În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

În această etapă este pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru intervențiile DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile, așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului” a declarat Directorul general AFIR, George CHIRIȚĂ.

Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe (75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare).

Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Creșterea ovinelor reprezintă o tradiție multiseculară, fiind activitatea de bază a unui însemnat număr de crescători de animale, această specie oferind activități tradiționale privind prelucrarea unor produse din lapte, carne, lână cu un pronunțat caracter specific local sau regional (diferite sortimente de brânzeturi, specialități din carne de oaie, articole de îmbrăcăminte, obiecte artizanale, instrumente pentru prelucrarea produselor (ustensile de inventar ale stânii, ateliere de cojocărie, confecționarea pălăriilor tradiționale, ateliere pentru țesături etc).

Datorită condițiilor geo-climaterice caracteristice țării noastre, efectivele de ovine sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 200-230 de zile, în funcție de intemperii) pe pajiștile naturale, respectiv pe pășuni și fânețe, fiind comasate în turme (cârduri) cu un efectiv de ovine pe turmă, diferențiat în funcție de suprafața de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei, de distanța față de localități și alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a ovinelor.

La această dată, un procent însemnat de crescători de ovine exploatează această specie pentru producția de lapte care este utilizat în exploatații sau în unități specializate, cu precădere la obținerea brânzeturilor, mai ales telemea, caș, brânzeturi frământate, urdă sau cașcaval, cu un randament bun obținut în urma procesării.

Caracteristicile laptelui de oaie (după unele date statistice) sunt reprezentate de conținutul ridicat în substanțe proteice 5,7%, în cazeină 4,6%, lactalbumină / lactoglobulină 1,1%, lactoză 4,5%. Conținutul de calciu din laptele de oaie este între 162 și 259 mg/100g, este bogat în grăsimi 6,7%, iar aportul de fosfor, sodium, magneziu, zinc, fier şi grupul de vitamine B este de 1,5-2 ori mai nutritiv și mai bogat decât laptele de vacă.

Laptele de oaie are o dublă importanța: biologică – când reprezintă alimentul indispensabil în primele săptămâni de viață a mielului și comercială – când poate reprezenta o importantă sursă de venituri. Din acest punct de vedere deosebim laptele supt, adică cel consumat de miel, și laptele marfă, cel destinat comercializării.

Producția cantitativă și calitativă de lapte de oaie este determinată de mai mulți factori, a căror acțiune se îmbină în așa manieră încât este dificil a determina cu certitudine aportul fiecăruia dintre ei, respectiv:

• factori genetici, care includ rasa, individul, prolificitatea, metabolismul fiecărui animal, configurația, forma și dezvoltarea ugerului, vârsta corelată cu perioada de lactație;
• factorii de mediu, respectiv temperaturile ridicate (temperaturile cele mai favorabile pentru procesul de secreție normală a laptelui fiind cuprinse între 5 și 21°C), ploile şi umiditatea excesivă pot provoca diminuarea producției de lapte cu 5-30%;
• calitatea nutritivă a furajelor și modul lor de administrare (se recomandă ca pentru producerea unui litru de lapte să fie asigurate 0,7 U.N. și 85 g proteină digestibilă, peste necesarul de întreținere a funcțiilor vitale);
• asigurarea permanentă a apei potabile;
• condițiile de zooigienă și microclimat din saivane sau în țarcurile din pășune;
• igiena și sistemul de muls;
• calitatea și calificarea personalului îngrijitor.

Pentru îmbunătățirea producției de lapte se recomandă desfășurarea unei intense activități de selecție în rândul raselor autohtone, extinderea controlului producției de lapte, alegerea riguroasă a berbecilor folosiți la monta naturală sau pentru însămânțări artificiale, efectuarea unor încrucișări de infuzie cu berbeci din rase specializate pentru producția de lapte.

O condiție esențială pentru realizarea unui spor de efective și implicit de produse animaliere scontate, cantitativ și calitativ, o constituie starea de sănătate a ovinelor, condiție care constituie o preocu­pare importantă a serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în perspectiva prevenirii bolilor transmisibile la animale, protejarea populației de bolile transmisibile de la animale la om, protecția și bunăstarea animalelor, asigurarea pieței de consum cu produse animaliere cu origine cunoscută și salubre, activități care se desfășoară în contextul unui larg cadru legislativ specific.

În baza responsabilităților ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret și eficient crescătorilor de ovine, serviciile sanitare veterinare oferă o serie de servicii cu referire la:

• asigurarea bazei umane și materiale necesare pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare de prevenire și combatere a bolilor la animale;
• evaluarea și monitorizarea exploatațiilor care dețin ovine, implementarea legislației privind identificarea, înregistrarea și mișcarea animalelor;
• supravegherea clinică a stării de sănătate a efectivelor, prin examene clinice și inspecții la exploatațiile comerciale și în exploatațiile non profesionale de la gospodăriile populației;
• măsuri de supraveghere și prevenire a unor boli transmisibile prin vaccinări profilactice, tratamente antiparazitare preventive și curative, diagnosticul unor boli prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale în acest scop;
• monitorizarea și certificarea circulației ovinelor, a produselor și a subproduselor obținute de la acestea.

Realizarea acestor acțiuni, care în principal sunt în interesul crescătorilor de animale, nu pot fi eficiente decât printr-o colaborare permanentă între crescătorii de animale, asociațiile de profil și medicii veterinari, respectându-se cu strictețe legislația din domeniu.

Crescătorii de ovine care doresc să valorifice producția primară sau produsele obținute prin procesarea producției primare trebuie să obțină de la DSVSA județeană documentul de înregistrare pentru vânzare cu amănuntul, document care stabilește: codul producătorului, produsele care se valorifică, cantitatea, locul de comercializare și aria de distribuție.

Această înregistrare este necesară pentru a se putea monitoriza și controla respectarea normelor și regulilor de igienă, trasabilitatea și siguranța alimentelor de către toți crescătorii de ovine care produc, procesează, depozitează și comercializează lapte și produse din lapte de oaie, în scopul protejării sănătății publice.

În condițiile în care crescătorii de ovine sunt înregistrați la DSVSA județeană, cu centrul de prelucrare a laptelui integrat în exploatație (stâna) și implicit pentru vânzare cu amănuntul, sau prin afluirea laptelui la o unitate independentă, autorizată pentru procesare, aceștia pot comercializa produsele din lapte de oaie la consumatorul final, la alte unității autorizate, în piețe agroalimentare de pe întreg teritoriul României, precum și cu ocazia expozițiilor, târgurilor sau altor manifestări organizate de diferite autorități sau organizații profesionale în cadrul legal.

