În Ședința de Guvern din data de 14 septembrie 2023 a fost aprobată Hotărârea privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

”Prin adoptarea acestui act normativ, o parte dintre fermierii români din sectorul vegetal beneficiază de un sprijin total din partea Guvernului de 3,63 de lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

În Ședința de Guvern din data de 14 septembrie 2023 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art.8 din Hotărâre Guvernului nr.1569/2022 privind aprobarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate pentru anul 2023.

Programul prevede că legumicultorii care înființează în spații protejate culturi de: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde pe o suprafață de 1.000 mp și vor îndeplini condițiile prevăzute de actul normativ, vor beneficia de un ajutor de minimis de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

”Hotărârea aprobată astăzi include, de asemenea, suplimentarea bugetului pentru tomatele din ciclul 1, cu aproximativ 65 de milioane de lei, astfel încât să acoperim toate cererile de plată depuse de fermieri pentru producția de tomate din ciclul 1. Bugetul crește așadar de la 262.3 milioane lei la 327.9 milioane lei. Avem și un număr record de beneficiari înscriși în program în acest an – 22.088. Prin actul normativ adoptat, beneficiarii eligibili vor primi sprijinul de 3.000 de euro pentru 1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate. Totodată, prin acest act normativ asigurăm și finanțarea pentru fermierii ce se vor înscrie în program pentru perioada 2023 – 2024 și vor primi 1000 de euro/1000 mp cultivați cu tomate, ardei, castraveți, fasole verde, salată, spanac sau ceapă verde”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Cererile pentru perioada 2023 - 2024 se vor depune în termen de 20 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern. Valorificarea producției se va face în perioada 20 octombrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Sursa: madr.ro

Andreea-Iulia Pricob a absolvit Facultatea de Horticultură din Iași, în urmă cu puțin timp, dar s-a întors acasă, la Rădăuți, în județul Suceava, să dezvolte businessul părinților, o seră floricolă încălzită, cu o suprafață de 1.500 mp, unde producția este valorificată pe trei sezoane.

„Afacerea a pornit de la pasiunea tatălui meu pentru grădinărit, începând cu decorarea propriei grădini. Apoi, a construit o seră pentru a-și produce plantele necesare, în anul 2004. Primii ani au fost mai grei fiindcă nu aveau cunoștințele necesare, iar materialul săditor nu era de bună calitate. Producția inițială se realiza într-o seră de sticlă de 100 mp, iar apoi pe suprafața de 4 ari, respectiv curtea din jurul casei de la Rădăuți. Din dorința de a înființa o afacere și a comercializa plante calitative, s-au documentat și au căutat firme de profil de la care au cumpărat semințe și răsaduri. Având în vedere creșterea cererii și a spațiului restrâns din jurul casei, au achiziționat un teren de 50 de ari în localitatea Bădeuți, pentru a extinde afacerea. În prezent, afacerea este una de familie, activând cu atestat de producător, membrii care se ocupă fiind părinții mei și eu“, mărturisește suceveanca.

Fondurile cu care au înființat această afacere au fost proprii, o mare parte din bani fiind împrumuturi de la rude, iar în fiecare an profitul câștigat s-a reinvestit, prosperând și mai mult afacerea, mai adaugă horticultoarea.

„Multe din sere sunt construite de tatăl meu, iar acum 5 ani au cumpărat două module cu suprafața totală de 800 mp. În prezent, suprafața totală de seră încălzită este de 1.500 mp.“

Business de familie, cu atestat de producător

Valorificarea produselor floricole se realizează direct de la seră către clienții care vin din localitățile limitrofe, având și un mic stand în piața de flori din Rădăuți, județul Suceava, specifică ing. horticol Andreea-Iulia Pricob.

„Plantele cultivate sunt cele floricole, desfășurându-se pe cca trei sezoane. Pentru sezonul de primăvară cultivăm: zambile, cyclamen, primule, ranunculus, panseluțe, bumbișori. Producția acestora se realizează cu bulbi și răsaduri începând cu luna august a anului anterior. Firmele de la care achiziționăm materialul săditor sunt: Blondy România, Hortigala, Qualiplant (Padana) și Floraland. Pentru sezonul mai-iulie cultivăm plante anuale și câteva specii perene pentru grădini (de exemplu: Begonia semperflorens, Petunia hybrida, Tagetes, Catharanthus, Salvia, Lobularia și altele). De asemenea, cultivăm și plante pentru containere precum mai multe specii de Pelargonium și Petunia, Bacopa, Plectranthus, Dichondra, Bidens etc. Producția lor începe în noiembrie-decembrie cu plantarea răsadurilor și în ianuarie-februarie pentru cele realizate din sămânță. Începând de anul acesta, am introdus în cultură răsaduri de fragi pe care îi cultivăm în ghivece. Toamna este sezonul crizantemelor, care începe cu plantarea acestora în luna mai. Pe lângă plantat, aplicăm lucrări generale și speciale de întreținere a plantelor floricole.“

Familiarizată cu sera din studenție

În acest domeniu, cele mai mari provocări sunt stresul, efortul, condițiile de muncă și eventualitatea unei crize economice. Iar ca sfaturi pentru cei care vor să investească, tânăra din Suceava enumeră doar câteva:

