Corteva Agriscience a inaugurat primul său laborator mixt de cercetare în domeniul protecției plantelor și al ameliorării plantelor din Europa, contribuind la stimularea inovației și furnizarea de soluții durabile pentru fermieri.

Cu o investiție de aproape 6 milioane de euro, extinderea sediului de cercetare și dezvoltare din Eschbach, Germania, îi permite companiei Corteva Agriscience să efectueze studii de ultimă generație în domeniul protecției plantelor, contribuind astfel la dezvoltarea de soluții care să protejeze culturile de dăunători și boli.

În plus, centrul de cercetare este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero, în conformitate cu angajamentul de sustenabilitate al Corteva Agriscience.

Noul centru integrează trei direcții de cercetare și dezvoltare, axate pe: ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres și mai rezistente la schimbările climatice; biologie moleculară, având un laborator de genotipare care asigură testarea purității semințelor; inovare si dezvoltare a produselor pentru protecția plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Aducând într-un singur loc ameliorarea și protecția plantelor, devine posibilă facilitarea și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare, pentru a înțelege cum răspund agenții patogeni ai plantelor la noi moduri de acțiune.

Situat în sud-vestul Germaniei, lângă frontiera dintre Franța și Elveția, noul centru de cercetare și dezvoltare asigură o bază solidă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în rețeaua globală de laboratoare Corteva și vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul din Eschbach va stimula, de asemenea, economia locală, nu numai prin tranferul programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin angajarea a peste 30 de cercetători și personal auxiliar, inclusiv experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Investiția în noul centru de cercetare și dezvoltare de la Eschbach reflectă angajamentul nostru de a oferi fermierilor soluții inovatoare care îmbunătățesc productivitatea și contribuie la un sistem alimentar global rezistent și durabil“.

„În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintiți în fața angajamentului nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile, în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim.“

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Acest nou centru ne va permite să continuăm să inovăm și să sprijinim fermierii în tranziția lor către practici mai durabile.

Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător, în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa.“

În luna august are loc cea mai intensă ploaie de meteori. Perseidele reprezintă cel mai cunoscut curent de meteori. Valentin Grigore, fondatorul Societății Astronomice Române de Meteori, ne-a predat o scurtă lecție de astronomie.

„Sunt un autodidact, fascinat de la 14 ani de bolta cerului, care mi s-a destăinuit pic cu pic în nopțile de taifas cu astrale într-o perioadă (anii `80 și începutul anilor `90) când poluarea luminoasă, generată de prostia omenească printr-un iluminat defectuos și ineficient, încă nu ne răpise dreptul la noapte și la bolta înstelată. Am căutat de-a lungul timpului să împărtășesc cu semenii mei bucuria cunoașterii și emoția explorării cerul nopții. În anul 1993 am înființat SARM, a doua societate națională de astronomie din istoria României (după cea înființată de Victor Anestin și activă la începutul secolului trecut), promovând astronomia în rândul publicului prin simbioza astronomie-cultură-artă-educație-societate.

În luna august va fi activ cel mai cunoscut curent de meteori. Este vorba de Perseide, activ în perioada 17 iulie – 24 august și care an de an generează o intensă activitate pe o perioadă de mai bine de o săptămână, atingând maximum pe 12 august, când poate produce 80-100 de meteori pe oră. Acest curent de meteori are legătura cu cometa 109P/Swift-Tuttle, care are o perioadă orbitală de 130 de ani.

Se vor mai putea vedea în bune condiții anul acesta curenții de meteori Orionide (cu peste 20 de meteori pe oră în noaptea de maximum 20/21 octombrie), Leonidele în luna noiembrie și Geminidele, cel mai puternic curent de meteori al anului, care poate produce peste 1.000 de meteori în noaptea de maximum, pe 14 decembrie.“

Astronomia nu se studiază în școală, așa cum se proceda în perioada de dinaintea regimului comunist, iar în anul 1990 când, spune dl Grigore, a început promovarea și popularizarea astronomiei, aceasta părea o ciudățenie pentru foarte mulți, inclusiv pentru autoritățile române, instituții locale sau centrale. „Cu timpul, prin activitățile pe care le-am organizat, percepția publică s-a îmbunătățit. Astăzi, interesul pentru astronomie este în continuă creștere mai ales datorită impactului mediatic. Astronomia însă nu înseamnă doar informații despre Univers. În primul rând înseamnă contactul nemijlocit cu bolta cerului, cu cerul natural al nopții lipsit de poluare luminoasă. De aceea, prin taberele și școlile de vară pe care le organizăm, noi promovăm «astronomia de la firul ierbii», plecând de la identificarea constelațiilor și orientarea pe boltă prin observații cu ochiul liber și ajungând la instrumente astronomice și astrofotografie, lărgindu-ne astfel orizontul de cunoaștere și înțelegerea lumii înconjurătoare. Iar emoțiile și trăirile nostre în explorarea bolții înstelate ni le exprimăm prin cosmopoezie, astroarte, astro-foto-poezie, pictură și grafică astronomică, muzică astrofolk și alte creații cultural-astronomice. Tânăra generație este foarte receptivă la acest fel de exprimare și de promovare a astronomiei.“

„Astronomii sunt numiți de multe ori astrologi. Ceea ce este o gravă eroare, o superficialitate de neacceptat. Noi nu facem horoscoape și nu prezicem viitorul! Apoi, în goana după rating și audiență, vorbesc de astronomie și despre fenomene astronomice fel și fel de oameni care nici ei nu știu ceea ce spun. Moda de a traduce informații găsite pe Internet și a le prezenta apoi ca informații credibile printr-o traducere seacă și chiar greșită, fără ca cei ce fac asta să înțeleagă ei, în primul rând, despre ce este vorba, duce la erori grave. Intenția de informare se transformă în dezinformare. Este nevoie de o bună documentare și informare corectă, apelându-se, în primul rând, la cei care cunosc astronomie.“

Laura ZMARANDA

De mult timp nu am mai avut dorința de a sta la țară, cu bunicii și restul rudelor ce se mai ivesc de-a lungul zilelor prin curte, venite de pretutindeni. Serile, diminețile și după-amiezile aici au un farmec aparte... au sunet, au peisaje, au emoții, iar nostalgia copilăriei nu-și întârzie apariția.

Tot ce fac acum, când sunt mai mare, este un cerc evolutiv prin care am mai trecut, dar de fiecare dată mai schimbat și mai… înaintat în vârstă.

Unde locuiesc bunicii mei, mai exact comuna Sângeru, din județul Prahova, nu mai este chiar satul românesc de altădată, ci mai degrabă un amestec între prezent și trecut, cu magazine, curți din ce în ce mai diferite și multe altele. Pe lângă noile construcții ridicate, mai răsare și câte o căsuța sau o moară pitorească veche, care arată, de fapt, cum timpul trece, iar ceea ce altădată era loc de cinste, astăzi este al naturii și al nepăsării oamenilor față de moștenirea lăsată.

Totuși, în pofida celor spuse mai sus, locul este minunat și plin de istorie neștiută despre traseele de retragere ale turcilor din războiul ruso-turc, trocul între țărani și boieri, bisericile-cetate și tot felul de obiective cu o valoarea inestimabilă.

Locul nu trebuie lăsat să piară în negura timpului, ci să crească odată cu noi, pentru a avea continuitate și prosperitate pe viitor.

Doar mergând pe străzi și ulițe, vezi în orice parte te-ai uita dealuri pline ochi de copaci, stânci și cerul printre ele.

Cui nu-i place să mănânce fructe din pom sau să culeagă legume direct de pe pământ? Lucrul acesta mi se pare fascinant, mai ales că majoritatea timpului mi-l petrec pe pământ orășenesc.

Încă sunt lucruri de prezentat cu lux de amănunte în lumea satului, oameni, obiceiuri, modul de gândire... câte și mai câte.

Într - o singură plimbare, vezi un om scoțând apă din fântână, altul care merge șchiopătând la pâine, un altul care curăță grădina de buruieni... tot mereu ai ce să faci și niciodată nu te plictisești. Chit că te uiți în sus, vezi pasărelele brăzdând cerul… Chit că te uiți în jos, vezi furnicile și iarba… Iar în stânga și în dreapta, în față și în spate, minunatul loc numit Pământ.

Totul are un alt sens la țară, când observi pretutindeni activitatea fiecărei ființe în parte. Iar acum, cu gândirea mea de 16 ani, realizez de unde aveau marii scriitori și povestitorii atâta inspirație.

Lumea satului, o altă lume...

Alexandru OPREA-BANU

Fenomenul de secetă a devenit tot mai frecvent în țara noastră și, dacă nu peste tot, în fiecare an avem zone secetoase.

Referindu-ne la anul 2023 observăm că, în timp ce în zona de vest sunt precipitații abundente, cu inundații catastrofale, în Muntenia, Dobrogea și Sudul Moldoveni este secetă.

Din aceste motive este necesar ca fermierii să fie pregătiți în permanență pentru a înfrunta seceta. Dacă pe parcurs nu se manifestă seceta, cu atât mai bine. Dar măsurile tehnologice trebuie să fie adecvate fenomenului de secetă și pe parcursul perioadei de vegetație se va interveni cu măsuri în funcție de evoluția climatică.

Principalele măsuri avute în vedere pentru a întâmpina seceta se referă la:

- Solul trebuie să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze și să conserve întreaga cantitate de apă provenită din precipitații și să reducă orice pierdere de apă prin evaporarea la suprafața solului. Gradul de afânare să nu fie prea mare și peste nivelul de înrădăcinare a plantelor deoarece se poate pierde apa în pânza freatică. Totodată, terenul prea afânat realizează o aerare puternică a solului cu mineralizarea humusului și pierderi de apă.

Reducerea pierderilor de apă prin evaporare se asigură fie cu un mulci realizat din resturi vegetale sau diverse materiale organice, dar și un mulci natural realizat în urma uscării stratului superficial al solului, când agregatele structurale se usucă, își micșorează volumul, se desprinde de substratul umed și întrerup capilaritatea solului până la suprafață.

