetic:

IBNA 2

Mai mult, greutatea corporală metabolică și producția de căldură au fost parametrii de care s-a ținut cont în calculul emisiei prin dejecții a CO2 și a celui exhalat:

IBNA 3


Important de știut !!!

  • Excreta de N depinde semnificativ de aportul de N prin hrană și consumul acestuia, dar și de consumul de lipide.
  • Pe măsură ce consumul de N crește % de N excretat față de ingestă scade, fiind observată o corelație negativă semnificativă.
  • Emisia și exhalarea de CO2 sunt corelate semnificativ cu consumul de celuloză și hemiceluloză, dar nu cu cel de N și lipide.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

În fermele de suine trebuie să se acorde atenție maximă reducerii cantității de azot din dejecții.

Emisiile de CH4, CO2 și N2O sunt de fapt pierderi de azot, energie și materie organică care afectează eficiența și productivitatea, iar nutriția constituie un factor determinant pentru limitarea acestor pierderi.

Conform Reglementărilor CE, tendința în UE-28 este de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de CH4 și N2O sunt reglementate prin protocolul de la Kyoto al Convenției Cadru a Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (1997) la care România este semnatară. Directivele cu privire la nitrați limitează perioada de timp pentru care este permisă aplicarea dejecțiilor și stabilește un standard de 50 mg L-1 pentru NO3 în apele de suprafață și adâncime. Conform acestui cadru legislativ, statele europene membre au implementat la nivel național programe prin care să îndeplinească obligațiile de reducere a pierderilor de NO3 (în apă) și de reducere a emisiilor de NH3 și de gaze cu efect de seră (în aer). Aceste măsuri sunt bazate pe documente oficiale care specifică ultimele cunoștințe științifice și cele mai bune tehnici de reducere a poluării: pentru Practici agricole bune pentru nitrați (CEE, 1991) și, pentru NH3 Document de orientare pentru prevenirea și reducerea emisiilor de NH3 din surse agricole (UNECE, 2014). Conform documentului oficial Document de referință despre cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă de păsări de curte și porci sau BREF (CE, 2003), fermierului i se permite să desfășoare activitate dacă demonstrează utilizarea corespunzătoare a celor mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive (BAT), enumerate și descrise în documentul oficial menționat mai sus.

Ținta fixată pentru 2020, comparativ cu anul de referință 1990, este de 20%, iar până în anul 2030 se preconizează o reducere de 40%.

Într-un an, de exemplu, producţia de azot, în funcţie de animalul crescut în gospodărie şi/sau fermă, este de aproximativ 13 kg/an/cap. La porcii la îngrășat, prin reducerea nivelului de proteină brută din hrană în condițiile asigurării necesarului de aminoacizi limitativi, poate fi redusă, de exemplu, excreta de azot cu 25% până la 50%, depinzând de strategia de furajare, ceea ce conduce la o reducere a pH-ului și implicit a emisiilor de NH3 (Dourmad and Jondreville, 2007). A fost frecvent sugerat faptul că nivelul proteic din hrană poate reduce și nivelul de N2O, întrucât NH3 este precursor în formarea acestuia, dar experiențele din laborator au infirmat această ipoteză (Osada et al., 2011).

Din studiile desfășurate în IBNA Balotești, pe diferite structuri de nutreț combinat, s-a evidențiat faptul că la purcei din categoria creștere-îngrășare (30-60 Kg), la un consum mediu de nutreț combinat de 2,7 kg /cap/ zi, respectiv 71 g ± 14,6 azot/cap/zi, cantitatea de dejecții excretată este de 1,68 kg ± 0,37/cap/zi (cca 60%). Din cantitatea de azot consumată /cap/ zi, o pondere de 35,62 % ± 11,82 este excretată, iar digestibilitatea azotului este de 82,3 ± 8%.

Rețetele de nutreț combinat folosite în testarea biologică au fost pe bază de: i) porumb și grâu cu și fără adaos de mazăre, iar pentru o structură a profilului în acizi grași care să fie benefică sănătății s-a folosit un amestec (3:1) format din mazăre și semințe de in; ii) mei (25%) sau triticale (25%) asociate cu porumb ca ingrediente energetice, iar pentru aportul proteic s-au utilizat semințe de in extrudat și deșeu de nucă de la patiserii (1:1).