„În primul rând, să aibă pasiune și sensibilitate pentru plante și natură. Să aibă răbdare și să fie persoane muncitoare, fiindcă o astfel de afacere necesită un volum destul de mare de muncă și dedicare a majorității timpului. E un domeniu frumos, în continuă ascensiune, care este căutat din ce în ce mai mult; de asemenea, e profitabil. Recomand cu căldură acest domeniu tinerilor pentru că este de viitor, care îmbină cel mai bine știința cu arta, ceea ce m-a pasionat pe mine cel mai mult. Pe cei care nu și-au descoperit încă pasiunile, îi încurajez să dea o șansă acestui domeniu, deoarece consider că vor găsi o ramură pe gustul lor în care să își exprime creativitatea. Facultatea de Horticultură din Iași m-a ajutat în primul rând cu informația necesară în acest domeniu, m-a încurajat să cred că am tot ce îmi trebuie pentru a prelua afacerea horticolă a părinților mei și mi-a deschis calea către un domeniu extrem de vast și de frumos“, specifică ing. horticol Andreea-Iulia Pricob din Rădăuți - Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

La nivelul Uniunii Europene, prin strategiile „De la fermă la consumator“ și „Biodiversitate“ se propun acțiuni și angajamente ambițioase menite a combate declinul biodiversității și a transforma sistemele alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar. Au fost stabilite în acest sens obiective clare pe termen mediu și lung privind utilizarea unei anumite suprafețe pentru agricultura ecologică.

Detaliem aceste aspecte împreună cu dl Viorel Morărescu, director în MADR.

Rep.: Așadar, este posibil ca, până în anul 2030, România să atingă obiectivul cu privire la utilizarea a 25% din terenurile agricole ale UE pentru agricultura ecologică?

V.M.: Alimentele și agricultura ecologică fac parte din soluția pentru multe dintre provocările actuale – în primul rând crizele climatice și ale biodiversității. Nu întâmplător a fost stabilit obiectivul ca, până în anul 2030, 25% din suprafața agricolă a UE să fie utilizată pentru agricultura ecologică.

Integrarea producției ecologice în lanțurile de aprovizionare ale pieței pentru creșterea ponderii sectorului de procesare și a valorii adăugate a produselor este un alt obiectiv important al Planului de acțiune.

Sigur că pentru dezvoltarea agriculturii ecologice sunt necesare și măsuri precum: creșterea suprafețelor cultivate ecologic, apoi creșterea și diversificarea producției ecologice, obținerea unor producții ecologice corelate cu nevoile de consum, la prețuri accesibile consumatorilor, integrarea producției agroalimentare ecologice în lanțurile de aprovizionare ale pieței, iar pentru toate acestea este nevoie de consilierea fermierilor și sprijinirea asocierii acestora, adaptarea cercetării la nevoile sectorului de agricultură ecologică, educarea și informarea consumatorilor în legătură cu produsele certificate ecologic. Trebuie reținut că agricultura ecologică joacă un rol important în păstrarea biodiversității și asigurarea unei alimentații sănătoase.

Rep.: Cum sunt sprijiniți fermierii pentru a activa în domeniul agriculturii ecologice?

V.M.: Luând în considerare tendința generală de creștere a suprafeței utilizate în sistem ecologic, coroborată cu impredictibilitatea factorilor ce pot influența acest sector și fluctuațiile numărului de operatori, s-a previzionat că suprafața utilizată în sistemul de agricultură ecologică în anul 2030 ar putea ajunge la minimum 800.000 ha, respectiv 6% din SAU.

În acest sens sunt alocări financiare pentru  intervențiile care vizează acordarea de plăți compensatorii pentru agricultura ecologică din PS 2023-2027 este de 389,12 mil. euro.

Valorile plăților compensatorii acordate prin DR-04 și DR-05

Plățile acordate în cadrul intervențiilor se pot cumula cu celelalte tipuri de plăți acordate pe suprafață.

Rep.: Care sunt pașii pe care trebuie să îi facă un fermier care dorește să treacă de la agricultura convențională la cea ecologică?

V.M.: Înregistrarea activității operatorilor/ grupurilor de operatori care realizează activități de producție agricolă, pregătire/prelucrare, distribuție/ introducere pe piață, depozitare, import, export, de produse ecologice sau în conversie în agricultura ecologică este reglementată prin Ordinul MADR nr. 45/2022, astfel:

– Pasul I: încheierea contractului cu Organismul de control (OC) aprobat pe teritoriul României.

Lista organismelor de control aprobate pe teritoriul României este postată pe site-ul www.madr.ro, secțiunea Agricultură, subsecțiunea Agricultură ecologică. În România sunt 14 OC aprobate de MADR, potrivit prevederilor reg. 848/2018 și OM nr. 312/2021.

– Pasul II: depunerea Fișei de înregistrare la DAJ/DAMB (anexele nr. 1-8 din ordin), însoțită de Contractul încheiat între operator și organismul de control (OC),

♦ În fiecare an, până pe data de 16 mai inclusiv, operatorii/grupurile de operatori care desfășoară activitatea de producție au obligația de a-și înregistra activitatea la Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București.

Rep.: Care este domeniul forte al României în privința agriculturii ecologice? Ce producem cel mai mult în sistem eco și ce se află la polul opus?

V.M.: Potrivit datelor comunicate de către organismele de control, suprafața totală cultivată în sistem ecologic în România a fost de 578.718,44 ha. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o reprezintă culturile permanente: pășuni și fânețe – 37%, urmate de cereale – 24% și culturile industriale – 20%.

La polul opus, România are suprafețe mici cultivate cu legume, numai 1.227,26 ha cultivate la finele anului 2021, potrivit datelor comunicate.

Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele plante cerealiere (2017-2021)

Rep.: Care este situația comerțului UNIONAL/export de produse ecologice ?

V.M.: În anul 2022, potrivit datelor statistice comunicate de către OC, cantitatea totală de produse certificate ecologice comercializate atât pe piața UE/non-ue a fost de 731.720,3 t, din care:

• UE – 346.424,89 t;
• non UE – 74.978,21 t;
• pe piața internă în România 310.408, 3 t.

România a intrat cu produse certificate ecologic pe diferite țări terțe, SUA – 36.606,97 t – 49%, Marea Britanie – 34531,19 t – 46%, Elveția – 3059,93 t – 4%, produsele exportate au fost vin ecologic, uleiuri (rapiță, floarea-soarelui, in etc.), nuci, miere etc.

Rep.: Se simte o deschidere mai mare a fermierilor în ultimul timp față de agricultura ecologică?

V.M.: Agricultura ecologică este o oportunitate, mai ales că principalele obiective europene sunt alimentația mai sănătoasă, protecția mediului și utilizarea unei cantități reduse de produse de protecția plantelor, iar fermierii vor putea accesa mai multe fonduri europene.

♦ Prin urmare, fermierii sau investitorii români ar trebui să profite de acest segment al agriculturii, să înceapă tranziția de la agricultura convențională la agricultura ecologică, având în vedere și faptul că cererea de produse ecologice a crescut mult atât pe piața locală, precum și în țările din Europa de Vest.

Dinamica operatorilor în agricultura ecologică 2010-2021

Potrivit datelor statistice comunicate de OC, în anul 2022 numărul total de operatori a ajuns la 13.276, o creștere de 9% față de anul 2021, iar suprafața totală la 641.830 ha, ceea ce reprezintă o creștere de 10% față de anul 2021.

Ion BANU

VIDEO

Pentru mine, lumea în care trăiesc arată până acum, poate cum nu mi-aș fi imaginat-o vreodată, asta pentru că nu mi-am dorit lucruri mărețe și pline de fală, ci înțelegere cu toți cei dragi mie, sănătate și liniște familială.

Toate acestea îți conferă o bază solidă pe care poți construi cu încredere în viitor, fiindcă să pleci la drum deja împlinit sufletește este un mare lucru, iar mai mare este faptul că fericirea pleacă chiar de lângă cei apropiați ție.

Acesta este, poate, cel mai frumos motiv de bucurie care, la rândul său, mai devreme sau mai târziu, îți va oferi, cu munca și dedicarea adiacentă, o viață prosperă financiar și moral.

În fiecare an se ivesc ocazii de a-mi revedea bunicii, fratele, verișorii, unchii, mătușile.... și toate aceste întâlniri nu pot face decât să păstreze longevitatea relației dintre noi, să ne bucurăm de revederi și, nu în ultimul rând, să ne creăm amintiri și emoții de neuitat.

Familia este răspândită prin toată țara și prin toată lumea, iar toate aceste întâlniri ocazionale au costul lor și este de apreciat că mereu cineva investește timp și bani în a ne face o bucurie ca aceasta.

În vara acestui an am avut ocazia ca din nou să-mi pot revedea verișorii, mătușa și unchiul plecați în străinătate...

Pentru mine, o mare realizare, pentru toți, probabil, fericire.

La țară, unde toți au copilărit, ne-am revăzut frați, surori, bunici, mătuși și curtea întreagă parcă renăscuse. Voci se auzeau de pretutindeni, zâmbete, emoții, strigăte, o întreagă nebunie..., dar frumoasă în felul ei.

Locul deja arată altfel, doar prin simpla prezență a omului. Această întâlnire nu a fost prima la care am avut ocazia de a participa, ci au mai fost și altele când eram doar un copil mic. Acum, imaginile amintirilor zburau prin mintea mea și părea că totul de atunci se transpune în prezent, doar că puțin altfel. Eu mai mare, ceilalți mai în vârstă și tot așa.

Acesta este cursul vieții, iar noi trebuie să îl respectăm, să ne bucuram de el și niciodată să nu îl regretăm.

Emoțiile pe care le regăsesc în familie sunt cele pe care alții poate le găsesc în exterior, însă tocmai de aceea eu consider acest fapt un mare noroc și o binecuvântare pentru care nu există preț.

Sunt lucruri pe care sufletul, oricât de mult am încerca, nu le poate transpune în cuvinte… Însă, în final, doar unul singur poate descrie ca un întreg ceea ce vreau să spun, și anume: Familia!!!

Alexandru Oprea-Banu

Cultivarea fructelor de pădure, o afacere de succes. Aflaţi povestea unui fermier cu o producţie de câteva tone de fructe la hectar. Mihai Sandu, un tânăr de 33 de ani din Miroslava, județul Iași, s-a apucat în anul 2019 de cultivarea fructelor de pădure, mai exact mure și zmeură. Acum cultivă o suprafață de 1,5 ha, mai multe soiuri, iar producția este de 10 tone/ha.

„Avem o plantație de zmeur și mur pe o suprafață de 1,5 ha. Pe lângă aceasta mai avem și o minifermă de păsări, prepelițe și găini ouătoare în Vorovești, comuna Miroslava, județul Iași. În acest moment a început deja să se coacă zmeura și murele, dar noi avem mai multe soiuri, ca să lungim perioada de fructificare până toamna târziu, până cade bruma.

Avem cinci soiuri de mur, pe o suprafață de 7.000 mp, respectiv Arapaho, Triple Crown, Locnest, Navaho şi Chester. Am 33 de ani, iar pasiunea aceasta a început văzând pe Internet alți producători și fermieri care aveau deja culturi înființate; mi-a plăcut foarte mult, iar noi, lucrând în străinătate, în Italia, ne-am întrebat ce business ne-am putea face cu banii strânși. Ne-a atras din prima cultura de mur, iar ulterior ne-am apucat și de zmeură. Singura problemă la această cultură este apa, în rest plantele sunt foarte viguroase, rezistând foarte bine la frig. Am înființat plantația în anul 2019, toamna, având plantația în al patrulea an. Noi producem undeva la 10 tone/ha, dar anul trecut am produs doar jumătate, dacă nu chiar mai puțin“, specifică Mihai Sandu, producător local din Miroslava, județul Iași.

Vârful de recoltă a murelor este în lunile iunie-iulie, atunci când temperaturile sunt crescute și grăbesc coacerea fructelor. Este recomandat să le culegi atunci când sunt mari și uniforme și să le consumi proaspete; murele sunt fructe perisabile, așadar le poți depozita în frigider pentru a le putea consuma o perioadă mai îndelungată de timp.

Beatrice Alexandra MODIGA

Președintelui Klaus Werner IOHANNIS,

Premierului Ion Marcel CIOLACU,

Ministrului Agriculturii Ionuț Florin BARBU,

Ministrului Afacerilor Externe Luminița ODOBESCU,

Ministrului Transporturilor Sorin GRINDEANU,

Ministrului Finanțelor Marcel BOLOȘ,

Președintei ANAF Nicoleta CÎRCIUMARU,

Europarlamentarilor care reprezintă ROMÂNIA,

Reprezentanței Permanente a României la Brusseles,

Președintei CE Ursula Van der LEYEN,

Comisarului pentru Comerț Valvis DOBROWSKI,

Comisarului pentru Agricultură Janusz WOJCIECHOWSKI,

Consiliul Agricultură și Pescuit,

Consiliul Afaceri Externe (Comerț),

Tuturor reprezentanților statelor membre ale UE,

SFÂRȘITUL SECTORULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA

Având în vedere că România, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, au făcut compromisuri extraordinare pentru a se evita ,,amenințările la adresa securității alimentare a lumii” și totodată pentru a oferi sprijin fermierilor ucraineni, aflați în momente atât de grele din cauza războiului, prin facilitarea exporturile agricole ale Ucrainei, România a avut doar de pierdut, deoarece 95% din produsele agricole ieșite din Ucraina au rămas în U.E. creând grave perturbări ale pieței.

Creșterea cantităților de cereale și semințe oleaginoase origine Ucraina, care sunt importate sau tranzitează teritoriile statelor membre vecine Ucrainei, exercită presiuni asupra prețurilor produselor agricole din statele în cauză, în mod special România, saturează capacitățile de stocare și lanțurile logistice de transport și afectează viabilitatea economică a fermierilor, cauzând pierderi importante, deoarece au fost puși în situația extrem de complicată de a-și valorifica produsele la prețuri mai mici decât costurile de producție (cheltuieli cu inputurile, carburanți, forța de muncă etc..).

România s-a sacrificat și a facilitat importul și tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina, care cumulat cu efectele indirecte, respectiv creșterea substanțială a prețurilor inputurilor, a dus ca în prezent cca 45% din fermierii noștri să fie în imposibilitatea de a-și achita datoriile pentru inputuri și rate scadente în septembrie, respectiv octombrie 2023, din cauza prețurilor foarte mici încasate pe produsele agricole (Grâu, Orz, Rapiță, Floarea Soarelui și Porumb), care nu au acoperit costurile de producție foarte mari, cauzate de efecte indirecte.

Au crescut cantitățile importate/tranzitate pentru că nu au fost mijloace de supraveghere și control. Forțarea să se dubleze cantitățile ,,tranzitate lunar, pe mare”, până la 4 milioane tone va crea un haos și mai mare, o prăbușire a prețurilor și colaps/faliment pentru foarte mulți fermieri din România.

Dacă nu se va prelungi interdicția importurilor după 15 septembrie 2023, atunci prețurile se vor prăbuși și mai mult pentru fermierii din România, în special, și, se va reduce semnificativ achiziția produselor agricole din țara noastră, inclusiv pentru procesare, în detrimentul celei din Ucraina, chiar dacă nu îndeplinește aceleași condiții de calitate și rigoare a tehnologiei de producție, care forțează creșterea costurilor de producție din UE. Cu toate acestea consumatorii europeni plătesc același preț ridicat pe produse mai puțin calitative.

Infrastructura de transport și depozitare este insuficientă și este pusă sub o presiune constantă.

Deși aparent blocajele logistice semnificative din port s-au diminuat, acest lucru, este doar pentru că s-a interzis accesul în Port Constanța fără programare și rezervare la Administrația Porturilor Maritime Constanța, forțând să se pună presiune pe depozitare și transport.

Totodată, operaționalizarea în România a culoarelor de solidaritate cu Ucraina, a permis pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României cu destinația comerț intracomunitar, dar și import din Ucraina în Moldova, importarea din Moldova în România, ca fiind produse agricole în documente de origine Moldova, deși erau produse din Ucraina, transportate inclusiv prin mijloace de transport din Ucraina. De altfel, s-a făcut export în state terțe prin România, creând astfel premise pentru descărcarea unor cantități importante în țara noastră și pentru care riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri consacrați pentru că a fost amestecată cu marfă Ucraina care nu îndeplinește aceleași criterii precum cea produsă în UE.

Deși s-a spus că în perioada 15.03.2023-15.09.2023 au fost interzise importurile de Grâu, Orz, Rapiță, Floarea-Soarelui și Porumb în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia acest lucru nu a fost respectat de autoritățile europene, ucrainene și naționale, dovadă fiind datele statistice anexate la prezenta scrisoare deschisă.

Din sprijinul acordat prin permiterea importurilor, s-au ajutat preponderent traderii, oligarhii și companiile multinaționale și mai puțin fermierii ucraineni. Merită și e corect să perturbăm întreaga politică agricolă comună la care s-a muncit din 1962 până în prezent și întreaga piață a UE, să distrugem complet agricultura din România și celelalte state aflate în vecinătate?   

Așa numita compensare a cauzelor create de importurile din Ucraina în sumă de cca 40 milioane de euro, reprezintă 1-2% din pagubele create fermierilor și statului român. Deși sumele sunt extraordinar de mici, nici măcar acestea nu au fost încasate până în ziua de astăzi.

Este clar că nu sunt și nu vor fi acordați bani suficienți pentru compensarea pierderilor cauzate, dar vă solicităm să nu uitați că sunteți pe funcții azi să reprezentați interesele României, Românilor, UE și populației noastre și să întreprindeți în regim de urgență cel puțin următoarele măsuri:

1. Prelungirea imediată a interdicției după 15.09.2023 de import din Ucraina și alte state, dar care are proveniență din Ucraina a Grâului, Orzului, Porumbului, Floarea Soarelui, Rapiță și Ulei, pe întreaga durată a războiului și înăsprirea condițiilor pentru a se asigura că se respectă. Înregistrarea contractelor într-o bază de date verificabilă și să nu se poată modifica sau adăuga acte adiționale/anexe pentru creșterea cantităților agreate inițial, începând cu 15.09.2023 să nu mai fie permis prin nici un tertip;

2. Măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare), controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană și prezentarea publică, constant a rezultatelor analizelor;

3. Aprobarea în Consiliul de Miniștri din 18.09.2023 a derogărilor pentru obligația de a lăsa 5% din teren pârloagă, GAEC 7 și GAEC 8;

4. Stoparea demersurilor de modificare a procedurii cu recomandările operaționale destinate operatorilor vamali și economici pentru ușurarea accesului produselor agricole din Ucraina și păstrarea condițiilor și regulilor existente până la 1 ianuarie 2022;

5. Urgentarea aprobării în Guvern a proiectului de Ordonanță de Urgență Credit Agricol până la sfârșitul lunii Septembrie 2023 și intrarea în vigoare începând cu 1.10.2023 pentru a sprijini fermierii din România să își continue activitatea și poată înființa culturile din noul an agricol.

În cazul nefericit în care până la 1.10.2023 nu se vor implementa cele 6 măsuri precizate anterior solicităm tuturor conducătorilor României să ia decizie unilaterală de interdicție așa cum au procedat și vor proceda Polonia și Ungaria, după 15.09.2023 și orice e nevoie pentru a nu se eluda și rămâne în aceeași situație gravă, agricultorii și cooperativele din România.

În caz contrar majoritatea agricultorilor și cooperativelor agricole vor intra în grevă generală într-un număr masiv și vor bloca Portul și toate vămile din țară pe perioadă nelimitată, până se va îndeplini o listă extinsă de probleme care vor fi prezentate la acel moment.

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații,

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

AFF - Vlad MACOVEI

Anexă Scrisoare Deschisă

GRÂUL a fost înființat în toamna anului 2022 cu costuri extrem de ridicate cauzate de criza energetică cauzată de Rusia. Ne referim în principal la prețul gazelor, extrem de ridicat, ce a condus în mod logic către o creștere exacerbată a costurilor îngrășămintelor. Astfel cultura grâului în România a avut costuri asociate înființării în medie de 1.000 (una mie) euro/hectar.

Nivelul de preț de vânzare al grâului aplicat pe o medie de 4.8 tone/hectar nu acoperă costurile de înființare. Prețul actual al grâului în paritatea CPT Constanța este de 210 EURO/tona însă și așa acesta nu este valabil pentru toți Cumpărătorii așezați în prima linie de export.

ORZUL. Prețul de comercializare de 175 EURO /tonă în paritatea CPT Constanța, reflectă un minus în veniturile fermei, considerând media de 5 tone/hectar nivel național.

PORUMBUL. Are un cost asociat de minim 1.000 euro/hectar cu un randament mediu național de 4.28 tone/hectar în condiția de preț CPT Constanța de 185 EURO/tona. Nici în această condiție marja operațională nu există în fermele din România.

COSTUL LOGISTIC extrem de ridicat penalizează veniturile în fermă. Avem deci de a face cu o diferență logistica între prețul portului Constanta și Ferma cu valori cuprinse între 15-35 EURO/tonă. Aceste sume se scad din prețul mărfurilor aferente portului Constanța iar dacă le înmulțim cu randamentele la hectar și le comparăm cu costul de înființare, este vizibil randamentul negativ al acestui sezon.

În ceea ce privește nivelurile de preț la nivel global ele s-au degradat încontinuu din cauze ce țin de Cererea și Oferta la nivel global. Iar tendințele nu sunt din cele mai pozitive în acest moment.

Fluxurile Ucrainene vin ca un surplus ce presează pe piața locală și europeană. Simpla motivație cum că este o piață liberă nu respectă prevederile Acordului de Asociere din 2017. Unde erau clar statutate contingentele exceptate de la plata taxelor de import în Uniunea Europeană.

Și un exemplu foarte bun este porumbul. Ce conform acordului de asociere avea un contingent scutit de taxe după cum urmează: Spania 2 mil tone, Portugalia 0.5 mil tone și restul UE 0.5 mil tone. Iar acum vom avea un nivel de import în UE de minim 22 mil tone porumb recolta anului 2023. Aceasta este în mod clar un dezavantaj pentru țările din proximitate.  Marfa fără taxe competiționează cu marfa locală, marfa produsă cu standarde UE.

Semințele de floarea soarelui. Înainte de invazie, Ucraina nu exporta semințe de floarea soarelui. În mod unilateral nu rambursau TVA la export și aplicau și o taxă de export de 10%. Vindeau în mod efectiv doar ulei brut, dar și acolo prin acordul de asociere aveau un contingent de maxim 2 mil tone. Iar acum în fața calamității numite război nu se mai aplică nimic din ceea ce a fost prevăzut în acordul de asociere. Piața a fost inundată de semințe ucrainene căci rambursarea TVA s-a efectuat. Iar evaziunea a fost la cote maxime. Marfa ucraineană intră cu facturi subdimensionate, la jumătate, facilitând slăbirea colectării de TVA în țara importatoare.

Pentru o buna documentare avem mai jos prețuri pentru mărfurile ucrainene aferente datei de 08.09.2023

• Cumpărător grâu furajer ucrainean 140-145 USD/t CPT Reni, Izmail, 202 USD/t DAP/CIF Constanța, România, septembrie.
• Vânzător grâu furajer ucrainean 175-184 USD/t FOB Reni, Izmail, septembrie.
• Cumpărător grâu ucrainean 11,5-12,5% grâu 159-171 USD/t CPT Reni, Izmail, septembrie.
• Cumpărător grâu ucrainean 11,5% grâu 194 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
• Vânzător grâu ucrainean 11,5% grâu 208 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, 220 USD/t DAP Granița dintre Ucraina și Ungaria, septembrie.
• Vânzător porumb ucrainean 195-205 USD/t FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
• Vânzător orz ucrainean 167 USD/ton FOB Reni, Izmail, Kiliya, septembrie.
• Cumpărător semințe de floarea soarelui ucrainene 402USD/t DAP Italia de Nord, august-octombrie.
• Vânzător de ulei de floarea-soarelui ucrainean 845 USD/ton față de cumpărător 835 USD/t CIF Mersin, Turcia, septembrie.
• Vânzător ulei de floarea soarelui ucrainean 850 USD/t CIF Mersin, Turcia, octombrie.

Pentru referință indicațiile CPT CONSTANȚA pentru mărfurile românești aferente datei de 11.09.2023 cu livrare sfârșit de Octombrie început Noiembrie 2023

GRÂU PANIFICAȚIE 12 PRO – 212 EURO/tona

GRÂU FURAJ – 202 EURO/tona

ORZ FURAJER – 175 EURO/tona

RAPIȚA – 410 EURO/tona

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI 400USD/tona

În concluzie distorsionarea este evidentă și competiția între origini este la aceleași cote începând din Martie 2022 și nu putem să nu remarcăm că Acordul de Asociere ce statutează cote este ignorat cu desăvârșire. Mai mult Ucraina mai are și impertinența să amenințe cu arbitraj la World Trade Organization deși au fost sprijiniți sacrificând fermierii din cele 5 țări din proximitate.

Ridicarea restricției la import nu va face altceva decât să creeze un bazin de Originare mărfuri mult mai ieftine în cele 5 țări, căci ele vor competiționa cu mărfurile ucrainene. Iar acest lucru va servi scopurilor Comercianților și Procesatorilor din Vestul Europei, care vor beneficia nu numai de marfa ucraineană ieftină dar și de cea din cele 5 țări, la fel de ieftină.

În perioada Martie 2022-Mai 2023 Ucraina a traversat prin România, în cadrul coridoarelor de solidaritate cu un volum de peste 20.000.000 tone. În mod efectiv jumătate din mărfurile traversate prin liniile de solidaritate.

În perioada Mai 2023-Septembrie 2023 avem un volum de tranzit de 8.850.000 tone.

Un total raportat la perioada Martie 2022 – Septembrie 2023 de aproximativ 29.000.000 tone de mărfuri agricole.

Sursa: AGRICOLUMN

În perioada Martie 2022-Septembrie 2023, România a înregistrat un nivel de import mărfuri origine Ucraina de 4.77 mil tone.

Sursa: AGRICOLUMN

Portul Constanța este în mod formal la dispoziția mărfurilor Ucrainene. Convoaie de barje în așteptare spre transfer-transbord număra peste 450-480 unități. Exportatorii nu mai au loc în terminale și mărfurile românești staționează pe trenuri circa 2-3 săptămâni spre descărcarea cumulând costuri în contul Vânzătorului.

Camioanele au timp de așteptare de 8-12 zile și de asemenea acumulează costuri. Mai mult decât atât dacă un fermier din România dorește să vândă marfa în portul Constanța, direct către exportatori, termenul de livrare și implicit încasarea se mută după jumătatea lunii Octombrie începutul lunii Noiembrie 2023. Astfel Fermierii acumulează restanțe la debitele scadente.

Mai mult decât atât, costurile logistice erodează în mod substanțial marjă operațională din Fermele Românești. În medie costurile de transport auto au crescut cu 70%. Înainte de invazia rusească, pe o ruta de 170 km se percepea un tarif de maxim 17 EURO/tonă iar acum aceeași ruta are un cost de minim 28EURO/tonă.

În ceea ce privește costurile pe calea ferată acestea au înregistrat și ele o creștere în aceeași proporție. Un exemplu este costul din Vestul României, de exemplu de la Curtici la Constanța înainte de invazia Rusiei aveam un cost de transport de maxim 22EURO/tonă. Astăzi pe aceeași distanță avem un cost de minim 35EURO /tonă.

Pentru transportul fluvial avem deja costuri ce depășesc 100%. Din portul dunărean Corabia la Constanța aveam înainte de invazie un cost de 16 EURO/tonă. Astăzi aceeași distanță este de minim 36EURO/tonă.

Totodată din analizele efectuate a rezultat ca volumul de marfă ucraineană ce a fost importată în România după data de 01.05.2023, deci după impunerea restricției, a fost prin execuția ,,contractelor aflate în vigoare’’, la niveluri mult mai ridicate prin acte adiționale și falsificări.

Sursa: AGRICOLUMN

După cum se poate vedea în graficul de mai jos, nivelul mediei lunare de import din originea Ucraina în perioada de după instituirea restricției, nu numai că nu a scăzut dar la grâu media lunară a fost chiar mai ridicată decât până la instituirea restricției pentru că nu au existat mijloace de supraveghere și control adecvate și au crescut cantitățile. Impactul va fi și mai devastator dacă nu se va prelungi interdicția după 15.09.2023.

Sursa: AGRICOLUMN

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, în perioada 1 aprilie  – 31 iulie 2023 (trimestrul II/2023), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 172.005.306 lei și se acordă unui număr de 16.836 beneficiari, pentru cantitatea de 112.488.321,754 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2023 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 359/06.09.2023 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider de proiect, și Administrația Națională „Apele Române“, în calitate de partener, derulează Proiectul „Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS“, cod SIPOCA 734/cod MySMIS 130033.

Scopul acestui proiect este reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 bazine hidrografice. Pe termen lung, după ce aceste planuri se vor realiza, va urma corelarea lor cu Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice realizate conform Directivei Cadru Apă, oferind, în acest fel, o viziune integrativă, care va fi transpusă și la nivelul districtului hidrografic al bazinul Dunării.

Îndepărtarea digurilor de maluri sau prin crearea unor zone umede

Reprezentanții Administrației Apele Române spun că, la nivelul proiectului, au fost elaborate și validate în cadrul Livrabilului nr. 1 metodologiile de revizuire a hărților de hazard și de risc care vor ține cont inclusiv de efectele schimbărilor climatice, fiind propuse și promovate cu prioritate măsuri de infrastructură verde și de reconstrucție ecologică a râurilor. Acest gen de măsuri se pot realiza, ca de exemplu, prin îndepărtarea digurilor de maluri sau prin crearea unor zone umede, astfel încât să se realizeze o protecție optimă a populației și a bunurilor acesteia în strânsă legătură cu protejarea mediului înconjurător.

Directiva-Cadru Apă

Toate măsurile vor ține cont de cerințele Directivei-Cadru Apă, care impun rigori precise și clare referitoare la protejarea corpurilor de apă și, în același timp, vor conduce la consolidarea capacității de avertizare/alarmare şi intervenție/răspuns în caz de urgență.

În contextul măsurilor pe care autoritățile le vor integra în Planurile de management ale riscului la inundații, un rol important îl va avea realizarea obiectivelor referitoare la informarea publicului prin identificarea unor acţiuni pentru consolidarea gradului de conștientizare și reziliență (acceptare) cu privire la riscurile de inundații. În acest sens, în cadrul proiectului se va adopta și o metodologie de lucru cu privire la îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate, prin stimularea procesului de consultare și participare a publicului la luarea deciziilor.

Anca LĂPUȘNEANU

În perioada pe care o parcurgem anual între mijlocul verii și toamnă, toți gospodarii din România sunt în campania de recoltare a cerealelor păioase și prășitoare. Din acest motiv, am decis să facem o prezentare tehnică a produselor IBNA, destinate crescătorilor de porci care dețin și cantități mai mari sau mai mici de cereale.

Aceste nutrețuri combinate sunt, așa cum sugerează și denumirea lor, surse concentrate de proteine (necesare în dezvoltarea organismului, creșterea în greutate a musculaturii, desfășurarea reacțiilor metabolice din organism etc.), vitamine (substanțe esențiale pentru menținerea stării de bine a organismului animal) și minerale (dezvoltarea scheletului, menținerea echilibrului electrolitic etc.), însă nu acoperă și necesarul de energie al porcilor. Din această cauză, Furaje Combinate Complementare – FCC (C.P.V.M.)**** trebuie amestecate, în diverse proporții, cu cereale, obținându-se astfel un nutreț combinat complet care poate astfel acoperi necesarul total al porcilor din toate categoriile.

Porcii supuși îngrășării, se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700 - 1.000 g și un CS** de cca 2,5 - 3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25 - 30 kg și terminându-se la o greutate de 100 - 110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestă a animalului.

În afara acestei categorii, la porci mai putem întâlni și categoriile tineret (purceii de la fătare până la greutatea de 25 - 30 kg) și porci de reproducție (scroafe gestante, în lactație și vieri).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral în funcție de necesarul fiecărei categorii. Pentru a atinge acest deziderat, IBNA a dezvoltat următoarea gamă de CPVM-uri pentru porci:

• P1 – 35 pentru purcei în greutate de până la 30 kg;
• P3 – 25 pentru porci la îngrășat;
• P5 – 30 pentru porci de reproducție.

FCC (CPVM) P 1 – 35

Produsul se adresează purceilor sugari și tineretului porcin cu o greutate vie de până la 30 kg. Cota de participare în nutrețul combinat este de 35%, cu alte cuvinte, la un sac de 35 kg de P1 – 35 se adaugă 65 kg de uruială de cereale. Acest FCC conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, gluten, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform următoarei rețete:

• P1 – 35 = 35% (sau 35 kg)
• Uruială de porumb = 65% (sau 65 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

___________

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu: un ou, un kg carne sau lapte).

**** FCC = Furaj Combinat Complementar/Complet – în funcție de modul administrării.

*** (CPVM) = concentrat proteino vitamino mineral, fiind un furaj combinat complementar de amestec.

FCC P3 – 25

Acest produs se adresează grăsunilor (30 - 110 kg greutate vie) pe toată perioada de îngrășare. Cota de participare în nutrețul combinat este de 25%, adică, la 25 kg de P3 – 25, se adaugă 75 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare și premix vitamino-mineral.

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

• FCC P3 – 25 = 25% (sau 25 kg)
• Uruială de porumb = 35% (sau 35 kg)
• Uruială de orz = 40% (sau 40 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

FCC P5 – 30

Acest produs se adresează reproducătorilor (scroafe gestante, în lactație și vieri). Cota de participare în nutrețul combinat este de 30%, adică, la 30 kg de P5 – 30 se adaugă 70 kg de uruială de cereale. Acest CPVM conține în structura sa șrot de soia, șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi esențiali, sare, ulei și premix vitamino-mineral.

IBNA vă recomandă utilizarea acestui produs, pentru cele mai bune efecte, conform cu următoarei rețete:

• FCC P5 – 30 = 30% (sau 30 kg)
• Uruială de porumb = 40% (sau 40 kg)
• Uruială de orz = 30% (sau 30 kg)

Trebuie acordată o atenție deosebită modului și timpului de amestecare.

Produsul are o valabilitate de 60 zile dacă este depozitat într-un loc uscat, răcoros și ferit de razele de soare.

Nutrețul combinat complet obținut în urma realizării amestecului prezentat mai sus va asigura următorul aport nutrițional:

Ing. Filip ILIESCU
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.