Cu referire la importanța și rolul crescătorilor de animale (de ovine, în situația în discuție) sunt multe aspecte de menționat, ținând cont de contextul social și economic al acestei activități, fapt ce obligă autoritățile competente să acorde un sprijin real, concret, cu referire la funcționarea asociațiilor pe specii de animale și produs, facilități pentru amenajarea de puncte de sacrificare, pentru unități de procesare a laptelui, a cărnii și a subproduselor obținute de la ovine, sprijin pentru asigurarea hranei pe tot parcursul anului, identificarea de beneficiari interni sau în spațiul intracomunitar, precum şi în țări terțe pentru comercializarea berbecuților și a unor produse finite (brânzeturi, preparate din carne de oaie cu caracteristici tradiționale), sprijin financiar prin subvenții sau alte forme legale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Florin Iftene a absolvit Facultatea de Zootehnie din Iași, în anul 2020, iar de atunci activează în cadrul Asociației Aberdeen Angus România, pe partea de control oficial al performanțelor - produse de carne, singura asociație din țară, chiar din Europa, cu cel mai mare efectiv de Angus. Timp de aproximativ 3 ani, tânărul inginer zootehnist oferă soluții pentru fermierii crescători de taurine din rasa Aberdeen Angus din România, având ca scop consolidarea și promovarea avantajelor acestei rase.

„În cadrul asociației numărăm aproximativ 1.500 de ferme și aproximativ 200.000 de capete. Asociația este structurată în trei departamente, printre care cel de control și un departament de achiziție a animalelor. De asemenea, avem și o fermă de testare, iar după o perioadă de aproximativ 6 luni taurii sunt scoși în populații de Angus din țară. În regiunea Moldovei nu mai există o astfel de asociație, este singura pe țară și singura din Europa, din câte cunosc eu, care are cel mai mare efectiv de Angus, cu toate că rasa este apărută în Scoția. Această rasă este atractivă pentru fermier, deoarece crește foarte ușor și are costuri mai mici față de vacile convenționale de lapte, de exemplu. Singura problemă ar fi lipsa pășunii pentru că este un animal semisălbatic și creșterea trebuie făcută neapărat pe pășune pentru a scădea foarte mult din costurile investiției sau diferitelor costuri care apar în fermă. Suntem singura asociație din Europa de Est care a mai organizat o licitație oficială de taurine din rasa Aberdeen Angus, pentru a le oferi fermierilor români posibilitatea de a achiziționa animale valoroase din punct de vedere genetic. Per ansamblu, acesta este un domeniu care m-a pasionat de mic copil și îmi place în continuare“, specifică Florin Iftene.

Aberdeen Angus

Pe plan mondial, rasele de taurine direcționate pentru producția de carne sunt într-o continuă dezvoltare, rasa Aberdeen Angus reprezentând 70% din totalul acestora, astfel fiind cea mai răspândită și apreciată rasă de carne din lume.

Rasa Aberdeen Angus la nivel mondial

Istoricii consideră că bovinele fără coarne au existat în Scoția, înainte de a fi menționate în scrieri, imagini ale acestora regăsindu-se și în sculpturi preistorice din comitatele Aberdeen şi Angus. Această rasă s-a format drept urmare a ameliorării vitelor locale, având ca prim scop culoarea neagră și producția de carne. De-a lungul istoriei sale, rasa Aberdeen Angus a fost infuzată cu alte rase precum Galloway, Shorthorn, Ayrshire și Guernsey.

Rasa Aberdeen Angus în România

În România, rasa Aberdeen Angus a apărut prima oară în perioada anilor 1958-1961, fiind aduși tauri de reproducție pentru a fi folosiți la încrucișări industriale cu vaci slab productive din rasele locale în vederea obținerii de hibrizi cu rezultate bune pentru producția de carne. Primul transfer de embrioni a fost realizat în anul 2000 la ferma Zănești a celor de la TCE 3 Brazi Piatra Neamț. Au fost sincronizate vitele din rasele Bălțată Românească, Holstein și Brună, iar embrionii au fost aduși de către dr. Popescu Alexandru, dr. Parchițianu Ioan Vasile și prof. Robertson din Statele Unite ale Americii. Acestea au fost doar două inițiative fără continuitate pentru rasa Aberdeen Angus în România. În decursul anului 2008, a avut loc primul import masiv de taurine din rasa Aberdeen Angus din Germania. A fost vorba de un grup de 120 de juninci, care și-au găsit noul adăpost la o fermă nou înființată lângă Sibiu. Din cauza fluctuației și în general scăderii prețului litrului de lapte, mulți fermieri au început să opteze ulterior pentru încrucișări și cumpărări de taurine din rasa Aberdeen Angus. Suprafețele mari de pajiști naturale, clima, relieful, variația precipitațiilor, solul, calitatea furajelor sunt unele din marile atuuri ale României de a crește o asemenea rasă de calitate în sistem extensiv.

Asociația Aberdeen Angus România are în prezent peste 1.450 de membri din toate regiunile țării care dețin peste 120.000 de bovine din rasa Aberdeen Angus, având la bază principalii crescători de taurine din rasa Aberdeen Angus din România.

Caracteristicile rasei Aberdeen Angus

• varietate neagră sau roșie;
• robustă;
• talie medie;
• randament la sacrificare de aproximativ 65%;
• valorifică foarte bine toate tipurile de pășuni;
• face o conversie bună a furajelor;
• SMZ – spor mediu zilnic de la 1.000 la 1.500 g;
• rezistă la temperaturi de la -40°C la +40°C confirmat de fermieri;
• fătări ușoare;
• carne de calitatea superioară, marmorată și perselată;
• savoarea și frăgezimea acestei cărni este asigurată de grăsimea intramusculară.

Rezistența rasei Abrdeen Angus atât la factorii de mediu, cât și la boli o fac ușor de exploatat, chiar și în condiții mai modeste de creștere. Rasa Aberdeen Angus se pretează foarte bine condițiilor pedoclimatice din România, acestea simțindu-se minunat în cadrul natural, liber și semi-sălbatic de pășunat din zonă. Fiind o rasă semisălbatică, taurinele din rasa Aberdeen Angus trebuie crescute doar pe pășune, în libertate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Porcinele, alături de broilerul de găină, reprezintă una dintre cele mai importante categorii de animale domestice producătoare de carne datorită eficienței de creștere. La nivel mondial s-a răspândit un număr relativ mic de rase care stau la baza hibrizilor. La nivelul Uniunii Europene sunt folosite cu precădere următoarele: Marele Alb, Landrace, Duroc, Pietrain și Hampshire. Acestea stau la baza realizării tuturor hibrizilor comerciali fie ei tetra- sau tri-liniari. Metoda încrucișării raselor se utilizează datorită faptului că hibrizii manifestă fenomenul de heterozis, definit ca fiind superioritatea productivității hibrizilor față de media productivității raselor parentale.

În general, hibrizii supuși îngrășării intensive se caracterizează printr-un SMZ* de cca 700-1.000 g și un CS** de cca 2,5-3,0 kg. Perioada de îngrășare durează aproximativ 3 luni, începând de la o greutate de 25-30 kg și terminându-se la o greutate de 100-

110 kg. Pe parcursul perioadei de îngrășare se pot distinge două sau trei faze care au caracteristică o anumită concentrație a nutrienților pe kg. Această concentrație trebuie să țină cont de necesarul nutrițional și de capacitatea de ingestie a animalului.

Drd. ing. Filip Iliescu

0733.679.823

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

* Spor mediu zilnic = greutatea medie zilnică acumulată de un animal într-o anumită perioadă de timp.

** Consum specific = cantitatea de nutreț combinat consumată de un animal pentru a produce o unitate de producție (de exemplu, un ou, un kg carne sau lapte).

Pentru atingerea performanței scontate, în alimentația suinelor trebuie introduse nutrețuri combinate echilibrate din punct de vedere energo-proteic și vitamino-mineral, în funcție de necesarul fiecărei categorii.

Nutrețurile combinate IBNA pentru porcine au la bază atât cercetări fundamentale, cât și aplicative, realizate în cadrul institutului și sunt alcătuite din materii prime de cea mai bună calitate, asigurându-se astfel transferul tehnologic al inovării către fermierii mici și mari.

Nutrețuri combinate complete

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Nutrețuri combinate complete (continuare)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem industrial

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Sistem gospodăresc

INGREDIENTE: Șroturi (soia, floarea-soarelui), lapte praf, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Furaje inteligente de la Institut

Pentru referințe suplimentare:

Persoană contact: Drd. ing. Filip Iliescu

Telefon: 0733.679.823

Organismele modificate genetic, potrivit criticilor lor, creează neliniște în rândul publicului, lucru exprimat frecvent în sondajele de opinie. Cu toate acestea, oamenii de știință ai vieții au afirmat în mod repetat că nu există nicio bază pentru o astfel de situație. De fapt, soiurile noi unice pot prezenta proprietăți nedorite, independent de procesul utilizat pentru a le crea. Prin urmare, vorbirea despre „contaminare“ și „poluare“ de la culturile ADN recombinat arată o părtinire: convingerea că orice „OMG“ creează o problemă de „coexistență“ și ar trebui să fie separat de-a lungul lanțului alimentar este nefondată.

În consecință, reglementările care impun sarcini și costuri suplimentare fermierilor care cultivă plante cu ADN recombinat ar trebui eliminate. Trebuie gestionată coexistența, iar contaminarea trebuie evitată în apropierea câmpurilor în care sunt cultivate plante pentru uz industrial sau medicinal. Fermierii „ecologici“ pot evita apropierea de aceste câmpuri și amestecul cu produse care nu le plac, alegând în mod liber

O fațetă particulară a dezbaterii despre așa-numitele „organisme modificate genetic“ provine dintr-un corolar al suspiciunii legate de ingineria genetică agroalimentară, adică de presupusa dificultate privind de apropierea dintre culturile de ADN recombinat și cele care sunt mai mult sau mai puțin tradițional „convenționale“; această problemă, conform unei narațiuni frecvente, este și mai gravă acolo unde câmpurile „OMG“ sunt adiacente celor „organice“. Convingerea de bază este că soiurile care derivă din anumite intervenții directe asupra genomului lor sunt esențial diferite de celelalte soiuri, într-un sens oarecum negativ. De aici se pune problema gestionării coexistenței produselor „OMG“ și „non-OMG“ de-a lungul lanțului agricol, de la cultivare la recoltare, depozitare, ambalare, etichetare, vânzare: prudența este imperativă, se spune, pentru a evita „contaminarea“ între cele două categorii presupus incompatibile. Această convingere este greșită, într-un dublu sens.

În primul rând, eroarea este teoretică. Nu a fost publicată vreodată o lucrare convingătoare care să ofere justificări științifice pentru a considera metodele ADN recombinant așa cum sunt utilizate la plante, animale sau microorganisme agroalimentare (ca parte a biotehnologiilor „verzi“) ca fiind în mod inerent periculoase. Biologii și geneticienii au încercat de zeci de ani să explice că a considera „OMG-urile“ ca un grup în sine este o eroare care se bazează în mod fals pe o „concepție greșită genomică“, adică ideea fără temei că anumite procese ar trebui evidențiate ca fiind deosebit de problematice și, prin urmare, împreună cu produsele rezultate, ar trebui supuse reglementărilor sectoriale.

O declarație semnată de peste trei mii de oameni de știință, inclusiv câțiva câștigători ai premiului Nobel, spune că: „De asemenea, îndemnăm factorii de decizie să folosească principii științifice solide în reglementarea produselor fabricate cu ADN recombinat și să bazeze evaluările acestor produse pe caracteristicile lor, mai degrabă decât pe procesele utilizate în dezvoltarea lor.“

Într-adevăr, numeroase societăți științifice și academii au lansat declarații oficiale pentru a explica același concept și au făcut-o foarte devreme; doar un exemplu: „nu există nicio justificare științifică pentru o legislație suplimentară specială care reglementează cercetarea ADN recombinant în sine. Orice regulă sau legislație ar trebui să se aplice siguranței produselor numai în funcție de proprietățile lor, mai degrabă decât în funcție de metodele utilizate pentru a le genera“. (Organizația Europeană de Biologie Moleculară 1988, citat în Cantley 1995, p. 560).

Un bloc impresionant de studii, finanțat de Uniunea Europeană, confirmă această presupunere științifică: „Concluzia principală care trebuie trasă din eforturile a peste 130 de proiecte de cercetare, care acoperă o perioadă de peste 25 de ani de cercetare și care implică mai mult de 500 de grupuri de cercetare independente, este că biotehnologia, și în special OMG-urile, nu sunt în sine mai riscante decât, de exemplu, tehnologii convenționale de ameliorare a plantelor“.

Un studiu autoritar și aprofundat subliniază acest lucru pentru a n-a oară: „Tehnologiile genetice emergente au estompat distincția dintre ingineria genetică și ameliorarea convențională a plantelor până la punctul în care sistemele de reglementare bazate pe proces sunt dificil de apărat din punct de vedere tehnic.“

Acest principiu este afirmat de „oamenii de știință ai vieții“ ca fiind corect nu numai în ceea ce privește evaluarea siguranței „OMG-urilor“; aceeași abordare este recomandată pentru evaluarea posibilelor impacturi asupra mediului: „organismele modificate genetic ar trebui să fie evaluate și reglementate în funcție de proprietățile lor biologice (fenotipuri), mai degrabă decât de tehnicile genetice utilizate pentru a le produce“.

Cu toate acestea, criticii biotehnologiilor agroalimentare cer încă o reglementare strictă, nu numai pentru produsele ADN recombinat, ci și pentru orice tehnică nouă de reproducere: dar argumentele lor sunt greșite din punct de vedere științific.

Deși putem vorbi adesea despre un singur „OMG“ (de exemplu, soiuri transgenice) și să examinăm avantajele și dezavantajele fiecărui produs în situații specifice, nu există nici un „OMG“, adică un numitor comun ipotetic (suspect) pentru un grup divers și eterogen de organisme îmbunătățite.

În al doilea rând, greșeala este faptică: considerarea produselor agricole cu ADN recombinant și a derivaților acestora care sunt pe piață ca fiind dubioase contravine dovezilor ample.

Pentru a fi clar, siguranța confirmată a fiecărui produs care provine din biotehnologii (ADN recombinant sau de altă natură; agricol sau de altă natură), care a fost verificată corespunzător, nu garantează asigurarea că un impact negativ asupra mediului sau sănătății nu poate apărea în alte produse viitoare, chiar dacă sunt foarte asemănătoare. Este corect să spunem că rezultatele manipulărilor biotehnologice („OMG“ sau altfel) nu sunt pe deplin previzibile: dar, deși acest lucru este adevărat, este și irelevant.

Certitudinea preliminară cu privire la siguranța uneia sau alteia dintre metodele de biotehnologie verde este imposibilă: totuși, examinarea precisă a rezultatelor fiecărui experiment individual poate oferi o garanție decentă că introducerea în mediu și/sau în lanțurile alimentare și furajere a rezultatelor noilor tehnologii face ca riscurile să fie minime. Sunt furnizate principii bazate pe știință pentru a evalua siguranța alimentelor, iar liniile directoare privind „OMG-urile“ nu diferă de cele „normale“ (Codex alimentarius 2003-2008 și 2008): comitetul ad-hoc Codex care a fost înființat pentru a scrie orientările pentru evaluarea siguranței alimentelor derivate din biotehnologie au întocmit documentele solicitate, iar apoi au fost desființate. Oricine poate face un experiment simplu: luați ghidurile Codex cu privire la „OMG“ și ștergeți orice referință la metodele ADN recombinat din tot textul: veți ajunge cu o serie de recomandări raționale și bazate pe dovezi care pot fi aplicate la evaluarea oricărui tip de hrană.

De fapt, dacă noul hibrid, sau microorganism sau hormon animal, se dovedește a fi nesatisfăcător, biotehnologii sau agronomii nu pot face altceva decât să-l arunce. Este exact ceea ce s-a făcut în trecut în diferite cazuri, scăpând de soiurile nefaste „OMG“-uri ale: orzului, rapiței, porumbului, cartofului, orezului, grâului etc., precum și ai altor hibrizi din hibridizarea tradițională, de exemplu rezultate nefericite obținute în cazul dovleacului, țelinei și cartofului.

(Va urma)

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Pe măsură ce inflația afectează bugetele gospodăriilor mai mult ca niciodată, alte cifre în creștere au devenit și ele îngrijorătoare, în special cele legate de epidemia de obezitate. Un nou sondaj realizat la nivelul UE ne dezvăluie că un număr tot mai mare de europeni sunt obezi sau supraponderali. Acest lucru se întâmplă în ciuda inițiativelor de sănătate publică și a politicilor inițiate în acest sens.

Cum putem explica lipsa de rezultate, în ciuda resurselor alocate acestui sistem?

Un nou studiu realizat de Liga împotriva Obezității, prin intermediul INSERM, a constatat că 47,3% dintre cei 10.000 de adulți chestionați în studiu erau supraponderali sau obezi – o cifră care reprezintă o persoană din fiecare două și acest lucru în Franța. Potrivit autorilor, această proporție s-a dublat din 1997 și până în prezent. Deși este important să nu confundăm supraponderalitatea și obezitatea, cifrele rămân alarmante. Excesul de greutate este un factor de risc, în timp ce obezitatea, caracterizată printr-un indice de masă corporală (IMC) de peste 30, este o boală recunoscută.

Aceste rezultate ridică întrebarea: cum se înrăutățește situația când autoritățile de sănătate publică au depus atât de mult efort în campaniile de comunicare, etichetarea nutrițională, dezvoltarea și aplicarea schemei de bonitare a alimentelor? Deși nu este obligatoriu, tot mai multe produse afișează schema de la A la E după culoarea semaforului. Acest sistem a fost testat înainte de implementare?

S-a uitat Franța, înainte să pună pe piață schema Nutriscore, la sisteme similare din alte țări?

Ar putea fi sistemul francez prea simplist? Aceste întrebări au devenit cruciale pe măsură ce dezbaterea asupra etichetelor alimentelor face furori la Bruxelles.

Ar fi neștiințific să generalizezi un sistem fără a-i cunoaște eficacitatea!

Sfaturile nutriționale urmează câteva reguli esențiale: ar trebui să promoveze o dietă echilibrată bazată pe un aport moderat de alimente și compusă dintr-o varietate de grupe de alimente.

Sistemul Nutriscore este o evaluare de cinci litere (de la A la E în valoare descrescătoare) care caracterizează nivelul nutrițional de 100 g sau 100 ml dintr-un aliment. Sistemul încurajează consumatorii să prefere produsele clasificate cu A sau B. Dar încurajează, de fapt, o alimentație sănătoasă?

Schema Nutriscore a fost concepută pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase și să combată obezitatea prin reducerea densității calorice a alimentelor. Această abordare este similară cu diferite abordări de etichetare nutrițională testate fără succes de peste patruzeci de ani în Statele Unite. Aceste abordări nu au redus creșterea în greutate a cetățeanului american mediu, deoarece sindromul metabolic este rezultatul unor dezechilibre multiple. Nu poate fi controlat de un algoritm simplist.

Promotorii Nutriscore și-au propus să ofere consumatorilor informații clare, ușor de înțeles, pentru a-i informa despre excesul de zahăr, sare și grăsimi din alimente. Acest lucru este menit să îi ajute să evite alimentele bogate în calorii și să simplifice schimbările în obiceiurile lor de consum.

Calculul algoritmului este destul de simplu. Pe de o parte, limitează alimentele și ingredientele care sunt nesănătoase atunci când sunt consumate în cantități mari, cum ar fi caloriile, acizii grași saturati, zaharurile și sarea. Și, pe de altă parte, promovează alimentele sănătoase, bazate pe cantitatea de fibre și proteine, și prezența legumelor, fructelor, nucilor și uleiului de măsline. Grăsimile, brânzeturile și băuturile au propria lor pondere specifică în algoritm. De asemenea, este important să subliniem un detaliu puțin cunoscut: Nutriscore nu este în niciun caz adaptat alimentelor pentru copiii cu vârsta sub trei ani.

Tabloul realizat de sondajul INSERM ar trebui să îi privească pe promotorii schemei Nutriscore.

Sistemul de etichetare, care a fost conceput pentru a lupta împotriva obezității, pare să nu fi avut niciun impact. De fapt, conform sondajului, situația pare să se înrăutățească. Acest lucru ar trebui să ne conducă la o examinare mai atentă a algoritmului.

În primul rând, trebuie remarcat faptul că algoritmul Nutriscore nu ține cont de compoziția în micronutrienți a alimentelor, vitaminele sau mineralele precum calciul.

În al doilea rând, densitatea calorică a alimentelor se bazează pe o porție brută care favorizează alimentele cu conținut ridicat de apă față de alimentele procesate cu mai puțină umiditate. De exemplu, aportul total de calorii a 100 ml de lapte semidegresat (cotat A) nu are nicio legătură cu 100 g de brânză (cotat D în cel mai bun caz), chiar dacă profilul de grăsime al celor două produse este foarte asemănător. Este evident că aportul alimentar va fi diferit pentru cele două produse, dar codul de culoare nu ține cont de acest lucru.

În cele din urmă, este important să ne amintim că alimentația sănătoasă nu este determinată de conținutul anumitor componente dintr-un produs alimentar dat. Este determinată de compoziția medie a dietei și a stilului de viață al unui consumator, inclusiv de frecvența consumului de alimente și de calitatea alimentelor pe care le alege.

Generalitățile metodologice menționate sunt semnificative, dar nu spun nimic despre „știința din spatele algoritmului“. Principala problemă a etichetei Nutriscore este că se bazează pe o înțelegere depășită a lipidelor, care ignoră toate progresele științifice din ultimii treizeci de ani. Acest lucru poate fi demonstrat prin două exemple: ulei de rapiță și acizi grași saturați.

Ponderea favorabilă pe care algoritmul o acordă uleiului de rapiță este emblematică: ratingul ridicat se bazează în principal pe conținutul scăzut de acizi grași saturați (aproximativ 7%) din uleiul de rapiță, care este precis, dar extrem de reductiv. În anii 1990, experții au convenit asupra aportului celor două familii polinesaturate din păcate, Nutriscore nu ia în considerare aceste progrese în cunoștințele noastre, iar scorul pe care îl atribuie uleiului de rapiță nu reflectă acest factor.

Unul dintre celelalte aspecte problematice ale Nutriscore este punctul său de vedere negativ asupra acizilor grași saturați. Ele sunt dăunătoare doar atunci când există o deficiență a celor două tipuri de acizi grași polinesaturați amintiți. De fapt, cei mai dăunători acizi grași sunt acizii grași trans, care provin adesea din uleiuri hidrogenate artificial. Există multe studii care examinează efectele acizilor grași saturați, care au funcții foarte diferite în funcție de lungimea lanțului lor de carbon.

Încă din 2010, o analiză cu 21 de studii a tras concluzia că nu există nicio legătură între aportul de acizi grași saturați din produsele lactate și riscul de boli cardiovasculare. În prezent, există mai multe meta-analize care arată o corelație inversă între consumul de diferite produse lactate și atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, diabet de tip 2 și sindroame metabolice.

Dr. François Mendy a efectuat o serie de studii la solicitarea Organizației Interprofesionale Franceze de Produse Lactate. Studiile au confirmat rolul pozitiv al acidului miristic asupra colesterolului (HDL). Acidul miristic este derivat în principal din laptele de mamifere. Studiile au constatat, de asemenea, o creștere interesantă a DHA (acid decosahexaenoic), acest acid fiind indispensabil organismului uman.

Aceste studii au arătat, de asemenea, o îmbunătățire a fluidității și plasticității membranelor celulelor roșii din sânge, ceea ce a facilitat circulația crescută în arteriolele fine ale creierului. Lipsa fluidității este o problemă majoră a îmbătrânirii și poate crește riscul unui accident vascular cerebral. În plus, acidul miristic se combină cu multe proteine, ceea ce permite sinergii în metabolismul acizilor grași nesaturați.

Această cantitate de date științifice, publicate în reviste de nivel înalt, conduce la întrebări semnificative cu privire la un algoritm de evaluare care acordă o pondere nejustificată conținutului de acizi grași saturați și penalizează brânzeturile cu rating scăzut.

Suntem foarte îngrijorați de aceste probleme, deoarece ele arată o lipsă de conștientizare a celor mai recente dezvoltări științifice. În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că sistemul Nutriscore este doar o simplificare excesivă. De asemenea, este îngrijorător pentru că implică o viziune dominatoare asupra societății noastre, unde doar elita poate accesa cunoașterea.

Această abordare ignoră faptul că obezitatea are cauze multiple: dezechilibre cauzate de un stil de viață sedentar, lipsa activității fizice regulate, inclusiv mersul pe jos, și aspectele sociale ale alimentației. Proporția de responsabilitate atribuită alimentelor este pe nedrept reductivă, punând accent pe excesul de calorii, în ciuda faptului că sunt mai multe dezechilibre fiziologice care stau la baza sindromului metabolic.

Încă o dată, ne confruntăm cu ambiții tehnocratice care necesită puține cunoștințe și multe acțiuni publice. Nu trebuie să fim surprinși că aceste eforturi nu reușesc să reducă epidemia de supraponderalitate și obezitate care afectează societatea noastră. În cele din urmă, ne întrebăm de ce nu au fost lansate studii de impact serioase pe acest subiect.

Cine știe dacă am putea descoperi că efectul Nutriscore este opusul a ceea ce era de așteptat?

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 01.01. – 31.03.2023 (trimestrul I/2023), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 89.515.233,00 lei pentru un număr de 10.729 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 58.540.501,001 litri.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul I/2023, care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.216/06.06.2023 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

• 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
• Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
• Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
• Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

„Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

În perioada 21 - 26 iunie 2023 Cluster BIO Oltenia va organiza Festivalul Cultural  Dealul Muierii, Ediția a II a, în vederea creării Brandului  Regional  Dealul Muierii și înființării OMD Local Dealul Muierii, cu implicarea județelor Gorj, Dolj și Vâlcea și a 21 de comune din cele 3 județe: Goiești, Brădești, Melinești, Farcaș, Tălpaș, Dănciulești, Stejari, Logrești, Bustuchin, Roșia de Amaradia, Alimpești, Bumbești Pitic, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni, Alunu, Mateești, Grădiștea, Livezi, Zătreni și Ghioroiu.

Brandul Dealul Muierii pune în valoare o legendă din trecut, undeva la începutul secolului XVIII, când femeile care, de teama turcilor, stăteau ascunse de câteva luni, împreună cu copii și bătrâni, în Peșterile din Polovragi,  Peștera Muierii și Peștera Frumoasă din Vaideeni. După un timp, acestea rămăseseră fără hrană, începuseră să se îmbolnăvească astfel că au decis să îi ia la goană pe turcii stabiliți în Garnizoane la Alunu și la Grădiștea, pe locul unor cetăți dacice.

“Se spune că în vremurile de invazie, femeile din Oltenia de sub Munte erau ascunse în peșterile din Cheile Oltețului și Galbenului (Polovragi și Muierii). Acolo stăteau luni dacă nu chiar ani până când situația se calma.

Astfel la un moment dat, trecând mai bine de un an iar o garnizoană otomană nu mai pleca din  zona Alunu – Grădiștea, iar rezervele din peșteri fiind terminate, femeile ascunse în peșteri au luat o decizie. Să alcătuiască un contingent și înarmate cu securi să îi atace pe turci.

Zis și făcut, cele câteva sute de femei din peșteri au ieșit și au plecat la luptă. Pe drum li s-au alăturat toate femeile din satele pe unde au trecut și astfel au coborât pe Valea Oltețului. La Grădiștea și Zătreni i-au surprins pe turci care evident nu înțelegeau ce se întâmplă. Adevărul este că armata de oltence ajunsă la peste 3000 ca efectiv i-au speriat pe păgâni și aceștia au fost nevoiți să părăsească locul și să fugă jos spre Dunăre”

Legenda va fi pusă în scenă în perioada 21 – 26 iunie și va prezenta plecarea femeilor din cele trei peșteri și izgonirea turcilor aflați în zona Cetății Dacice de la Grădiștea. Fetele vor înnopta la Alunu, Fântâna Rece din Bustuchin, Obârșia- Piscul Ursului și pe deal la intersecția celor 3 județe între Dănciulești și comuna Ghioroiu, satul Poienari.

Tot traseul Dealul Muierii  de la Peșteri si până în satul Cruci, comuna Goiești, măsoară 104  km, însă fetele vor merge  doar 83 km pe jos pe deal,  plecând din Peșteri  in dimineața zilei de 22 iunie și ajungând în 26 iunie în satul Gurița din comuna Goiești, în apropierea Craiovei. Scenariul cu izgonirea turcilor va fi pus în valoare în 24 iunie, de Sânziene, când un număr de peste 60 de fete vor lua la goană un număr de peste 30 de turci la Cetatea Dacică de la Grădiștea.

Festivalul continuă cu alte povești ale locului care vor fi puse în valoare în aceste zile:

Minunatele povești ale celor trei peșteri de unde vor pleca fetele.

Comorile găsite de-a lungul timpului în stânga și dreapta Dealului Muierii. Acest scenariu va fi pus în valoare prin proiect, fiind dispuse cutiuțe în copaci cu cifre de la 1 la 22, cifrele reprezentând diferite premii oferite de sectorul privat din regiune.

Coborârea oilor de la munte la câmpie când ciobanii se întâlneau la hotarul celor trei județe, coborau în sate după muieri, după care, încinși de alcool,  se luau la bătaie. Tot pe traseu în zona Livezi - satul Mecea din Zătreni, câțiva săteni săpau gropi pe traseul oilor, aceștia  le adunau după trecerea acestora și se hrăneau cu ele.

Pe tot traseul vor fi prezentate atât  povești ale locului cât și puncte istorice: Cula turcului, locul La Teapa, Ușile lui Traian, Târgul de vite de peste 200 de ani, crucile de piatra de câteva sute de ani, cizmele și fântâni din trecut, etc, locuri care prezintă un Deal încărcat de istorie, fiind și Drumul Dacilor de la Sucidava la Sarmisegetuza. Dealul Muierii  cu o lungime de peste 100 km, este cel mai lung Deal din Romania,  cu o înălțime de peste 600 metri în Roșia de Amaradia , este străbătut de 12 drumuri  naționale,  județene și comunale si 240 de poteci.

Promovarea destinațiilor turistice locale: Castelul Vrăjitoarelor, Căsuța răsturnată, Pădurea colorată, Conacul lu tăticu, Strutaria lui nea Marcel,  satele părăsite Mecea și Dealul Mare, Ferma Porumbelul, Mânăstirea de la Baza Cetății Grădiștea, Biserica din satul Cruci, etc

Crearea primelor trasee turistice de-a lungul Dealului Muierii;

Crearea unei piste de biciclete de la cele 3  Peșteri și până în comunele Goiești – Brădești;

Pe deal vor fi amplasate standuri cu promovarea produselor locale, a portului popular, a meșteșugurilor și tradiției locale. Daca anul trecut, la prima Ediție,  câteva mii de localnici au urcat pe Deal cu produse locale, participând la lansarea de la Peșteri, la serile culturale oferite la Ruget, Fântâna Rece, Piscu Ursului în Obârșia, Cabana Balaci din Tălpaș și Goiești, anul acesta numărul participanților se așteaptă să depășească 10.000 de localnici din cele 3 județe dar și turiști din țară și din străinătate.

Atât localnicii cât și turiștii vor însoți fetele pe jos, de-a lungul Dealului, unde se vor bucura de diverse surprize din partea organizatorilor. Finalul traseului va fi în satul Gruița ( Crucile) din comuna Goiești, pe Deal, la Biserica monument istoric de la 1753.

21 iunie/ Secvența 1 - Ziua I – Deschiderea Festivalului

În data de 21 iunie între 10.00 și 11.30 va avea loc primirea participanților la Pensiunea Cerna din Vaideeni. Deschiderea oficială a Festivalului va avea loc la Căminul Cultural din comuna Polovragi, județul Gorj, începând cu ora 12.00. La deschidere vor fi prezente oficialități din partea județelor Gorj, Dolj și Vâlcea,  primarii parteneri în proiect, fetele participante, fii satelor aparținătoare Dealului Muierii,  invitați din Oltenia, turiști, mass media, etc.

După servirea mesei, fetele vor face o prezentare la Peșterile de unde va fi plecarea a doua zi si vor vizita Peșterile.

Comunele participante la ziua de deschidere sunt Polovragi, Baia de Fier și Vaideeni.

22 iunie/ Secvența II - Ziua II – traseul 1                                              

În dimineața zilei de 22 iunie, la ora 9 dimineața, după servirea micului dejun, cele trei echipe bine echipate pentru traseu, alcătuite din minim 15 fete + 1 coordonator pentru  fiecare echipă, vor pleca spre Dealul Muierii, aproximativ în același timp, din cele trei peșteri: Peștera Muierii, Peștera Polovragi și Peștera Frumoasă din Vaideeni.

Prima echipă care va fi alcătuită din fete din zona Baia de Fier, Polovragi și Vaideeni, va fi coordonată de Andreea Epure și va pleca din Peștera Polovragi pe Drumul Carelor, se va întâlni cu celelalte două echipe pe Dealul Muierii, în satul Sârbești, comuna Alimpești, la ieșirea de pe Strada Viilor, continuând împreună drumul.

A doua echipă, care va fi formată din minim 15 tinere din întreaga regiune a Olteniei, va fi coordonată de Mitrica Valentin, responsabilul proiectului și va pleca la aceeași oră cu celelalte echipe, de la intrarea în Peștera Muierii, pe drumul din Baia de Fier care intersectează DN 67 Tg Jiu – Râmnicu Vâlcea la Pădurea Colorată, Castelul Vrăjitoarelor, va înainta pe lângă Căsuța Răsturnată pe Dealul Muierii și se va întâlni cu cele doua echipe în satul Sârbești, comuna Alimpești.

A treia echipa, de minim 15 fete, va fi formată din fete din stânga și dreapta dealului și va fi coordonată de o reprezentantă a fetelor. Fetele vor pleca cu o oră mai devreme decât celelalte, din Peștera Frumoasă din Vaideeni și se vor intersecta cu fetele care pleacă din Peștera Polovragi, urmând drumul împreună.

Fetele vor înainta urmând a servi masa de prânz într-o poiana splendidă pe Dealul Muierii în comuna Alimpești, unde vor fi întâmpinate de localnici cu produse locale ți cu cântece și dansuri ale locului. Aici interpreta de muzica populară, Cristina Giuvelescu, participantă și la prima Ediție a Festivalului, va cânta o doină superbă care a fost denumită și imnul Dealului Muierii.

Traseul 1 al fetelor coincide și cu primul traseu turistic pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Peștera Polovragi/Peștera Muierii/Peștera Frumoasă – Pădurea colorată - Castelul Vrăjitoarelor - Căsuța răsturnată -  Conacul lu taticu - Strutaria lui nea Marcel - Ferma Porumbelul din comuna Alunu.

Traseul se face în 7 ore și are o distanță de 21 de km.

Pe tot traseul vor fi amplasate standuri cu produse locale unde vor fi puse în valoare puncte gastronomice locale care se vor înființa anul acesta. Atât localnicii cat și turiștii care vor însoții fetele de-a lungul traseului pot gusta din produsele locului.

Cina va fi servită în satul Igoiu din comuna Alunu, la Ferma Porumbelul. Cazarea va fi la un km distanță, într-o zona minunată din comuna Alunu, fetele vor dormi în corturi de 10 persoane amenajate cu dușuri și toalete,  locul unde vor fi amplasate corturile fiind în vecinătatea unei piscine exterioare.

Seara se va încheia cu foc de tabără și seara culturală cu participarea ansamblurilor locale, a interpreților de muzică populară și instrumentală locali și a tarafului din comuna Alunu. Cu această ocazie se va înființa Festivalul Folcloric Dealul Muierii – Ediția I  la care vor participa ansamblurile folclorice și tineri interpreți de pe Dealul Muierii. Astfel, atât localnicii cât și turiștii vor participa la o superbă petrecere câmpeneasca aluneană.

Comunele participante la traseul 1 sunt  Bumbești Pitic, Mateești,  Alimpești și Alunu.

23 iunie/ Secvența 3 - Ziua III  - traseul 2  

În dimineața zilei de 23 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor înainta spre comuna Roșia de Amaradia unde vor fi prezentate povești ale locului de către un localnic: Ușile lui Traian, La Teapa, Cula Turcului, apoi fetele vor urca pe cel mai înalt vârf al Dealului Muierii, coborând spre satul Ruget unde vor servi masa de prânz în natură pe un platou superb.

Pregătirea mesei de prânz va fi realizată cu sprijinul sătenilor din Roșia de Amaradia, o masă organizată pe Deal cu produse locale, în spirit tradițional. Pe traseu, vor fi amplasate standuri unde vor avea loc prezentări ale produselor locale, ale meșteșugurilor locale tradiționale. Atât localnicii care însoțesc fetele cat și turiștii care se alătură pot gusta din gastronomia locală și pot cumpăra produse locale naturale și tradiționale.

După servirea mesei de prânz, fetele vor înainta  pe Dealul Muierii, vor avea de  urcat un traseu puțin mai greoi de la Ruget spre Fântâna Rece din Bustuchin. Pe drum se vor întâlni din nou cu produse locale din satele Bustuchin și Logrești. Vor poposi la Fântâna Rece unde vor servi cina și vor avea parte de o seară culturală de neuitat, cu muzica și dansuri populare, cu povești ale locului și un foc de tabără, pe Deal.  Fetele vor înnopta în comuna Bustuchin într-un spațiu amenajat de către Primăria comunei Bustuchin, unde fetele pot beneficia de apă caldă pentru duș și toalete. Fântâna Rece este un spațiu amenajat pe terenul  comunei Bustuchin, comuna deține un teren de 50 ha, teren pe care dorește să dezvolte o zonă turistică și de agrement, fiind situat pe Dealul Muierii.

Traseul 2 al fetelor coincide  cu traseul turistic  2 pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Ferma Porumbelul din Alunu – Ușile lui Traian – La Teapa – Cula turcului – satul Ruget – Fântâna Rece și se întinde pe o distanță de 20 km și poate fi străbătut în 7 ore.

 Comunele participante la traseul 2 sunt: Roșia de Amaradia – Bustuchin – Logrești.

24 iunie/ Secvența 4 Ziua IV  - traseul 3

În dimineața zilei de 24 iunie, de Sânziene, după servirea micului dejun, la plecarea de la Fântâna Rece, fetele care au urmat traseul în primele zile, li se vor alătură și alte fete din localitățile Dănciulești, Stejari, Ghioroiu, Zătreni, Grădiștea, Livezi, Melinești, Goiești, Fărcaș, Tălpaș și Brădești. Dimineața vor merge doar prin pădure, localnicii  vor pune în valoare produsele locale în special pregătirea mânătărcilor care se găsesc prin pădurile de pe Deal.  

În jurul orei 13.00 vor ajunge pe Deal, la Cetatea Dacica de la Grădiștea, unde vor pune în scenă goana turcilor. Evenimentul va fi filmat, fiind pregătit de o echipa de actori din Craiova, punerea în valoare a scenei reprezentând apogeul festivalului. Femeile vor fi înarmate cu furci, securi și topoare, vor realiza un plan de atac și vor pune turcii pe fugă, aceștia neștiind de cine sunt atacați. Din legendă reiese ca au fost atacați „ de niște arătări ciudate care nu semănau a om”.

De pe platoul unde a avut loc filmarea cu goana turcilor se va coborî la baza Dealului unde se află în construcție prima Mănăstire de pe Dealul Muierii unde se va servi masa de prânz. Aici vor fi  promovate produsele și gastronomia locală unde, atât localnicii cat și turiștii vor lua parte. Turiștii  pot cumpăra produsele locului, produse naturale de pe Dealul Muierii.

Fetele își vor continuă drumul împreună cu turcii spre satul Obârșia, comuna Dănciulești pe Deal, alergând-i din loc în loc.  În satul Obârșia vor poposi pe Deal pe un platou denumit și Piscul Ursului,  aflat chiar în mijlocul Regiunii Oltenia. Aici vor lua cina și vor înnopta în corturi dotate cu dușuri și toalete puse la dispoziție de organizatori.

Fiind și ziua de sânziene va fi realizată o seară culturală cu specific local, cu dansuri populare, muzică populară cu instrumentiști și interpreți locali, foc de tabără, cântece la chitară, etc.

Traseul 3 al fetelor coincide cu traseul turistic 3 pus în valoare cu ocazia realizării evenimentului: Fântâna Rece – Cetatea dacică de la Grădiștea – Mânăstirea de pe Dealul Muierii – Piscul Ursului și se întinde pe o distanta de 21 km și poate fi străbătut în 7 ore.

Comunele participante la traseul 3 sunt: Grădiștea – Livezi – Dănciulești - Zătreni

25 iunie/ Secvența 5 Ziua V – traseul 4

În dimineața zilei de 25 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor pleca spre sud, pe Dealul Muierii, vor face un popas în satul Mecea, unde sunt câteva case părăsite de curând, chiar pe Deal, bătrânii fiind luați de copii jos în satele aparținătoare comunei Zătreni. Fetele vor lua o gustare în sat, pusă la dispoziție de localnici. Satul va fi conservat printr-un proiect realizat de comuna Zătreni, urmând a fi dezvoltată o zonă de agrement. De aici fetele vor porni spre sud, ajungând la intersecția celor trei județe Dolj, Gorj și Vâlcea unde vor poposi, se vor odihni și vor înnopta în corturi amenajate.

Vor fi amplasate pe Deal standuri cu produse locale unde localnicii din satele comunelor Dănciulești, Livezi, Stejari, Zătreni și Ghioroiu vor întâmpina fetele și persoanele participante cu bunătățile locului. Pe acest traseu se vor săpa gropi în timp ce vor trece oile către munte. Cel puțin o oaie va fi prinsă și sacrificată pentru cină.  De asemenea tot aici va avea loc scena cu oierii care se ceartă pe femei și se iau la bătaie.  Fiind și ultima seară, înainte de finalul Festivalului, va fi organizat un foc de tabără cu cântece live și povesti ale locului, fetele având nevoie de odihnă pentru ultima zi a Festivalului.

Fetele vor merge pe Deal 14 km de la Obârșia și până la intersecția Drumului Județean Dănciulești – sat Poienari, comuna Ghioroiu.

Traseul 4 al fetelor nu coincide cu traseul turistic nr. 4 pus în valoare în cadrul destinației turistice. De data aceasta vor fi puse în valoare sate care sunt depopulate și izolate din comuna Dănciulești și Stejari. Traseul va fi : Piscul Ursului – Satul Mecea, ambele pe Dealul Muierii – Rădinești – Zaicoiu – Dealu Leului din comuna Stejari.

Comunele participante la traseul 4 sunt: Zătreni - Ghioroiu – Stejari - Tălpași

26 iunie/ Secventa 6  Ziua VI – traseele 5 și 6

În dimineața zilei de 26 iunie, după servirea micului dejun, fetele vor cobori de pe deal, vor fi transportate  cu mijloace de transport la Pădurea Vogna, situata pe Dealul Muierii, la 7 km de  sosirea în satul Cruci din comuna Goiești, evitând parcurgerea a 27 de km pe distanta Tălpaș – Fărcaș – Melinești. Vor pleca de la Pădurea Vogna pe deal și până în satul Cruci unde va fi finalul traseului și unde vor fi primite de localnici și turiști în jurul orei 12.30.

Începând cu ora 13.00 la Primăria comunei din Goiești va avea loc festivitatea de premiere a fetelor, fetele putând fi felicitate și premiate pentru realizarea traseului de-a lungul a 5 zile de mers pe jos.

Tot la ora 13.00, în comuna Goiești va avea loc un Festival local cu muzica populară, cu înălțarea Baloanelor cu aer cald, cu invitați din toate satele de pe Dealul Muierii.

Traseul 5 al fetelor coincide cu traseul turistic 5 pus in valoare cu ocazia realizării evenimentului: DJ/intersecția celor 3 județe – Tălpaș – Fărcaș – Melinești și se întinde pe o distanță de 27 km și va fi realizat în 8 ore. Acest traseu nu va fi realizat cu ocazia evenimentului din acest an.

Traseul 6: Pădurea Vogna – satul Cruci – Pometești  -  Brădești Bătrâni – Piscani se întinde pe o distanță de 19 km și va fi realizat în 7 ore.

Comunele participante la traseele 5 și 6 sunt: Fărcaș – Melinești – Goiești și Brădești.

Prin realizarea Brandului regional Dealul Muierii vor fi puse în valoare:

• Dezvoltarea infrastructurii publice în cele 21 localități învecinate din stânga și dreapta Dealului Muierii;
• Promovarea produselor locale naturale sub brandul “Dealul Muierii”;
• Tradițiile și meșteșugurile locale;
• Frumusețile și identitatea locului;
• Conservarea satelor depopulate de pe Dealul Muierii;
• Povești ale locului, legende și întâmplări din trecut;
• Istoria Dealului Muierii - drumul dacilor de la Sucidava la Sarmisegetuza, drumul transhumanței, cu coborârea oilor la câmpie, cetățile dacice;
• Centre pentru tineret, de sănătate și de primire turistică înființate pe Dealul Muierii;
• pista de ciclism pe distanța Polovragi – Craiova, aproximativ 104 km;
• Parcuri de distracții pentru copii și tineri, pârtii de sanie pe perioada de iarnă, tiroliene intre dealuri, etc.
• Spații de cazare în agropensiuni și pensiuni.

Sursa: Cluster BIO Oltenia

Compania agricolă internațională Corteva Agriscience anunță finalizarea selecției participantelor la inovatorul program educațional de finanțare TalentA-2023, dedicat dezvoltării și susținerii femeilor talentate care lucrează în agricultură în mediul rural, pentru a contribui la îmbunătățirea securității alimentare a societății, în cadrul eforturilor de sustenabilitate corporativă.

Comitetul de organizare a selectat 70 de doamne fermier din România și Republica Moldova care au îndeplinit criteriile de participare în TalentA-2023. Lista participantelor la program include femei cu vârste cuprinse între 18 și 56 de ani, din diferite regiuni ale țării care lucrează în diverse domenii în agricultură – cultivarea cerealelor, legumicultură, pomicultură, creșterea animalelor și a păsărilor, apicultură și horticultură.

Luni, 5 iunie, au început cursurile intensive în centrul educațional online al Programului TalentA, care va include un modul agribusiness format din 4 cursuri și un modul business format din 10 cursuri.

Experți și traineri renumiți își vor împărtăși experiența și cunoștințele cu participantele. 

Specialiștii Corteva Agriscience se vor alătura personalului de formare și vor împărtăși participantelor experiența solidă a inovațiilor agricole globale.

Pregătirea se va încheia în luna iulie și, după o lună de pauză, participantele vor începe pregătirea proiectelor pentru concursul de finanțare, destinate îmbunătățirii securității alimentare a comunităților. Pe parcursul pregătirii, participantele vor colabora cu o echipă de mentori care le vor ajuta să definească clar și să aplice subiectul proiectului în toate componentele acestuia - de la concept și strategie, la buget și impact social și parteneriate. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigătoare care vor primi fonduri din partea Corteva Agriscience: Locul I - 6000 USD, locul II - 5000 USD, locul III - 4000 USD.

„La Corteva Agriscience suntem convinși că femeile din agricultură au un mare potențial și sarcina noastră este de a le ajuta să-l dezvolte. Primii trei ani ai Programului TalentA au demonstrat activitatea și dorința femeilor care lucrează în agricultură în zonele rurale de a dobândi cunoștiințe, a implementa inovații și programe pentru dezvoltarea comunităților lor. TalentA este deja un semn al spiritului de lider al femeilor în agricultură și suntem încântați că, pe de o parte, facilităm accesul doamnelor fermier la resurse financiare și educaționale inovatoare  iar pe de altă parte, trezim interesul general al femeilor în domeniul  agricol,” spune Maria Cîrja, Director de Marketing pentru România și Republica Moldova Corteva Agriscience.

Programul TalentA a fost creat de compania agricolă internațională Corteva Agriscience, al cărei obiectiv este de a îmbogăți viețile celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a Programului face parte din implementarea eforturilor de sustenabilitate ale companiei Corteva privind promovarea auto-afirmării femeilor care lucrează în agricultură. TalentA a fost lansat în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementat pentru prima dată în România, în prezent fiind implementat cu succes și în alte țări - Portugalia, Ucraina, Ungaria, Polonia, Argentina și Chile. Începând cu 2022 și femeile din Republica Moldova s-au putut înscrie în programul TalentA. În total, în program sunt înscrise peste 1200 de femei, inclusiv 190 din România și 10 din Republica Moldova.

În România, programul TalentA-2023 este implementat de Corteva Agriscience, cu sprijinul echipei Starperformining. Pentru mai multe informații, accesați corteva.ro și urmăriți progresul Programului TalentA pe Facebook.