Important de știut

Cea mai mică pondere a azotului excretat din totalul azotului ingerat s-a înregistrat la purceii care au avut ca ingrediente energetice porumb și grâu, la care s-a adăugat șrotul de soia ca ingredient proteic clasic. Rețetele pe bază de mazăre și mei au avut, de asemenea, o pondere de 31%, respectiv 32,8%. Valoarea biologică a proteinei utilizate din hrană a fost de 77,89% ± 10,37, iar % de digestibilitate a azotului a fost în medie 46,51%, cu o valoare maximă de 84% la lotul clasic, la lotul cu mei 84%, iar minima de 79% la rețetele cu triticale. Azotul ureic din plasmă înregistrează o concentrație de 14,11 ± 7,09 mg/dL, cel mai mare nivel fiind în cazul includerii mazării boabe în hrană în pondere de 16%, la o înlocuire totală a șrotului de soia.

Un obiectiv principal pentru echipa noastră de cercetători rămâne stabilirea de noi strategii care, aplicate în practica zootehnică, să contribuie la diminuarea concentrației azotului în dejecții prin soluții nutriționale. În egală măsură, se are în vedere identificarea și testarea de noi metode de reducere a poluanților.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).

Legea privind ajutorul de stat pentru crescătorii de Bazna și Mangalița a fost modificată, fiind adoptat recent un nou act normativ ce prevede subvenții în valoare totală de un milion de lei pentru acest an.

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița pot beneficia de ajutoare de stat în valoare de 1.200 de lei de scroafă, pe an, potrivit programului de susținere a acestora, aprobat recent de Guvern.

Plata către fermierii care îndeplinesc toate condițiile eligibile se va face într-o singură tranșă, iar bugetul alocat schemei pentru scroafele din rasele Bazna și Mangalița este de 1.000.000 de lei pentru anul 2020. 

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2020.

Potrivit unui comunicat al MADR, prin actul normativ aprobat se urmărește încurajarea crescătorilor de animale de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea măririi numărului de animale de reproducție deținute, precum și a numărului de produși valorificați de la acestea, cu scopul creșterii efectivelor de porci din rasele Bazna și Mangalița, la nivel național.

Pentru a primi ajutorul de stat, crescătorii de porci trebuie să comercializeze minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap și să respecte criteriile de eligibilitate prevăzute în proiectul de lege.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;

b) producătorilor agricoli persoane juridice.

În prezent, în Registrul Genealogic sunt înscrise 1.658 de scroafe din rasa Mangalița și 278 din rasa Bazna, arată datele Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a primi banii de la stat

Pentru a fi eligibili la programul de ajutor din partea statului, crescătorii de porci Bazna și Mangalița trebuie să îndeplinească anumite condiții.

În primul rând, aceştia trebuie să dețină exploatații agricole înregistrate și autorizate sanitar-veterinar și să aibă registrul individual al exploatației completat și actualizat.

De asemenea, trebuie să aibă scroafe din rasele Bazna sau Mangalița înscrise în Registrul Genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor.

Crescătorii trebuie să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minimum 4 porci/de scroafă/pe an, cu o greutate de minimum 8 kg/cap de purcel. Toți acești purcei dați pentru comercializare trebuie să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

O altă condiție de eligibilitate prevede menținerea efectivului de scroafe cu care crescătorul s-a înscris pe toată durata de derulare a programului.

Se abrogă legea din 2018

Programul de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița a fost modificat prin noua lege, la cererea crescătorilor.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc“, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Vechiul program de susținere a crescătorilor de porci Bazna și Mangalița, schimbat prin noul act normativ, a fost accesat de puțini fermieri deoarece acesta era destul de greu de aplicat.

Potrivit vechiului program, un crescător primea gratis un purceluș din rasa Bazna sau Mangalița, iar cel care dona primea de la stat 250 de lei.

Crescătorul care primea purcelușul trebuia să-l îngrașe și apoi să-l livreze spre comercializare unui abator; abatorul plătea 11 lei pe kilogram.

