În Europa se vorbește tot mai des despre reducerea folosirii substanțelor chimice utilizate în protecția plantelor (medicamente pentru plante) până în anul 2030, conform obiectivelor pactului verde european (Green Deal) și chiar despre eliminarea lor definitivă. În acest articol voi scrie despre ce se întâmplă pe alte continente. Informațiile sunt adunate în urma participărilor mele la congresele internaționale de entomologie și de protecția plantelor, din ultimii ani.

Așadar, dacă în Europa se vorbește de reducerea folosirii medicamentelor pentru plante, în alte colțuri ale lumii se desfășoară cercetări intense pentru găsirea de noi substanțe active, care să realizeze o combatere cât mai țintită a dăunătorului, cu impact cât mai mic asupra entomofaunei utile și a mediului înconjurător și să le înlocuiască pe cele care deja nu au mai fost aprobate. Printre aceste substanțe active noi ar putea fi alternative și la neonicotinoide, folosite la tratamentul semințelor „scoase în afara legii“ în UE. Cu ocazia participării la Congresul Internațional de Protecția Plantelor (IPPC) care s-a ținut în Hyderabad, India (noiembrie, 2019), am aflat multe informații interesante despre stadiul actual al cercetărilor privind găsirea de noi molecule folosite pentru protecția plantelor. Astfel, în perioada 2008-2016, numărul total de patente depuse (substanțe active noi care intră în componența pesticidelor) a fost de 5.857, din care numai în China au fost 2.358 patente, în Japonia 706 patente, în SUA 516 patente, în Coreea de Sud 230 patente, în timp ce în Rusia numărul patentelor a fost de 56. Este de remarcat faptul că cele mai multe patente din perioada analizată au fost în trei țări din Asia, și anume China, Japonia și Coreea. În același timp, în Europa numărul de patente este în scădere, iar acest trend se va păstra și în următorul deceniu, ca urmare a reglementărilor din ce în ce mai severe, la nivelul UE, pentru omologarea noilor substanțe active.

Pe termen mediu și lung, trendul în domeniul insecticidelor este dezvoltarea substanțelor active din clasa diamidelor. Aceasta este o clasă nouă de insecticide, cu acțiune asupra sistemului muscular al insectelor, afectând receptorii ryanodinici și perturbând fluxul de calciu dintre aceștia. Drept rezultat, insectele nu se mai pot hrăni și mor în câteva zile. Insecticidele diamide prezintă eficacitate ridicată, la doze scăzute, în combaterea unei game variate de dăunători ai culturilor agricole și horticole (în special lepidopterele), având toxicitate foarte redusă față de mamifere și organismele acvatice, precum și toxicitate redusă pentru albine, polenizatori sau entomofauna utilă (paraziții sau prădătorii dăunătorilor). Insecticidele diamide pot fi folosite cu succes în strategia de combatere integrată a dăunătorilor culturilor agricole și horticole. Și câteva exemple concrete: substanța activă tetraniliprol are o eficacitate foarte ridicată în combaterea defoliatorilor și a minatorilor, dar în același timp are și efect asupra unor specii de insecte cu apart bucal adaptat pentru înțepat și supt (când sunt folosite în combinație cu alte insecticide). Majoritatea dăunătorilor țintă aparțin ordinelor Lepideoptera, Coleoptera și Diptera. Insecticidul se poate aplica atât ca tratament foliar, cât și ca tratament la sol (sub formă de granule). Este un insecticid sistemic, care se translocă rapid în plante după aplicare. Ca și insecticidele pe bază de chlorantraniliprole, cele pe bază de tetraniliprol sunt aplicate în doze reduse (50-200 g p.c./ha), având o eficacitate foarte ridicată în combaterea dăunătorilor din culturile de orez, porumb, trestie de zahăr, tomate, vinete, roșii, ardei, cartofi, pomi fructiferi, viță-de-vie, plante ornamentale. De asemenea, în urma testelor efectuate, atât în condiții de laborator, cât și în condiții de câmp, tetraniliprolul a prezentat selectivitate ridicată pentru polenizatori, dar și pentru entomofauna utilă. Insecticidele pe bază de tetraniliprol nu se pot aplica când culturile se află în faza de înflorit, atunci când activitatea albinelor și a polenizatorilor este maximă. Tetraniliprolul este recomandat să fie folosit în programele de combatere integrată a dăunătorilor, mai ales în cazurile în care s-au semnalat fenomene de rezistență la insecticidele organofosforice, piretroizi de sinteză sau neonicotinoide.

O altă substanță activă din clasa diamidelor este cyclaniliprole (cyclapryn). Insecticidul de nouă generație a fost omologat în Coreea de Sud, în anul 2017, fiind în procedură de omologare în Japonia, Australia, Canada și SUA. În urma experiențelor efectuate, atât în condiții de câmp cât și în laborator, s-a constatat faptul că substanța activă cyclaniliprole are o eficacitate foarte ridicată în combaterea unor dăunători problemă din culturile agricole și horticole (cultivate atât în câmp, cât și în spații protejate), cum ar fi omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), molia verzei (Plutella xylostella), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), tripsul californian (Frankliniella occidentalis), tripsul tutunului (Thrips tabaci), musculița albă a tutunului (Bremisia tabaci), musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) sau musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Comparativ cu insecticidele din clasa piretroizilor de sinteză sau a neonicotinoidelor, cele pe bază de cyclaniliprole au un mod de acțiune mult mai rapid și o activitate reziduală mult mai ridicată. Prin urmare, cyclaniliprolul ar putea fi o posibilă alternativă atât pentru combaterea adulților rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), cât și pentru combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) sau a omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera).

După cum vedeți, Asia vine tare din urmă și în această privință. Întrebarea este câte din aceste noi descoperiri ale științei vor fi disponibile și în țările Uniunii Europene în viitorul apropiat și care ar putea veni în ajutorul fermierilor noștri.

Explicații foto

Foto 1 – Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis)

Ratisoara porumbului Tanymecus dilaticollis

Foto 2 – Viermele sârmă (Agriotes spp.)

Viermele sarma Agriotes spp

Foto 3 – Omida fructificațiilor, adult (Helicoverpa armigera)

Omida fructificatiilor adult Helicoverpa armigera

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Nu mai este o noutate pentru noi că avem parte de primăveri din ce în ce mai capricioase. Nici cea din acest an nu face excepție, din contră pune la încercare toată priceperea fermierilor. Anul trecut, pe vremea aceasta, temperaturile erau ridicate, iar în multe zone din țară era o secetă severă. Ei bine, în primăvara acestui an avem umiditate în sol (în majoritatea zonelor), ca urmare a precipitațiilor înregistrate în aprilie și primele zile ale lunii mai. Ca o ironie, în majoritatea zilelor din luna aprilie temperatura a fost mai scăzută decât la mijlocul lunii ianuarie! Ploile, atât de necesare fermierilor, au darul de a-i și încurca pe aceștia, mai ales când sosesc taman când trebuie să se semene floarea-soarelui și porumbul. Din cauza acestui fapt, în multe zone ale țării plantele de porumb și floarea-soarelui vor fi în primele faze de vegetație în luna mai.

Fermierii se întreabă dacă se pot elabora prognoze privind atacul rățișoarei porumbului pentru luna mai. Singura prognoză este cea legată de mersul vremii, când plantele de porumb și floarea-soarelui se află în perioada de maximă sensibilitate față de atacul rățișoarei, și anume de la răsărit până în faza de patru frunze (BBCH 10-BBCH 14). Dacă, în acea perioadă, va fi cald și nu va ploua, atunci insectele vor fi foarte active la suprafața solului, fiind în căutare de hrană și de parteneri (pentru înmulțire și apoi depunerea pontei, la mică adâncime în sol). Insectele au viața lor, așa cum se întâmplă de sute de milioane de ani de când sunt pe Pământ. Din păcate, în unele cazuri, nevoia lor de hrană intră în contradicție cu nevoile noastre pentru hrană, așa cum se întâmplă, în cazul nostru, cu rățișoara porumbului. Dacă temperatura diurnă este mai mare de 20°C și temperatura de la suprafața solului este mai ridicată de 18°C, în timp ce plantele de porumb și floarea-soarelui se află în faza de sensibilitate maximă față de atacul acestor insecte, atunci culturile pot fi în pericol de a fi compromise (dacă nu s-a efectuat tratamentul semințelor). Cu cât activitatea insectelor la suprafața solului este mai intensă și cu cât nivelul populației este mai ridicat, cu atât culturile de primăvară sunt mai în primejdie. Fermierii se întreabă ce pot să facă pe viitor. Primul lucru pe care aceștia pot să-l pună în practică ar fi o rotație ca la carte (nu rotație scurtă sau monocultură), în care să intre și leguminoasele pentru boabe. Dar mai este o condiție: ideal ar fi ca toți vecinii să facă o rotație ca la carte. Fiindcă, dacă o realizăm și vecinii nu, insectele vin din solele învecinate și pot distruge porumbul, chiar dacă a fost semănat după o altă premergătoare (nefavorabilă rățișoarei). În urma unui studiu de lungă durată, efectuat la INCDA Fundulea, s-a ajuns la concluzia că, în cazul porumbului semănat în monocultură, rămâne cea mai ridicată rezervă de insecte. De asemenea, în cazul florii-soarelui semănate după porumb, rezerva rățișoarei porumbului este una ridicată. Este exact situația din prezent, în sud-estul țării, zonă de maximă favorabilitate pentru acest dăunător, în care floarea-soarelui este semănată după porumb. La polul opus se află mazărea, rapița sau cerealele de toamnă cultivate după porumb; în acest caz rezerva rățișoarei porumbului este scăzută, dar există riscul ca insectele care apar în solele cultivate cu postmergătoarele porumbului să se deplaseze în sola vecină cu porumb. Pentru a avea o rotație ca la carte, inclusiv cu mazăre sau alte leguminoase pentru boabe, toate aceste culturi ar trebui să fie rentabile pentru fermieri.

Este important de menționat faptul că rățișoara porumbului este o specie polifagă, fiind semnalată la 34 de specii de plante gazdă în țara noastră. Pe lângă plante de cultură, insectele pot consuma specii de buruieni cum ar fi mohor, pălămidă etc. De fapt, rățișoara porumbului este o mare iubitoare a pălămidei (Cirsium arvense), insectele adulte consumând frunzele, iar larvele dezvoltându-se pe sistemul radicular. Din flora spontană, pălămida este singura specie (în afară de porumb sau floarea-soarelui) care poate satisface cerințele biologice ale larvelor rățișoarei porumbului. Prin urmare, câmpul ar trebui ținut cât mai curat de buruieni, inclusiv pălămida.

După cum știți, fermierii vor trebui să respecte mai multe cerințe pentru a încasa subvențiile. Voi discuta despre una dintre acestea. Conform GAEC 8, în fiecare an, fermierul trebuie să lase necultivate câteva procente din suprafața terenului arabil. Dar aici mai intervin și alte ecoscheme, care au și ele ca cerințe lăsarea unui anumit procent din teren necultivat. Dacă vorbim strict despre sol, ecoschemele vin în ajutorul lui. Din acest punct de vedere nu avem ce să contestăm referitor la cerințele privind ca un anumit procent din teren să nu fie cultivat, iar alt procent să fie cultivat cu culturi fixatoare de azot. Dacă vorbim strict de pârloage, din păcate acestea oferă condiții foarte bune pentru înmulțirea insectelor dăunătoare, inclusiv rățișoara porumbului (T. dilaticollis). Dintre toate speciile de buruieni mai sus amintite, pălămida (Cirsium arvense) asigură cele mai bune condiții atât pentru hrana adulților, dar și pentru hrana larvelor. Pârloagele pot fi focar de infestare din cauza speciilor de buruieni care se dezvoltă nestingherite, care, la rândul lor, asigură condiții foarte bune pentru insectele dăunătoare polifage, inclusiv rățișoara porumbului. Până nu se găsește o alternativă viabilă la tratamentul semințelor cu insecticide sistemice, în condițiile în care rezerva biologică a rățișoarei porumbului este ridicată în multe zone din România (Sud, Sud-Est, Est, Vest dar și Nord-Est), creșterea suprafețelor lăsate în pârloagă ca urmare a GAEC și eco-condiționalităților ar avea efecte negative, pe termen scurt și mediu, pentru cultivatorii de porumb și floarea-soarelui, ca urmare a creșterii și mai mari a rezervei biologice a acestui dăunător.

Asigurarea unei rotații ca la carte și combaterea buruienilor nu pot suplini 100% lipsa tratamentului semințelor. Acest tratament era o asigurare pentru fermieri în fața atacului rățișoarei porumbului și altor dăunători de sol. Fără existența unei alternative viabile pentru combaterea rățișoarei porumbului, culturile de primăvară aflate în zona de maximă favorabilitate a T. dilaticollis vor fi o mare loterie. Iar, dacă anul acesta vom scăpa de atac, asta nu înseamnă că vom scăpa de insecte. Ele vor fi tot acolo, iar la anul sau peste doi ani ne pot distruge culturile de primăvară.

Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Plantele de porumb și de floarea-soarelui sunt atacate de acest dăunător în perioada de la răsărire și până la stadiul de 4-5 frunze. Insectele adulte se urcă pe plăntuțe și le rod marginal frunzele, plantele tinere putând să fie distruse până la nivelul solului. În acest caz plantele sunt distruse, iar culturile compromise. Sunt cazuri când tarlale întregi de porumb și floarea-soarelui a trebuit să fie întoarse și reînsămânțate.

Atacurile cele mai mari apar în anii secetoși sau când rezerva biologică a dăunătorului în sol este mare, mai ales când porumbul se cultivă ca monocultură. Adultul iernează în sol, având o singură generație/an. Adulții hibernanți apar la sfârșit de aprilie – început de mai, iar când temperatura aerului este în jur de 20 grade C intensitatea atacului este mare. Într-o singură zi pot să fie compromise suprafețe importante de porumb și floarea-soarelui.

După retragerea neonicotinoidelor, țara noastră este nevoită ca în fiecare an să facă demersuri pentru derogare. În acest an, s-a aprobat tratarea semințelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS, în zonele cu atac puternic al rățișoarei sau al viermelui sârmă (Agriotes spp).

În cazul florii-soarelui, care a fost exclusă de la derogare, pentru combaterea rățișoarei se recomandă folosirea piretroizilor, cum ar fi LANGIS, în doză de 2 l/t de sămânță. După răsărire, când pragul economic de dăunare (PED) este de 5 ex/m.p., se recomandă tratamentul cu FASTER DELTA în doză de 0,3 litri./ha. Insecticidul acționează prin contact și ingestie, având și un efect repelent.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti