Protecția cerealelor începe din T1!

Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favorabili și restul bolilor pot apărea mai devreme.

Verben™ este un fungicid unic si puternic, special creat și lansat de Corteva Agriscience pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară. Prin utilizarea lui Verben™ în primul tratament T1, beneficiem de puterea curativă și preventivă a celor două substanțe active conținute. Având o plantă curată chiar din T1, putem optimiza schema tehnologică, fără a face rabat de la producție, deoarece planta va fi curată încă din primăvară și va fi mai rezistentă în fața următoarelor valuri de infecție.

O singură lovitură tuturor bolilor importante!

Fungicidul Verben™ este compus din două dintre cele mai bune substanțe active întâlnite la ora actuală (proquinazid și protioconazol). Aceste două substanțe active au un efect sinergic, fiind puse în valoare și cu ajutorul formulării speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar și la temperaturi scăzute, aderență, distribuție uniformă a substanțelor active și rezistență la spălare la o oră de la aplicare. Prin folosirea lui Verben™ în T1 nu mai este nevoie să adăugam în pompă un alt fungicid, eliminând astfel riscul de fitotoxicitate, poluare și incompatibilitate. In testele efectuate de Corteva, Verben™ a dovedit că poate fi amestecat fără a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de creștere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

Cel mai bun în controlul făinării!

Verben™ combate bolile specifice, inclusiv făinarea, chiar și la temperaturi reduse. Testele efectuate de către Corteva au evidențiat faptul că, pe lângă absorbția rapidă în plantă chiar și la temperaturi sub 10 °C, Verben™ combate făinarea și septorioza foarte bine și rămâne activ datorită sinergiei celor două substanțe, chiar și la câteva săptămâni după aplicare.

Datorită mobilității sale în plantă chiar și la temperaturi scăzute, Verben™ acționează înainte ca simptomele să fie vizibile asupra hifelor miceliene care sunt deja prezente în planta de cultură. Verben™ protejează cerealele păioase prin modul său de acțiune, atât curativ cât și preventiv.  Prin formularea și sinergia celor două substanțe active, Verben™ deține controlul bolilor la toate culturile de cereale păioase și în special al făinării.

Verben™, o soluție antirezistență!

Datorită celor două substanțe active, Verben™ este considerat o soluție viabilă într-un viitor în care clasa azolilor va fi dominantă și riscul de rezistență va fi unul foarte ridicat. Prin utilizarea lui Verben™ acest risc este minimizat deoarece ambele substanțe active din Verben™ fac parte din două clase chimice diferite, ce au moduri de acțiune diferite, care vor impiedica crearea rezistenței bolilor.

Dozarea si utilizarea

La grâu și triticale, se poate aplica de la stadiul de înfrățire până la înflorit (50% spice înflorite) BBCH 25-65, în doză de 0,6-1l/ha, doza medie recomandată fiind de 0,75l/ha.

La secară și orz, Verben™  se poate aplica din stadiul de înfrățire până în faza de burduf, BBCH 25-49, în doză de 0,6-1l/ha, doza medie recomandată fiind de 0,75l/ha.

Spectrul de combatere al lui Verben™  este foarte mare cuprinzând boli precum: Erysiphe graminis- Făinarea,  Septoria triticiSeptorioza, Septoria nodorum- Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides – Pătarea în ochi, Puccinia striiformis– Rugina galbenă, Puccinia recondita- Rugina brună , Pyrenophora teres- Sfâșierea frunzelor, Ramularia collo-cygni-Ramularia, Rhynchosporium secalis- Arsura frunzelor.

Prin utilizarea lui Verben™  încă de la primul tratament din primăvară, planta este protejată de bolile specifice cerealelor, fortifiată și pusă în valoare, pentru a oferi producțiile cele mai mari și mai calitative.

Adrian Ionescu

Category Marketing Manager Insecticide, Fungicide & Biologice - Corteva Agriscience RO & MD

VIDEO Verben_Prezentare

VIDEO Verben_Beneficii

VIDEO Eficacitatea fungicidului Verben

VIDEO Verben - Mod de actiune

VIDEO Verben_Rezistenta la ploaie

Dezvoltarea raţională a sectorului de creştere a animalelor şi, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acţiuni sanitare veterinare care vizează ridicarea nivelului de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie, care să garanteze sănătatea populaţiei umane împotriva maladiilor şi infecţiilor, direct sau indirect transmisibile între animale şi de la animale la om.

În perioada actuală, în lumea globalizată, bolile transmisibile sunt tot mai imprevizibile, cauzate în special de tulpini noi de microorganisme, boli care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, animalele din zona silvatică, dar și populația umană (cu referire la zoonoze), precum și zona lanțului alimentar cu influență economică semnificativă.

Zoonozele sunt boli produse de numeroşi agenţi patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar şi invers.

În funcţie de agentul patogen care le produce, zoonozele pot fi clasificate în următoarele categorii:

  • zoonoze virale – (gripa, rabia, variola);
  • zoonoze bacteriene – (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecţii colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
  • zoonoze produse de prioni – (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
  • zoonoze produse de ricketsii şi clamidii – (febra butonoasă, febra Q);
  • zoonoze micotice – (dermatofitoze);
  • zoonoze parazitare – (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).
  • Riscul de contaminare a omului este posibil prin:
  • contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
  • manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc.);
  • contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
  • alimentele provenite de la animale bolnave;
  • consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
  • nerespectarea normelor generale de igienă şi profilactice.

În cadrul strategiilor şi a programelor autorităţilor sanitare veterinare centrale şi judeţene, stabilite pe diferite perioade, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice, a corelaţiei dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum şi pentru asigurarea sănătăţii publice, se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor prin care se au în considerare frecvenţa, aria de răspândire şi evoluţia lor în rândul populaţiilor de animale şi umane, implicarea în calitatea hranei animalelor şi a oamenilor, consecinţele posibile pe plan social şi economic.

Pentru implementarea acestor strategii şi programe, medicii veterinari care activează în sectorul de stat şi medicii veterinari cu liberă practică asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene şi naţionale, care să garanteze sănătatea animalelor și a populației umane, prin:

l efectuarea operaţiunilor de supraveghere, prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin monitorizarea clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente de necesitate, tratamente profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;

l implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale prin evaluări şi controale programate;

l monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii;

l monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecţiilor şi a altor acţiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;

l monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor și a produselor antiparazitare, a  furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora;

l îmbunătăţirea sistemului de inspecţii şi control în domeniul creşterii animalelor şi a siguranţei lanţului alimentar, prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţiilor şi a serviciilor acestora;

l supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii materiilor prime, precum și a produselor culinare, produselor finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;

l implementarea unei abordări eficiente în privinţa comunicării directe sau în mass-media locală şi centrală, prin punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente a legislaţiei specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;

l comunicare şi colaborare cu autoritățile centrale și locale implicate, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul protejării sănătății animalelor și a populației în contextul dezvoltării economice şi sociale.

Un rol important pentru prevenirea și combaterea zoonozelor revine autorităţile locale, crescătorilor de animale, operatorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, populaţiei în ansamblul ei, având obligații în implementarea acţiunilor de protejarea a sănătăţii animalelor și a omului, prin măsuri de profilaxie generală, de profilaţie specifică, de proceduri şi mecanisme tehnologice specifice care să asigure că riscul contaminării este redus la minimum, responsabilități care se referă la:

  • modernizarea creşterii animalelor în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele optime de biosecuritate, igienă, protecţie şi bunăstare;
  • să colaboreze și să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în proprietate;
  • să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • să respecte legislaţia privind gestionarea animalelor de companie (câini, pisici, dihori etc.), animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
  • să respecte normele legale pentru autorizarea activitățiilor de producere și procesare a produselor alimentare rezultate, pentru consum public, și valorificarea acestora numai în locuri sau spaţii autorizate sanitar veterinar;
  • educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
    • achiziţionarea alimentelor, în special a cărnii, a laptelui, a peştelui, a ouălor și a derivatelor obținute prin procesarea acestora numai din spaţii sau unităţi înregistrate / autorizate sanitar-veterinar, evitând comerţul „stradal“;
    • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar sau nepreparate termic;
    • asigurarea igienei corporale pentru animalele şi a mediului în care habitează acestea.

Medicii veterinari, în colaborare cu autorităţile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, își propun să acționeze cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, la protejarea mediului, precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Protecția cerealelor începe din T1

Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favoribili și restul bolilor pot apărea mai devreme.

Verben™ este cel mai nou și mai puternic fungicid special creat și lansat de Corteva Agriscience în 2022 pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară. Prin utilizarea lui Verben™ în primul tratament T1, beneficiem de puterea curativa și preventivă a celor două substanțe active conținute. Având o plantă curată chiar din T1, putem optimiza schema tehnologică, fară a face rabat de la producție, deoarece planta va fi curată încă din primăvară și va fi mai rezistentă în fața următoarelor valuri de infecție.

O singură lovitură tuturor bolilor importante

Fungicidul Verben™ este compus din două dintre cele mai bune substanțe active întâlnite la ora actuală (proquinazid și protioconazol). Aceste două substanțe active au un efect sinergic, fiind puse în valoare și cu ajutorul formulării speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar și la temperaturi scăzute, aderență, distribuție uniformă a substanțelor active și rezistență la spălare la o oră de la aplicare. Prin folosirea lui Verben™ în T1 nu mai este nevoie să adăugam în pompă un alt fungicid, eliminând astfel riscul de fitotoxicitate, poluare și incompatibilitate. In testele efectuate de Corteva, Verben™ a dovedit că poate fi amestecat fără a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de creștere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

Cel mai bun în controlul făinării

Verben™ combate bolile specifice, inclusiv făinarea, chiar și la temperaturi reduse. Testele efectuate de către Corteva au evidențiat faptul că, pe lângă absorbția rapidă în plantă chiar și la temperaturi sub 10 °C, Verben™ combate făinarea și septorioza foarte bine și rămâne activ datorită sinergiei celor două substanțe, chiar și la câteva săptămâni după aplicare.

Datorita mobilității sale în planta chiar și la temperaturi scăzute, Verben™ acționează înainte ca simptomele să fie vizibile asupra hifelor miceliene care sunt deja prezente în planta de cultură. Verben™ protejează cerealele păioase prin modul său de acțiune, atât curativ cât și preventiv.  Prin formularea și sinergia celor două substanțe active, Verben™ deține controlul bolilor la toate culturile de cereale păioase și în special al făinării.

Verben™ o soluție antirezistență

Datorită celor două substanțe active, Verben™ este considerat o soluție viabilă într-un viitor în care clasa azolilor va fi dominantă și riscul de rezistență va fi unul foarte ridicat. Prin utilizarea lui Verben™ acest risc este minimizat deoarece ambele substanțe active din Verben™ fac parte din două clase chimice diferite, ce au moduri de acțiune diferite, care vor împiedica crearea rezistenței bolilor.

Dozarea si utilizarea

La grâu și triticale, se poate aplica de la stadiul de înfrățire până la înflorit (50% spice înflorite) BBCH 25-65, în doză de 0,6-1l/ha, doza medie recomandată fiind de 0,75l/ha.

La secara și orz, Verben™  se poate aplica din stadiul de înfrățire până în faza de burduf, BBCH 25-49, în doză de 0,6-1l/ha, doza medie recomandată fiind de 0,75l/ha.

Spectrul de combatere al lui Verben™  este foarte mare cuprinzând boli precum: Erysiphe graminis- Făinarea,  Septoria triticiSeptorioza, Septoria nodorum- Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides – Pătarea în ochi, Puccinia striiformis– Rugina galbenă, Puccinia recondita- Rugina brună , Pyrenophora teres- Sfâșierea frunzelor, Ramularia collo-cygni-Ramularia, Rhynchosporium secalis- Arsura frunzelor.

Prin utilizarea lui Verben™  încă de la primul tratament din primăvară, planta este protejată de bolile specifice cerealelor, fortifiată și pusă în valoare, pentru a oferi producțiile cele mai mari și mai calitative.

Adrian Ionescu

Category Marketing Manager Insecticide, Fungicide & Biologicals- Corteva Agriscience RO & MD

Un nou STAR în combaterea bolilor la culturile de cereale păioase.

Numarul 1 în T1 – VERBEN™️ – Fungicidul care vă asigură recolta si calitatea ei! 

  • Combinatia perfecta dintre doua molecule unice si performante.
  • Cea mai eficienta solutie pentru combaterea fainarii si a intregului spectru de boli foliare.
  • Cea mai larga fereastra de aplicare.
  • Cea mai buna compatibilitate. 

Proquinazid + Prothioconazol = VERBEN

Doza omologata 0.6 -1.0 l/ha

Doza recomandata – 0.75 l/ha

În contextul pandemiei COVID-19, rolul și responsabilitatea medicinei veterinare în apărarea sănătății publice sunt esențiale pentru a asigura continuitatea în domeniul siguranței alimentare, prevenirea bolilor și gestionarea situațiilor de urgență.

Odată cu creșterea numărului de infecții cu noul coronavirus în majoritatea țărilor și în special în țara noastră, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu recomandă medicilor veterinari care administrează unități medicale veterinare, precum și proprietarilor de animale să respecte următoarele:

  • La cabinet se afișează numărul maxim de persoane care pot intra în sala de așteptare – de regulă maximum 2 cazuri. Pentru fiecare animal de companie se acceptă o singură persoană.
  • În această fază a epidemiei medicii veterinari pot solicita deținătorilor animalelor să precizeze dacă au fost contacți, izolați, suspecți sau pozitivi pentru COVID-19.
  • Medicul veterinar verifică după fiecare caz în sala de așteptare şi se asigură că proprietarii animalelor respectă disciplina în sala și în curtea cabinetului, distanța fizică fiind de minimum 1,5 m între fiecare persoană.
  • La intrarea în sala de consultații proprietarii îşi dezinfectează mâinile timp de minimum 10 secunde. Cabinetele asigură în sala de așteptare flacoanele cu dezinfectant.
  • Medicul veterinar poartă mască facială de tip chirurgical care să acopere gura şi nasul, ochelari de protecție, precum şi halat care se schimbă în fiecare zi, după program.
  • În timpul discuției cu proprietarul animalelor de companie, medicul păstrează o distanță de minimum 1,5 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil staționarea clientului în cabinet, respectiv în sala de consultații.
  • În timpul discuției cu proprietarii fermelor sau exploatațiilor agricole, cu tehnicienii sau alte persoane medicul păstrează o distanță de minimum 3 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil orice conversație.
  • Proprietarii animalelor de companie nu au acces în sala de chirurgie şi nici în alte săli speciale ale cabinetului.
  • Proprietarii animalelor de rentă, precum şi orice alte persoane nu au acces în autovehiculele medicului şi nici în alte săli ale cabinetului.
  • După stabilirea diagnosticului la animalul consultat, medicul veterinar rămâne pe cât posibil singur sau cu ajutorul său, timp în care proprietarii sunt invitați să rămână la distanță. Principiul este acela de limitare permanentă a contactului dintre medic şi restul persoanelor care se află în incinta respectivă.
  • În cazul în care medicul observă că proprietarul tușește sau strănută se întrerupe brusc comunicarea, se eliberează sala de consultații şi pentru câteva minute se trece la realizarea unei dezinfecții, ce cuprinde neapărat şi activarea lămpii cu ultraviolete.
  • După fiecare caz, medicul își asigură dezinfecția spațiilor de lucru și a grupului social.
  • La încheierea programului sau la schimbarea turelor se realizează exercițiul unei dezinfecții totale, urmărindu-se câțiva pași esențiali: se intră cu aspiratorul, se evacuează sacii pentru deșeuri, se aplică dezinfecții pe suprafețele utilizate, se dezinfectează pardoselile, se aerisesc încăperile și apoi se închide cabinetul sau intră tura următoare, după caz.
  • În perioada pandemiei, precum și în etapa stării de alertă, medicii veterinari vor putea asigura cazuistica ce se prezintă, cu respectarea condițiilor minime de protecție.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația apariției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, dar și a celor cu care lucrează și a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În pomicultură, tratamentele mixte au o mare importanță deoarece se reduce numărul de tratamente și se mărește efectul lor în combaterea bolilor și dăunătorilor.

Necunoscând compatibilitatea produselor de combatere putem pricinui daune importante manifestate prin fitotoxicitate (arsuri pe frunze și pe formațiunile de rod).

Ce este bine să știm atunci când dorim să folosim simultan 2 sau 3 produse de combatere

  • Să ne asigurăm că produsele provin de la un agent economic autorizat, că respectivele produse sunt omologate și că sunt destinate scopului urmărit.
  • Să examinăm cu atenție eticheta produsului pe care se specifica doza de aplicare și dacă este compatibil cu alte produse de combatere.
  • Dacă ne este la îndemână să consultăm Tabelul de compatibilitate a produselor fitosanitare. De cele mai multe ori acest tabel este de negăsit, iar când este găsit este neactualizat.

În lipsa acestor informații, vom decurge la realizarea unei probe test.

Varianta 1. Într-un vas de capacitate mai mică se toarnă unul câte unul din produsele pe care dorim să le folosim, având ca regulă de bază: de la produsele solide (granule, pulberi) la cele lichide și de la cele slab solubile la cele ușor solubile.

După fiecare turnare se agită soluția pentru o bună omogenizare a amestecului.

Varianta 2. În cantități mici, se prepară soluția fiecărui produs, respectând doza recomandată. Din soluțiile respective se iau cantități egale care se amestecă (omogenizează) într-un vas mai mare.

Cu ocazia probelor test se va urmări:

  • dacă nu apar depuneri pe fundul vasului;
  • dacă apar unele reacții chimice – barbotaj puternic, creșterea temperaturii soluției se deduce că amestecul respectiv este incompatibil;
  • dacă amestecul se realizează într-o formă liniștită înseamnă că amestecul este compatibil. Soluția poate fi încercată prin aplicare, pentru confirmare că amestecul este compatibil.

