Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Recomandări de sezon - tratamente la cireș și vișin

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament la scuturarea a 10-15% din petale pentru combaterea moniliozei, antracnozei, ciuruirii frunzelor, insectelor defoliatoare şi minatoare cu:

TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau SIGNUM – 0,05% sau DITHANE NEOTEC 75 WG – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau MAVRIK 2 F – 0,05 % .

Alte recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sanătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligatia să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: DIRECȚIA FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Fertiirigația la speciile pomicole în condițiile țării noastre

Pomicultura modernă se străduiește continuu să-și îmbunătățească tehnologiile de producție pentru realizarea anual de producții mari și de calitate. Ca în orice alt sector al agriculturii, trebuie să ne conducem după principiile fermierilor din vestul Europei (pentru a fi de neînlocuit trebuie să fii mereu diferit), unde piața concurențială este nemiloasă și de aceea comanda socială este = cu producții mari și de calitate, cu costuri mici pe kilogram de produs și care în ultimii 30 de ani au primit un puternic sprijin financiar din partea statului (și primesc și în prezent), pentru modernizare și remodernizare.

Tendința actuală în pomicultura modernă are la bază conceptul de dirijare de către fermier a factorilor de producție, dintre care irigarea și aplicarea concomitent a îngrășămintelor chimice sunt cele mai importante. Noua orientare în pomicultura clasică, intensivă și superintensivă în acest segment tehnologic este de a aplica apă + îngrășăminte în fiecare zi din luna martie până în luna noiembrie, asigurând consumul pe toate fazele de vegetație. Acest principiu are la bază cercetările specialiștilor din Olanda și Italia, care au calculat cu ajutorul funcțiilor de producție pentru X producție ce consum de azot, fosfor, potasiu, elemente nutritive este necesar. Principiul acesta de hrănire cu lingurița, după datele propuse de firma Haifa, l-am aplicat timp de 8 ani și îl recomand acum celor care au sisteme de fertiirigare cu picătura pentru producții mari și constante, pentru principalele specii pomicole, la nivelul condițiilor climaterice din țara noastră.

Specia măr

La o producție estimată de 45 t/ha, avem un consum anual de apă de 6/000 metri cubi/ha, care se aplică în mod obișnuit toamna, o irigare de aprovizionare una primăvara și de două ori în vegetație. Irigarea prin picurare se face zilnic, în funcție de starea de vegetație, după următoarea schemă:

fertirigatii 1

Îngrășămintele chimice substanță activă aplicate în 30 de zile (norma pe zi este a 30 parte) kg/ha

fertirigatii 2

Specia cireș

fertirigatii cires

La o producție estimată de 20 t/ha, necesarul de apă de irigat pe perioada de vegetație este de 1.300 mc pe un ha. În livezile cu sistem de irigație prin picurare, irigăm zilnic după următorul program:

fertirigatii 3

Îngrășăminte substanță activă kg/ha aplicate într-o lună, repartizate uniform pe zile:

fertirigatii 4

Sintetic, pentru alte specii consumul zilnic de apă pe pom va fi următorul:

fertirigatii 5

Consumul de elemente nutritive substanță activă kg/ha la o producție estimată:

fertirigatii 6

Cantitatea de îngrășăminte recomandată va fi aplicată la irigarea din prima parte a zilei. Este posibil ca acolo unde apa este mai dură să fie necesar să irigăm și după-amiază, împărțind norma ape pom.

Pentru asigurarea și a microelementelor necesare în anumite perioade de vegetație, vom folosi fertilizarea odată cu aplicarea insectofungicidelor.

Petre EREMIA

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 22-23

Recomandările specialiștilor pentru tratamentele la cireș și vișin

Pentru efectuarea tratamentului fitosanitar la cireș și vișin pentru combaterea bolii: monilioza (Monilinia sp.) se recomandă unul dintre următoarele produse, după caz:

FUNGICIDE

PRODUS

DOZĂ

SPECIE

DIHTANE M 45

0,20%

Pomi fructiferi

ORIUS 25 EW

0,075-0,1%

Cireș, vișin

ROVRAL 500 SC

0,1% (1,0 l/ha/1.000 l apă)

Cireș

SCORE 250 EC

0,02% (0,2 l/ha)

Cireș

0,015% (0,225 l/ha)

Vișin

SIGNUM

0,05% (0,5 kg/ha)

Cireș, vișin

TOPSIN 70 WDG

0,07% (0,7 kg/ha)

Cireș

TOPAS 100 EC

0,05% (0,5 l/ha)

Cireș, vișin

Alte recomandări:

  • Pentru limitarea extinderii bolii se recomandă igiena culturală: adunarea și arderea resturilor de plante infectate (fructe mumificate, frunze și ramuri uscate), prin lucrările solului se vor îngropa resturile vegetale ce nu s-au putut aduna și arde.
  • Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.
  • Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările.
  • Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!
  • Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecția plantelor pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

Sursa

Oficiul Fitosanitar Brașov

La Cotnari reînvie livezile de altădată

Consemnam în urmă cu doi ani, la vremea recoltării cireşelor, un eveniment deosebit: în plantaţia aparţinând domnului ing. Dan Băianu camioanele frigorifice aşteptau la coadă să fie încărcate. Direcţia? Sankt Petersburg. Se relua astfel tradiţia de dinainte de 1990, când „Boamba de Cotnari“, un soi local deosebit de valoros, era expediată în mai multe ţări ale Europei.

Era un început la care domnul ing. Băianu, om al locului şi pasionat de meseria lui, visa de multă vreme: să unească şi să reînvie astfel livezile care altădată au dus, alături de celebra podgorie, faima comunei Cotnari. Începutul a fost greu. Mulţi dintre proprietarii de livezi, atâtea câte mai rămăseseră, erau neîncrezători şi invocau „colectiva“ de altădată.

„Am reuşit totuşi, ne spune domnul Băianu, să organizăm în 2006 un grup de producători pentru a beneficia de avantajele oferite de Uniunea Europeană. Am accesat astfel un program de investiţie pe timp de cinci ani. La sfârşitul anului 2012 am finalizat investiţia, de care aminteam, ce consta într-un depozit de fructe, în principal pentru cireşe, dar şi mere pentru că avem membri care au în proprietate plantaţii de meri. Depozitul este deci folosit vara pentru cireşe, iar iarna pentru păstrarea merelor în condiţii unice pentru această parte de ţară. În acest an, continuă dl Băianu, am reuşit să obţinem prin programul pe care ni l-am asumat, recunoaşterea ca organizaţie de producători.“

În aşteptarea reconversiei…

Organizaţia de producători, care poartă denumirea semnificativă Cerasus Grup, dispune de 209 ha de livadă din care, cu sprijinul fondurilor europene, peste 100 ha sunt livezi tinere. „Sigur, toate acestea, subliniază interlocutorul nostru, au presupus eforturi deosebite şi nu am mai aşteptat aplicarea programului de reconversie al pomiculturii care se dovedeşte până la urmă o promisiune deşartă din partea celor care diriguiesc agricultura ţării. Este greu de crezut că statul, în condiţiile economice actuale, ar putea aloca banii necesari pentru înfiinţarea a 40-50 de mii hectare de livadă care să înlocuiască plantaţiile îmbătrânite, înfiinţate în anii ’80“, mai adaugă producătorul.

În avantajul producătorilor

Depozitul de fructe, pentru care s-au investit peste 5,8 milioane de euro din fonduri europene, dispune de instalaţii moderne de păstrare a fructelor cu benzi de sortare. Cireşele, de pildă, sunt calibrate din doi în doi milimetri şi pe două culori. Dar spaţiul de stocare este dotat cu instalaţii de calibrare şi pentru celelalte fructe. Toate acestea oferă posibilitatea de a obţine cantităţi de marfă omogene calitativ pentru a răspunde astfel comenzilor marilor magazine, mai ales că în următorii ani firma din Cotnari va dispune de cantităţi tot mai mari de fructe destinate comerţului. Vor creşte astfel şi câştigurile asociaţilor, domnul Băianu amintind că, în condiţiile în care cireşele nu erau calibrate, acestea au ajuns să se vândă anul trecut la trei euro kilogramul în ţările europene, faţă de cel mult un euro pe piaţa internă. Numai dacă ar fi să vorbim de cireşe organizaţia are capacitatea de a livra până la 1.000 de tone anual. De asemenea, în modernul depozit al organizaţiei se pot păstra în condiţii optime mari cantităţi de alte fructe care aduc bune câştiguri în primăvară.

Visul conducerii organizaţiei este, pentru următorii ani, ca fructele de la Cotnari să pătrundă şi pe piaţa vestică. „Ne gândim să prezentăm cireşele, de pildă, în ambalaje de la jumătate de kilogram la cinci kilograme, pentru că, se ştie, aspectul vinde marfa.“

Pământ românesc, gust autentic

Proiectul ce vizează creşterea suprafeţelor de livezi este un obiectiv prioritar al organizaţiei. Materialul săditor se va aduce în continuare din străinătate. „Cu regret trebuie să spun, subliniază domnul Băianu, cercetarea românească a rămas în urmă, la nivelul anilor ’60-’70. Aş aminti doar faptul că materialul săditor adus din Olanda, de pildă, va produce mere începând cu anul al doilea de la plantare, iar producţia estimată depăşeşte, după câţiva ani, 50-60 tone la hectar. Sigur se poate invoca faptul că fructele româneşti sunt mai gustoase. Aş vrea să le spun amatorilor că, odată plantat în pământ românesc, puietul va produce la maturitate fructe cu gustul din livada bunicii. S-ar îndeplini astfel dorinţa multora dintre clienţii marilor magazine de a găsi în rafturi fructe produse în România.“

Stelian CIOCOIU

Ciresul, cultura la care România este pe locul 3 în lume ca productivitate

La nivel mondial România este pe locul 3 în ce priveste randamentul obtinut la culturile de cires (119425 Hg/ha), pe locul pe locul 8 în ce priveste productia (81842 tone) si pe 18 în ce priveste suprafata recoltata (6853 ha), scrie publicatia Agrointel.ro.
Cultura ciresului asigura prosperitatea multor familii în regiunile în care aceasta este cultura specific-traditionala - aducând venituri peste media adusa de productia agricola. De regula, productia se face în livada mostenita, pe suprafete de maximum 5 ha de catre proprietari.

Publicatia atrage atentia ca gradul de sustinere al plantatiilor de cires cu subventii nationale sau europene este aproape de zero, cei mai multi dintre proprietari de livezi având suprafete mai mici decâ cele eligibile. 

Comunele Ciresoaia (Bistrita-Nasaud, nordul Romaniei) si Turcinesti (Gorj, sud-vest) sînt doua cazuri în care cultura ciresului asigura prosperitatea comunitatii, o prosperitate evidenta prin multi indicatori precum numarul si marcile autourismelor locuitorilor, numarul caselor cu etaj, al garajelor si al utilitatilor imobiliare. 

Agrointel.ro explica productivitatea mare, in ciuda investitiilor modeste in acest domeniu, drept un dar al solului foarte bun, al climatului local propice, al muncii oamenilor si al unor secrete vechi (precum port-altoiul sabatic, asa cum fac cei de la Ciresoaia, care ofera pomului "domesticit" ceva din robustetea celui salbatic).

Publicatia mentioneaza ca ciresele sînt trecute în lista 'aromelor fine' a bucatarilor si distilatorilor si a fructelor cu continut mare de anti-oxidanti a nutritionistilor si fito-terapeutilor. In acelasi timp, lemnul de cires este asociat cu 'luxul' de catre producatorii de mobilier si artizani. Nu in ultimul rand, livezile de cires sînt considerate adevarate 'paradisuri terapeutice' de catre psihoterapeuti. AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS