Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Oct 2021

Cum să recunoaștem bolile în culturile de cereale păioase

În articolul de față vom vorbi despre simptomele produse de diferite organisme dăunătoare cerealelor păioase. La o bună cunoaștere, fermierii – mai ales cei care nu au studii aprofundate fitosanitare sau de specialitate – pot distinge despre ce boală este vorba într-o cultură sau alta.

Simptome produse de ciuperci

În această categorie sunt agenți patogeni care provoacă 17 tipuri de boli, dintre care amintim: mucegaiul de zăpadă (Calonectria graminicola), înnegrirea cerealelor (Cladosporum herbarum), cornul secării (Claviceps purpurea), pătarea ocelară a bazei tulpinii (Cercosporella herpotrichoides), făinarea (Erysiphae graminis), fuzarioza (Fusarium graminearum), rugina galbenă, brună sau neagră (Puccinia sp.), sfâșierea frunzelor (Pyrenophora teres), tăciunele zburător (Ustilago sp), tăciunele frunzelor și al paiului (Urocystis tritici) etc.

Simptome pe flori, boabe și spice: pustule brune sau negre, de 2-3 mm pe rahis, glume și ariste (rugina neagră); spice răsfirate, boabe brune, pline cu un praf negricios, cu miros urât (mălura); spice care se înălbesc total sau parțial, apoi se usucă și se acoperă cu o pâslă albă sau roză (fuzarioză); pete mici pe palee și boabe, cu puncte negricioase rare și mici (pălirea frunzelor); boabe și ariste distruse, înlocuite de un praf negricios ce se scutură (tăciune zburător); spice acoperite de o pulbere negricioasă (înnegrirea cerealelor); spice acoperite de un mucegai roșiatic (mucegaiul de zăpadă).

Simptome pe frunze și pai: pernițe pâsloase, prăfoase, alb-cenușii (făinare); pete consistente, brune, reticulare (helmintosporioza); dungi de-a lungul nervurilor, gălbui-cenușii sau brun-cenușii, cu țesuturi care uneori se sfâșie (sfâșierea frunzelor); dungi galbene pe nervuri, acoperite cu pustule gălbui (rugina galbenă); pustule brune-deschis sau negre, risipite (rugina brună); pete galbene cu margine brună, la baza paiului, din dreptul cărora acesta se frânge (pătarea ocelară a bazei tulpinii).

Simptome produse de bacterii

Cele mai frecvente boli sunt arsura bacteriană (Pseudomonas syringae subsp syringae), arsura aureolată a ovăzului (Pseudomonas syringae pv coronafaciens) și înnegrirea bacteriană (Xanthomonas translucens pv translucens).

Simptome: pete brune circulare, eliptice, neregulate, striuri longitudinale, cu sau fără halou, cu margini difuze sau delimitate, uneori adâncite, de dimensiuni diferite. Acestea apar pe frunze, tulpini, inflorescențe, semințe și glume, iar la un moment dat petele confluează, frunzele se necrozează, căpătând pe porțiuni mari aspectul de ars. În anumite condiții, țesuturile infectate exudează masa de bacterii (cruste galbene după uscare), producând îmbolnăvirea altor plante (arsura bacteriană, arsura aureolată a ovăzului). La înnegrirea bacteriană, spicele infectate rămân nedezvoltate, rahisul este deformat, boabele șiștave, aristele se deformează și se înnegresc.

Simptome produse de virusuri

În această grupă se regăsesc mozaicul dungat al orzului (Barley stripe mosaic virus), piticirea galbenă a orzului (Barley yellow dwarf virus), mozaicul dungat al grâului (Wheat streak mosaic virus), piticirea grâului (Wheat dwarf virus). Simptome: deformări ale plantei, pete clorotice și necroze pe frunze, talia pitică, îngălbenirea plantei, spice incomplet formate, înfrățire puternică din toamnă (virusul piticirii grâului); piticire însoțită de lipsa înspicării, îngălbenirea vârfurilor și a nervurilor frunzelor, înfrățire redusă, spiculețe sterile (piticierea galbenă a orzului); striuri verde-deschis, paralele cu nervurile care, pe măsură ce boala progresează, se transformă în dungare severă și mozaic, creștere redusă a plantelor, cu frați răsfirați și spice mici și sterile (mozaicul dungat al grâului); pete și striuri clorotice, ce evoluează în necroze circulare, fusiforme, de culoare gri sau maronie, cu o înălțime redusă a paiului, înspicare întârziată, spice sterile (mozaicul dungat al orzului).

(Sursă: Autoritatea Națională Fitosanitară)

Maria BOGDAN