Folosind amestecurile de produse, trebuie să avem în vedere următoarele:

  • să nu se aplice aceste tratamente când temperatura aerului este mai mare de 24°C;
  • folosirea amestecului în aceeași zi;
  • în perioadele cu umiditate se folosesc mai mult amestecurile care conțin produse sistemice;
  • în perioade uscate și însorite se vor folosi amestecuri cu produse de contact;
  • pentru eficacitatea tratamentelor se pot adăuga diferiți adjuvanți: de umectare, de contact etc.

Și, nu în ultimul rând, se va evita amestecul cu produsele cuprice (Zeamă bordeleză, Funguran, Champion etc.) dacă completarea mai poate fi făcută.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Rentabilitatea creşterii animalelor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă legislaţia cu referire la asigurarea condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.), respectarea legislației privind mişcarea animalelor în judeţ, pe teritoriul naţional şi în activitatea de import-export, precum și a normelor de protecţie sanitară veterinară. Astfel, toate aceste obligații însumate generează animalelor un status de sănătate corespunzător, după cum se arată într-un document dat publicității de către Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.

Politici esențiale

În acest context, starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ, condiție ce impune responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare. De aceea, se impune promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • respectarea legislației privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale cu animale şi păsări vii crescute în scop economic;
  • să solicite și să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în proprietate şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcările de efective survenite în exploataţie;
  • să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • să solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi cu acţiunile sanitare veterinare efectuate și documentele de mişcare şi certificare a stării de sănătate, necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor;
  • mișcarea animalelor să se efectueze numai cu aprobarea medicului veterinar cu mijloace de transport autorizate, dezinfectate și care să fie dotate cu echipamente de confort corespunzătoare speciei și categoriei de animale;
  • în timpul mişcării animalelor, deţinătorii acestora sunt obligați să aibă asupra lor următoarele documente:
  • cartea de exploataţie;
  • formularul de mişcare;
  • cartea de sănătate a animalului;
  • paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline);
  • certificatul de sănătate şi documentul privind informaţiile pentru lanţul alimentar în cazul mişcării către abator;
  • să solicite, să colaboreze și să sprijine medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică și de necesitate etc.;
  • să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • să respecte legislaţia privind gestionarea câinilor, pisicilor și a altor animale de companie care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
  • să efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia, deratizarea şi demuştizarea în adăposturi cu produse omologate și cu unităţi şi personal de specialitate;
  • să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;
  • să respecte legislația privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat;
  • pentru a-şi valorifica legal producţia primară sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare să solicite DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare directă sau, după caz, de vânzare cu amănuntul;
  • să valorifice produsele alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în zonele de depozitare şi expunere.

Servicii specializate

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale a unui sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală sau prin diferite forme de subvenţii, se mai arată în comunicat.

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii nr. 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităţilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient oferă crescătorilor de animale o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora ori acțiuni obligatorii stabilite la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de subvenţii sau a altor ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, recoltarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • sprijin în implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale prin evaluări şi controale programate;
  • monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a produselor biologice;
  • întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, a unor examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa reziduurilor din materii prime şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;

- dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social sau direct.


Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, monitorizează, verifică şi controlează modul cum sunt respectate obligaţiile privind prevenirea apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire la animalele din proprietate şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Rapița este cunoscută ca fiind una din cele mai tehnice culturi pe care fermierii români le practica, cu multe “slăbiciuni” pe tot parcursul perioadei de vegetație. De la pregătirea patului germinativ și semănat, până la recoltat, această cultură necesită îngrijire și atenție specială în privința bolilor, dăunătorilor, fertilizării etc. Odată cu rigorile timpului în care trăim și modificările legislative, lucrurile se complică și mai mult. Este nevoie ca fermierul să devină profesionist, să viziteze câmpurile de rapiță, chiar zilnic, pentru a putea realiza producția de rapiță dorită.

Cea mai mare provocare pentru fermieri o reprezintă combaterea dăunatorilor, care fără dubii, dă mari bătăi de cap până și celor mai experimentați fermieri. Rapița este un magnet pentru o sumedenie de insecte, care apar încă de la răsărit și până la recoltare. În lipsa unui sistem eficient de monitorizare și avertizare, fermierii sunt nevoiți să decidă chiar ei momentul efectuării tratamentului, care uneori poate fi mai greu de ales.

Spre exemplu, în lipsa tratamentul cu insecticid pentru sămânță, Franța riscă să ajungă la jumătatea suprafeței cultivate în trecut, din cauza unui dăunător care toamna face ravagii. Este vorba de Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala) ce nu pot fi controlați complet cu ajutorul aplicărilor de insecticide în vegetație. În România, fermierii pot alege să achiziționeze semințe tratate cu Lumiposa®, scăpând astfel de un stres suplimentar și controlând tot spectrul de insecte apărut după semănat până în stadiul de 4 frunze adevărate.

Dar astăzi, trebuie să acordăm atenție celui mai complicat dăunător din câmpurile noastre de rapiță, și anume, gărgărița tulpinilor de rapiță - Ceutorhynchus napi, care provoacă daune între 30% și 80%.

O scurtă descriere a insectei este disponibilă pe site-ul Corteva.

Adultul are corpul de 3,6‑4,0 mm lungime, de culoarea neagră cenuşie. Protoracele este puţin mai lat decât lung, fără tuberculi laterali. Femurele mijlocii şi posterioare poartă câte un pinten, iar ghearele sunt ascuţite. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, iar spaţiile dintre striuri, conţin 3‑4 rânduri de perişori scurţi şi fini. Larva este de culoare gălbuie, de tip apodă şi eucefală. La completa dezvoltare (de 3‑4 mm), are capsula cefalică chitinizată de culoare brun gălbuie şi protuberanţe prevăzute cu perişori.

Nimic special până aici, un mic gândăcel, dar totuși dăunătorul care prejudiciază cel mai mult recolta și, adeseori, chiar și cu tratamente efectuate. Care este problema de fapt?

Cea mai mare problemă este momentul în care se efectuează tratamentul, lucru care este un pic mai complicat de apreciat, pentru că adulții nu produc pagube ușor de identificat, fiind posibilă trecerea cu vederea a apariției lor în câmp. Mai mult, în ultimii ani, modificarea climei ajută mult acest dăunător, care apare și se împerechează în momentul în care temperaturile depășesc ziua 7ᵒ C, iar aceste temperaturi apar frecvent în lunile în care fermierul are “garda jos și M.E.T- ul în magazie“, și anume, ianuarie și februarie. Dacă ratăm acest moment al zborului, nu mai putem combate eficient acest dăunător, care produce mari pagube prin larvele ce apar în urma atacului, larve ce NU POT FI COMBĂTUTE cu niciun insecticid aplicat ulterior.

Cum ar trebui sa procedam?

- să montăm capcane și să le monitorizăm zilnic în perioada în care temperaturile depășesc 7ᵒ C;

- în momentul în care vedem în capcană, două zile consecutiv, că numărul indivizilor este în creștere, este necasar să aplicăm primul insecticid. Literatura de specialitate consideră corectă aplicarea unui singur insecticid la 8 zile de la apariția primelor insecte în capcană, dacă vremea are tendința de încălzire. În practică, apar mici probleme, iar această practică pare un pic deficitară, pentru că se întâmplă adesea să nu putem aplica la tip tratamentul din cauza precipiatațiilor sau alți factori, ratând astfel combaterea celui mai important dăunător. Recomandarea noastră este aplicarea unui insecticid cu mod dublu de acțiune: sistemic și de contact, precum INAZUMA®, la două zile în care, în urma monitorizării capcanelor, numărul capturilor este în creștere, după care se aplică și un piretroid de contact la 8 zile.

Cum ne ajuta acest lucru? Aplicând singura soluție rămasă în piață, cu dublu mod de acțiune - Inazuma®, putem combate mai eficient insectele, atât cele prinse în momentul efectuării tratamentului cu substanța de contact, cât și cele ce se vor hrăni ulterior cu acetamiprid, substanță sistemică. Astfel, riscul în cazul în care nu se poate intra în camp la 8 zile va fi unul minor.

Despre Inazuma®:

Inazuma® este un insecticid cu activitate complexă, sistemică și de contact, cu efect de lungă durată.

Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg pentru combaterea celor mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă. Volumul de soluţie recomandat este de 250-400 litri apă.

Doza recomandată este de 0.15-0.2 kg/ha pentru Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) și de 0.125-0.2 kg/ha pentru Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala).

În concluzie, trebuie să avem montate capcane, să fim prezenți mai des în câmp, să monitorizăm apariția insectelor și apoi să aplicăm 2 tratamente pentru a fi siguri că vom avea recolta mult dorită.

capcana daunatori

Fig. 1 - Adulți depistați în capcană în data de 17.02.2020

daunatori larve

Fig. 2 - Larve (prima imagine) și tulpină afectată de atacul acestora (a doua imagine).

Compania Corteva Agriscience™ este liderul detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, cu o cotă de piață de 33%.