„La cererea Asociaţiei crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, am schimbat acest program de susţinere întrucât cel vechi era inaplicabil. După cum ştiţi, un crescător primea gratis un purcel din această rasă, cel care dona primea 250 de lei, iar crescătorul care primea gratis purcelul respectiv trebuia să îl îngraşe şi să-l vândă unui abator, iar abatorul era obligat să îl preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur că măsura a fost inaplicabilă şi foarte puţini dintre fermieri au recurs la această schemă de ajutor pentru că erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate fie de către cel care primea, fie de cel care dona, dar în general de către operatorul care trebuia să ia la un anumit preţ dictat. Ne-am gândit la o formulă mult mai simplă, în care în trei ani de zile aceste rase să nu fie considerate cu risc de abandon şi să ajungem ca în registrul genealogic al acestei rase – secţiunea principală să fie peste 7.500 de reproducători. Asta înseamnă că nu mai sunt în risc de abandon“, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.


Mangalița este o rasă creată în urmă cu două secole, prin încrucișarea unor rase de porci originare din Ungaria cu mistreți.

Carnea de porc Mangalița are un conținut pur de grăsime albă, grăsimea acestor porci fiind unică din punct de vedere genetic atunci când porcul este crescut corespunzător.

Grăsimea este bogată în Omega 3, 6 și 9 și are un punct de topire mai scăzut față de carnea altor rase de porci.


Porcii din rasa Mangalița se cresc ușor, nu au nevoie de condiții speciale, se adaptează rapid la condițiile la care sunt expuși, iar crescătorii nu trebuie să investească mult pentru a-i crește.

Au o carne sănătoasă și foarte bună la gust, gustul fiind garantat de creșterea în libertate a animalelor.

De altfel, le place să crească liberi, pe pășuni, în mijlocul naturii.

Sunt erbivori, hrănindu-se cu iarbă, lucernă, mere, varză, porumb, furaje, tărâțe.

Sunt rezistenți la temperaturi joase sau crescute și au imunitate crescută la boli, ceea ce înseamnă că nu este nevoie de cheltuieli cu medicamente sau medici veterinari.

Porcii din rasa Mangalița pot crește în efective reduse, în gospodării, dar și în ferme mari.

La vârsta de un an pot ajunge la o greutate de 80 kg, iar la doi ani pot avea în jur de 100 kg. După această vârstă pot depăși 200 kg, ajungând și la 300 kg sau chiar mai mult.


Și porcii din rasa Bazna se cresc în coteț sau în libertate, pe pășuni, și au o carne gustoasă, marmorată, fragedă, aromată, suculentă, consistentă.

Se adaptează ușor oricăror condiții și pot fi hrăniți cu verdeață – iarbă, lucernă, mazăre etc., dar și cu porumb sau ghindă.

Rasa Bazna a apărut în urma unor încrucișări între Mangalița și Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna din Transilvania.

O scroafă poate făta, în medie, 9 purcei odată, longevitatea productivă fiind de 8-12 fătări.


Simona Nicole David

Ascaridoza este cea mai răspândită boală parazitară a porcilor, indiferent de sistemul de creștere. Aceasta este produsă de Ascaris suum, un parazit intestinal rigid, de culoare alb-roz, cu un corp cilindric nesegmentat și dimensiuni de 15-30 cm. Lunile de iarnă și primăvară reprezintă perioada propice de infestare, iar receptivitatea cea mai mare o reprezintă purceii cu vârsta de 2-4 luni.

Sursa de infestaṭie este reprezentată de porcii bolnavi ṣi cei purtători care contaminează mediul, dar mai ales de scroafele tinere. Infestarea se poate realiza atât la păṣune, cât ṣi în stabulaṭie, odată cu ingerarea apei ṣi a furajelor contaminate. Oul de parazit care conṭine larva ajunge în tubul digestiv al purcelului, de unde va migra spre ficat sau plămân, pentru ca în final să ajungă tot în intestine, în forma adultă. Pe tot acest traseu, larva poate produce diverse leziuni, precum apariṭia unor zone albicioase pe ficat, cu aspect de „pete de lapte“, iar în plămâni pot determina alveolite serohemoragice. Porcii tineri sunt mai receptivi la infestaṭie, rezistenṭa creṣte odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Această boală se caracterizează clinic prin tulburări pulmonare, digestive, nervoase, anemie ṣi slăbire progresivă. Porcii adulṭi sunt purtători asimptomatici, iar simptomele apar doar la tineret.

Semnele digestive constau în balonarea abdomenului, acesta capătă aspect de butoi, constipaṭie alternând cu diaree și polifagie. Semnele generale constau în slăbire, întârziere în dezvoltare, anemie, hipercheratoză ṣi chiar rahitism. Semnele nervoase constau în crize epileptiforme ṣi contracții musculare convulsive care apar în timpul mesei sau imediat după consumul furajelor, urmate de comportament normal. În zona periombilicală apare mâncarimea ṣi se pot evidenṭia fenomene urticariforme. În infestațiile masive pot apărea colici cauzate de ocluziile intestinale sau chiar icterul mecanic atunci când paraziṭii trec prin canalul coledoc.

Combaterea bolii

Diagnosticul va fi pus de către medicul veterinar pe baza semnelor clinice ṣi a examenului microscopic unde pot fi evidenṭiate ouăle de paraziṭi. La necropsie se pot observa cu ochiul liber paraziṭii adulṭi ȋn intestine.

Prognosticul este favorabil în infestaṭiile slabe ṣi moderate ṣi rezervat în infestaṭiile masive. Din punct de vedere economic, prognosticul este nefavorabil deoarece purceii nu valorifică așa cum ar trebui hrana, slăbesc ṣi au întârzieri în creṣtere.

În combaterea acestei boli parazitare se administrează individual, LEVAMISOL sau ROMIVERMECTIN 1% și în furaj se poate administra ROMOXIBENDAZOL pulbere.

romivermectin romoxibendazol Romvac

Pentru a ajuta organismul, putem suplimenta raṭia cu pulberi cu vitamine ṣi minerale precum ROMSTARTER 9 + 1 P, ROMZEOFORT, VITAPREMIX BIO-MOS, VITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

„Sunt multe aspecte ale dezastrului provocat de Pesta Porcină Africană și nu cred că știe nimeni încă la ce sume se ridică. Singurele cifre pe care le știm sunt cele ale despăgubirilor și ale cazurilor apărute. Facem o statistică inutilă, care nu folosește nimănui“, afirmă Ioan Ladoși, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din România. Cronologia evenimentelor declanșate de apariția Pestei Porcine Africane în țară și impactul ei sunt diferite în viziunea interlocutorului nostru prin comparație cu perspectiva autorităților române. Cine are dreptate?

Cifra 5 și Ordinul cu conotații electorale

Rep.: S-a vehiculat în presa de specialitate că Asociația Crescătorilor de Porci din România a solicitat limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie la cinci exemplare.

I.L.: Această afirmație nu a pornit de la Asociația Producătorilor de Carne de Porc. A fost o propunere a tuturor asociațiilor, însă fără precizarea numărului cinci, dar nu am cerut niciodată textual ca numărul maxim de porci crescuți într-o gospodărie să fie cinci. Noi am cerut doar reglementarea cu claritate a dimensionării acestui număr. Pentru că altfel nu avem cum să luptăm cu virusul Pestei Porcine Africane. Suntem pierduți în hățișul numerelor pe care nimeni nu îl stăpânește. Așadar, a fost un act normativ rezultat în urma discuțiilor purtate la Ministerul Agriculturii cu specialiștii lor. Cum s-a ajuns la acest număr și de ce nu a fost 3 sau 7? Nu știm. Bănuim că este legat de autoconsum. Tot ce depășește cifra reglementată de MADR conduce către o acțiune comercială. De asta implementarea unui asemenea Ordin a fost atât de dificilă. Acest Ordin nu este nou, deși el a apărut recent. A fost publicat prima oară în februarie 2019 de către MADR și la două zile după apariția lui a fost retras. De ce? Simplu! Pentru că acest ordin are și conotații electorale.

Cum au acționat alte țări și cât de eficient a fost

Rep.: Individualizarea animalelor din gospodării nu a fost realizată, nu a existat niciun control al animalelor in teritoriu, iar acest ordin care prevede limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie a fost publicat și apoi abrogat. Ce au făcut așadar autoritățile pentru a preveni sau pentru a minimaliza efectele PPA?

I.L.: La una dintre întâlnirile pe care le-am avut la ANSVSA, în momentul în care au apărut cazurile din Moldova, de peste Prut, apoi din Ucraina, aproape de Deltă, i-am întrebat ce vor face și dacă există o colaborare transfrontalieră cu autoritățile din Moldova și Ucraina. Ce planuri aveți, cum încercați să stopați intrarea virusului în țară? Răspunsul a fost unul evaziv, ceva la modul că „ținem legătura cu ei“. I-am întrebat dacă au vreun plan pe frontieră, să se facă verificări împreună cu autoritățile omoloage. „Păi, noi nu avem nicio putere decât după ce boala a pătruns în țară.“ Și le-am spus că ce aud este îngrozitor. Pentru că în contextul acela nu se mai punea problema dacă, ci când intră virusul în România. Și s-a dovedit așa. La vremea respectivă le-am prezentat o idee. Aceea de a face un gard electric la granița cu aceste țări pentru că de aici venea pericolul cel mai mare. Se uitau la mine ca la un nebun. „Dumneata îți dai seama cât costă, ce investiții presupune?“ Le-am spus că nu știu cât costă și că este treaba lor să facă aceste calcule, niște simulări și să vadă cât ne va costa de fapt dacă va intra boala în România. S-a dovedit că nu eram așa de nebun pentru că focarele din Cehia au fost menținute sub control și după aceea eradicate tocmai datorită faptului că au fost ridicate aceste garduri. Pe granița Belgiei (care are focare) cu Franța s-au făcut garduri, iar Danemarca a anunțat că pe toată lungimea graniței cu Germania sunt garduri.

Tratarea termică, singura variantă, însă imposibilă pentru România

Rep.: Și astfel a început dezastrul. Cunoaștem în prezent care este dimensiunea pierderilor suferite?

I.L.: Efectele generale ale lipsei implementării unor măsuri serioase le-am simțit toți. Nu doar cei care au trebuit să eutanasieze animalele au avut pierderi, ci și cei care s-au situat în acea zonă de 10 kilometri față de focare. Acolo pierderile au fost imense. În momentul în care intri în acea rază, din cauza faptului că în satul X într-un coteț a fost descoperit virusul Pestei Porcine Africane, ferma intră într-un blocaj total. Asta înseamnă pierderi majore. Cel care a avut ghinionul să intre virusul în fermă a primit niște despăgubiri care acoperă probabil 60% din pierderea reală. Dar pentru cel care a fost în zonă, și avem destul de multe exemple, cine cuantifică cât este de mare pierderea respectivă și cine îl despăgubește?

Rep.: Ca să fac referire la ceea ce susțineți dvs. că au afirmat autoritățile că „au putere doar în momentul în care boala a intrat în țară“, ce s-a întâmplat după ce virusul PPA a fost confirmat în România?

I.L.: Legea este înțeleasă de autorități cu o totală inflexibilitate pentru că regulamentele europene spun că singura formă prin care poți să valorifici animalele respective este prin tratare termică. Dar autoritățile știu foarte bine că România nu are o astfel de capacitate. Și atunci au băgat capul în nisip și au spus „pe noi nu ne interesează, așa scrie acolo, asta e.“ Nu au fost acceptate derogări de niciun fel. Am zis că putem să luăm probe din fermă în fiecare săptămână, le verificăm, așteptăm un număr de zile și după aceea ne lăsați să ducem porcii la abator. Au spus nu. Doar tratarea termică a fost acceptată ca variantă. Efectele au fost multiple și perverse. În momentul în care ai ajuns în zona roșie automat și prețul scădea pentru că fermierul nu mai putea să negocieze cu abatorul, ci doar să meargă la cel care voia să îi preia animalele.


„Cei care cresc în gospodărie mai mult de cinci porci intră la categoria producători comerciali. Ca atare, trebuie să se aplice aceleași reguli (individualizare, biosecuritate, fiscalizare) atât în cazul fermelor mari, cât și a producătorilor comerciali. Pe OLX se vând mult mai mulți porci decât ne-am închipui, animale care nu sunt  verificate de autorități. Acest comerț pe Internet trebuie reglementat.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea porcinelor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, Ediţia a III-a-2020, aprobat prin Ordinul MADR nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind acordarea plăților, respectiv:

  • condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;
  • completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;
  • angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;
  • respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

urmare apariției, în anul 2018, a cazurilor de forță majoră – pesta porcină africană - noul Ghid al solicitantului aferent Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor conține şi metodologia de calcul pentru efectivele afectate de pesta porcină africană.

Sursa: apia.org.ro

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti