În perioada 21 - 26 iunie 2023 Cluster BIO Oltenia va organiza Festivalul Cultural  Dealul Muierii, Ediția a II a, în vederea creării Brandului  Regional  Dealul Muierii și înființării OMD Local Dealul Muierii, cu implicarea județelor Gorj, Dolj și Vâlcea și a 21 de comune din cele 3 județe: Goiești, Brădești, Melinești, Farcaș, Tălpaș, Dănciulești, Stejari, Logrești, Bustuchin, Roșia de Amaradia, Alimpești, Bumbești Pitic, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni, Alunu, Mateești, Grădiștea, Livezi, Zătreni și Ghioroiu.

Brandul Dealul Muierii pune în valoare o legendă din trecut, undeva la începutul secolului XVIII, când femeile care, de teama turcilor, stăteau ascunse de câteva luni, împreună cu copii și bătrâni, în Peșterile din Polovragi,  Peștera Muierii și Peștera Frumoasă din Vaideeni. După un timp, acestea rămăseseră fără hrană, începuseră să se îmbolnăvească astfel că au decis să îi ia la goană pe turcii stabiliți în Garnizoane la Alunu și la Grădiștea, pe locul unor cetăți dacice.

“Se spune că în vremurile de invazie, femeile din Oltenia de sub Munte erau ascunse în peșterile din Cheile Oltețului și Galbenului (Polovragi și Muierii). Acolo stăteau luni dacă nu chiar ani până când situația se calma.

Astfel la un moment dat, trecând mai bine de un an iar o garnizoană otomană nu mai pleca din  zona Alunu – Grădiștea, iar rezervele din peșteri fiind terminate, femeile ascunse în peșteri au luat o decizie. Să alcătuiască un contingent și înarmate cu securi să îi atace pe turci.

Zis și făcut, cele câteva sute de femei din peșteri au ieșit și au plecat la luptă. Pe drum li s-au alăturat toate femeile din satele pe unde au trecut și astfel au coborât pe Valea Oltețului. La Grădiștea și Zătreni i-au surprins pe turci care evident nu înțelegeau ce se întâmplă. Adevărul este că armata de oltence ajunsă la peste 3000 ca efectiv i-au speriat pe păgâni și aceștia au fost nevoiți să părăsească locul și să fugă jos spre Dunăre”

Legenda va fi pusă în scenă în perioada 21 – 26 iunie și va prezenta plecarea femeilor din cele trei peșteri și izgonirea turcilor aflați în zona Cetății Dacice de la Grădiștea. Fetele vor înnopta la Alunu, Fântâna Rece din Bustuchin, Obârșia- Piscul Ursului și pe deal la intersecția celor 3 județe între Dănciulești și comuna Ghioroiu, satul Poienari.

Tot traseul Dealul Muierii  de la Peșteri si până în satul Cruci, comuna Goiești, măsoară 104  km, însă fetele vor merge  doar 83 km pe jos pe deal,  plecând din Peșteri  in dimineața zilei de 22 iunie și ajungând în 26 iunie în satul Gurița din comuna Goiești, în apropierea Craiovei. Scenariul cu izgonirea turcilor va fi pus în valoare în 24 iunie, de Sânziene, când un număr de peste 60 de fete vor lua la goană un număr de peste 30 de turci la Cetatea Dacică de la Grădiștea.

Festivalul continuă cu alte povești ale locului care vor fi puse în valoare în aceste zile:

Minunatele povești ale celor trei peșteri de unde vor pleca fetele.

Comorile găsite de-a lungul timpului în stânga și dreapta Dealului Muierii. Acest scenariu va fi pus în valoare prin proiect, fiind dispuse cutiuțe în copaci cu cifre de la 1 la 22, cifrele reprezentând diferite premii oferite de sectorul privat din regiune.

Coborârea oilor de la munte la câmpie când ciobanii se întâlneau la hotarul celor trei județe, coborau în sate după muieri, după care, încinși de alcool,  se luau la bătaie. Tot pe traseu în zona Livezi - satul Mecea din Zătreni, câțiva săteni săpau gropi pe traseul oilor, aceștia  le adunau după trecerea acestora și se hrăneau cu ele.

Pe tot traseul vor fi prezentate atât  povești ale locului cât și puncte istorice: Cula turcului, locul La Teapa, Ușile lui Traian, Târgul de vite de peste 200 de ani, crucile de piatra de câteva sute de ani, cizmele și fântâni din trecut, etc, locuri care prezintă un Deal încărcat de istorie, fiind și Drumul Dacilor de la Sucidava la Sarmisegetuza. Dealul Muierii  cu o lungime de peste 100 km, este cel mai lung Deal din Romania,  cu o înălțime de peste 600 metri în Roșia de Amaradia , este străbătut de 12 drumuri  naționale,  județene și comunale si 240 de poteci.

Promovarea destinațiilor turistice locale: Castelul Vrăjitoarelor, Căsuța răsturnată, Pădurea colorată, Conacul lu tăticu, Strutaria lui nea Marcel,  satele părăsite Mecea și Dealul Mare, Ferma Porumbelul, Mânăstirea de la Baza Cetății Grădiștea, Biserica din satul Cruci, etc

Crearea primelor trasee turistice de-a lungul Dealului Muierii;

Crearea unei piste de biciclete de la cele 3  Peșteri și până în comunele Goiești – Brădești;

Pe deal vor fi amplasate standuri cu promovarea produselor locale, a portului popular, a meșteșugurilor și tradiției locale. Daca anul trecut, la prima Ediție,  câteva mii de localnici au urcat pe Deal cu produse locale, participând la lansarea de la Peșteri, la serile culturale oferite la Ruget, Fântâna Rece, Piscu Ursului în Obârșia, Cabana Balaci din Tălpaș și Goiești, anul acesta numărul participanților se așteaptă să depășească 10.000 de localnici din cele 3 județe dar și turiști din țară și din străinătate.

Atât localnicii cât și turiștii vor însoți fetele pe jos, de-a lungul Dealului, unde se vor bucura de diverse surprize din partea organizatorilor. Finalul traseului va fi în satul Gruița ( Crucile) din comuna Goiești, pe Deal, la Biserica monument istoric de la 1753.

21 iunie/ Secvența 1 - Ziua I – Deschiderea Festivalului

În data de 21 iunie între 10.00 și 11.30 va avea loc primirea participanților la Pensiunea Cerna din Vaideeni. Deschiderea oficială a Festivalului va avea loc la Căminul Cultural din comuna Polovragi, județul Gorj, începând cu ora 12.00. La deschidere vor fi prezente oficialități din partea județelor Gorj, Dolj și Vâlcea,  primarii parteneri în proiect, fetele participante, fii satelor aparținătoare Dealului Muierii,  invitați din Oltenia, turiști, mass media, etc.

După servirea mesei, fetele vor face o prezentare la Peșterile de unde va fi plecarea a doua zi si vor vizita Peșterile.

Comunele participante la ziua de deschidere sunt Polovragi, Baia de Fier și Vaideeni.

22 iunie/ Secvența II - Ziua II – traseul 1                                              

În dimineața zilei de 22 iunie, la ora 9 dimineața, după servirea micului dejun, cele trei echipe bine echipate pentru traseu, alcătuite din minim 15 fete + 1 coordonator pentru  fiecare echipă, vor pleca spre Dealul Muierii, aproximativ în același timp, din cele trei peșteri: Peștera Muierii, Peștera Polovragi și Peștera Frumoasă din Vaideeni.

Prima echipă care va fi alcătuită din fete din zona Baia de Fier, Polovragi și Vaideeni, va fi coordonată de Andreea Epure și va pleca din Peștera Polovragi pe Drumul Carelor, se va întâlni cu celelalte două echipe pe Dealul Muierii, în satul Sârbești, comuna Alimpești, la ieșirea de pe Strada Viilor, continuând împreună drumul.

A doua echipă, care va fi formată din minim 15 tinere din întreaga regiune a Olteniei, va fi coordonată de Mitrica Valentin, responsabilul proiectului și va pleca la aceeași oră cu celelalte echipe, de la intrarea în Peștera Muierii, pe drumul din Baia de Fier care intersectează DN 67 Tg Jiu – Râmnicu Vâlcea la Pădurea Colorată, Castelul Vrăjitoarelor, va înainta pe lângă Căsuța Răsturnată pe Dealul Muierii și se va întâlni cu cele doua echipe în satul Sârbești, comuna Alimpești.

A treia echipa, de minim 15 fete, va fi formată din fete din stânga și dreapta dealului și va fi coordonată de o reprezentantă a fetelor. Fetele vor pleca cu o oră mai devreme decât celelalte, din Peștera Frumoasă din Vaideeni și se vor intersecta cu fetele care pleacă din Peștera Polovragi, urmând drumul împreună.

Fetele vor înainta urmând a servi masa de prânz într-o poiana splendidă pe Dealul Muierii în comuna Alimpești, unde vor fi întâmpinate de localnici cu produse locale ți cu cântece și dansuri ale locului. Aici interpreta de muzica populară, Cristina Giuvelescu, participantă și la prima Ediție a Festivalului, va cânta o doină superbă care a fost denumită și imnul Dealului Muierii.

Traseul 1 al fetelor coincide și cu primul traseu turistic pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Peștera Polovragi/Peștera Muierii/Peștera Frumoasă – Pădurea colorată - Castelul Vrăjitoarelor - Căsuța răsturnată -  Conacul lu taticu - Strutaria lui nea Marcel - Ferma Porumbelul din comuna Alunu.

Traseul se face în 7 ore și are o distanță de 21 de km.

Pe tot traseul vor fi amplasate standuri cu produse locale unde vor fi puse în valoare puncte gastronomice locale care se vor înființa anul acesta. Atât localnicii cat și turiștii care vor însoții fetele de-a lungul traseului pot gusta din produsele locului.

Cina va fi servită în satul Igoiu din comuna Alunu, la Ferma Porumbelul. Cazarea va fi la un km distanță, într-o zona minunată din comuna Alunu, fetele vor dormi în corturi de 10 persoane amenajate cu dușuri și toalete,  locul unde vor fi amplasate corturile fiind în vecinătatea unei piscine exterioare.

Seara se va încheia cu foc de tabără și seara culturală cu participarea ansamblurilor locale, a interpreților de muzică populară și instrumentală locali și a tarafului din comuna Alunu. Cu această ocazie se va înființa Festivalul Folcloric Dealul Muierii – Ediția I  la care vor participa ansamblurile folclorice și tineri interpreți de pe Dealul Muierii. Astfel, atât localnicii cât și turiștii vor participa la o superbă petrecere câmpeneasca aluneană.

Comunele participante la traseul 1 sunt  Bumbești Pitic, Mateești,  Alimpești și Alunu.

23 iunie/ Secvența 3 - Ziua III  - traseul 2  

În dimineața zilei de 23 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor înainta spre comuna Roșia de Amaradia unde vor fi prezentate povești ale locului de către un localnic: Ușile lui Traian, La Teapa, Cula Turcului, apoi fetele vor urca pe cel mai înalt vârf al Dealului Muierii, coborând spre satul Ruget unde vor servi masa de prânz în natură pe un platou superb.

Pregătirea mesei de prânz va fi realizată cu sprijinul sătenilor din Roșia de Amaradia, o masă organizată pe Deal cu produse locale, în spirit tradițional. Pe traseu, vor fi amplasate standuri unde vor avea loc prezentări ale produselor locale, ale meșteșugurilor locale tradiționale. Atât localnicii care însoțesc fetele cat și turiștii care se alătură pot gusta din gastronomia locală și pot cumpăra produse locale naturale și tradiționale.

După servirea mesei de prânz, fetele vor înainta  pe Dealul Muierii, vor avea de  urcat un traseu puțin mai greoi de la Ruget spre Fântâna Rece din Bustuchin. Pe drum se vor întâlni din nou cu produse locale din satele Bustuchin și Logrești. Vor poposi la Fântâna Rece unde vor servi cina și vor avea parte de o seară culturală de neuitat, cu muzica și dansuri populare, cu povești ale locului și un foc de tabără, pe Deal.  Fetele vor înnopta în comuna Bustuchin într-un spațiu amenajat de către Primăria comunei Bustuchin, unde fetele pot beneficia de apă caldă pentru duș și toalete. Fântâna Rece este un spațiu amenajat pe terenul  comunei Bustuchin, comuna deține un teren de 50 ha, teren pe care dorește să dezvolte o zonă turistică și de agrement, fiind situat pe Dealul Muierii.

Traseul 2 al fetelor coincide  cu traseul turistic  2 pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Ferma Porumbelul din Alunu – Ușile lui Traian – La Teapa – Cula turcului – satul Ruget – Fântâna Rece și se întinde pe o distanță de 20 km și poate fi străbătut în 7 ore.

 Comunele participante la traseul 2 sunt: Roșia de Amaradia – Bustuchin – Logrești.

24 iunie/ Secvența 4 Ziua IV  - traseul 3

În dimineața zilei de 24 iunie, de Sânziene, după servirea micului dejun, la plecarea de la Fântâna Rece, fetele care au urmat traseul în primele zile, li se vor alătură și alte fete din localitățile Dănciulești, Stejari, Ghioroiu, Zătreni, Grădiștea, Livezi, Melinești, Goiești, Fărcaș, Tălpaș și Brădești. Dimineața vor merge doar prin pădure, localnicii  vor pune în valoare produsele locale în special pregătirea mânătărcilor care se găsesc prin pădurile de pe Deal.  

În jurul orei 13.00 vor ajunge pe Deal, la Cetatea Dacica de la Grădiștea, unde vor pune în scenă goana turcilor. Evenimentul va fi filmat, fiind pregătit de o echipa de actori din Craiova, punerea în valoare a scenei reprezentând apogeul festivalului. Femeile vor fi înarmate cu furci, securi și topoare, vor realiza un plan de atac și vor pune turcii pe fugă, aceștia neștiind de cine sunt atacați. Din legendă reiese ca au fost atacați „ de niște arătări ciudate care nu semănau a om”.

De pe platoul unde a avut loc filmarea cu goana turcilor se va coborî la baza Dealului unde se află în construcție prima Mănăstire de pe Dealul Muierii unde se va servi masa de prânz. Aici vor fi  promovate produsele și gastronomia locală unde, atât localnicii cat și turiștii vor lua parte. Turiștii  pot cumpăra produsele locului, produse naturale de pe Dealul Muierii.

Fetele își vor continuă drumul împreună cu turcii spre satul Obârșia, comuna Dănciulești pe Deal, alergând-i din loc în loc.  În satul Obârșia vor poposi pe Deal pe un platou denumit și Piscul Ursului,  aflat chiar în mijlocul Regiunii Oltenia. Aici vor lua cina și vor înnopta în corturi dotate cu dușuri și toalete puse la dispoziție de organizatori.

Fiind și ziua de sânziene va fi realizată o seară culturală cu specific local, cu dansuri populare, muzică populară cu instrumentiști și interpreți locali, foc de tabără, cântece la chitară, etc.

Traseul 3 al fetelor coincide cu traseul turistic 3 pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Fântâna Rece – Cetatea dacică de la Grădiștea – Mânăstirea de pe Dealul Muierii – Piscul Ursului și se întinde pe o distanta de 21 km și poate fi străbătut în 7 ore.

Comunele participante la traseul 3 sunt: Grădiștea – Livezi – Dănciulești - Zătreni

25 iunie/ Secvența 5 Ziua V – traseul 4

În dimineața zilei de 25 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor pleca spre sud, pe Dealul Muierii, vor face un popas în satul Mecea, unde sunt câteva case părăsite de curând, chiar pe Deal, bătrânii fiind luați de copii jos în satele aparținătoare comunei Zătreni. Fetele vor lua o gustare în sat, pusă la dispoziție de localnici. Satul va fi conservat printr-un proiect realizat de comuna Zătreni, urmând a fi dezvoltată o zonă de agrement. De aici fetele vor porni spre sud, ajungând la intersecția celor trei județe Dolj, Gorj și Vâlcea unde vor poposi, se vor odihni și vor înnopta în corturi amenajate.

Vor fi amplasate pe Deal standuri cu produse locale unde localnicii din satele comunelor Dănciulești, Livezi, Stejari, Zătreni și Ghioroiu vor întâmpina fetele și persoanele participante cu bunătățile locului. Pe acest traseu se vor săpa gropi în timp ce vor trece oile către munte. Cel puțin o oaie va fi prinsă și sacrificată pentru cină.  De asemenea tot aici va avea loc scena cu oierii care se ceartă pe femei și se iau la bătaie.  Fiind și ultima seară, înainte de finalul Festivalului, va fi organizat un foc de tabără cu cântece live și povesti ale locului, fetele având nevoie de odihnă pentru ultima zi a Festivalului.

Fetele vor merge pe Deal 14 km de la Obârșia și până la intersecția Drumului Județean Dănciulești – sat Poienari, comuna Ghioroiu.

Traseul 4 al fetelor nu coincide cu traseul turistic nr. 4 pus în valoare în cadrul destinației turistice. De data aceasta vor fi puse în valoare sate care sunt depopulate și izolate din comuna Dănciulești și Stejari. Traseul va fi : Piscul Ursului – Satul Mecea, ambele pe Dealul Muierii – Rădinești – Zaicoiu – Dealu Leului din comuna Stejari.

Comunele participante la traseul 4 sunt: Zătreni - Ghioroiu – Stejari - Tălpași

26 iunie/ Secventa 6  Ziua VI – traseele 5 și 6

În dimineața zilei de 26 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor cobori de pe deal, vor fi transportate  cu mijloace de transport la Pădurea Vogna, situata pe Dealul Muierii, la 7 km de  sosirea în satul Cruci din comuna Goiești, evitând parcurgerea a 27 de km pe distanta Tălpaș – Fărcaș – Melinești. Vor pleca de la Pădurea Vogna pe deal și până în satul Cruci unde va fi finalul traseului și unde vor fi primite de localnici și turiști în jurul orei 12.30.

Începând cu ora 13.00 la Primăria comunei din Goiești va avea loc festivitatea de premiere a fetelor, fetele putând fi felicitate și premiate pentru realizarea traseului de-a lungul a 5 zile de mers pe jos.

Tot la ora 13.00, în comuna Goiești va avea loc un Festival local cu muzica populară, cu înălțarea Baloanelor cu aer cald, cu invitați din toate satele de pe Dealul Muierii.

Traseul 5 al fetelor coincide cu traseul turistic 5 pus in valoare cu ocazia realizării evenimentului: DJ/intersecția celor 3 județe – Tălpaș – Fărcaș – Melinești și se întinde pe o distanță de 27 km și va fi realizat în 8 ore. Acest traseu nu va fi realizat cu ocazia evenimentului din acest an.

Traseul 6: Pădurea Vogna – satul Cruci – Pometești  -  Brădești Bătrâni – Piscani se întinde pe o distanță de 19 km și va fi realizat în 7 ore.

Comunele participante la traseele 5 și 6 sunt: Fărcaș – Melinești – Goiești și Brădești.

Prin realizarea Brandului regional Dealul Muierii vor fi puse în valoare:

• Dezvoltarea infrastructurii publice în cele 21 localități învecinate din stânga și dreapta Dealului Muierii;
• Promovarea produselor locale naturale sub brandul “Dealul Muierii”;
• Tradițiile și meșteșugurile locale;
• Frumusețile și identitatea locului;
• Conservarea satelor depopulate de pe Dealul Muierii;
• Povești ale locului, legende și întâmplări din trecut;
• Istoria Dealului Muierii - drumul dacilor de la Sucidava la Sarmisegetuza, drumul transhumanței, cu coborârea oilor la câmpie, cetățile dacice;
• Centre pentru tineret, de sănătate și de primire turistică înființate pe Dealul Muierii;
• pista de ciclism pe distanța Polovragi – Craiova, aproximativ 104 km;
• Parcuri de distracții pentru copii și tineri, pârtii de sanie pe perioada de iarnă, tiroliene intre dealuri, etc.
• Spații de cazare în agropensiuni și pensiuni.

Sursa: Cluster BIO Oltenia

Aproape de finalul campaniei de recoltat, compania Corteva Agriscience anunță primii campioni la floarea-soarelui. Este vorba despre fermierii din județul Dolj, o zonă ce a înregistrat producții mai slabe față de cele din ultimii ani, dar o zonă în care hibrizii Pioneer au reușit să ofere fermierilor cele mai bune rezultate chiar și în condiții de secetă.

“Acest an a fost extrem de provocator pentru toți fermierii. Seceta a ridicat dificultăți în toate zonele țării, iar producția la floarea-soarelui nu se ridică la nivelul celor din alți ani. Cu toate acestea, hibrizii Pioneer au confirmat încă o dacă toleranța ridicată la secetă și arșiță, dar și rezistența la boli. Ne bucură să aflăm de la fermieri că au obținut cele mai ridicate producții din fermă cu hibrizii noștri și că au o încredere tot mai mare în genetica Pioneer. De fapt, am redevenit numărul 1 și în ceea ce înseamnă piața de floarea-soarelui din țara noastră. Țin să-i felicit pe toți cei care au ales produsele noastre, au avut încredere în colegii din teren și în soluțiile oferite de compania noastră. Am demonstrat încă o dată că putem fi partenerul de încredere care le asigură producții nesperat de bune în condițiile unui an dificil”, a declarat Maria Cîrjă  - Marketing Manager Romania & Moldova.

Una dintre cele mai bune producții din județul Dolj le-a obținut domnul Săvel Bărbălan. Este vorba despre o producție de 4.380 kg/ha obținută cu hibridul P64LE137. “Lucrăm în cadrul a trei societăți 1.160 ha, iar floarea-soarelui am avut anul acesta pe aproximativ 400 ha. Planta premergătoare a fost grâul, astfel că după recoltatul acestuia, terenul a fost scarificat și apoi arat, iar în primăvară a fost pregătit cu combinatorul. Anul acesta fost primul an în care nu am putut administra niciun fel de îngrășământ complex. Semănatul l-am început pe 4 martie și a durat cca. o săptămână și jumătate. La semănat am administrat uree - 200 kg/ha, apoi am erbicidat o singură dată în stadiul de 4-8 frunze, am efectuat o prașilă mecanică și am mai fertilizat în vegetație cu încă 100 kg/ha de uree. Am aplicat un tratament cu fungicid și insecticid și am mai avut o trecere cu un aminoacid. Aceasta a fost toată tehnologia și pot spune că nu am avut niciun fel de problemă cu hibridul P64LE137. A fost primul an în care l-am semănat, dar am obținut o producție foarte bună și de aceea anul viitor îl voi semăna pe aproximativ 200 ha”, a punctat fermierul campion.

Următorul fermier campion din județul Dolj este domnul Robert Bizoi. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Băilești și a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 115 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 35 ha în acest an. Cultura premergătoare a fost grâul, de aceea am făcut un ogor de vară, adică am scarificat, după care în toamnă am arat, iar în primăvară, la final de februarie, am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 150 kg/ha  și am dat cu discul. În cea de-a doua jumătate a lunii martie, înainte de semănat, am intrat cu un compactor și o dată cu semănatul am administrat 150 kg/ha de azot. Am efectuat o prașilă, am erbicidat în stadiul de 2-6 frunze cu erbicidul Express și am administrat un îngrășământ foliar. Nu am mai administrat nimic altceva. Am început recoltatul pe 18 august și pot spune că am fost foarte mulțumit de hibridul P64LE99 pe care îl cultiv de mai mulți ani și în următoarea campanie voi semăna acest hibrid pe toată suprafața destinată florii-soarelui”, a declarat domnul Bizoi.

În localitatea Leu, domnul Ștefăniță Gorie lucrează în cadrul a trei firme aproximativ 800 ha. A ales în acest an hibridul P64LE99 și a obținut 3.720 kg/ha. “În acest an am semănat 280 ha cu floarea-soarelui, după grâu. Astfel am erbicidat și am arat la 35 cm în toamnă. În primăvară am intrat o singură dată cu combinatorul la 10-12 cm și am semănat 67.200 b.g/ha începând cu data de 27 martie. Pe rând am administrat și îngrășământ triplu 15 cu sulf – 200 kg/ha. În vegetație am mai fertilizat cu nitrocalcar – 300 kg/ha. Am erbicidat cu Express în stadiul de 6-8 frunze, am aplicat preventiv fungicidul Tanos și am mai administrat un al doilea erbicid în stadiul de 8-10 frunze, după care în stadiul de 12 frunze am aplicat un biostimulator - 5 l/ha, iar ultima dată când am putut intra în cultură am administrat bor – 3 l/ha”, a precizat fermierul doljean. Acesta a mai adăugat faptul că a fost foarte mulțumit de producția obținută în condițiile acestui an și nu a întâmpinat probleme în cultură, motiv pentru care 90% din suprafața de floarea-soarelui de anul viitor o va semăna cu hibridul P64LE99.

Cristian Dinuț din localitatea Orodel a obținut în acest an 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE137 și a devenit fermier campion. “Lucrez 1.000 ha în cadrul a două societăți, iar floarea-soarelui am avut pe 285 ha. Pentru zona noastră producția pe care am obținut-o a fost una foarte bună. Acest hibrid a fost semănat după orz, astfel că terenul a fost arat și pregătit cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, atunci am fertilizat cu îngrășământ complex 5:30. În vegetație am efectuat o prașilă mecanică și am fertilizat pe rând cu nitrocalcar - 200 kg/ha, am erbicidat cu Express și atât, nu am administrat nici insecticid, nici fungicid, nici foliar pentru că nici nu a fost prezentă nicio boală, nu am avut deloc probleme în cultură. Singura problemă a fost seceta, dar chiar și așa, pentru zona noastră unde producțiile nu prea au depășit 2.000 kg/ha, producția de 3.600 kg/ha pe care am obținut-o cu P64LE137  a fost mai mult decât mulțumitoare. Este un hibrid bun, l-am avut și anii trecuți și a oferit cea mai bună producție din fermă și cu siguranță îl voi semăna anul viitor”, a afirmat fermierul campion.

Daniel Marcu, este administratorul fermei IF Voinea Ion Nelu din comuna Negoi, județul Dolj, acordă o atenție deosebită controlului buruienilor. Atenția sa se sporește atunci când este vorba de cultura de porumb, iar anul acesta a folosit pachetul Porumb Super la recomandarea specialiștilor Agricover

Pachetul Porumb Super este un pachet cu care Agricover a venit în întâmpinarea problemelor fermierilor, și conține doua erbicide de top: Fornet Extra si Osorno

Fornet Extra are o selectivitate ridicată pentru toți hibrizii de porumb. Se aplică pentru combaterea gramineelor anuale când acestea sunt în faza de 2-4 frunze până la înfrățit, iar pentru cele perene, momentul optim este când majoritatea buruienilor (pir, costrei, mohor) sunt răsărite și au ajuns la 15-20 cm înaltime.

Dozele recomandate sunt de 0,5-0,75 l/ha, în funcție de gradul de infestare și dezvoltarea buruienilor din cultură, cu doza maximă recomandată în cazul buruienilor apărute din rizomi.

OSORNO este un produs selectiv la porumb, pe baza de mesotrione din grupa triketonelor. Este, de asemenea, un erbicid sistemic care afectează metabolismul biosintezei carotenoizilor.

 OSORNO este preluat de frunze sau rădăcini, translocat apoi acro și bazipetal în plantă. Efectul vizual este de albire a frunzelor și necrozare a țesuturilor meristematice ale buruienilor afectate. Primele simptome apar evident după 5-7 zile, iar moartea buruienilor are loc după aproximativ 14 zile

Se aplică postemergent de la 2 la 8 frunze ale porumbului (BBCH 12-18), buruieni dicotiledonate de la răsărire până la stadiul de 4-6 frunze și buruieni monocotiledonate pana la stadiul de înfrățire.

Aplicarea la buruienile dicotiledonate se face din faza de răsărire până la 4-6 frunze, iar la graminee până la înfrățire. Porumbul să fie în faza de 2 până la 8 frunze. Se va aplica o dată pe sezon.

În programele de combatere printr-o singură trecere se poate foarte bine asocia cu produse pe bază de nicosulfuron (ex. FORNET EXTRA 6 OD).

În standardul erbicidelor postemergente, oferă unul dintre cele mai largi spectre combaterea buruienilor dicotiledonate. Are o eficacitate deosebită asupra buruienilor ,,problemă”, inclusiv pălămida și prezintă un efect rezidual semnificativ pentru a combate buruienile cu frunză lată, inclusiv a speciilor rezistente: Chenopodium, Solanum nigrum.

Oferă posibilitatea de a adapta doza la spectrul de buruieni și crește eficacitatea în amestecul cu nicosulfuron.

Nu necesită adăugarea unui adjuvant suplimentar.

De asemenea, pentru combaterea dicotiledonatelor perene se poate amesteca cu produse specifice.

Folosirea acestui erbicid în combinație cu nicosulfuron crește eficacitatea.

„Ferma noastră lucrează cu compania Agricover de circa 6 ani de zile. Colaborarea mea cu Agricover este foarte bună atât în ceea ce privește livrarea la timp a produselor, cât și din punct de vedere tehnic. Pot aprecia că au oameni excelenți”, ne-a mărturisit Daniel Marcu

https://agricover.ro/

Corteva Agriscience angajează promotori în județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Teleorman!

DESCRIEREA COMPANIEI:

Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care conține atât semințe, cât și produse pentru protecția plantelor are ca obiectiv îmbogățirea vieților tuturor celor care produc și consumă, asigurând astfel progresul generațiilor viitoare. Punem la dispoziţia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi cele mai performante produse pentru protecția plantelor și acordăm asistenţă tehnică, precum şi alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari. Oferim prezența noastră globală, cunoștințele și resursele noastre, astfel încât fermierii să progreseze.

DESCRIERE JOB - PROMOTOR (contract prestari servicii)

RESPONSABILITĂȚI:

- Promovarea și vânzarea produselor din portofoliu (semințe și produse pentru protecția plantelor) către fermierii din zona de activitate alocată

- Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate

- Identificarea potenţialilor clienţi

- Administrarea conturilor de clienţi din regiune

- Pregătirea şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate

- Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi

CERINȚE:

- Studii superioare în agricultură

- Abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client

- Cunoştinţe minime de calculator

- Posesie de vehicol auto și disponibilitate de desplasare

- Experiență în vânzări (semințe și produse pentru protecția plantelor)

OFERIM:

- Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte

- Onorariu atractiv

- Instruire permanentă

Cei interesați sunt rugați să trimită CV-ul la adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Slatina a găzduit reuniunea de lucru zonală cu tema „Gunoiul de grajd – bunăstare pentru fermieri“, organizată de Ministerul Apelor și Pădurilor, în cadrul proiectului  „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (CIPN).

Evenimentul a avut loc în sala de conferințe a Consiliului Județean Olt și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Olt și Dolj, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrațiile Bazinale Olt și Jiu, Direcția de Sănătate Publică, Agenția pentru Protecția Mediului,  ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

În cadrul lucrărilor reuniunii au fost prezentate beneficiile pe care sistemul public de colectare și gestionare a gunoiului de grajd le aduce atât fermierilor, cât și administrațiilor locale. Pas cu pas au fost discutate toate aspectele implicate de realizarea, operarea și asigurarea sustenabilității unei platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd. De asemenea, a fost prezentat și sistemul de transmitere a informațiilor privind bunele practici agricole către fermieri, prin intermediul help-desk-ului înființat în cadrul proiectului. Help-desk-ul este parte a unui sistem tip rețea a fermierilor, ce organizează grupuri de discuții unde fermieri-model împărtășesc din experiența proprie. „Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a declarat Ion Mețiu, Coordonator Instituțional, UMP “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”.

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare APA NOASTRĂ derulată sub sloganul “APĂR APA!“ în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Despre culele oltenești am scris în câteva rânduri. Și o facem și astăzi, dată fiind valoarea lor culturală și istorică și mai ales importanța lor în zestrea spirituală a acestei regiuni. Prima veste bună ar fi că două dintre cele 27 de monumente istorice vor fi reabilitate cu fonduri europene (POR 2014-2020) și din bugetul Consiliului Județean Dolj. A doua veste, la fel de bună, ar fi că a fost lansat proiectul „Cule în lumină”, susținut de CEZ România, cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului și al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Să-ncepem cu proiectul „Cule în lumină“, lansat la jumătatea lunii iunie. În cadrul acestuia, Institutul Național al Patrimoniului și CEZ România au promovat deja pagina www.culeinlumina.ro unde sunt prezentate, în format digital, toate informațiile disponibile cu privire la ultimele 27 de fortificații oltenești rămase în picioare din cele 200 construite de-a lungul timpului în această zonă a țării, din Mehedinți și până în Argeș. Cunoscătorii sunt invitați să îmbogățească baza de date cu lucruri inedite și apoi să voteze primele 10 construcții care, ulterior, vor fi incluse în propunerile de conservare-restaurare ale studenților de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“. În plus, vor fi organizate tururi ghidate pentru descoperirea culelor oltenești și pentru includerea lor într-un circuit turistic regional.

Ondrej Safar, CEO al Grupului CEZ România, a declarat, la lansarea proiectului: „În calitate de investitor strategic în zona Olteniei, am inițiat proiectul «Cule în lumină» pentru a mobiliza oamenii să descopere și să fie mândri de această parte importantă a patrimoniului cultural național. Inițiativa reunește atât cunoștințele celor mai valoroși experți în domeniul istoric și cultural, cât și energia și entuziasmul unei generații de studenți cărora le lansăm provocarea conservării culelor oltenești folosind tehnologii moderne.“ La rândul său, dr. arheolog Daniela Mihai, director adjunct în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, preciza: „Culele aflate pe Lista Monumentelor Istorice din România se află în județele Gorj (8), Vâlcea (5), Argeș (6), în partea de nord a județelor Dolj (3) și Mehedinți (3), o culă în județul Teleorman și alta în județul Olt. În total, astăzi mai există doar 27 de cule-monument istoric, dintre care trei sunt ruine, iar o parte dintre acestea sunt în uz, în circuit public sau privat. Numai protejându-le și punându-le în valoare oferim un viitor trecutului nostru.“ Implicarea studenților este văzută de Vlad Eftenie, lector dr. arh. în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“, ca un prilej de creativitate într-un, stilistic vorbind, laborator de idei care sigur va livra cele mai bune soluții de punere în valoare a acestui patrimoniu unic.

Și pentru că a venit vorba despre clădiri, se pare că 15 cule sunt în stare funcțională. Se cunoaște faptul că trei cule aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu“, respectiv, Glogoveanu, Cornoiu și Cartianu, au fost renovate. De asemenea, culele Duca și Greceanu, din comuna Măldărești, Vâlcea, sunt în stare bună, fiind incluse de mai mult timp în circuitul muzeal. Este oarecum reconfortant să observăm totuși că autoritățile din Dolj și-au luat treaba în serios și au semnat contracte de finanțare pentru restaurarea a două monumente: Cula Cernăteștilor, un proiect în valoare de 1,6 milioane lei (0,343 mil. lei fonduri europene), și Cula Izvoranu-Geblescu, o investiție de 2,106 mil. lei (0,443 mil. lei fonduri europene).

Maria Bogdan

Un sistem eficient de reducere a riscului de inun­dații pe cursul Dunării nu poate fi implementat decât ca rezultat al unei largi colaborări transfrontaliere, este concluzia la care au ajuns experții europeni care au lansat proiectul DANUBE FLOODPLAIN. Principalul său obiectiv este de a reduce riscul de inundații prin reabilitarea luncilor din lungul fluviului Dunărea și a afluenților săi și este finanțat ca parte a Programului Transnațional Dunărea 2014-2020 al Uniunii Europene. Sub semnul generos al acestui proiect, în cursul lunii februarie a avut loc în portul dunărean Cetate o întâlnire a participanților la unul dintre proiectele-pilot al acestui program, cel de la Bistreț. Deosebită în acest context este abordarea integrată, care generează și o largă participare.

Luncile Dunării, factor de prevenire a inundațiilor

Conceptul de la care se pornește este acela că, prin desființarea luncilor inundabile ale Dunării și ale afluenților săi, prin lucrări de îndiguire, riscul distrugerilor provocate de viituri a crescut semnificativ. Acest fapt se manifestă cu atât mai pregnant cu cât în ultimii ani ploile torențiale s-au înmulțit, în contextul schimbărilor climatice care se produc. Pe lângă creșterea riscurilor de distrugeri cauzate de viituri, desființarea luncilor inundabile a avut și un efect ecologic dezastruos. Numeroase ecosisteme acvatice au fost distruse, cauzând, în timp, numeroase probleme locuitorilor din zonele afectate.

Lucrările de regularizare istorice și recente – baraje și diguri, întreruperea conectivității longitudinale și laterale, modificările în modul de utilizare a terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafețelor de luncă. Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunitățile locale care au fost expuse inundațiilor, cât și asupra biodiversității.

Lunca Dunării a jucat întotdeauna un rol de protecție naturală împotriva inundațiilor cauzate de viituri și scurgeri rapide, acționând ca o zonă tampon, de reducere a fluxului viiturilor și de scădere a vitezei lor. Din anul 2002, apreciază specialiștii, scăderea suprafeței acesteia și ploile torențiale cauzate de schimbările climatice au generat inundații masive în Europa. În același timp, reducerea suprafețelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme și, implicit, scăderea biodiversității, care în trecut reprezenta o bogăție a acestor zone.

3,67 milioane de euro pentru refacerea luncilor

Acum, autorități, administrații locale, specialiști, dar și agenți economici și simpli gospodari din zece țări așezate în bazinul dunărean – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România și Serbia – încearcă să restaureze aceste zone de luncă. România este reprezentată de către Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române“, care are și rolul de lider al proiectului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și WWF România. Alte 18 organizații din cele zece țări sunt membre ale consorțiului care desfășoară proiectul, ce se bucură de o finanțare din partea UE de 3,67 milioane de euro.

Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp benefi­ciile pentru biodiversitate. Acest lucru ar putea contribui la crearea unei rețele de ecosisteme acvatice mai stabile și bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităților locale și care să reducă atât impactul diferitelor activități umane, precum și efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătățirea cunoștințelor despre managementul integrat al apei în rândul țărilor dunărene, prin restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice și a celor verzi, precum și adoptarea unor măsuri de retenție naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesați (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea și implementarea durabilă a unor astfel de proiecte.

Zona Bistreț este una dintre primele zone în care se vor aplica, deocamdată pe o zonă restrânsă raportată la scara globală a proiectului, conceptele și metodele pentru refacere.

Workshop-ul stakeholderilor de la nivel național și local, desfășurat în Portul Cultural Cetate, a avut ca scop înțelegerea mai bună a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme și bunăstarea umană. În acest sens, workshopul a contribuit la cunoașterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreț (județul Dolj), determinarea valorii și a importanței acesteia pentru societate, determinarea serviciilor și a bunurilor oferite de zona pilot, care ar trebui să fie susținute prin măsurile de reconstrucție.

Împreună pentru o viață mai bună pe Dunăre!

Implementarea proiectul DANUBE FLOODPLAIN a început în data de 1 iunie 2018 și se va încheia la 30 noiembrie 2020. Proiectul este implementat cu finanțare asigurată prin Programul Interreg Europe, un program al Uniunii Europene pentru cooperare interregională care ajută autoritățile locale și regionale din Europa să elaboreze și să promoveze prin Programul Transnațional Dunărea politici mai bune de coeziune economică, socială și teritorială în regiunea Dunării prin integrarea acestora în diferite domenii specifice.

Proiectul DANUBE FLOODPLAIN intră sub incidența Axei prioritare 2 a Programului Transnațional Dunărea, respectiv „Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării“, având ca obiective specifice consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor de inundaţii.

„Acest program (Programul Transnațional Dunărea – n.red.), la trei ani de la demararea sa, a adus deja rezultate vizibile pentru bunăstarea întregii regiuni dunărene. Programul, prin proiectele sale și partenerii de proiect, a dat răspunsuri la întrebări, provocări și nevoi specifice regiunii. Programul integrează trei surse diferite de finanțare: FEDER, IPA și ENI. Implicarea laolaltă a unor state aflate în stadiul de preaderare împreună cu statele membre este deja o mare realizare. Cooperarea acestor țări într-un mod structurat aduce nu numai o experiență valoroasă pentru țările din afara UE, ci oferă și o ocazie unică statelor membre să coopereze la nivel macroregional cu țările din afara UE“, a subliniat Marc Lemaitre, director general al Departamentului pentru politici urbane și regionale al Comisiei Europene.

Alexandru GRIGORIEV

Primul fermier campion din Oltenia este George Dobrescu, care a obținut 15.600 kg/ha cu hibridul P0937. Acesta își desfășoară activitatea în județul Dolj și coordonează în cadrul a două societăți aproximativ 6.000 ha. “În acest an noi am avut 1.432 ha cu porumb, a fost monocultură pentru că noi și irigăm. Am arat la o adâncime între 29-31 cm, în primăvară am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 - 150 kg/ha, apoi am discuit și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 200 kg/ha de azot. Am erbicidat în preemergență, iar al doilea erbicid l-am aplicat în vegetație, atunci când plantele aveau 5 frunze. Cultura a primit și 2 tratamente, în faza de 8-10 frunze am fertilizat din nou cu azot – 200 kg/ha și am irigat în 6 tranșe.  În această campanie vom semăna în jur de 2.000 ha de porumb, iar pentru irigat vom alege același hibrid P0937”, a punctat George Dobrescu.

Radu Marian din județul Olt lucrează 113 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 18 ha și a obținut cele mai bune rezultate cu hibridul P9241- 13.720 kg/ha. “Am avut 4 parcele cu porumb și am semănat după rapiță și grâu, așa că în toamnă am arat la 30-33 cm apoi am discuit și am aplicat îngrășăminte de tip NKP – 300 kg/ha. În primăvară am intrat iar cu discul și apoi am semănat. După răsărire am aplicat  250 kg/ha, însă am avut o răsărire neuniformă din cauza lipsei apei, 80% dintre boabe au răsărit imediat, iar diferența după ce am avut parte de prima ploaie. Cultura a mai primit 3 îngrășăminte foliare, am erbicidat de 2 ori și am avut o cultură perfect curată, am folosit produse foarte eficiente. Am recoltat în luna septembrie, iar în această primăvară nu știu exact ce suprafață voi semăna cu porumb, depinde de rapiță, dacă voi întoarce cultura. Nu voi mai face experiențe, voi alege doar hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

În județul Olt își desfășoară activitatea și fermierul Marius Pârvu care a obținut 13.570 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 322 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 130 ha, semănat fie după porumb sau grâu, așa că după recoltarea acestora mai întâi am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 100 kg, după care am arat. Pregătirea terenului a constat în efectuarea unei treceri cu combinatorul, apoi am fertilizat cu 120 kg/ha de îngrășăminte 20.20.0 pe parcelele unde plantă premergătoare a fost grâul, iar unde a fost porumb am aplicat 100 kg/ha, după care am mai trecut o dată cu combinatorul. A urmat semănatul în perioada 1-6 aprilie, atunci când am aplicat și 240 kg/ha nitrocalcar. După răsărire am mai fertilizat cu încă 160 kg/ha de nitrocalcar, în faza de 6 frunze am mai aplicat uree, în funcție de solă și de cum am considerat necesar, fie 80 sau 100 kg/ha. Am efectuat două treceri cu erbicid, în primă fază chiar am aplicat și 1 l/ha de Glifosat. Cultura a mai primit și două tratamente, primul în faza de 2-4 frunze, iar al doilea în 6-8 frunze. Recoltatul l-am început la finalul lunii septembrie, pot spune că am fost foarte mulțumit de rezultatele finale. În această campanie voi avea doar 50 ha cu porumb, pentru atât îmi permite rotația culturilor, și am ales hibrizi P9903 și P8567”, a punctat agricultorul.

Un alt fermier campion la porumb din județul Olt este domnul Ilie Popescu. Anul trecut porumb a semănat pe 350 ha, iar cu hibridul P0412 a obținut 13.500 kg/ha. “Am semănat porumb după soia și grâu, am pregătit terenul în mod clasic pentru semănat și am fertilizat cu uree – 200 kg/ha și cu nitrocalcar – 200 kg/ha. Cultura a primit un singur erbicid, nu am aplicat insecticide și nici tratamente. Am început recoltatul în prima parte a lunii septembrie, iar în această campanie intenționez să semănăm în fermă aproximativ 400 ha cu porumb și voi alege același hibrid – P0412”, a declarat Ilie Popescu.

Jean Anghel din județul Dolj a cultivat hibridul P0412 și a obținut 12.950 kg/ha. “Anul trecut am avut 300 ha cu porumb, din totalul de 600 ha pe care le lucrăm. A  fost monocultură, de aceea am arat la 30 cm în toamnă și am continuat lucrările de pregătire a terenului în primăvară și am semănat la finalul lunii martie, început de aprilie. La semănat am fertilizat cu îngrășământ complex NPK 27:13,5:0 – 300 kg/ha substanță brută. Am erbicidat o singură dată și asta a fost toată tehnologia pe care am aplicat-o. Am recoltat în perioada septembrie-octombrie. În acest an voi semăna porumb pe aproximativ 270 ha și voi alege P0412, cred că este cea mai bună alegere pentru zona noastră, în neirigat vorbim, este un hibrid stabil în productivitate”, a precizat fermierul campion.

Un alt fermier campion la porumb din această zonă a țării este Cătălin Nicu. El a cultivat hibrizii P9911, cu care a obținut 12.000 kg/ha și P9903, care i-a asigurat producția de 11.500 kg/ha.

Hibridul P9721 i-a asigurat 12.000 kg/ha și fermierului Viorel Mănucu, acesta lucrează 450 ha, iar porumb a semănat pe 80 ha. “Am avut și monocultură, dar am semănat și după grâu. În toamnă am arat la 30 cm, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul, apoi am semănat și tot atunci am aplicat îngrășământ complex NPK 27:13,5:0 – 320 kg/ha. Am erbicidat în două treceri și am aplicat un tratament cu zinc în faza de 10 frunze. Am recoltat în perioada 10-15 septembrie, iar în această primăvară voi semăna 165 ha cu porumb și am ales hibridul P0412 ”, a declarat agricultorul.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

În data de 30.10.2018 Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București a confirmat apariția virusului pestei porcine africane la un porc, dintr-o gospodărie din comuna Secu, satul Comănicea, județul  Dolj.

Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor din județul Dolj s-a întrunit în această dimineață, pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea acestei boli.

Gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și dezinfecția exploatației.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere, pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Până la acest moment, nu au mai fost notificate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploatații de tip comercial, de pe raza județului.
ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat  la medicului veterinar, DSVSA județene sau autorităţilor locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Cula Cernăteștilor, situată în satul Cernătești – Dolj, va fi reabilitată, începând din acest an, cu bani europeni. Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind ridicată de boierii Cernătești, cu funcția tipică de apărare. Între anii 1967-1969, ajunsă în ruină, cula este trecută la stat, renovată și inclusă în circuitul muzeistic (sătesc) prin grija învățătorului Nicolae Pârvulescu. După alte patru-cinci decenii de indiferență, imobilul s-a degradat substanțial. Autoritățile locale au catadicsit, în fine, să restaureze și să pună în valoare această clădire monument istoric, care ar putea intra într-un circuit turistic rar, cel al culelor din Oltenia.

Termenul „culă“ provine din limba turcă și înseamnă turn (kulă-turn). Ca o ironie, popoarele din Balcani au ridicat aceste fortificații împotriva otomanilor inspirându-se chiar de la ei cum să le construiască și să le denumească! Acestea au apărut în Albania, Serbia, Bulgaria, Oltenia și vestul Munteniei din nevoia de apărare a micii boierimi din spațiul rural împotriva incursiunilor turcești. Perioada coincide cu epoca domniilor fanariote în Țara Românească (1711-1821), caracterizată prin slăbirea autorității de stat și intensificarea dominației otomane. Locuințele fortificate erau amplasate în puncte oarecum strategice, pe terenuri înalte, în afara localităților, formând un fel de lanțuri de semnalizare a pericolelor. Culele sunt descrise drept construcții pătrate sau dreptunghiulare, cu două sau trei etaje, cu pereți groși din piatră sau cărămidă, având ferestre mici și metereze (guri de tragere), cu ușă de acces la parter puternic întărită și numeroase ascunzători în interior. Clădirile erau locuite la nivelul superior, acolo unde arhitectura tradițională românească atașase foișorul; parterul servea, de regulă, pentru depozitarea proviziilor, iar scările interioare erau bine protejate, cu numeroase capcane pentru neaveniți.

Cule abandonate

De-a lungul timpului, zeci, poate sute de cule construite în porțiunea de șes, pe o centură imaginară București – Drobeta-Turnu Severin, au dispărut. În zona de deal, multe dintre ele au fost dărâmate; până în zilele noastre se mai păstrează însă 27 de cule (26, de fapt, având în vedere că în Argeș, din cula Vlădescu a mai rămas doar fundația): în Gorj – 8, Argeș – 6 (sau 5), Vâlcea – 5, Dolj – 3, Mehedinți – 3, Olt și Teleorman – câte una fiecare. Puține dintre ele sunt restaurate și puse corect în valoare. În Dolj niciuna dintre cele trei cule nu este cuprinsă în circuitul muzeal și doar una este cât de cât întreținută. Cula Poenaru (1764) din comuna Almăj, construită de boierul Barbu Poenaru (două caturi și cerdac), a fost incendiată repetat, în anii 1801 și 1844, pierzându-și în întregime etajul. În 1904 boierul Gheorghe Poenaru dăruiește cula primăriei pentru a fi transformată în unitate de învățământ; aceasta se află și azi încorporată în imobilul școlii. Cula Izvoranu – Geblescu, din comuna Brabova, este scoasă din uz și abandonată, iar cula Cernăteștilor (comuna Cernătești), abandonată și ea până deunăzi vreme, să spunem că are șansa nesperată de a fi pusă iar în valoare. Autoritățile județene și locale au semnat contractul de finanțare cu ARD Sud-Vest Oltenia, banii urmând să fie asigurați prin POR 2014-2020. Valoarea investiției se ridică la 2,13 milioane de lei. Suma pentru reabilitare nu este deloc mare. Și vine întrebarea: la câte milioane de lei s-au tocat și se toacă pe investiții inutile, de ce nu a fost posibil să fie alocați bani până acum pentru a ne salva istoria? (M.B.)

Județul Dolj dispune de 585.135 ha de teren agricol: 83,5% – arabil, 11,9% – pășuni, 0,5% – fânețe, 2,9% – vii, 1,2% – livezi. Din perspectiva suprafețelor arabile cultivate, zona se află pe locul al III-lea la nivel național, după Constanța și Timiș. Teritoriul se confruntă însă cu un fenomen greu de stăpânit: tot perimetrul din sud prezintă deficit de apă și este afectat de secetă. De asemenea, Doljul ocupă primul loc pe țară ca procent al terenurilor cu textură nisipoasă sau luto-nisipoasă, cu accente de deșertificare, cele mai afectate localități fiind Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Poiana Mare, Maglavit, Piscu Vechi, Ghidici, Seaca de Câmp, Băilești, Rast, Negoi, Catane, Afumați, Goicea, Bistreț, Malu Mare, Bratovoești, Mârșani, Apele Vii, Dobrești și Daneți (peste 70% din suprafața totală). La polul opus, județul este și unul expus inundațiilor și alunecărilor de teren.

Ca urmare, deunăzi vreme aici au fost efectuate importante lucrări hidroameliorative. În Dolj existau 314.931 ha de terenuri agricole amenajate pentru irigații (64% din totalul terenurilor arabile), 142.532 ha amenajate cu lucrări de desecări (29% din total), 55.189 ha prevăzute cu lucrări de combatere a eroziunii și de ameliorare și 3.271 ha cu lucrări de drenaj. Vorbind despre irigații, ca suprafață amenajată, județul ocupa locul al III-lea pe țară. Nu și astăzi când, din cauza degradării infrastructurii de profil și a schimbării formei de proprietate, prezintă viabilitate mai puțin de jumătate din ceea ce era altădată.

Doar 40% din amenajările de altădată mai sunt viabile

Conform Strategiei de investiții pentru sectorul de irigații, elaborată de Banca Fidman Merk pentru MADR, din totalul amenajărilor, în Dolj există sisteme de irigații viabile pe o suprafață de 125.000 ha (39,69% din capacitatea existentă în 1990): Sadova – Corabia (parțial), Nedeia – Măceșu (parțial), Bistreț – Nedeia Jiu, Ghidici – Rast – Bistreț, Calafat – Băilești (parțial), Calafat – Ciuperceni, Troacă Albești (parțial), Filiași – Tatomirești, Braloștița – Scăești, Brădești – Coțofeni, Jiu – Bechet. Dintre acestea, specialiștii au recomandat ca prioritate la investiții să aibă sistemele Bistreț – Nedeia – Jiu, Nedeia – Măceșu și Calafat – Băilești, cu o suprafață irigabilă totală de circa 122.000 ha.

Irigații la 7,8% din capacitatea existentă în 1989

În 2016, suprafața acoperită cu contracte sezoniere sau multianuale a fost de 24.678 ha, din care contracte încheiate de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) – 24.248 ha. Asta înseamnă că s-au irigat 7,8% din totalul terenurilor amenajate până în 1990 și 19,7% din totalul amenajărilor declarate viabile. În Dolj au fost constituite 29 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, dar numai 14 dintre ele sunt active. Doar patru OUAI au accesat proiecte europene pentru a-și reabilita structura secundară de irigații în ferme: Sadova, Bechet – Ostroveni, Măceșu și Padea.

2 proiecte mari și late pentru prima etapă de reabilitate a infrastructurii primare

Deși fermierii din localitățile din sud au această problemă a terenurilor nisipoase și a secetei, doar două amenajări sunt avute în vedere în etapa I a Programului național de reabilitare a infrastructurii primare de irigații: Sadova – Corabia, 71.775 ha (7 OUAI înființate, 2 proiecte europene) și Nedeia – Măceșu, 55.387 ha (6 OUAI înființate, 2 proiecte europene). În etapele II și III se vor reabilita amenajările Bistreț – Nedeia – Jiu (12.326 ha), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj) și Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj).

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 10

S-a născut pe strada Călușari. Nume predestinat, veți spune. Și chiar așa s-a întâmplat. Ionel Garoafă a fost dansator, mai apoi coregraf, iar acum este maestru-coregraf și șeful secției de dansuri populare la unul dintre cele mai puternice ansambluri folclorice din România, „Maria Tănase“, din Craiova. Dacă atunci când se află pe scenă aplaudați și vă fascinează acuratețea, ritmul, pasul, sincronizarea dansatorilor de la acest ansamblu, trebuie să știți că-n spate stau, dincolo de dăruirea și talentul membrilor trupei, munca, studiul, știința, intuiția și imaginația maestrului Garoafă. L-am văzut la treabă, adică predând și învățând deopotrivă de la alții pași, mișcări, teorie, la ediția din această toamnă a Colocviului național al dansului tradițional românesc.

– Deunăzi vreme se spunea, dle Ionel Garoafă, că dansatorii aveau cel mai mare succes în turneele din străinătate. Acasă e un pic altfel, laurii sunt culeși de soliștii vocali, iar trupa de dans popular e trecută cumva în plan secund.

– Cam așa se întâmpla și e valabil și acum la concertele din afara țări: dansatorii, cu varietatea costumelor și a jocurilor, prin specificitatea obiceiurilor și tradițiilor populare, prin ritm și spectacolul în sine captează atenția și aplauzele. Și acasă, în festivalurile de profil, dansul popular este apreciat, dar poate nu atât cât soliștii. Ca mediatizare lucrurile stau la fel. Ansamblurile sunt prezente pe micul ecran în măsura în care sunt transmise spectacolele, dar în emisiuni speciale, mai rar.

– Dansul, ca oricare act artistic, și coregrafia, care înseamnă creație, presupun talent, dăruire, pasiune. La dvs. cum s-au petrecut lucrurile, cum a venit plăcerea de a dansa? O plăcere transformată, iată, în zeci de ani de profesie.

– Eram elev în primul an la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi“ din Craiova. Făceam sport de performanță, la lupte libere, pesemne și din această cauză eram mai legat. Un profesor a făcut o selecție a băieților după înălțime, nu după eventuale aptitudini, și ne-a trimis la Școala Populară de Artă, unde l-am avut profesor pe cunoscutul Stelian Cebucescu. Fiindcă deja eram prea mulți, s-a mai făcut o nouă triere, iar eu am intrat între primii 20 de dansatori ai școlii. M-a ajutat – de fapt, acest lucru mi-a prins bine toată viața – faptul că părinții mei m-au dat de la vârsta de 10 ani la acordeon. Aveam ceea ce se cheamă ureche muzicală. La școala am făcut dans modern și dans popular și de atunci a început viața artis­tică pe scenă. Tot la acea vreme am realizat că, dacă vreau să ajung sus, trebuie să muncesc foarte mult. După absolvirea liceului m-am angajat la Întreprinderea de Utilaj Greu și acolo am înființat, împreună cu președintele de sindicat, Mircea Bîrchi, Ansamblul „Jianca“, o trupă foarte puternică în anii '87-'90; țin minte că am luat trofeul renumitului festival de la Sibiu, „Cântecele Munților“. A venit Revoluția, nimeni n-a mai vrut să facă folclor, știți cum a fost, ajunsesem să nu mai avem niciun ansamblu profesionist în Craiova, ci doar mai multe echipe de amatori. Eu am activat la Ansamblul „Trandafirul“ de la Centrul Județean pentru Cultură, am plecat în primele turnee în străinătate (Bulgaria, Moldova, Serbia, Olanda), iar când s-a înființat Ansamblul „Maria Tănase“, în 1992, am trecut și eu acolo; am plecat de la opt perechi de dansatori, am ajuns la 13, iar din 2010, după restructurări, am rămas 11 perechi, 16 instrumentiști, 12 soliști vocali, tot ceea ce are mai bun Oltenia în materie de cântec (Niculina Stoican, Mariana Căpitănescu, Constantin Enceanu, Petrică Mâțu Stoian etc.). În cadrul ansam­blului am fost întâi dansator, în 1995 am devenit asistentul maestrului Marin Badea, iar când dânsul s-a retras, prin anii ’97-98, am fost numit coregraf. Am urmat apoi cinci ani cursurile Academiei de Dansuri Folclorice, iar de 18 ani sunt șeful secției de dans.

– 18 ani care au însemnat ce?

– Cam două spectacole/an în premieră, 36 în total, turnee în țară și străinătate, am fost peste tot în Europa, dar și în Asia, unde prezentăm inclusiv dansuri ale țărilor gazdă. Avem 480 de costume populare din toate zonele etnofolclorice ale țării și din tradiția altor state (Rusia, Germania, Bulgaria, Ungaria, Serbia). Am deschis o școală de dans, am șapte ansambluri de copii în mai multe localități, merg și predau acolo după conceptul meu coregrafic. Mulți dintre elevii pe care i-am preluat la 10 ani sunt acum dansatori profesioniști la „Maria Tănase“. Am scris o piesă de teatru, i-am făcut regia și coregrafia, interpretez și un rol, pe cel al Măscăriciului, e un fel de teatru interactiv pentru copii. Se numește „Nunta prințesei bosumflate“. Prima parte, „Prințesa bosumflată“, a fost scrisă de regretatul direc­tor Ion Șerban, a avut succes mare la copii, dar ei așteptau și nunta, așa că, într-o seară, m-am dus acasă și am pus pe hârtie partea a doua, e un spectacol cerut și iar cerut, în care copiii învață despre tradiție și obiceiuri, văd costume populare. Pe urmă am mai deschis, tot pentru copii, o școală de dans în cadrul Ansamblului „Maria Tănase“; suntem în primul an de studiu.

– Mereu se spune că folclorul n-ar mai avea viitor, că se disipează tradiția în tot felul de creații care n-au nimic în comun cu autenticul. Dvs. vorbiți însă despre copii care îmbrățișează dansul, deci dorință ar exista. Care este realitatea?

– În Dolj copiii chiar vin la dans. La clasele pe care eu ori colegii mei le avem în județ sunt câte 30-40 de elevi înscriși. A fost mult până ne-am prezentat cu prima trupă într-un spectacol – televiziunile locale și centrale au avut un rol important în a mediatiza evenimentul; au văzut și alți primari și au dorit și ei ansambluri în comunele lor. În clipa de față avem cam 15 formații pe care le consiliem sau coordonăm. Și e foarte bine pentru că, iată, vin din urmă tineri talentați, care-i pot înlocui oricând pe cei plecați. Fiindcă, să știți, din cauza salariilor mici (minimul pe economie), inclusiv de la noi pleacă dansatori, e un schimb continuu între generații.

– Tot ceea ce vedem noi pe scenă, produsul finit adică, dansul ca atare vreau să spun, are în spate munca instructorilor, aranjamentul coregrafic, sute de ore de repetiții. Cum se alege dansul astfel încât să fie păstrat filonul popular?

– La Ansamblul „Maria Tănase“ avem, slavă Domnului, peste 200 de lucrări de specialitate, cu dansuri din toate zonele țării, pe care le punem la dispoziție celor care vor să facă treabă de calitate. Și o să vă mirați, dar surse pentru a învăța suite și jocuri populare există și astăzi. Depinde și de cel care le transpune coregrafic pe scenă. La noi, din fericire, sunt încă vetre folclorice bogate. Tot ceea ce a creat țăranul român e știința poporului. Sunt jocuri care au preluat numele a ceea ce au cântat oamenii. În ceea ce mă privește, sunt un pic mai nonconformist. Totul e să îndrăznești. Le spun și colegilor: ai structura muzicală, accentele care dau ritmul și pasul, ia și creează! Eu am câteva dansuri care-mi poartă numele; unele sunt rezultatul unor structuri muzicale atipice, dar fascinante ca prezență scenică, dansuri preluate deja și de alte ansambluri. Pe urmă, de cinci ani lucrez la altceva. Am fost profesor la Școala Populară de Artă și am văzut că există un mare gol de informație, nu avem nicăieri o programă școlară, o ordine de predare teoretică și practică a dansului. În puțin timp o să fie gata și zic că am mai pus o cărămidă la această misiune a noastră, a coregrafilor, de a păstra, (re)crea și transmite dansul popular așa cum este el, esență a ființei noastre românești.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 50-51

Antoneta Nadu, din Bechet – Dolj, este profesoară de biologie. După o pensionare timpurie, a revenit, la 52 de ani, la pasiunea dintâi, arta şi tradiţia populară. A consacrat, în ţară şi străinătate, un brand, „Arta la sat“, cu succes remarcabil mai ales în Occident, unde locuitorii sunt fermecaţi de faptul că undeva, în Europa, se păstrează, nealterat, meşteşugul şi artizanatul popular. În România a revitalizat atât cât a putut covorul oltenesc.

Cum a început totul?

„După pensionare ştiam că trebuie să fac ceva, fiindcă n-aş fi avut răbdare să stau pur şi simplu. Pentru început am organizat expoziţii cu obiecte foarte vechi, colectate de la bătrânele satului. Apoi, mai ales că dobândisem câteva ţesături extrem de valoroase, m-am gândit să refac colecţia de artă din zona Olteniei. Soţul şi copiii m-au încurajat la mai mult, astfel s-a născut ideea unui atelier. Acolo am reeditat colţul copilăriei mele. Acasă, mama şi bunica mea ţeseau din toamnă până în primăvară. Lucrau pânză, din care croiau cămăşi, feţe de perne şi cearşafuri. Am învăţat de copil arta, începând cu pregătirea materialului, înălbirea fiind aproape un ritual. Plecam cu carul plin de rufe şi fire ori lână dis-de-dimineaţă, într-un loc celebru altădată, Balta Ţigăncii îi spuneam, cu o apă specială, iar până seara trebuia să spălăm şi să uscăm tot. Pe urmă ştiu să pun urzeala pe război şi să ţes orice model. Fireşte că azi avem alte condiţii, dar îmi place să pun în lucrul produselor noastre acele amintiri nepreţuite şi parcă ele prind însufleţire altfel“, a declarat Antoneta Nadu.

O artă veche, revitalizată cu succes

Cu trei proiecte guvernamentale, dintre care unul pentru investiţii, Antoneta Nadu a realizat un atelier în Bechet pentru lucrul manual al covoarelor inclusiv de mari dimensiuni. Produsele au fost trecute sub brandul „Arta la sat“, cunoscut pentru promovarea artei populare româneşti din zona de sud a Olteniei. Covoarele, chilimelele, carpetele, prosoapele decorative, ştergarele, feţele de masă şi de pernă etc. reproduc meşteşugul practicat de străbunii locurilor, cu unelte şi procedee nemodificate în timp: „Lucrăm cu bumbac şi lână 100%. Motivele pe care le aplicăm în război fac parte din colecţia muzeului nostru, le-am adunat din toate satele Olteniei. Avem covoare cu motive florale, avimorfe, zoomorfe, geometrice, antropomorfe. Toate sunt căutate, cu un plus pentru ţesătura florală.“ Atelierul, la care lucrează doar câteva femei pasionate de arta tradiţională, are câteva războaie verticale specifice zonei de sud a ţării. Antoneta Nadu spune că este foarte mândră de reuşita sa şi bucuroasă că menţine în viaţă o tradiţie în mare parte uitată în sate, unde abia dacă se mai găseşte o lucrătoare la două-trei mii de persoane. Este invitată la toate expoziţiile din ţară. A mers de nenumărate ori în Finlanda, Danemarca, Franţa, Spania, Italia, Germania, Slovenia, Ungaria, Austria, Bulgaria şi în Emirate, la Dubai. Meşteşugul său a fost apreciat peste tot şi de pretutindeni primeşte comenzi. Cea mai complexă a fost un covor de şapte metri. În rest, sunt căutate covoarele de dimensiuni mai mici, carpetele şi ştergarele.

Maria Bogdan