  • Erbicidare de toamnă: BIZON™
  • Erbicidare de primăvară: PIXXARO™ SUPER, PALLAS™ 75 WG, FLORAMIX™, MUSTANG™, CERLIT™ SUPER.
  • Combaterea bolilor: EVOLUS®
  • Combaterea afidelor: TRANSFORM™

BIZON™ – erbicidul care se aplică toamna în postemergență, având dublă acțiune foliară și reziduală, cu un spectru foarte larg de combatere a buruienilor din cultura de cereale păioase (iarba vântului și buruieni dicotiledonate). Combate buruieni precum: Veronica, Turița, Mac, Samulastra de floarea-soarelui și rapița.

PALLAS™ 75 WG – cel mai cunoscut și utilizat erbicid în combaterea buruienilor graminee din cultura de grâu (iarba vântului, ovascior, obsiga etc.).

FLORAMIX™ – erbicidul care asigură o combatere excelentă a celor mai importante buruieni graminee (iarba vântului, ovascior, obsiga etc.) și dicotile-

donate din cultura de grâu.

PIXXARO™ SUPER este inovația cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene combătute din cultura de cereale păioase, cu acțiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, putându-se aplica până la faza de burduf, fără a avea probleme pentru culturile succesive.

MUSTANG™ – erbicidul sistemic utilizat în combaterea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale și perene, având o eficacitate excelentă pe samulastra de floarea-soarelui din culturile de porumb și cereale păioase.

CERLIT™ SUPER – noua formulare superioară, adaptată rigorilor europene, cu eficacitate ridicată în combaterea unor buruieni dicotiledonate problemă (turița, volbura, mur, coada-calului, samulastra de floarea-soarelui) din culturile de cereale, porumb, ceapa. Cerlit Super este cel mai bun partener de amestec cu alte erbicide în controlul buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale păioase.

EVOLUS® este cel mai performant fungicid pentru combaterea făinării la culturile de cereale păioase. Protejează planta pe o perioadă îndelungată (4-6 săptămâni), acționând și asupra frunzelor nou formate.

TRANSFORM™ este noul insecticid pe bază de Isoclast™ active pentru controlul eficient al afidelor și impact pozitiv asupra reducerii răspândirii virusurilor în culturile de cereale păioase.

Rentabilitatea creşterii animalelor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă legislaţia cu referire la asigurarea condiţiilor de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare, etc), respectarea legislației privind mişcarea animalelor în judeţ, pe teritoriul naţional şi în activitatea de import-export, precum și a normelor de protecţie sanitară veterinară, obligații care însumate generează, acestora, un status de sănătate corespunzător.

În context, starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ, condiție ce impune responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţiilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare, pentru promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • respectarea legislației privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale cu animale şi păsări vii crescute în scop economic;
  • să solicite și să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în proprietate şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcările de efective survenite în exploataţie;
  • să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • să solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi, cu acţiunile sanitare veterinare efectuate și documentele de mişcare şi de certificare a stării de sănătate, necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor;
  • mișcarea animalelor să se efectueze numai cu aprobarea medicului veterinar cu mijloace de transport autorizate, dezinfectate și care să fie dotate cu echipamente  de confort  corespunzătoare speciei și categoriei de animale;
  • în timpul mişcării animalelor, deţinătorii acestora sunt obligați să aibă asupra lor următoarele documente:
    • cartea de exploataţie,
    • formularul de mişcare,
    • cartea de sănătate a animalului,
    • paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline)
    • certificatul de sănătate şi documentul privind informaţile pentru lanţul alimentar, în cazul mişcării către abator.
  • să solicite, să colaboreze și să spijine medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică și de necesitate, etc.
  • să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • să respecte legislaţia privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
  • să efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia, deratizarea şi demuştizare în adăposturi cu produse omologate și cu unităţi şi personal de specialitate;
  • să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;
  • să respecte legislația privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat;
  • pentru a-şi valorifica legal producţia primară, sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare, să solicite DSVSA judeţeană, documentul de înregistrare pentru vânzare directă, sau, după caz, de vânzare cu amănuntul;
  • să valorifice produsele alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în zonele de depozitare şi expunere;

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală, sau prin diferite forme de suvenţii.

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare, în baza responsabilităţilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient, oferă crescătorilor de animale o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecţia animalelor şi a mediului, siguranţa alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de suvenţii sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, recoltarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • spijin în implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale. prin evaluări şi controale programate;
  • monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a  produselor biologice;
  • Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa rezidiilor, din materii prime, şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitărilor acestora, de asemenea monitorizează, verifică şi controlează modul în care sunt respectate obligaţiile privind prevenirea apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire la animalele din proprietate şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.               

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Comisia Europeană a virat către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în data 28 decembrie 2018, a doua tranșă în valoare de 3,9 milioane de euro, din grant-ul în valoare de 34.278.750 de euro, reprezentând contribuția financiară a Uniunii la acțiunile angajate de țara noastră pentru combaterea pestei porcine africane.

Această plată a fost efectuată în condițiile în care Decizia „SANTE/EM/AH/2018/ASF/RO”, de acordare a subvenției permite plata unui avans de până la 50% și a plăților ulterioare.

Potrivit corespondenței oficiale, Comisia Europenă va efectua următoare tranșă din avans atunci când situația bugetară o va permite.

Plata, într-un timp scurt de la acordarea Deciziei Grant, a 13,9 milioane de euro din avansul de 17 milioane de euro este o confirmare a faptului că Guvernul României a acționat și acționează pentru combaterea pestei porcine africane în deplină conformitate cu solicitările Comisia Europeană.

Inginer Marius Popescu, consilier tehnic la compania Universal Group, reprezentanta Koppert în România, vine cu informații prețioase despre ce trebuie făcut pentru a ține sub control un dăunător care de câțiva ani face ravagii în solariile cu tomate.

Pentru tuta absoluta folosim toate armele permise

– Ați venit anul acesta la târgul Indagra cu misiunea de a vorbi legumicultorilor despre tuta absoluta, un dăunător căruia nu i s-a găsit încă o modalitate de combatere totală. Ce aveți de spus în acest sens?

– Pe partea de combatere biologică, compania Koppert vine cu soluții destinate în special fermierilor care pot merge pe un ciclu lung de producție, mai ales la tomate. Anul acesta este o provocare mare cu tuta absoluta și trebuie să ne gândim la soluții și împotriva acestui dăunător. Dacă până acum se justifica, mai mult sau mai puțin, introducerea de prădători în cultura de tomate, anul acesta este evident pentru toată lumea că trebuie făcut un pas în plus. Soluțiile există, marele avantaj este că știm ce avem de făcut. Acum trebuie să-i convingem pe oameni că tuta absoluta nu înseamnă doar un tratament, este nevoie să anticipăm unele dintre probleme și pentru unele să venim cu soluții la timp. Să înțeleagă toată lumea că, așa cum s-a întâmplat la ardei, asta va trebui și la tomate – răbdare și multă încredere în combaterea biologică. Majoritatea celor care au apelat la combaterea biologică nu își mai doresc să se întoarcă la combaterea chimică.

– Să definim pentru cei care nu știu ce înseamnă această combatere biologică și cu ce beneficii vine ea.

– În principiu, folosim niște inamici naturali, niște prădători, gâze, insecte, cu care încercăm să ținem sub control dăunătorii, care și ei, la rândul lor, sunt tot niște insecte. Ar fi multe de spus legat de beneficii. Cultivatorilor le pot spune că întotdeauna vor obține o producție mai mare și de calitate mai bună. Pe lângă acestea, trebuie să adaug componenta timp. În general, folosirea de prădători presupune și economisirea de foarte mult timp. Activitatea aceasta de a lansa prădătorii și de a face combatere biologică se rezumă la un interval de timp mult mai scurt, nu sunt necesare în mod obișnuit niciun fel de scule sau dispozitive speciale, nu sunt alte cheltuieli decât cele cu prădătorul. Producția pe care o obținem este una curată sau mai curată, cu incomparabil mai puține reziduuri de pesticide.

Avem în final produse curate, ca să nu mai vorbesc de faptul că fermierul, nefăcând atâtea tratamente, se expune mai puțin anumitor riscuri pe care le presupune folosirea de tot felul de otrăvuri. Eu nu am reușit să văd vreun dezavantaj. Poate doar faptul că în linii mari știm întotdeauna cam la ce costuri ajungem cu un program de genul acesta. 

– În cazul dăunătorului tuta absoluta, cu ce soluție bio am putea interveni?

– Tuta absoluta nu poate fi ținută sub control cu o singură armă. Nu va fi niciodată posibil și spun că în cazul acestui dăunător pot fi folosite toate armele permise. Dar cel mai important, trebuie ținut cont de tot ce înseamnă prevenție.

Prevenția, primul pas spre combatere

– Ce recomandări puteți face în acest sens?

– Dacă o luăm de la început, să ne gândim la rotația culturilor. Să avem în vedere că acest dăunător atacă în proporție de 90% tomatele și, dacă nu găsește aceste plante în zonă, poate provoca ceva daune pe vânătă și poate fi întâlnită și pe unele buruieni din aceeași familie de solanacee. Deci, ar fi bine să nu punem tomate după tomate, pentru că sigur voi avea o rezervă foarte mare de tute. Ar fi bine să punem tomate după castraveți sau ardei, pentru că din start pornim mai ușor în această luptă. În plus, tuta absoluta cu siguranță nu este o specie endemică pentru România. Este iubitoare de căldură, deci primul lucru care nu îi place este frigul. Dezavantajul nostru anul acesta, care se încheie, a fost că nu am avut iarnă, pentru că în mod normal, în zona noastră într-un an în care avem măcar câteva nopți cu temperaturi sub -20°C, populațiile s-ar fi redus mult. Anul acesta am avut o singură noapte cu -16°C pe data de 1 martie, când majoritatea solariilor erau acoperite și era ceva căldură înăuntru.

Prin urmare, populația de tute a supraviețuit de anul trecut pe anul acesta, motiv pentru care s-a pornit în primăvară cu o cu totul altă presiune. Pe de altă parte, tot ce ține de igienă trebuie ținut sub control, nu lăsăm buruieni care ar putea fi gazdă, nu lăsăm răsaduri sau plante care au scăpat din anul trecut să crească în continuare în seră. În preajma serei trebuie menținută curățenia; dacă am terminat un ciclu de vegetație, resturile vegetale încercăm să le distrugem într-un fel sau le îndepărtăm de solar. Nu putem lăsa în gura solarului toate resturile vegetale pline de tută și toți dăunătorii și să ne așteptăm că nu se va întâmpla nimic, pentru că tuta este un fluture și o să zboare cu ușurință înapoi în solar.

Apoi, prevenție înseamnă să încercăm să punem niște bariere, se găsesc tot felul de plase, vi le imaginați pe cele de țânțari, cam asta ar trebui să fie desimea lor, prin care tuta nu poate trece. Acestea ar trebui puse pe ventilație și să încercăm să limităm în felul acesta numărul de adulți care pot veni de afară în solar.

Este extrem de important să facem asta la primele semne de atac în solar; e bine ca frunzele, foliolele să fie strânse, puse în niște pungi, în saci și distruse, arse sau lăsate în acel sac strâns ermetic la gură, astfel încât să nu iasă. Este o lucrare care cere timp, dar are eficiență extraordinară pentru că nu le mai permitem să-și mărească populația în interiorul serei. Alte arme importante sunt capcanele de tot felul, cele cu feromoni, lămpile UV, plăcile negre lipicioase care atrag tuta absoluta. Acestea sunt armele permise și care trebuie folosite.

Dar la acestea se adaugă prădătorii. În principiu, există două specii, însă pentru România este permisă doar o specie, iar aceasta este macrolophus pygmaeus. Este un gândăcel care se hrănește cu ouăle și larvele de tuta absoluta. Cel de-al doilea prădător, nesiodiocoris, are o creștere mai rapidă decât macrolophus pygmaeus și dezavantajul este că, la rândul său, poate deveni un dăunător foarte agresiv, care poate fi cu greu ținut sub control. Acesta este motivul pentru care nici nu este permis. De regulă, el ne obligă la tratamente să-l liniștim pe el, or acela este momentul în care, liniștindu-l, creăm porți pentru tuta absoluta.

Macrolophus pygmaeus are o creștere nu atât de rapidă precum nesiodiocoris, face populații în aceeași perioadă de timp, dar este mult mai puțin dăunător pentru plantă. Dar și el în lipsa hranei poate înțepa planta și supraviețuiește din ea, dar de regulă nu își face populații. Totuși, dacă acest dăunător are populații foarte bune, este capabil să țină sub control și musculița albă, tripsul, păianjenul, omizi și într-o oarecare măsură și afidele. Este un prădător polifag, dar trebuie avut un pic de răbdare, iar răbdare la marcolofus înseamnă 2-2,5 luni. Trebuie să vedem când este momentul cel mai bun de introducere și ce trebuie să facem în așa fel încât populațiile de prieteni să ajungă rapid la un nivel care să ne asigure protecție.

Momentul optim pentru combaterea biologică

– Când ar trebui introdus în cultură acest prădător?

– Cu cât mai repede, cu atât mai bine. În mod obișnuit, pe culturile prelungite, în serele moderne, lansările se fac imediat după plantare. În săptămâna imediat după plantare se face prima lansare și apoi, la două săptămâni, și a doua lansare. Pentru ciclurile foarte scurte, intenția noastră este să intrăm cu ei de la răsad, pentru că trebuie să câștigăm un pic de timp și avem și posibilitatea asta pentru că în solariile pe cultura normală, tradițională, în România fermierii își produc singuri răsadul și putem face treaba asta.

– Cum arată și cum este livrat acest prădător?

– În general, în perioada de sezon, să zicem, din luna martie avem transporturi în fiecare săptămână de la colegii noștri din Olanda și alegem momentul potrivit de lansare. Aceste insecte vin ca adulți, ambalați în niște flacoane, în amestec cu un material de transport, de regulă un talaj mai mare, care îi ajută să stea bine pe o perioadă limitată de timp. Dimensiunea unui exem­plar este de 0,8 - 1 cm. Sunt niște gâze mult mai mici decât tuta absoluta, dar atacă ouăle și larvele de tuta, le înțeapă și le extrag tot conținutul.

– Câte flacoane sunt necesare pentru 1.000 mp de solar?

– De regulă, cantitatea folosită este de 1 - 3 indivizi/mp. Într-un flacon vin cam 300 de indivizi, deci pentru un hectar ar trebui între 20 și 60 de flacoane. Contează mult ce presiune este, ce istoric avem acolo și ce vrem să facem în perioada următoare. Probabil că pe serele moderne nu o să avem niciodată nevoie să folosim cantitatea maximă pentru că acolo avem avantajul timpului, dar în serele tradiționale, fiind mereu sub presiunea timpului, va trebui să folosim ceva mai mulți prădători.

– Cât costă un astfel de flacon cu 500 de indivizi?

– În jur de 350-400 lei.

Perspective

– Cât trăiește tuta absoluta?

– Ciclul biologic pentru tuta absoluta și pentru toate insectele dăunătoare este strict condiționat de temperatură. Dacă la o temperatură medie de 15°C avem o generație cam la 2 luni, la 25°C avem o generație la 4 săptămâni, iar la 30°C, o generație la 3 săptămâni. Cu cât este mai cald, cu atât se dezvoltă mai rapid. Important este să nu intrăm cu prădători atunci când presiunea este uriașă, pentru că atunci nu vom mai rezolva nimic. E bine să nu acceptăm deloc tuta și să încercăm să o ținem la un nivel al populațiilor cât mai jos. Să folosim toate metodele la timp și să nu ne închipuim că am scăpat, pentru că nu vom fi scăpat niciodată. Tuta este din 2008-2009 în România și aproape în fiecare an au fost bazine mai mult sau mai puțin afectate.

– Cum vedeți agricultura în următorii 5-10 ani?

– Aș putea spune cum văd partea asta de horticultură. Acum 5 ani, nu aș fi putut anticipa ce se va întâmpla în perioada aceasta pe combatere biologică și sunt bucuros că am acceptat rapid niște soluții foarte sănătoase, atât pentru cultivatori, cât și pentru consumatori. Am mulțumirea că, dacă în urmă cu 5 ani nu aș fi avut curaj să ofer copiilor mei un fruct recoltat dintr-un solar, acum o fac cu ochii închiși, pentru că știu că sunt curate și că nu avem depozite de pesticide în ele. Este un pic mai complicat, dar nu imposibil. Acum 51 de ani, un domn numit Koppert a văzut că un păianjen poate ține sub control un păianjen rău, a crezut în ideea asta și acum Koppert este o companie internațională, a creat niște brand-uri și a arătat că lucrurile se pot face și altfel. Asta este soluția normală, naturală. Ceea ce facem noi nu este decât să grăbim un pic echilibrul între dăunători și prădători. Atunci când faci un tratament chimic, rupi acest echilibru. Îmi place să cred că Dumnezeu le-a lăsat într-un echilibru perfect, iar noi am stricat acest echilibru și, dacă putem face ceva să îndreptăm această problemă, este șansa și oportunitatea noastră. România merită să se bucure de niște legume curate, pe care să le oferim copiilor cu inima deschisă.

Patricia Alexandra Pop

Folosirea intensivă a terenului destinat cultivării cu plante legumicole, precum și renunțarea în cele mai multe cazuri la  o rotație adecvată a culturilor, au condus la creșterea virulenței atacului unor agenți patogeni de sol, în special Fusarium oxysporum și a dăunătorilor din sol (Meloidogyne sp.). Altoirea plantelor legumicole a apărut ca o necesitate pentru prevenirea pierderilor şi deprecierilor ca urmare a atacului produs de bolile şi dăunătorii de sol dar şi în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei şi a creşterii gradului de toleranţă şi rezistenţă a plantelor la stresul termic și hidric.

altoirea ardei

Avantajele principale ale altoirii sunt:

  • rezistența la atacul unor agenți patogeni de sol conferită hibridului sau soiului de către portaltoi permite cultivarea acestora în zone unde aceștia compromit culturile de legume;
  • este eliminată aplicarea de sterilizanţi pentru sol, contribuind la siguranţa producătorului şi protecția mediului, altoirea putând fi considerată un mijloc eficient permanent pentru obţinerea producțiilor biologice;
  • datorită sistemului radicular viguros al portaltoiului, care exploatează un volum mare de sol, randamentul de utilizare atât a îngrășămintelor organice și chimice cât și al apei este mai ridicat față de culturile nealtoite.
  • altoirea poate induce o vigoare ridicată, toleranţă la temperaturi mai scăzute şi creşterea atât a producţiei timpurii cât şi a celei totale;
  • altoirea determină mici schimbări pozitive în calitatea fructelor și valoarea nutritivă;
  • cheltuielile pentru producerea răsadului altoit sunt compensate de numărul mai mic de răsaduri folosite la unitatea de suprafață.

altoirea radacina tomate

Altoirea este o metodă de înmulţire vegetativă prin care doi parteneri (altoiul şi portaltoiul) vin în contact, se acceptă reciproc şi convieţuiesc ca o entitate nouă. Se practică mai multe metode de altoire, cele mai folosite fiind metoda prin „alipire cu un cotiledon“ și altoirea „cu pană între cotiledoane“.

altoirea tomate

Pot fi cultivate cu succes plantele altoite de pepene verde, pepene galben, castraveți, tomate, ardei, vinete.

Dr. ing. Elena CIUCIUC, SCDCPN Dăbuleni

Zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar și invers.

În funcție de agentul patogen care le produce, zoonozele pot fi clasificate în următoarele categorii:

  • zoonoze virale - (gripa, rabia, variola, febra aftoasă);
  • zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
  • zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
  • zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă, febra Q);
  • zoonoze micotice - (dermatofitoze); 
  • zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

 Riscul de contaminare a omului este posibil prin:

  • contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni,;
  • manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);
  • contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
  • alimentele provenite de la animale bolnave;
  • consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
  • nerespectarea normelor generale de igienă şi profilactice;

Anual sau pe termene medii și lungi sunt stabilite de către autoritățile sanitare veterinare centrale și județene strategii şi programe care să asigure statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, corelația dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum și pentru asigurarea condițiilor de calitate şi salubritate a produselor de origine animală destinate consumului uman, având la bază frecvența, aria de răspândire şi evoluția bolilor transmisibile în rândul populațiilor de animale și umane, gravitatea bolilor pentru om, supravegherea calității hranei animalelor şi a oamenilor, dar și consecințele posibile pe plan social şi economic.

Pentru implementarea acestor strategii şi programe, medicii veterinari care activează în sectorul de stat şi medicii veterinari cu liberă practică, asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislației europene și naționale, în beneficiul celor care investesc în creșterea animalelor şi în domeniul procesării, depozitării şi comercializării produselor de origine animală, prin:

  • efectuarea operațiunilor de supraveghere, prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale și de la animale la om, prin acțiuni de monitorizare clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;
  • aplicarea criteriile de calificare a statusului de sănătate a efectivelor de animale în relație cu tuberculoza, leucoza enzootică, bruceloza, encefalitele spongiforme la bovine şi scrapia la ovine, prin operațiuni specifice, prelevări de probe şi examene de laborator;
  • implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecția şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploatațiile individuale. prin evaluări şi controale programate;
  • monitorizarea circulației animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internațională, în condițiile legii;
  • monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecțiilor și a altor acțiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;
  • monitorizarea şi controlul respectării legislației privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor și a produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulației acestora;
  • implementarea legislației comunitare privind clasificarea unităților de industrie alimentară în baza analizei de risc, a obiectivelor identificate, în conformitate cu activitățile lor specifice, prin evaluări anuale, încadrarea în categoria de risc şi monitorizarea progreselor acestora;
  • îmbunătățirea sistemului de inspecții şi control în domeniul creșterii animalelor şi a siguranței lanțului alimentar, prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanță de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creșterea calității activităților și a serviciilor acestora, prin:
    • monitorizarea exploataților de animale, care furnizează materii prime pentru unitățile de procesare;
    • îndeplinirea condițiilor generale de funcționare şi de igienă a unităților de profil;
    • asigurarea condițiilor optime la recepție, la procesare, depozitare, expunere şi desfacere a materiilor prime şi a produselor finite;
    • existența documentelor care atestă originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor şi efectuarea acțiunilor D.D.D;
    • etichetarea produselor, cu informarea corectă privind componentele acestora;
    • supravegherea prin analize de laborator a calității şi salubrității, materiilor prime, produse culinare, produse finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanți şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conțin organisme modificate genetic şi teste de sanitație pentru supravegherea stării de igienă a unităților;
    • implementarea unei abordări eficiente în privința comunicării directe, sau în mass-media locală şi centrală, prin punerea la dispoziția publicului a informațiilor de interes general, a actelor normative componente a legislației specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;
    • comunicare şi colaborare cu autoritățile centrale și locale, implicate, cu asociații profesionale şi alte organizații civice, având drept scop integrarea activității sanitare veterinare în ansamblul protejarea sănătății animalelor și a populației în contextul dezvoltării economice şi sociale;

Un rol important pentru prevenirea și combaterea zoonozelor, revin autorităților locale, crescătorilor de animale, operatorii din domeniul alimentar şi nu în ultimul rând populației, având obligații în implementarea acțiunilor de protejarea a sănătății animalelor prin măsuri de profilaxie generală, de profilaţie specifică, de proceduri şi mecanisme tehnologice specifice care să asigure că riscul contaminării este redus la minim, responsabilități care se referă la:

  • modernizarea creșterii animalelor în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințelor optime de biosecuritate, igienă, protecție şi bunăstare;
  • colaborarea cu medicii veterinari, arondați, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine şi canine) existente în exploatație, acțiune cu motivații din punct de vedere strategic, de ordin sanitar veterinar şi de ordin zootehnic asigurând o supraveghere şi control privind :
    • mișcarea internă şi internațională a animalelor,
    • activitatea de supraveghere a exploatațiilor de animale,
    • controlul şi profilaxia bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om,
    • supravegherea reziduurilor şi a altor deșeuri animaliere,
    • asigurarea conceptului de securitate alimentară şi trasabilitate,
    • sistemul de subvenții, prime şi despăgubiri pentru animale,
      • să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunțe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalități la speciile pe care le au în proprietate;
      • să respecte dispozițiile autorității veterinare privind izolarea și eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
      • să asigure normelor de protecție şi bunăstare a animalelor, privind protecția sanitară a exploatației, adăpostirea, hrănirea, adăparea şi a normelor de microclimat;
      • să respecte legislația privind gestionarea animalelor de companie (câini, pisici, dihori, etc.) animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populației;
      • să respecte interdicția tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spații decât cele autorizate sanitar veterinar;
      • să prezinte probe de carne de la porcii sacrificați în gospodărie, sau vânat împușcat (mistreț, urs) pentru efectuarea examenul trichineloscopic, de către medicii veterinari din cadrul circumscripțiilor sanitare veterinare de la nivelul municipiilor, orașelor şi comunelor din județ;
      • să efectueze curățirea mecanică şi dezinfecția adăposturilor, a acțiunilor de deratizare şi demuştizare, cu unități și personal de specialitate;
      • să colecteze cadavrele și deșeurile animaliere în vederea transportului cu sprijinul autorităților locale, la unitatea de distrugere Protan;
      • educația sanitară a populației, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obținute de la acestea prin:
    • achiziționarea alimentelor, în special a cărnii, a laptelui, a peștelui şi a ouălor, numai din spații sau unități înregistrate sanitar veterinar, evitând comerțul ”stradal”,
    • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar sau nepreparate termic,
    • asigurarea igienei corporale pentru animalele şi a mediului în care habitează acestea,
    • efectuarea deparazitărilor periodice interne şi externe şi a vaccinărilor anuale a acestora,

Statul sprijină activitatea de supraveghere, prevenire şi control a bolilor ce se pot transmite de la animale la om, prin asigurarea cadrului instituțional şi juridic, a bazei tehnico-materiale, a resurselor financiare  necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activității în domeniul sanitar veterinar.        

Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale. 

Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Se recomandă efectuarea tratamentului fitosanitar la prun pentru combaterea bolii: monilioza (Monilinia sp. )

Perioada optimă de tratament: de la dezmugurit până la buton alb.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

FUNGICIDE

PRODUS

DOZA

CUPROXAT FLOWABLE

0,35%

(3,5 l/ha în 1.000 l/ha apă)

BRAVO 500 SC

0,15%

ORIUS 25 EW

0,075-0,1%

ROVRAL 500 SC

0,1%

(1,0 l/ha în 1.000 l apă)

SIGNUM

0,05%

(0,5 kg/ha)

TOPSIN 70 WDG

0,07%

(0,7 kg/ha)

… și alte produse omologate ...

Alte recomandări:

Aplicați măsuri de igienă fitosanitară: adunarea şi arderea resturilor de plante infectate (fructe mumificate, frunze şi ramuri uscate).

Folositi numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.

Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectati recomandările.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectati cu strictete normele de lucru cu produsele de protectia plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor și animalelor.

Va recomandăm „Ghidul pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor“ aflat pe: http://www.madr.ro/norme-de-eco-conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html, pentru o mai bună informare a dumneavoastră.

Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ OFICIUL FITOSANITAR  BRASOV

Condițiile climatice din ultimele zile au favorizat apariția și dezvoltarea dăunătorului/bolii: ANTRACNOZA (Colletotrichum L) la fasole. Pentru a combate folosiți produsul MANCOZEB 800 (2 Kg/ha) sau alte produse omologate.

Perioada optimă de tratament:

  • tratamentul 1 – după răsărire
  • tratamentul 2 – înainte de înflorit
  • tratamentul 3 – la formarea păstăilor.

Alte recomadări:

- Citiți cu atenție eticheta produselor ce urmează a fi utilizate.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor.

Se vor respecta prevederile legale ale Ord. Nr. 45/1991 al MAA 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor 68/05.02.1992, al Ministerului Mediului 15.b/3404/1991 al departamentului pentru administrație locală și 127/1991 al Asociației Crescătorilor de Albine din România privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide mai ales în perioada de înflorire.

Sursa - Autoritatea Națională Fitosanitară, Oficiul Fitosanitar Timiș

BASF, unul dintre giganţii chimiei mondiale, a prezentat de curând, în cadrul unui eveniment fastuos, oferta sa pentru viticultorii români. Deşi tema centrală a manifestării a fost premierea celor mai bune vinuri produse în podgoriile mici şi mijlocii din România, de mare interes s-a bucurat şi prezentarea ofertei de pesticide pentru viticultori. Lucru firesc, de altfel, căci vinul bun nu poate fi produs decât dintr-o vie sănătoasă.

Împotriva manei și a făinării

Una dintre noutăţile sezonului, de mare trebuinţă având în vedere caracteristicile acestui an, este fungicidul Forum Gold. El conţine două substanţe active, dimetimorf şi ditianon, şi are o acţiune sistemică împotriva manei viţei-de-vie. Se poate aplica de la apariţia frunzei a cincea şi până la intrarea în pârgă. Se pot efectua trei tratamente/ sezon, la 10 zile, iar timpul de pauză este de 35 de zile. Se folosesc 1,56 kg, iar substanţa este dizolvată în 1.000 litri apă/ha. De notat este că Forum Gold reduce riscul apariţiei rezistenţei manei la tratamente şi nu are impact asupra calităţii mustului.

Împotriva făinării, BASF recomandă folosirea fungicidului Vivando, un compus pe bază de metrafenonă. Această substanţă de ultimă generaţie distruge făinarea intervenind, pe mai multe niveluri, în ciclul de dezvoltare a agentului patogen. Sunt necesari doar 0,2 litri substanţă dizolvată în 500-1.000 litri apă/ha. Se aplică preventiv maximum trei tratamente/ an, cu o pauză de 10-14 zile între ele. Timpul de pauză este de 28 de zile. Se poate aplica de la apariţia frunzei a cincea şi până la coacerea boabelor. Este foarte rezistent la spălare, astfel că este suficient să nu plouă o oră de la aplicare. De menționat este că, aşa după cum spunea Robert Băicoianu, managerul diviziei Produse pentru culturi speciale a BASF, acest produs a fost atât de solicitat încât a dispărut din depozite. În următoarele zile, un nou lot de o tonă va sosi din Franţa.

Împotriva moliei verzi şi a cochilisului

BASF propune pentru combaterea moliei verzi şi a cochilisului insecticidul Fastac Active, pe bază de alfacipermetrin. Are un efect rezidual bun şi este rezistent la spălare. Aşa se face că sunt suficiente două tratamente, la interval de 7-10 zile. Timpul de pauză recomandat este de 21 de zile. Efectul său este foarte rapid, atât asupra adulţilor, cât şi asupra larvelor.

Pe lângă aceste substanţe, specialiştii BASF recomandă şi fungicidul Cantus, care combate eficient putregaiul cenuşiu. Se folosesc 1-1,2 kg/ha. Este suficientă o singură aplicare, ce se face fie la sfârşit de înflorit, fie la închiderea ciorchinelui, fie la intrarea în pârgă. Timpul de pauză necesar este de 21 de zile.

Ca un sprijin suplimentar pentru viticultori, BASF oferă un discount suplimentar de 4% la achiziţionarea pachetului de fungicide Imuno Plus. Acest pachet, dimensionat pentru tratamentul unei suprafeţe de 10 ha, conţine Acrobat MZ 69 WG, pentru combaterea manei, Cantus şi Vivando.

Pentru viticultorii care doresc tratamente antifungice mai puţin chimizate, cercetătorii BASF propun ca alternativă folosirea produsului Kumulus DF. Acesta este un fungicid de contact cu acţiune multi-site şi cu risc scăzut de apariţie a rezistenţei. Componenta activă o reprezintă sulful. Se aplică ca tratament preventiv, la interval de 7-14 zile. Pentru combaterea concomitentă şi a manei se poate aplica în amestec cu Polyram, alt fungicid de contact pe bază de metiram.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, pagina 17

Tomatele, originare din Peru și de pe platourile înalte ale Mexicului, au ajuns în Europa în secolul al VIII-lea, iar în secolul al XI-lea au devenit atât de populare încât s-au răspândit pe tot continentul. Conținutul mare de licopen, săruri minerale, vitamine A, B1, B2, B6, C, PP, E, K i-a făcut pe cercetătorii britanici și americani să afirme că roșiile reduc apariția cancerului la om. Deși acestea există în cultură la noi în țară sezonier, rația de roșii a unei persoane este de 35-50 kg/an. Fiind atât de iubite, ele merită a fi cultivate mai ales pentru consumul familial în sistem ecologic. Hrăniți-vă sănătos apelând doar la tratamente realizate din plante. Se poate obține producție și așa.

Planta anuală, erbacee, cu tulpină erectă sau culcată trebuie cultivată departe de cartofi, însă poate avea ca vecini usturoiul, vărzoasele, prazul și țelina ca plantă acoperitoare. La vremea aceasta firele de tomate cu siguranță au fost plantate în câmp sau în solar. Din acest moment intervin lucrările de întreținere care vor influența calitatea, dar și cantitatea fructelor. Preventiv, solul poate fi stropit cu infuzie de coada-calului. În felul acesta veți feri plantele de bolile criptogamice. Practic, aveți nevoie de 300 grame de plantă uscată pe care o fierbeți în 5 litri de apă timp de 30 de minute. Infuzia obținută se folosește în diluție de 1:5. De asemenea, puteți uda plantele cu lapte degresat sau zer pentru diminuarea infecțiilor virotice. Revigorarea plantelor se face cu purin de coada-calului (Equisetum arvense). Pentru aceasta se realizează în 12-14 zile un macerat dintr-un kilogram de plantă proaspătă și 10 litri de apă, ce se diluează ulterior în proporție de 1 la 5. Dacă nu aveți plantă în stare proas­pătă, puteți folosi 150-200 grame de plantă uscată.

Modul de combatere a bolilor și a dăunătorilor, ca și produsul folosit le găsiți în tabelul de mai jos.

tabel combaterea bolilor la rosii sistem ecologic

Dr. ing. Elena CATANĂ

Mozaicul tomatelor (Tobacco mosaic virus)

Simptome: Cea mai frecventă viroză a tomatelor. Plantele rămân mici, cu pete difuze verzi-gălbui pe frunze, limb încreţit; pe tulpini apar striuri brune, adâncite; fructele sunt deformate, brunificate în interior încă de când sunt verzi, cu pete circulare la exterior. Combatere: dezinfectarea termică a solului, distrugerea exemplarelor infestate, arderea resturilor vegetale, folosirea soiurilor rezistente.

Mana (Phytophthora infestans)

Simptome. Atacul este foarte păgubitor şi se manifestă pe frunze, tulpini şi fructe. Primele organe afectate sunt frunzele bazale, dar cu vremea se extinde la întregul aparat foliar, pe care apar pete gălbui la început, brun-negricioase apoi, înconjurate de o bordură gălbuie. Pe faţa inferioară se observă pe vreme umedă un puf albicios. Pe tulpini apar pete brune, iar pe fructe pete brun-violacee, de dimensiuni diferite, care cuprind tot fructul. Combatere: Ortiva 250 SC – 0,75 kg/ha, Folpan 80 WDG – 0,15%, Consento 450 SC – 2 l/ha, Dithane M45 – 0,20%, Bravo 500 SC – 0,20%, Oxicig 50 PU – 0,40-0,50%, Polyram combi – 0,20%, Zeamă bordeleză 1,0%, Ridomil cupru 45 WP – 0,25% etc. La încheierea recoltei, resturile vegetale se distrug prin ardere.

Ofilirea bacteriană (Clavibacter michiganense)

Simptome: Principalul simptom al plantelor atacate este ofilirea frunzelor şi a plantei, în totalitate. Pe tulpini apar dungi cenuşii – negricioase, în dreptul cărora ţesuturile crapă, formându-se răni (cancere) deschise. Fructele au mezocarpul galben, vase conducătoare brunificate, seminţe mici şi brune; pe suprafaţa tomatelor apar pete circulare alb-gălbuie, cu un punct brun la mijloc, de unde şi denumirea „ochi de pasăre“.  Combatere: Dithane M45 – 0,20%, Cuzin 10 SC – 0,20% etc. + scoaterea plantelor şi distrugerea lor.

Pătarea bacteriană (Xanthomonas vesicatoria)

Simptome: frunze – pete circulare sau neregulate, de 1-2 mm, cu exudat pe vreme umedă, de culoare verde închis, cenuşii-brune; tulpini – ţesutul se suberifică; fructe – pete mici hidrozate, gălbui, apoi brune sau cenuşii, crustoase, cu halou gălbui sau alb, leziuni care se pot adânci în tomată. La coacere, rănile rămân verzi.  Combatere: Dithane M 45-0,2%, Mancozeb 800 – 2 kg/ha, Novozir MN 80-0,2% (2 kg/ha), Vondozeb – 0,2% etc.

Pătarea bacteriană punctiformă (Pseudomonas syringae)

Simptome: pete mici, brune, cu aspect umed,  brun-închise cu timpul, înconjurate de un inel decolorat. Prin desprinderea ţesuturilor necrozate, apar găuri în frunziş. Fructele au puncte brune, în jurul cărora se menţine o zonă verde, mai intens colorată decât restul fructului. Combatere: Champion 50WP – 0,3% (3 kg/ha), Super Champ Fl – 3 l/ha-0,2 % (2 l/ha), Mancozeb 800 –0,2% (2 kg/ha), Novozir MN 80 – 0,2% (2 kg/ha).

Putregaiul bazei tulpinilor (Didymella lycopersici)

Simptome: boala se manifestă la colet şi rădăcini sub formă de putregai moale, maro-închis, iar, pe măsură ce se extinde, tulpina se subţiază/strangulează. Boala se poate extinde şi pe frunze, sub formă de pete maronii. Combatere: Dithane M 45-0,2%, Mancozeb – 0,2%, Bavistin 0,05 – 0,1% etc.

Făinarea (Leveillula taurica)

Simptome: Frunze – pete decolorate de mici dimensiuni care se măresc, capătă forme neregulate şi acoperă parţial sau total suprafaţa frunzelor; pe faţa inferioară apare o pâslă pufoasă, cenuşiu-albicioasă. La un atac masiv, frunzele îngălbenesc şi se usucă în totalitate. Combatere: Ortiva 250 SC (0,75 l/ha), Tilt (0,02%), Thiovit Jet (4 kg/ha), Topas (0,035%).

Pătarea albă a frunzelor – septorioza (Septoria lycopersici )

Simptome: frunze – pete circulare de 2-3 mm, brun-cenuşii, delimitate de o margine mai închisă, albicioase cu timpul şi cu numeroase puncte negre (picnidiile ciupercii). Ţesuturile se necrozează, frunzele se usucă şi cad; tulpini – pete cenuşii, adâncite în ţesuturi, cu puncte brun-negricioase. Combatere: Polyram combi 0,20%, Bravo 500 SC 0,20% etc. Resturile de plante bolnave se adună şi se distrug.

Pătarea cafenie a frunzelor (Cladosporium fulva/Passalora fulva)

Simptome: frunze – pete galbene pe faţa superioară, cu puf alb pe faţa inferioară ce devine cafeniu, brun-violaceu (sporulaţia ciupercii).Ţesuturile se necrozează, iar la un atac puternic frunzele se usucă. Sunt afectate şi tulpinile ori mugurii florali. Combatere: Topsin 70 PU 0,05%, Bavisitin 50 WP 0,05%, Benlate 50 WP 0,05%, Derosal 50 PU 0,07% etc. + distrugerea resturilor vegetale.

Putregaiul rădăcinilor şi fructelor de tomate (Colletotrichum atramentarium)

Simptome: ciuperca atacă fructele încă verzi, dar abia pe cele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora ţesuturile se scufundă, cu puncte mici, negricioase. Pe rădăcini produce zone de putregai uscat, acoperite de scleroţi mici, de culoare neagră. Combatere: Bavistin DF 0,05 – 0,1%, Bravo 50 SC – 0,4% sau Zeamă bordeleză 1%.

Veştejirea / fuzarioza (Fusarium sp.)

Simptome: plantele stagnează din creştere, se veştejesc treptat, până se usucă, fructele rămân mici, se coc devreme, seminţele se brunifică. Ţesuturile tulpinii se brunifică. Combatere: Topsin - 0,14%, Dithane M 45-0,2%, Mirage F – 0,5%

Maria BOGDAN

Se apreciază că pagubele aduse de boli, dăunători şi buruieni prin diminuarea producţiei şi deprecierea calităţii recoltelor la principalele culturi se prezintă astfel:

Diminuarea producţiei ca urmare a:

                                        bolilor  dăunătorilor  buruienilor

la grâu (%)                           9,1      5,0      9,8

la porumb (%)                     9,4      12,4    13,0

la oleaginoase (%)            10,2    11,2    10,8

la sfecla-de-zahăr (%)       16,5    16,5    12,2

Observaţii şi studii îndelungate au dus la concluzia că fiecare cultură determină o înmulţire a propriilor paraziţi, crescând deci riscul dacă se practică cultura repetată înainte ca echilibrul biologic să se fi restabilit.

La grâu, de exemplu, scade producţia în monocultură din cauza bolilor şi dăunătorilor care fac să se acumuleze în sol o floră bacteriană rizosferică ce, prin produsele ei vitale, dăunează creşterii şi funcţionării în bune condiţii a rădăcinilor grâului.

De asemenea, rotaţia porumb-grâu este necorespunzătoare, având mai mult de zece boli comune.

Au boli şi dăunători comuni culturi ca:

– fasolea, soia, rapiţa, floarea-soarelui – putregaiul alb;

– inul, cartoful, soia, fasolea, lucerna – putregaiul cenuşiu;

– tutunul şi cânepa – lupoaia;

– porumbul şi sfecla de zahăr – Tanymecus;

– sfecla-de-zahăr, ovăzul şi cruciferele – nematozi;

– lucerna, trifoiul şi alte plante perene – viermi sârmă.

Pentru aceasta, la întocmirea structurii şi rotaţiei culturilor şi a asolamentelor este necesar să se ţină seama de toate aceste aspecte.

În ceea ce priveşte combaterea bolilor trebuie să se urmărească alcătuirea rotaţiilor cu culturi care nu sunt atacate de aceleaşi boli.

În tabelul 2 (vezi tabel în revistă) se observă că la grâu, faţă de monocultură, în asolamentul de 3-5 ani atacul este de 2-3 ori mai mic.

La floarea-soarelui (tabelul 3) (vezi tabel în revistă) atacul de Sclerotinia (putregaiul alb) faţă de monocultură creşte în rotaţia cu soia, dar scade în asolamentul de 4 ani. Este importantă şi ponderea fiecărei culturi în asolament.

În tabelul 4 (vezi tabel în revistă) se constată că atacul de mană la floarea-soarelui este de 4,9% când are pondere de 18% şi ajunge la 37,5% în monocultură.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la sfecla-de-zahăr – atacul de Cercosporioză creşte de la 7-13% în asolamentul de 5 ani şi la 60-85% în monocultură (tabelul 5) (vezi tabel în revistă).

Atacul de dăunători urmează aceeaşi linie, manifestându-se mai virulent în rotaţii scurte şi în monocultură decât în asolamente corect întocmite.

În tabelul 6 se constată că atacul gândacului ghebos (zabrus) la grâu este puţin evident în primul an de cultură şi creşte pe măsură ce cultura grâului se repetă, ajungând ca în al cincilea an să fie în totalitate compromisă cultura.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la atacul de Tanymecus la sfecla-de-zahăr (tabelul 7) (vezi tabel în revistă), de la 0,6 dăunători/m2 în rotaţii de 4 ani la 39-42 dăunători m2, când sfecla urmează după porumb, care este atacat tot de Tanymecus.

Prezenţa buruienilor în culturi este cu atât mai mare cu cât se respectă mai puţin recomandările privind o corectă rotaţie a culturilor.

În tabelul 8 (vezi tabel în revistă) se constată că în rotaţia simplă, de 2 ani, s-au găsit 138,8 kg/ha substanţă uscată de buruieni, pe când în rotaţii de 4 ani 23,3 kg/ha s.u.

La Institutul Fundulea, în monocultura de grâu s-au găsit 815 buruieni/m2, pe când în asolamentul de 4 ani numai 32 buruieni/m2.

La Staţiunea Şimnic – Craiova rezerva de buruieni a fost de 100% în monocultură, de 81% în rotaţia de 2 ani şi de 13% în asolamentul de 4 ani.

Aspecte mai în detaliu se pot urmări în tabelele anexate care prezintă situaţia la diferite culturi, în diferite rotaţii şi în diferite zone.

Concluzia ce se desprinde, însă, este că în cadrul luptei integrate împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor un loc important îl ocupă alcătuirea de asolamente raţionale cu rotaţii de culturi corespunzătoare.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti