Lumea Satului

Lumea Satului

Un număr de 67 de probe de lapte din cele 1.335 recoltate spre analiză au fost depistate pozitive, adică aveau nivelul de aflatoxină peste cel admis în Uniunea Europeană, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

'Toată această acţiune sanitar-veterinară a avut la bază o certitudine pe care am avut-o în data de 5 martie, când a fost depistată la o fermă din România aflatoxină peste cantitatea admisă la nivel european, de 0,05%. Din data de 7 martie au fost recoltate un număr record de probe pentru analizele din România, de 1.335 (...) Din 1.335 de probe care au fost recoltate în această perioadă, 67 de probe au fost găsite pozitive, deci cu o cantitate de aflatoxină peste limita admisă în Comunitatea Europeană, de 0,05%. Acest lucru înseamnă aproximativ 5% din numărul total de analize. Vorbim despre 34 probe pozitive pentru aflatoxină care s-au găsit în ferme, cinci probe pozitive în centrele de colectare lapte, opt probe pozitive la automatele de vânzare lapte şi 20 de probe pozitive în unităţile de procesare. Toate aceste cazuri au fost izolate, produsele nu au ajuns pe raft, iar astăzi sunt sigure din punct de vedere al consumului', a afirmat Constantin.

Potrivit ministrului Agriculturii, la ora actuală se ştie foarte clar care sunt fermele cu probleme, precum şi centrele de colectare, iar în câteva zile, se pare că acestea vor putea reîncepe să producă din nou pentru piaţă.
'Toate cazurile care au fost identificate au fost izolate şi produsele respective au fost oprite de la vânzare înainte de intra la procesare. Tot ceea ce se găseşte pe raft în momentul de faţă este bun din punct de vedere al consumului, nu afectează nicidecum sănătate publică. Ascunderea unor lucruri sub preş nu a reprezentat pentru mine, nici pentru USL o opţiune. Ştim foarte clar care sunt fermele şi centrele de colectare care au avut probleme, nu într-un mod intenţionat, ci involuntar. Astăzi, toate sunt izolate şi probabil că, în câteva zile, toate aceste cazuri izolate vor începe să producă din nou pentru piaţă', a subliniat Daniel Constantin

Sursa AGERPRES

Guvernul examinează posibilitatea comasării Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi a Inspecţiei Sanitare într-o singură instituţie, a declarat miercuri premierul Victor Ponta.

"Mă gândeam să încercăm să reorganizăm instituţiile de control - ANPC, ANSVSA şi Inspecţia Sanitară. Dacă putem să le facem într-o singură instituţie, sunt multe ţări care au acest sistem, în primul rând ca să nu mai vină trei instituţii să controleze fiecare firmă în parte, să existe un tip de coordonare între ele", a explicat Victor Ponta, la postul de televiziune România TV.

El a reiterat că îşi doreşte mai multă "responsabilitate în comunicare" din partea unor structuri, cum ar fi ANSVSA.

Sursa AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat acte adiţionale la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către crescătorii de porci cu 12 bănci şi o instituţie financiară nebancară (IFN), recomandând celor interesaţi să îşi aleagă creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă.

Potrivit unui comunicat al APIA, prin încheierea actelor adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, a doua confirmare scrisă, respectiv adeverinţa, prin care confirmă că acesta a depus cerere de ajutor pentru măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - porcine şi de asemenea este confirmată 25% din valoarea sprijinului solicitat cu condiţia ca valoarea primei adeverinţe eliberate să fie acoperită de valoarea decontului justificativ depus.
APIA a încheiat acte adiţionale cu următoarele bănci CEC BANK SA, Raiffeisen Bank Bank SA, BRD Groupe Societe Generale, OTP Bank, Banca Transilvania, Unicredit Ţiriac Bank SA, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank România S.A, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Agricover IFN SA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.

Potrivit APIA, banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe/acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care creditorul le poate solicita din partea beneficiarului (fermierului). 

"Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a obţine condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.

Sursa AGERPRES

Vânzările de lapte au înregistrat o scădere cu 45% din cauza scandalului iscat pe piaţa laptelui, ca valoare reducerea fiind de ordinul zecilor de milioane de euro, a declarat miercuri directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

'Vânzările de lapte erau căzute acum două zile cu 30% comparativ cu cele din urmă cu două săptămâni, însă trendul este în prezent pe o scădere de 45%. Nu pot să evaluez ca bani la cât se ridică această pierdere, dar cred că este în momentul de faţă de zeci de milioane de euro', a precizat Cojocaru după întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu alţi reprezentanţi ai ministerului.

Şeful APRIL i-a asigurat pe fermieri că procesatorii îşi vor respecta contractele de preluare a laptelui, însă trebuie găsită o soluţie rapidă pentru relansarea consumului.

'O soluţie rapidă pentru deblocarea situaţiei de pe piaţa laptelui ar fi relansarea consumului, dar se suprapune cu postul pascal. Pe de altă parte, pot să îi asigur pe fermierii români cu ferme autorizate sanitar-veterinar, care au contracte cu procesatorii, că vom face tot ce putem să le preluăm laptele. O parte din marfă a fost deja stocată în telemea, iar acum începem să producem şi lapte praf, până se va relansa consumul pe piaţa românească', a subliniat Dorin Cojocaru.

Cu toate că reprezentanţii fermierilor consideră că Autoritatea Veterinară este unul dintre cei răspunzători de scandalul laptelui cu aflatoxină, procesatorii sunt de părere că există o autoritate 'profesionistă', care deţine controlul.
'Avem o autoritate veterinară profesionistă, care, cu toate că nu a prea ştiut la început să comunice, acum deţine controlul. Produsele lactate de pe raft sunt foarte sigure pentru consum şi nu înţeleg de ce am făcut atâta paranoia şi riscăm toată industria românească pentru anumite interese', a spus Cojocaru, adăugând că procesatorii au încredere în ANSVSA.
Întrebat dacă în opinia sa ANSVSA este 'afiliată unor interese', Cojocaru a afirmat că 'nu ştie de alte tipuri de interese. Nu îmi permit să comentez, pentru că nu sunt politician şi nici anchetator'.
Preşedintele APRIL a menţionat că întâlnirea de miercuri de la minister a fost una tehnică, în cadrul căreia a vrut să se întâlnească nu doar cu oficialii ministerului, ci şi cu fermierii, pentru a găsi soluţii în vederea relansării vânzărilor de produse lactate în România.

Sursa AGERPRES

Deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, în 2012, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

România a importat anul trecut peste 6 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011. Valoarea produselor importate a depăşit 4,66 miliarde euro, fiind cu aproximativ 372 de milioane de euro mai mare decât în anul precedent.

În acelaşi timp, exporturile de produse agroalimentare au totalizat, anul trecut, peste 7,9 milioane tone, iar încasările au depăşit 3,914 miliarde euro euro. În anul 2011, România a exportat 8,345 milioane tone de alimente, în valoare de 3,912 miliarde euro.

Cele mai mari încasări au fost obţinute, anul trecut, din exporturile de porumb şi grâu, respectiv 596,5 milioane euro pentru 2,27 milioane de tone şi 544 milioane euro pentru 2,31 milioane tone, acestea reprezentând o pondere cumulată de 29% din totalul încasărilor.

Anul trecut, în topul importurilor României de produse agroalimentare s-au clasat aceleaşi produse ca şi în anii anteriori şi anume zahărul cu 286,33 milioane euro pentru 490.653 tone, urmat îndeaproape de carnea de porc, cu o valoare de 259 milioane de euro (156.453 tone), iar porumbul cu 191,33 milioane euro pentru 698.581 tone.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României, atât pe livrările de produse agroalimentare către această destinaţie cât şi pe achiziţiile din statele membre UE

Sursa AGERPRES

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva organizează marţi prima acţiune de împădurire din acest an, eveniment care se va desfăşura pe raza Ocolului Silvic Snagov din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

'Lunii Plantării Arborilor' are loc în fiecare an, în perioada 15 martie - 15 aprilie, cu acest prilej Romsilva demarând o serie de activităţi de împădurire şi alte manifestări dedicate formării conştiinţei forestiere în rândul cetăţenilor.
Această perioadă coincide cu lucrările specifice campaniei de împăduriri de primăvară, în cadrul căreia se vor realiza 3.713 hectare, din cele 6.120 hectare programate a se împăduri în anul 2013.

'În afara lucrărilor de împădurire ce urmează să fie realizate în suprafeţele de fond forestier administrate, în acest an Romsilva este pregătită să sponsorizeze cu circa un milion de puieţi forestieri, persoanele fizice şi juridice care doresc să-şi împădurească suprafeţe proprii şi să valorifice, prin vânzare, la preţuri accesibile, alte două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali', a anunţat recent Romsilva.

La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor de profil şi mass-media.

Sursa AGERPRES

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va începe decontarea contravalorii schemelor de plăţi unice pe suprafaţă /SAPS/ aferente anului agricol 2012 - 2013, în cuantum de peste 2,479 miliarde de lei.
Luni, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul care stabileşte normele metodologice de aplicare a Hotărârii privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi măsurilor de piaţă în agricultură.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, remis marţi AGERPRES, ordinul stabileşte conturile, sumele ce urmează a fi transferate şi procedura de lucru între instituţii, iar APIA va începe plăţile către beneficiari.

Beneficiarii schemelor de plăţi unice pe suprafaţă sunt 1,072 milioane de fermieri pentru care s-a efectuat verificarea condiţiilor de eligibilitate în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.
MADR precizează că suma totală destinată plăţilor unice pe suprafaţă depăşeşte 2,479 miliarde de lei, diferenţa până la concurenţa totală a sumei aprobate prin actul normativ (2,7 miliarde de lei) fiind destinată măsurilor de piaţă şi intervenţie în piaţă derulate prin APIA, cum ar fi ajutorul financiar pentru sectorul vitivinicol, restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole, susţinerea primelor de asigurare, ajutor financiar pentru grupurile de producători din sectorul legume-fructe, ajutorul specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii din sectorul de agricultură ecologică, restituţii la export, programul naţional apicol, programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli, lapte în şcoli etc.

Similar anilor anteriori, începând cu data de 16 octombrie 2013, în conformitate cu reglementările europene, MADR va completa sumele aprobate prin Hotărârea de Guvern în vederea acordării avansului pentru campania 2013 - 2014.

În perioada 11 - 14 martie 2013, APIA a efectuat plăţi de 1,205 miliarde de lei, din care plăţi din bugetul naţional în valoare totală de 756 milioane de lei (166,5 milioane de euro), reprezentând Schema de plată naţională directă complementară, decuplată de producţie (PNDC1 vegetal) - Campania 2012, pentru un număr de 642.737 fermieri autorizaţi la plată pentru această schemă până în prezent.

Pentru 2012, cuantumul alocat schemei de plată PNDC1 este de 35 euro/ha, la care se aplică coeficientului de reducere liniară. Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro.

Prima tranşă a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, aferente anului 2012, este de 448,5 milioane de lei. Din aceştia, 316,2 milioane de lei au fost alocaţi pentru bovine (103.477 fermieri), 117,8 milioane de lei pentru ovine (14.402 fermieri), 14,5 milioane de lei pentru caprine (5.254 de fermieri).

MADR subliniază că, pentru anul 2012, cuantumul plăţilor pe cap de bovină este de 500 de lei, iar pentru speciile ovine şi caprine cuantumul este de 40,8 lei. Ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă anul trecut a fost plătit în două tranşe, prima tranşă de 100 DE milioane de lei fiind plătită în luna noiembrie 2012 iar cea de-a doua, de 80 de milioane de lei, în luna februarie a anului 2013.

Sursa AGERPRES

Ultimele săptămâni au arătat cât de fragilă este imaginea ago-industriei romaneşti. Datorită unor zvonuri – neconfirmate de autorităţile sanitar-veterinare din statele europene, însă preluate intens de media – producătorii agricoli şi procesatorii români sunt în situaţia de a pierde contracte de zeci de milioane de euro pentru acest an. Spre exemplu, vânzările de carne de cal şi vită tranşată pe piaţa europeană au scăzut, practic, la zero. Pierderile acestui sector pot fi de 30 de milioane de euro până la sfârşitul anului în curs. Este echivalentul costurilor construcţiei a zece fabrici moderne de procesare a cărnii de dimensiuni medii.

Scandalurile recente din piaţa laptelui şi a cărnii de pasăre ne fac sa ne întrebăm, legitim, care va fi următorul produs pe listă. Considerăm ca s-a ajuns la o situaţie inacceptabilă, în care orice zvon preluat şi exagerat dezvoltat poate determina pierderi incalculabile pentru agriculturi, procesatori şi comercianţi.

Apreciem, pe de alta parte, ca inacceptabil faptul ca informaţii confidenţiale legate de anchete aflate în desfăşurare ale autorităţii sanitar-veterinare ajung ştiri de presă. Chemăm reprezentanţii media, dar şi pe cei guvernamentali la responsabilitate publică în legătura cu gestionarea acestor informaţii. Apreciem corecta activitatea autorităţii sanitar-veterinare şi considerăm utile controalele efectuate în piaţa produselor agro- alimentare. Înţelegem că rezultatele acestor controale sa fie prezentate presei atunci când există o imagine completă asupra situaţiei şi suntem solidari cu metoda autorităţii de a nu prezenta rezultate parţiale care pot deruta consumatorii şi trimite în faliment producători, procesatori sau comercianţi oneşti. Atragem atenţia ca nu producţia controlată desfăşurată în unităţi conforme cu legislaţia europeană este cea cu grad de risc pentru consumatori, ci aceea care provine din piaţa nefiscalizată, care scapă oricărui control. Este şi responsabilitatea consumatorului atunci când cumpără produse din piaţa agro-alimentară nefiscalizată şi astfel, întreţine această piaţă.

Federaţia PRO AGRO consideră că responsabilitatea comunicării publice pe tema scandalurilor legate de produsele alimentare romaneşti este un proces în care producătorii, procesatorii, administraţia şi consumatorii au responsabilităţi egale. Crizele induse prin scandalurile exagerate, comunicate uneori defectuos, au arătat vulnerabilităţile procesului de comunicare publică, deopotrivă la nivelul administraţiei, dar mai ales, la nivelul asociaţiilor profesionale din agro-industrie.

Asociaţiile profesionale trebuie să îşi dezvolte propriile campanii de relaţii publice, pentru a promova bunele practici ale agro-industriei româneşti şi respectul pentru consumatorul plătitor. Consumatorul este partenerul nostru, atât cel naţional, cât şi cel european. Cel care îi înşeală aşteptările este deopotrivă adversarul nostru. Azi plătim cu toţii preţul lipsei de comunicare dintre noi.

Diminuarea furtului de masă lemnoasă prin înăsprirea pedepselor reprezintă principalul obiectiv al proiectului noului Cod silvic, care va fi lansat săptămâna viitoare în dezbatere publică pe site-ul apepaduri.ro, potrivit declaraţiilor ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, făcute duminică la Radio România Actualităţi.

'Sunt decisă să fac un act normativ care să diminueze furtul de masă lemnoasă. În două-trei zile voi avea o discuţie la nivel de prim-ministru pentru a agrea câteva principii ale acestui nou cod. Domnul prim-ministru Victor Ponta şi întreg Guvernul aşteaptă acest cod şi au declarat că susţin măsuri drastice. Eu, cel puţin, voi pune în dezbatere publică, începând cu săptămâna viitoare, acest Cod silvic. În 21 mi-am propus, pentru că este şi Ziua Pădurii, 21 martie, şi apoi vor urma o serie de dezbateri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai ales în zonele în care furtul de masă lemnoasă a fost mai accentuat', a precizat oficialul citat. 

Lucia Varga a arătat că de la preluarea portofoliului de la Ape şi Păduri primeşte nenumărate reclamaţii referitoare la nereguli în gestionarea pădurilor iar problemele din această zonă sunt majore.
'Am informaţii, vă spun, din teren, de la profesionişti, îi controlez şi din păcate observ ca sunt multe nereguli şi de aceea misiunea mea este şi să îndrept aceste nereguli', a menţionat oficialul citat.
Ea a arătat, totodată, că speră ca, odată cu modificarea legislaţiei, numărul de dosare penale pentru nereguli înaintate Parchetului să aibă finalitate, pentru a descuraja furtul.

'Vreau să vă spun că au fost foarte multe cazuri în care aceste nereguli au fost sesizate, au fost întocmite dosare penale, au fost trimise în instanţă, înaintate Parchetului, şi, din păcate la Parchet, invocându-se vicii de procedură, nu au fost trimise în multe cazuri în instanţă. Prin clarificarea legislaţiei, sperăm noi ca numărul de dosare înaintate Parchetului să fie şi cu finalitate, pentru a descuraja până la urmă, furtul', a mai spus Lucia Varga. 
Pe de altă parte, ministrul a menţionat că în Camera Deputaţilor, pe ordinea de zi, a existat un proiect de act normativ de modificare a Codului silvic care, însă, este de neacceptat şi a fost retrimis la comisie.
'Două lucruri erau de neacceptat. În primul rând, faptul că puteau să taie în avans faţă de amenajamentele silvice, ceea ce, din punctul de vedere al specialiştilor, este de nepermis - şi al meu personal, desigur - şi a doua problemă este cea referitoare la pedepse, pentru că noi considerăm că pedepsele trebuie să fie drastice, pentru a diminua furtul de mase lemnoase', a arătat Lucia Varga.

În context, aceasta a menţionat că prevederile din noul Cod silvic vor viza înăsprirea pedepselor, o gestionare mai bună a micilor proprietăţi şi gestionarea durabilă a pădurilor.
'Vrem să facem un Cod silvic aliniat, dacă vreţi, la prevederile din alte ţări din Europa şi de aceea, tocmai pentru că schimbă radical conceptul de a gestiona durabil pădurile, va fi nevoie de sprijinul a cât mai multor instituţii şi a opiniei publice', a mai spus ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

În acest sens, Lucia Varga a menţionat că intenţionează să redea dreptul jandarmilor de a face controale în pădure.

'Să tăiem, dar să exploatăm durabil, adică după reguli, după amenajamente, ori acum acest lucru nu se întâmplă şi vreau să subliniez încă o dată, fiecare cetăţean trebuie să ştie că pentru el, personal, pentru sănătatea lui, pădurea este foarte importantă. Pădurea e plămânul planetei, până la urmă, ne furnizează aerul de care avem nevoie', a mai arătat ministrul de resort.

Varga consideră că trebuie acordată o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor şi îngrijirii acestora, arătând, însă, că nu susţine includerea lor în intravilan.
'Nu trebuie incluse în intravilan, aşa cum s-a dorit. Dar trebuie să acordăm o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor pentru că oamenii vor să se plimbe în acele păduri, să se recreeze şi trebuie să găsim o modalitate prin care acele păduri să fie accesibile oamenilor şi să fie oarecum îngrijite, pentru că acum, din păcate, mai ales primăvara, pe marginea pădurilor de lângă marile oraşe sunt deşeuri abandonate. Eu personal nu susţin în acest moment includerea lor în intravilan', a subliniat Lucia Varga.

Pe de altă parte, ministrul a anunţat că intenţionează că realizeze un cadastru al pădurilor.

Conform datelor oficiale, suprafaţa acoperită cu păduri din România se situează mult sub media Uniunii Europene, respectiv 29% faţă de 42%.

Un studiu realizat de Greenpeace arată că, în perioada 2000-2011, suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată a fost de 280.108 hectare (aproximativ 28.000 hectare/an), jumătate din această arie aflându-se în actualele arii protejate. De asemenea, în perioada 2009-2011, în România au existat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori care s-au soldat cu sancţiuni, precum amenzi contravenţionale sau dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei.

Sursa AGERPRES

Activitatea unui număr de 32 de automate pentru distribuirea laptelui, din cele 335 existente în România, este suspendată în acest moment în condiţiile în care acestea sunt alimentate de ferme în cazul cărora există suspiciuni de depăşire a limitei de aflatoxină M1, precizează, duminică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

'Automatele pentru distribuirea laptelui sunt alimentate din producţia unor ferme. În cazul în care există suspiciuni de depăşire a limitei de aflatoxină M1 pentru o fermă, laptele provenind de la această fermă este oprit de la livrare şi comercializare, deci nu mai alimentează automatele unde furnizează în mod obişnuit lapte. Comercializarea laptelui prin aceste automate se reia numai în momentul în care buletinele de analiză demonstrează că laptele este bun pentru consum. Este o măsură de prevenire a pătrunderii pe piaţă a unor produse care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor, care se aplică de Autoritate, conform prevederilor legale', subliniază sursa citată.

Potrivit comunicatului, acţiunea demarată de ANSVSA, de intensificare a controalelor pentru laptele materie primă este în curs de finalizare şi a vizat ferme, centre de colectare, unităţi de procesare şi automate de distribuire a laptelui. Rezultatele acţiunii vor fi făcute publice în cursul săptămânii viitoare, după finalizarea centralizării datelor de la nivel naţional.

'Facem apel la mass-media să se alăture eforturilor autorităţilor şi să promoveze informaţii provenite de la sursele autorizate. Informaţiile neconfirmate de sursele oficiale pot aduce grave prejudicii atât producătorilor interni, dar pot afecta şi imaginea ţării noastre în exterior, punând astfel la îndoială şi credibilitatea autorităţilor în domeniu', se mai arată în comunicatul autorităţilor sanitare veterinare.

Potrivit preşedintelui interimar al ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, totalul de lapte sechestrat din cauza unor suspiciuni referitoare la prezenţa aflatoxinei M1 reprezintă aproximativ 0,2% din producţia zilnică de lapte a României, care se ridică la 20.000 de tone. 

"Este o cantitate infimă de lapte raportat la tot ceea ce se produce zilnic în România. Această cantitate sechestrată diferă de la un centru la altul, dar pot să vă spun că sunt cantităţi între 100 de litri şi 4 - 5 tone. Acesta a fost distrus", a arătat Mănăstireanu în data de 14 martie. 

El a ţinut să precizeze că principala cauză a prezenţei aflatoxinei M1 în lapte este furajul contaminat cu aflatoxină B1, din cauza păstrării acestuia în condiţii necorespunzătoare pe timpul sezonului rece. 
Aflatoxinele sunt toxine produse de sporii ciupercilor din genul Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus, care se dezvoltă în seminţe de oleoginoase, produse secundare de la fabricarea uleiului (şrot, tărâţe) şi cereale.
Laptele poate conţine aflatoxine ca urmare a consumării de către animale a furajelor contaminate cu aflatoxine, iar acesta poate deveni periculos pentru sănătate, în condiţiile consumului unor cantităţi mari, pentru o perioadă îndelungată.

Sursa AGERPRES

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti