Majoritatea proviziilor noastre alimentare provin din cereale: grâu, porumb, orz și orez. Însă, aceste culturi trebuie să primească cantități substanțiale de îngrășământ pe bază de azot, de obicei sub formă de amoniac.

Acest tip de îngrășământ este folosit în mod obișnuit în agricultură, iar de la începutul secolului al XX-lea este furnizat de amoniacul produs industrial. Deși duce la creșterea producției, are un impact negativ asupra mediului.

În schimb, leguminoasele au capacitatea de a dezvolta noduli plini de bacterii pe rădăcinile lor, numiți rizobii. Aceste bacterii pot lua azotul din aer și îl pot transforma în îngrășământ pentru plante. A fost mult timp un vis al cercetătorilor din acest domeniu să adauge această capacitate de a fixa azotul la cereale pentru a reduce nevoia de îngrășământ cu amoniac.

Acum cercetătorii de la Universitatea Oxford, în colaborare cu Universitatea din Cambridge și Massachusetts Institute of Technology (MIT), sunt cu un pas mai aproape de a face cerealele să aibă propria capacitate de a avea azot prin intermediul bacteriilor de pe rădăcini.

Echipa a dezvoltat un tip de orz care poate produce o moleculă – semnal numită rizopină care reglează genele din bacteriile rizobiilor care cresc în rădăcini. Plantele care secretă rizopină pot controla de fapt fixarea azotului prin bacteriile de pe rădăcinile lor. Bacteriile fixează și eliberează azotul numai în cazul plantelor de orz și nu pe orice alte plante.

Această lucrare este o piatră de hotar incredibilă către dezvoltarea unei versiuni sintetice a simbiozei dintre plantă și bacterii, în care bacteriile fixează azotul pentru planta-gazdă dorită, dar nu și pentru plantele non-gazdă, cum ar fi buruienile. Cu acest sistem, plantele pot activa fixarea azotului pentru a obține amoniacul de care au nevoie.

Fixarea biologică a azotului este unul dintre procesele-cheie care permit practici agricole mai durabile și a făcut obiectul unor eforturi ample de cercetare de zeci de ani.

Această activitate privind dezvoltarea plantelor prin fixarea azotului din atmosferă este o parte cheie a unui efort amplu de transfer către rădăcini a nodulilor care fixează azotul la cereale. Acest lucru a fost posibil doar printr-un mare efort de colaborare care a reunit munca depusă de mai multe laboratoare de-a lungul multor ani.

Fermierii au așadar nevoie de inovare, cercetare, noi tehnologii în situația în care sunt obligați ca, pentru „bruma“ aceea de subvenție, să respecte atâtea și atâtea regulamente și directive legate de protecția mediului.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Îngrășămintele din gama Nexur oferă cea mai bună protecție a ureei pentru o nutriție optimă a plantelor.

În prezent, subiectul privind schimbările climatice este unul îngrijorător, acesta fiind legat în mod direct de creșterea concentrației emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă.

Creșterea efectivelor de animale pentru satisfacerea nevoilor de consum ridicate, precum și recentele schimbări în practicile agricole au dus la creșterea fluxului biochimic, în particular a emisiilor totale GES. Aproape jumătate din cantitatea de hrană și apa de băut este transformată în gaze în timpul procesului de producție și în managementul dejecțiilor (Anexa 12693/2015, Bruxelles).

La nivel global, emisiile de GES provenite de la sectorul de monogastrice sunt estimate la 0,7 gigatone CO2 echivalent la porci (9% din emisiile sectorului de creștere a animalelor). Reducerea emisiilor poate fi realizată în mare proporție prin scăderea excretei de azot și a emisiilor de GES. Ca parte a proteinelor, azotul participă la diferite procese metabolice și contribuie esențial la impactul negativ asupra mediului (Hăbeanu și colab., 2020). Așa cum bine știm, formularea corectă a rețetelor de hrană în funcție de cerințele animalelor reprezintă un factor important în reducerea emisiilor de GES deoarece implicațiile acesteia se reflectă în compoziția dejecțiilor (Hăbeanu și colab., 2020). Desigur, creșterea digestibilității nutrienților din hrană, precum și îmbunătățirea performanței animalelor pot contribuii cu succes la reducerea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES.

În cadrul Biobazei INCDBNA-IBNA Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4.) au fost efectuate cercetări recente pe porci (hibridul, TOPIGS) cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, având ca obiectiv diminuarea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES prin utilizarea făinii de fân de lucernă. Lucerna (Medicago sativa L.), datorită conținutului bogat în proteine, minerale și vitamine, este una dintre cele mai cultivate plante furajere din familia leguminoaselor. În România, suprafaţa ocupată de culturile de lucernă oscilează între 136.300 şi 442.000 ha, reprezentând astfel 29,7-31,6% din structura bazei furajere (Schitea și Varga, 2007).

Porcii au fost cazați individual în cuști metabolice cu furajare diferențiată: nutreț combinat clasic (pe bază de porumb, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui) și nutreț combinat clasic cu un adaos de 5% făină fân de lucernă. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea a 5% făină fân de lucernă în rețeta de nutreț combinat destinat porcilor în faza de creștere-îngrășare, performanțele productive nu au fost afectate; mai mult, acestea sunt comparabile cu cele ale porcilor hrăniți cu surse furajere clasice.

Includerea făinii fân de lucernă (5%) în structura rețetei de nutreț combinat a diminuat cantitatea de azot eliminată prin dejecții cu aproximativ 5,60%.

Emisiile de protoxid de azot (N2O), precum și cantitatea totală a emisiilor totale de GES au fost mai mici (˂7,93%, precum și ˂ 7,52 N2O în eq. CO2, respectiv ˂3,10%), la porci hrăniți cu făina fân de lucernă.

Având în vedere calitatea proteinei din făina fân de lucernă, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, cantității de azot excretată și a emisiilor de GES, recomandăm administrarea făinii de lucernă peletizată la un nivel de 5% în hrana porcilor.

Lavinia IDRICEANU & Mihaela HĂBEANU

În Europa, acest acord consolidează alianța deja înființată pentru a oferi soluții biologice în Statele Unite, Canada, Brazilia și Argentina

Corteva Agriscience și Symborg, expert în tehnologii microbiologice, au anunțat astăzi că au încheiat un acord pe mai mulți ani referitor la un produs pe bază microbiană pentru fixarea azotului. Acordul include aproape toate țările europene (cu excepția țărilor nordice și a Olandei) și Israelul.

Prin acest acord, Symborg oferă o licență exclusivă de distribuție către Corteva pentru bacteria endofitică Metylobacterium simbioticum, care lucrează cu planta prin simbioză, asigurându-i azotul necesar din atmosferă. Corteva își valorifică astfel larga rețea de distribuție, accesul pe piață și capacitățile extinse de cercetare și dezvoltare.

Corteva va oferi două produse, Utrisha™ N și BlueN™, ambele pentru optimizarea eficienței fertilizării. Această tehnologie disruptivă oferă valoare prin eficiența gestionării integrate a îngrășămintelor în condiții naturale, adaptându-se la nevoile de dezvoltare ale plantelor și contribuind la maximizarea durabilă a potențialului de producție a plantelor de cultură. Această tehnologie va fi disponibilă pentru toate culturile agricole destinate hranei populației.

„Corteva Agriscience continuă să aducă pe piață soluții noi și inovatoare, oferind produse de origine naturală, care funcționează în complementaritate cu soluțiile noastre convenționale de protecție a culturilor, cum ar fi stabilizatorul de azot Optinyte™“, a declarat Susanne Wasson, președinte, Crop Protection Business Platform, Corteva Agriscience. „Suntem încântați să colaborăm cu Symborg pentru a extinde și maximiza opțiunile durabile care ajută fermierii să-și îndeplinească obiectivele, conservând, totodată, potențialul de producție și sănătatea culturilor, în condiții de mediu în continuă schimbare.“

Igor Teslenko, președinte Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Corteva Agriscience continuă să furnizeze fermierilor soluții noi și inovatoare prin oferta de produse de origine naturală care funcționează în complementaritate cu soluțiile noastre de protecție a culturilor.“

Această colaborare reprezintă un nou pas înainte pentru extinderea portofoliului global de produse biologice al Corteva Agriscience, dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, feromonale și de biocontrol, cu performanțe dovedite, previzibile.

„Acordul semnat consolidează accentul pe care îl punem pe îmbunătățirea eficienței și disponibilității sustenabile a azotului, sporind în același timp potențialul de producție și durabilitatea, în conformitate cu Obiectivele de sustenabilitate ale Corteva AgrisScience 2030.“

„Scopul companiei Symborg este de a transforma agricultura. Datorită biosoluțiilor noastre inovatoare, îi ajutăm pe cultivatori să abordeze una dintre principalele lor provocări: să combine profitabilitatea și durabilitatea“, a declarat Jesús Juárez, partener fondator și CEO Symborg. „Consolidarea colaborării noastre cu Corteva Agriscience în Europa este o mare oportunitate de a stimula transferul tehnologiei BlueN™ și de a promova un model mai durabil. Este, de asemenea, un pas important pentru agricultură, societate în general și pentru planetă.“

Termenii acordului nu au fost dezvăluiți.