- Conținutul ridicat de materie organică din sol asigură reținerea cu 20% mai multă apă în sol, iar humusul rezultat din descompunerea materiei organice reține de 4-6 ori mai multă apă, întârziindu-se cu două săptămâni apariția fenomenului de secetă.

- Pregătirea patului germinativ se execută în ziua semănatului, cu combinatorul care afânează solul numai până la adâncimea de încorporare a seminței. Dedesubt se găsește patul tare pe care se așază sămânța și beneficiază de aportul capilar al apei la nivelul seminței, iar deasupra se găsește solul afânat prin care pătrund aerul și căldura pentru germinația seminței. În niciun caz nu se recomandă grapa cu discuri la pregătirea patului germinativ.

- Semănatul se recomandă mai devreme și la mai mică adâncime și, totodată, împreună cu îngrășământ starter pentru a grăbi germinarea, răsărirea și creșterea în primele faze, pentru ca înflorirea-fructificarea să se desfășoare înainte de apariția secetei și arșiței.

Densitatea va fi mai redusă, dar cu plante uniform repartizate și fără goluri în care pot crește buruieni, mari consumatoare de apă, și crește evapotranspirația. Orientarea rândurilor N-S pentru ca la mijlocul zilei să se umbrească din lateral.

- Se vor folosi specii de plante și din acestea soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă, rezistenți la stresul hidric, capabile ca, la un consum mai mic de apă, să poată asimila o cantitate mai mare de substanțe nutritive.

Cantitatea de apă necesară pentru germinația semințelor la mei este 25% din greutatea seminței, iar la soia este 150%. Coeficientul de transpirație la mei este 311, la sorg 322, la porumb 368, la grâu 518, la lucernă 831, iar la in 905.

- Prașila este necesară nu numai pentru reducerea gradului de îmburuienare, ci și pentru reducerea pierderilor de apă prin evaporare, distrugând capilaritatea în stratul superficial al solului. Totodată, astupă crăpăturile prin care se pierde cu 18% mai multă apă.

- Fertilizarea echilibrată asigură o mai bună valorificare a apei existente în sol în sensul că soluția solului mai concentrată asigură absorbția de către plante, cu aceeași canitate de apă, o cantitate mai mare de elemente nutritive. Aplicarea fertilizării foliare asigură creșterea capacității sistemului radicular de a valorifica nutrienții din sol.

Coeficientul de transpirație la grâul fertilizat a fost 349, iar la cel nefertilizat 928.

- Rotația culturilor asigură o mai bună valorificare a rezervei de apă din sol, deoarece nu se vor cultiva plante mari consumatoare de apă (sfecla de zahăr) după premergătoare la fel de mari consumatoare (porumb), ci după cereale păioase care eliberează terenul în vară și până în primăvara viitoare crește rezerva de apă.

- Cele mai indicate ar fi perdelele forestiere de protecție, deoarece în spațul dintre perdele se depune strat uniform de zăpadă și realizează 300-500 m3/ha apă în plus. Totodată, perdelele reduc viteza vântului și scad evapotranspirația cu 20-45%.

- O atenție deosebită se va acorda măsurilor de protecția plantelor, deoarece plantele atacate intră într-un stres care provoacă un consum suplimentar de apă. Totodată, în zonele atacate plantele pierd mai multă apă.

- Se poate asigura o cantitate de apă mai mare în sol dacă, în timpul iernii, peste stratul de zăpadă se împrăștie paie, rumeguș care întârzie cu 7 zile topirea zăpezii asigurând 36 mm apă în plus.

- Agricultura conservativă, cu aplicarea de lucrări minime sau semănatul direct, în teren nelucrat, asigură o mai bună conservare a apei în sol, pierderi mai mici de apă din sol, deoarece nu se aplică lucrări mecanice și, în final, realizarea de producții satisfăcăctoare și în anii cu climat nefavorabil.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pentru Iuliana Elena Sîrbu, o tânără de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură în anul I, agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele, de aceea, chiar de pe băncile facultății, contribuie la ferma mixtă tehnologizată a familiei, atât de culturi de cereale, legume, cât și de creștere a animalelor.

„Dragul de glie“, moștenit din generație în generație

„Ferma noastră este o afacere de familie, crescută, tehnologizată, adaptată cu fiecare generație. Părinții au învățat și au moștenit «dragul de glie» de la părinții lor, noi, mai departe, de la părinții noștri și tot așa. Cu fiecare generație aducem ceva nou, ceva mai bun, ceva în plus. Ferma asta a oferit provocări și satisfacții fiecăruia dintre noi.

Ne-a făcut să ascultăm natura și să evoluăm. Agricultura nu e despre a munci pământul și atât. Agricultura te face să înveți continuu și să îți depășești limitele. Am început de la 12 ha, iar în ziua de azi am ajuns la 100 ha. Pe lângă acestea mai avem 18 ari de sere. Anul acesta am pus culturi de grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și sorg, specifică tânăra agricultoare din județul Bacău.

Familia Sîrbu cochetează cu fondurile europene

Legat de accesarea fondurilor europene, familia Sîrbu a cochetat cu ideea încă de la începutul programelor de subvenție UE și continuă să urmărească noile programe de finanțare, adaugă Iuliana.

„Pentru noi ar fi un ajutor real, în primul rând pentru tehnologizarea fermei. Dorim să accesăm fonduri pentru a lua utilaje care să ne ajute în a lucra terenul în detaliu. Agricultura este ocupația de bază a noastră, din generație în generație. Este obositor și am să fiu foarte sinceră: ușor nu este, dar cred că tocmai asta face ca această activitate să fie mai ofertantă. Cu toate informațiile bine puse la punct, cu toată experiența, sunt momente când nu știi tot timpul la ce să te aștepți. Plus că trebuie să fii mereu la curent cu soiurile noi de semințe, adaptate climei, dăunătorii care apar, tratamentele, tehnologiile și tot așa. Toate acestea fac parte din motivația mea și m-au determinat să aprofundez studiile la Facultatea de Agricultură din Iași.“

Agricultura este ca o... chemare!

Tânăra de doar 20 de ani a crescut cu agricultura zi de zi și spune că a fost privilegiată. Putea să aleagă oricare alt domeniu, dar agricultura se moștenește, îi curge prin vene.

„Eu așa mă consider. Nu ai cum să nu captezi informații de copil, dacă te formezi în acest mediu. Bineînțeles, am fost încurajată să aleg orice alt domeniu de activitate îmi doresc. Am avut libertatea asta. Chiar după ce am terminat liceul, am optat inițial pentru o altă facultate. Atunci a fost «anul meu de claritate». E ca o chemare. Domeniul agricol e o provocare pe care am îmbrățișat-o cu drag pentru că știu că pot veni cu soluții moderne, optime și pot crește și îmbunătăți procese tehnologice din ferma familiei“, mărturisește aceasta.

Provocări după provocări...

Sunt multe provocări în acest domeniu, de aceea Iuliana ne spune că nu se poate opri la una singură.

„Seceta majoră din ultimii ani ar fi una dintre marile provocări. Alături de ea, lipsa unei rețele de irigare. Concret, nu că nu vrem să investim în asta. Am investi, dar apa e departe (singurul râu din zonă – Pereschiv – e mai mult secat). Și suntem la mâna ploii. O altă provocare este rezistența unor dăunători la tratamentele clasice. Din nou, nu prea îți permiți în agricultură să nu te informezi, să rămâi în urmă. Forța de muncă, iar e o provocare. Și se acutizează de la an la an. De la an la an, în agricultură este tot timpul o altă provocare, așa a fost și anul trecut pentru agricultoarea din Bacău. A fost secetos și greu. Neproductiv. Producția a fost mică, cheltuielile deloc de neglijat și tot așa. Anul acesta, din păcate, se anunță tot unul secetos, iar sezonul rece nu a avut destule precipitații pentru a da pământului apa necesară“, menționează aceasta.

De ce să aleagă tinerii acest domeniu?

„Cu ce să încep? Vrei «jucării» cu mulți senzori, super tehnologizate, cu butoane multe, multe? Agricultura ți le oferă. Îți place să te joci cu drona între blocuri? Încearcă un Dji T30. Vrei aer curat, stele multe și cântec de greieri și broaște? Vino pe câmp! Te știi o fire proactivă și îți place să cauți constant soluții? Ai ghicit! Agricultura“, încheie Iuliana Elena Sîrbu, tânăra de doar 20 de ani din satul Fichitești, județul Bacău, studentă la Facultatea de Agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corteva Agriscience a anunțat, că Utrisha™ N, un produs de fixare a azotului, pe bază de bacterie, a fost certificat ca USDA Process Verified Program (PVP) de către Departamentul Agriculturii al Statelor Unite.

Certificarea USDA Process Verified asigură fermierii de validarea sistemelor de management al calității și punctelor de proces specifice, pe care Corteva le-a implementat, cu scopul de a semnala calitatea produsului Utrisha N, comercializat și sub denumirea de BlueN™, în anumite piețe. Utrisha N/BlueN este primul biostimulator inclus în Programul de verificare a proceselor din cadrul Serviciului de marketing agricol al USDA.

„Corteva a solicitat aprobarea PVP, din partea USDA, pentru a ridica ștacheta în ceea ce privește așteptările fermierilor și industriei în materie de cunoștințe și transparență a biostimulatoarelor. Programe precum USDA PVP oferă instrumente inovatoare pentru consolidarea încrederii fermierilor în produsele noastre biostimulatoare“, spune Frederic Beudot, director general, Divizia de produse biologice, Corteva Agriscience. „Ne-am luat angajamentul să devenim liderii pe piața de produse biologice și să oferim fermierilor soluții sustenabile care să aducă plus valoare și productivitate operațiunilor lor.“

Symborg, parte a Corteva Agriscience și expert în tehnologii microbiologice, produce și ambalează Utrisha N; Corteva distribuie produsul, la nivel global.

Pentru a obține certificarea, Serviciul de marketing agricol al USDA a efectuat un audit riguros privind respectarea de către Corteva a Standardelor de management al calității 9000 ale Organizației Internaționale de Standardizare. De asemenea, au fost auditate anumite criterii stabilite de Corteva. Standardele ridicate cuprind producția și fabricația Symborg în unitățile din Spania, precum și eficacitatea în câmpurile din Statele Unite.

Printre punctele specifice verificate de USDA se numără:

- Confirmarea că bacteria din ambalaj este tulpina SB23 a bacteriei Methylobacterium symbioticum, indicată pe etichetă.

- Confirmarea cantității bacteriei indicată pe ambalaj.

- Confirmarea că prezența bacteriei și contaminarea cu metale grele se află sub limitele stabilite de USDA.

- Confirmarea că bacteria poate coloniza planta și oferi beneficiul urmărit.

Diferiții experți sunt de acord asupra faptului că pârghiile care trebuie mobilizate trebuie înțelese la nivel global. Biostimulatori, culturi intercalate, plivitul mecanic, genetica... atât de multe abordări care nu sunt întotdeauna ușor de implementat, dar care nu ar trebui luate în considerare independent unele de altele.

Au fost evidențiate 3 strategii adaptative, inclusiv plivitul mecanic, culturile intercalate și biostimulatorii. Plivitul mecanic ajută la limitarea utilizării substanțelor chimice/îngrășămintelor, semănatul culturilor de acoperire. Ar trebui văzută ca o oportunitate de a contribui la conservarea calității solului și a biodiversității în ferme.

Cultura intercalată trebuie considerată de fermieri ca o pârghie agronomică pentru că solul trebuie să „mănânce“ carbon. Culturile intercalate sunt esențiale pentru producerea de biomasă, reținerea carbonului și a altor elemente în sol, protejând astfel solul împotriva eroziunii și îmbunătățind retenția apei.

Biostimulatorii reprezintă o soluție de stimulare a caracterelor plantei, astfel încât aceasta să se adapteze la un posibil stres hidric, prin osmoprotecție și o mai bună dezvoltare a rădăcinilor, ducând la un randament bun odată cu economisirea apei consumate de către plantă cu cca. 20%.

Departe de a fi exhaustive, aceste pârghii adaptive diferite își fac drum în fermele noastre. Fermierii înțeleg problemele și preferă să introducă rezultatele inovării/cercetării decât să sufere. Dar este esențial să regândim cadrul agronomic în ansamblu. În același timp, trebuie să continuăm să convingem cu elemente tangibile și de succes pentru ca toată lumea să poată profita de toate aceste abordări într-un cadru tehnic și economic durabil și coerent pentru fermier.

„Ingineria genetică“ (IG) a fost practicată de oameni de mai bine de 10.000 de ani, mai întâi prin selectarea și apoi prin hibridarea plantelor. Timp de aproape o jumătate de secol, tehnicile IG moleculare mai noi au fost folosite pentru a modifica caracterele plantelor, animalelor, bacteriilor și altor organisme. Oamenii de știință pot muta genele dorite practic după bunul plac dintr-un organism în altul sau pot modifica genele, cu mare precizie, fără a introduce material din alte organisme.

Aceste tipuri de modificări genetice au creat progrese semnificative în medicină, cum ar fi producția de medicamente de succes și tehnici de terapie genetică umană pentru tratarea cancerului și a bolilor genetice. Și în agricultură, beneficiile includ alimente cu o calitate înaltă; plante rezistente la boli, dăunători și tolerante la secetă; utilizarea pe scară mai redusă a pesticidelor chimice; obținerea de randamente mai mari care economisesc apa și reduc utilizarea terenului necesar agriculturii.

Deși nu au fost identificate riscuri sau dezavantaje unice ale tehnologiei moderne IG – dimpotrivă, de fapt – câteva grupuri, în special activiști antitehnologie, au încercat să descurajeze aplicarea mai largă; în schimb, ei afirmă că promovează procese și tehnologii mai „naturale“.

Guvernele au creat noi regimuri de reglementare costisitoare pentru produsele de IG moleculară, în plus față de cadrele de reglementare extinse care existau deja pentru categorii precum buruienile nocive, toxine și pesticide. Cheltuielile suplimentare, revizuirile prelungite și întârzierile în testarea pe teren au încetinit progresele științifice și precomerciale și chiar au dus la abandonarea inovațiilor promițătoare.

Întrebarea pentru stimularea producției alimentare viitoare este: poate planeta noastră să renunțe cu adevărat la cele mai bune tehnologii în favoarea abordărilor biodinamice, regenerative, organice sau a altor „abordări de la modă“ care implică costuri crescute, producții mai scăzute și riscuri chiar mai mari pentru sănătatea umană și mediul înconjurător? Țările mai bogate pot absorbi impactul deciziilor neînțelepte, dar, atunci când națiunile în curs de dezvoltare adoptă opinii greșite, regresive, în care producția de alimente este o parte mai mare și mai critică a economiei, rezultatul poate fi chiar catastrofal. Două exemple recente sunt situațiile din Sri Lanka și Mexic.

În primul rând, să încercăm să înțelegem ce înseamnă diferitele etichete aplicate producției agricole. Organic a însemnat inițial „cultivat local“. Abia mai târziu această terminologie a evoluat pentru a însemna că nu vor fi folosite pesticide sau alte substanțe chimice agricole. Un „mit verde” răspândit despre agricultura ecologică este că nu folosește pesticide. Agricultura ecologică folosește, de fapt, unele substanțe chimice pentru a preveni distrugerea culturilor sale. Mai mult de 20 de substanțe chimice sunt utilizate în mod obișnuit în cultivarea și procesarea culturilor organice și sunt acceptabile în conformitate cu regulile organice arbitrare și în continuă schimbare ale Departamentului de Agricultură al SUA. Multe dintre aceste substanțe chimice organice sunt extrem de toxice, fiind cunoscute drept cancerigene. Luați în considerare, de exemplu, sulfatul de cupru și alți compuși cuprici, care sunt interzise în majoritatea țărilor europene pentru producția de struguri organici. În SUA, totuși, aceștia sunt aprobați pentru producția de struguri organici, deoarece mucegaiul este devastator în America de Nord (dar nu și în Europa).

Mai mult, adesea trecut cu vederea este faptul că 99,99% dintre substanțele pesticide din dieta noastră provin de la plante care le produc, în mod natural, pentru a se apăra de prădători.

De-a lungul secolelor, principalii vinovați ai intoxicațiilor alimentare în masă au fost adesea micotoxinele, cum ar fi aflatoxina din Aspergillus, ergotamina din ergot sau fumonisina din speciile Fusarium. Micotoxinele provin din contaminarea fungică a culturilor neprocesate sau atunci când insectele atacă culturile și deschid răni ale plantelor care ar putea oferi o oportunitate pentru invazia patogenilor. Odată ce mucegaiurile prind un punct de sprijin, condițiile proaste de depozitare favorizează și creșterea lor după recoltare.

Aflatoxina este cea mai răspândită micotoxină la nivel global și se caracterizează printr-o toxicitate extremă care este aditivă în timp. Asta înseamnă că expunerile sunt cumulative. Agricultura organică sau de altă natură, așa-numitele „naturale“ au puține tratamente anti-fungice dovedite. Producția de arahide în majoritatea locațiilor are recomandări puternice pentru tratarea semințelor cu fungicide, dar producția organică nu o permite. Ca și în cazul altor micotoxine, alimentele organice au adesea concentrații de aflatoxină de câteva ori mai mari decât alimentele din producția agricolă tradițională.

Studiile exhaustive care au comparat metodele de producție nu au reușit să arate beneficii măsurabile pentru sănătate sau riscuri mai mici din abordările mai „naturale”-bio, aflate la modă. Prin urmare, susținătorii produselor bio au fost nevoiți să recurgă la lăudarea îmbunătățirilor mistice sau spirituale ca rațiune pentru utilizarea lor. Poate că, conceptul biodinamic de îngropare a coarnelor de vite împachetate cu gunoi de grajd în funcție de schimbările sezoniere este, de fapt, o îmbunătățire, dar nu avem dovezi care să susțină aceste afirmații.

Defectul fatal al agriculturii ecologice este randamentele scăzute care fac ca aceasta să risipească multă apă și să ocupe suprafețe mari de terenuri agricole. Fermele ecologice produc mai puțin decât fermele convenționale, exemplu: pentru căpșuni, fermele ecologice au produs cu 61% mai puțin decât fermele convenționale; pentru mandarine, cu 58% mai puțin; pentru bumbac, cu 45 la sută mai puțin; iar pentru orez, cu 39 la sută mai puțin.

(va urma)

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Odată cu interzicerea antibioticelor ca promotori de creștere și de prevenție în cadrul Uniunii Europene (2006), multe cercetări s-au axat pe investigarea unor soluții nutriționale alternative de prevenire sau reducere a afecțiunilor intestinale și a mortalității purceilor aflați în perioada post-înțărcare. În acest context, o direcție a cercetării agricole din România este focusată pe găsirea de strategii nutriționale noi și inovatoare pentru ameliorarea crizei de înțărcare. Cercetările din ultimii ani au vizat suplimentarea recepturilor de nutreț combinat cu ingrediente bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană și anti-inflamatorie în vederea stimulării răspunsului imun, a apărării anti-microbiene.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești este studiată posibilitatea includerii în recepturile de nutreț combinat destinat purceilor aflați în perioada post-înțărcare a unor subproduse agro-industriale bogate în compuși bioactivi cu activitate anti-microbiană. Dintre aceste subproduse, cele rezultate din obținerea uleiurilor par a fi alternative promițătoare la antibioticele de sinteză. În IBNA, în cadrul proiectului PED660, au fost realizate cercetări pe două surse importante de compuși cu activitate biologică, și anume șrotul de semințe de struguri și cel de camelină și amestecurile formate din cele subproduse, ce conțin rate diferite de incluziune a celor două tipuri principale de șroturi.

Analizele de laborator au arătat variația cantității de proteină brută fiind cuprinsă între 10,53 g/100 g probă în șrotul de semințe de struguri și 38,76 g/100 g probă în șrotul de camelină. Amestecurile de șroturi care conțin proporții diferite de camelină și struguri au o compoziție în proteină brută direct proporțională cu rata de includere a șrotului de camelină în amestec: cu cât amestecul conține mai mult șrot de camelină, cu atât compoziția în proteină brută este mai crescută. Procentul de grăsime a fost mare în cazul probei de șrot de camelină (16,11%), șrotul de semințe de struguri având cel mai redus conținut de grăsime (6,11%). În schimb, șrotul de semințe de struguri este bogat în fibre (34,69%). În ceea ce privește compoziția în macro-minerale, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în calciu (0,66%), în timp ce șrotul de camelină are conținut mare de fosfor (0,64%) și de potasiu (1,355%). Dintre microelemente, șrotul de semințe de struguri are cel mai mare conținut în cupru, în timp de șroturile de camelină au conținut mare de fier, mangan și zinc. Dintre compușii cu activitate biologică, a fost analizat conținutul în polifenoli și în acizi grași polinesaturați (PUFA). Ambele clase de compuși au efecte anti-inflamatoare, antioxidante și anti-microbiene, având un rol benefic asupra organismului animal. Extractul de șrot de semințe de struguri are cel mai mare conținut în polifenoli totali (4.495,8 mg GAE/L) și cea mai mare activitate antioxidantă. Dintre polifenoli, șrotul de semințe de struguri are un conținut mare în catechine, acid cafeic, epicatechine și rutină. În ceea ce privește conținutul de acizi grași polinesaturați, toate probele analizate au un procent foarte mare (peste 50%) de PUFAs. Diferențe sunt înregistrate la nivelul tipului de PUFA întâlnit în probe: șroturile de camelină și amestecurile cu un conținut mare de camelină sunt caracterizate printr-un procent mare de acid α-linolenic, de tip omega-3, în timp ce șrotul de semințe de struguri și amestecurile cu conținut mare de șrot de semințe de struguri conțin o cantitate mare de acid cis-linoleic, de tip omega-6 și un raport omega-6/omega-3 mare, peste 3.

Studiile in vitro pe celule cultivate realizate în IBNA au demonstrat faptul că aceste subproduse nu afectează proliferarea celulară, șroturile de semințe de struguri, cel de camelină și amestecurile acestora având capacitatea de a modula răspunsul imun și inflamațiile de la nivel intestinal. În acest sens, suplimentarea cu aceste șroturi a recepturilor de nutreț combinat pentru purceii înțărcați poate fi o strategie nutrițională pentru reducerea efectelor negative ale înțărcării la purcei.

Gina Cecilia PISTOL

Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

Creșterea struților se structurează în patru faze principale: reproducție, incubare, creșterea puilor și îngrășarea struților tineri în vederea sacrificării. În ultimul timp se vorbește tot mai des despre carnea de struț ca fiind una dintre cele mai sănătoase tipuri de carne, cu un conținut scăzut în grăsimi și calorii în comparație cu carnea de vacă, porc, pui sau curcan, având un conținut bogat în proteine și fier. Este și foarte săracă în colesterol.

Struții sunt crescuți fie pentru reproducție, fie pentru carne, piele și pene. Se recomandă ca țarcul pentru o pereche de struți să fie de aproximativ 1.000 metri pătrați. Trebuie un spațiu corect dimensionat pentru o familie de struți – de cel puțin 10 x 50 m.

Țarcurile se pot poziționa pe un sol nisipos, cu canalizare separată de cea a clădirilor și cu un adăpost pentru vreme neprielnică. Culoarele și portițele de legătură între țarcuri sunt foarte utile pentru a separa cu ușurință păsările, pentru deplasarea personalului și pentru accesul echipamentului. Este important ca ferma să fie construită departe de zgomot (trafic, orașe etc.).

Ferma de struți are cameră de stocare a ouălor, cameră de fixare (ouăle sunt plasate în incubator, verificate cu lampa cu UV, cântărite), cameră de clocire, incubator, cameră utilitară (pentru curățare), cameră de stocare pentru hrană, pene, unelte și echipamente și cameră pentru generator și combustibil.

Depunerea ouălor se face o dată la două zile, iar formarea unui ou de struț durează cca 48 de ore. Perioadele de depunere neîntreruptă a ouălor, de cca 2-3 săptămâni, alternează cu perioadele de pauză, de alte 2-3 săptămâni, momente în care organismul femelei de struț își reface provizia de elemente chimice, în special calciu, necesare formării următoarelor ouă.

O pereche de reproducători buni depun în jur de 100-110 ouă pe sezon. Din ouăle depuse, 80% sunt fertile, iar din cele fertile ies pui în proporție de 75-80%.

Diversificarea hranei

Pentru a avea un randament maxim, hrana struților trebuie să fie naturală. Struțul este econom, are nevoie de o cantitate de hrană care se situează în jurul a două sau trei kilograme pe zi, spun fermierii. Se recomandă un amestec special, bine proporționat de ingrediente, iar hrana pentru puii de o zi, foarte bogată în proteine, poate genera tulburări digestive, care afectează randamentul de creștere a struțului. Lui i se administrează aproximativ două kilograme de hrană pe zi, iar fermierii au realizat că, pentru a-l aduce la greutatea de sacrificare, de 100 kilograme, un struț va consuma aproximativ 350 kilograme de hrană.

Au nevoie de grâu, orz, ovăz, lucernă și nutrețuri combinate, care îi ajută la creștere. Hrana trebuie să conțină și suplimente de calciu, pentru care se poate folosi coaja propriilor ouă. Această suplimentare trebuie să fie făcută în perioada de creștere și în cea de depunere a ouălor. Conform studiilor efectuate, puii de struț de până la vârsta de șase luni agreează un amestec cât mai bogat de plante furajere: trifoi, lucernă, păioase, tulpini de floarea-soarelui, porumb, măcinate și omogenizate.

Struțul refuză să bea apă dintr-un recipient murdar. În anotimpurile reci, trebuie să li se dea apă călduță.

În hrana struților trebuie neapărat să fie cuprins și pietriș, între 0,5 și 1 cm, care ajută la digestia mecanică a hranei. Este recomandată folosirea exclusivă a pietrișului de granit, deoarece este o rocă nenutritivă pentru că nu se dizolvă în sucurile gastrice ale struțului. Este contraindicată utilizarea pietrișului calcaros, moale sau a cochiliilor de scoici. Au un conținut foarte bogat de calciu și sunt relativ ușor descompuse în sucurile gastrice.

Ce se mai poate comercializa

Ouăle infertile se pot folosi și pentru consum, 1 ou de struț fiind echivalentul a aproximativ 24 ouă găină. Din pielea de struț se pot confecționa cizme, haine și tapițerii. Un struț adult poate produce 1,5 mp piele; se pot confecționa până la 4 perechi de cizme.

Penele de struț pot fi strânse o dată pe an și sunt utilizate inclusiv pentru pămătufuri de praf.

Un studiu efectuat în Statele Unite arată că, în medie, 57,57% din carnea ce îmbracă carcasa osoasă a păsării poate fi folosită, astfel că, pentru un struț cu o greutate de 250 kg, 130 kg o reprezintă carnea.

Anca LĂPUȘNEANU

Adriana Coca, o tânără medic veterinar de 24 ani din Pojorâta, județul Suceava, a fost implicată în businessul părinților încă din copilărie și spune că a descoperit, între timp, și spiritul antreprenorial, pe care îl cultivă, odată cu finalizarea studiilor, la ferma de vaci de lapte.

La Mirvalact sunt sortimente tradiționale, respectând o rețetă de familie, precum cașcaval, brânză frământată, unt, caș dospit și urdă, dar și produse dintr-o gamă nouă, cum ar fi rulada cu verdețuri, ardei, șuncă și cabanos.

Spirit antreprenorial cultivat chiar din copilărie

„Mirvalact a luat naștere din pasiunea tatălui meu pentru produsele lactate, care și-a dobândit cunoștințele în acest domeniu în adolescență de la unchiul său. Înființată în 1983, compania a funcționat ca o afacere mică de familie până acum 10 ani, când am început să participăm la diverse târguri organizate de Asociația «Produs în Bucovina», unde am fost membri fondatori. Aici, am observat că produsele noastre au fost apreciate de public, ceea ce ne-a adus o creștere semnificativă a comenzilor. Am fost implicată în această afacere încă din copilărie și am descoperit că am un spirit antreprenorial. Acum încerc să aplic toate cunoștințele acumulate atât în timpul facultății, cât și prin studiul individual“, specifică tânăra antreprenoare din județul Suceava, medic veterinar de curând.

Adriana a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, iar studiile au ajutat-o în preluarea businessului datorită faptului că a studiat o varietate de subiecte care au i-au folosit în mod special în activitatea desfășurată la Mirvalact.

„Cele mai importante materii pentru afacere au fost legate de igienă, controlul calității, creșterea animalelor, nutriție și producție. Am învățat cum să organizez eficient activitățile și spațiile din fabrică, să previn contaminarea și să efectuez teste pentru a verifica calitatea laptelui la recepție. Am dobândit, de asemenea, competențe în creșterea producției de lapte și asigurarea unor condiții optime pentru animalele din fermă, având mereu în vedere bunăstarea lor“, adaugă Adriana Coca.

Produse din lapte de vacă tradiționale ca la Pojorâta

Mirvalact, fermă de vaci de lapte, care produce produse lactate în Pojorâta, județul Suceava, este parteneră cu alte două ferme, iar în total deține 70 de exemplare din rasa Bălțată Românească. Au mizat pe această rasă deoarece are aptitudini productive mixte, de lapte-carne, iar, în funcție de condițiile de furajare și întreținere, producția de lapte variază în limite largi. În medie, producția este de 3.000-3.500 kg lapte/lactație, cu un conținut în grăsime de 3,7-3,8%.

„La Mirvalact producem produse tradiționale, respectând o rețetă de familie, precum cașcaval, brânză frământată, unt, caș dospit și urdă. De asemenea, am introdus recent produse noi în gamă, cum ar fi rulada cu verdețuri, ardei, șuncă și cabanos“, încheie Adriana Coca, medic veterinar din Pojorâta, județul Suceava, care contribuie decisiv la businessul familiei.

Beatrice Alexandra MODIGA