Cum putem proteja albina noastră românească (V)

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2024.

Suma plătită este în valoare de 3.983.924,51 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, pentru Măsura de acordare a sprijinului financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027 - ISA – PS 2024, au fost depuse la nivelul centrelor județene/municipiului București APIA 7.151 cereri de plată, pentru o sumă totală de 86.201.335,49 lei.

La acest moment, APIA se află în stadiul de finalizare a verificărilor administrative și de stabilire a cantităților eligibile din punct de vedere administrativ, etapele următoare în gestionarea cererilor de plată pentru intervențiile apicole fiind:

• Generarea eșantionului de control la fața locului;
• Efectuarea controlului la fața locului;
• Verificarea dosarelor selectate în controlul de management;
• Stabilirea sumelor eligibile după finalizarea verificărilor administrative și a controlului la fața locului;
• Transmiterea sumelor eligibile către MADR – Comitetul de Monitorizare;
• Publicarea OMADR care să conțină cuantumurile stabilite;
• Autorizarea la plată a sumelor stabilite ca fiind eligibile.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% reprezintă contribuția Uniunii Europene iar 50% contribuția României. Sumele stabilite ca fiind eligibile pentru intervențiile apicole din anul 2024 se vor încadra în cuantumul unitar planificat, respectând plafonul alocat pentru fiecare intervenție.

Plățile se efectuează în lei, la ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) înainte de data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este luată decizia de acordare a sprijinului financiar.

Pentru plățile anului 2024 cursul de schimb valutar a fost stabilit la valoarea de 4,9756 lei, termenul final de plată pentru intervențiile apicole aferente anului 2024 fiind 15 Octombrie 2024.

În materialul următor vă supunem atenției câteva sfaturi venite din partea specialiștilor de la Asociația Crescătorilor de Albine din România cu privire la lucrările pe care apicultorii trebuie să le realizeze în această perioadă și la începutul toamnei.

Lucrările lunii august

În această perioadă toată atenţia trebuie acordată pregătirii familiilor pentru creşterea albinelor de iernare, iar în acest sens calitatea și cantitatea hranei sunt primordiale. De asemenea, în lipsa culesurilor sunt necesare o serie de hrăniri suplimentare de stimulare – pentru stimularea pontei şi creşterea albinei de iernare în cantitate suficientă, iar spre sfârşitul lunii august şi jumătatea lunii septembrie trebuie efectuate hrăniri de completare în cazul rezervelor insuficiente. Menţionăm că pentru perioada de iernare trebuie să existe în stup o cantitate de minimum 15 kg miere de calitate. Zonele de deal şi Delta Dunării rămân singurele surse serioase de cules natural (fâneaţă şi flora de baltă) în această perioadă.

În această perioadă se vor avea în vedere următoarele lucrări:

■ organizarea cuibului prin îndepărtarea fagurilor goi, descăpăcirea după diafragmă a celor cu miere puţină, echilibrarea şi, eventual, completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice;

■ realizarea examenului clinic al familiilor de albine şi efectuarea eventualelor tratamente necesare;

■ întărirea familiilor slabe pentru a putea depăşi cu bine perioada de iernare;

■ eliminarea fagurilor cu miere de mană;

■ schimbarea mătcilor necorespunzătoare;

■ administrarea hrănirilor de stimulare pentru creşterea albinei de iernare;

■ strâmtorarea urdinişurilor în vederea evitării furtişagului;

■ se continuă lucrările de recoltare de propolis sau lăptişor de matcă.

Lucrările lunii septembrie

Odată cu prima lună de toamnă familia de albine îşi începe pregătirea pentru iernare, deşi primele semne apar încă de la jumătatea lunii august, când încep eliminarea trântorilor din stup şi reducerea progresivă a puterii pe fondul lipsei de cules din natură. Populaţia de albine începe să scadă, cuibul se restrânge pe zona cu puiet, configurându-se spaţiul viitorului ghem de iernare. Intervenţiile apicultorului trebuie să aibă în vedere orânduirea cuibului, stimularea producerii de albină de iernare prin hrăniri stimulatorii, precum şi acumularea şi concentrarea resurselor de hrană necesare unei bune iernări, ţinându-se cont de cantitatea şi calitatea acesteia. Se recomandă valorificarea în continuare a resurselor naturale de hrană (culesuri târzii). În caz contrar, sunt importante evaluarea rezervelor şi aplicarea de hrăniri stimulatorii gluco-proteice (artificiale) pentru creşterea de puiet şi, în acelaşi timp, a celor de completare pentru asigurarea cu rezerve de hrană. Este bine ca hrănirile de stimulare artificiale să nu se facă mai târziu de 20 septembrie pentru ca noile albine care vor ecloziona să beneficieze de zborurile de curăţire, atât de importante pentru o bună iernare, înainte de reducerea temperaturilor exterioare sub 10-12ºC. Responsabilitățile apicultorilor în luna septembrie presupun realizarea unei revizii generale de toamnă care constă într-o serie de activităţi ce depind de zona geografică, condiţiile de cules, tipul de stup şi situaţia puietului din cuib:

■ dimensionarea cuibului în funcţie de fagurii ocupaţi de albină (îndepărtarea fagurilor goi, descăpăcirea după diafragmă a celor cu miere puţină, eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice); asigurarea rezervelor de hrană (1,5-2,5 kg miere căpăcită/fagure, de calitate (nu de mană);

■ păstrarea în cuib a fagurilor mai închişi la culoare, dar nu vechi, care să menţină căldura cuibului pe timp de iarnă, cu celule de lucrătoare bune de ouat în prima parte a primăverii;

■ schimbarea mătcilor necorespunzătoare, dacă nu s-a făcut în luna precedentă;

■ menţinerea familiilor cu populaţie de albine suficientă astfel încât la intrarea în iarnă să existe în stup o cantitate de 2,0-2,5 kg albină; Întărirea familiilor slabe pentru a putea depăşi cu bine perioada de iernare;

■ administrarea hrănirilor de stimulare glucidice pentru creşterea albinei de iernare; administrarea acestora se face sub formă de sirop în cantitate de 150 ml-250 ml la interval de 2-3 zile. Descăpăcirea fagurilor cu miere plasaţi după diafragmă sau în corpul de jos la stupii ME asigură o foarte bună stimulare şi o concentrare a rezervelor în acelaşi timp.

■ de asemenea, hrana proteică trebuie administrată pentru creşterea de albine viguroase, capabile să traverseze iarna în bune condiţii. În acest sens se poate administra polenul recoltat din familii proprii sănătoase (nu cumpărat) sau acesta se înlocuiește cu sirop sau turte.

■ strâmtorarea urdinişurilor în vederea evitării furtişagului şi punerea gratiilor împotriva pătrunderii şoarecilor ar fi, de asemenea, o serie de măsuri binevenite mai ales dacă timpul este rece. Pentru nopţile reci este importantă protejarea termică a familiilor de albine cu salteluţe sau pernuţe peste podişor şi eventual unele împachetări laterale, mai ales la stupii orizontali.

În luna august, colectoarele de polen se ridică în jurul datei de 15 pentru a da posibilitatea să se completeze rezervele de polen din familiile de albine. Se conservă fagurii goi care se vor depozita în dulapuri speciale, se recondiţionează elementele de stup care urmează să adăpostească familiile pentru iernare și se continuă lucrările de reformare a fagurilor.

La începutul lunii septembrie apicultorul trebuie să evalueze starea de sănătate şi să ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor, să efectueze examenul clinic şi tratamentele necesare împotriva varroozei, conform prospectului. În plus, trebuie să aplice măsuri de zooigienă în stupi şi stupină pentru combaterea nosemozei. Va avea grijă să conserve fagurii goi care se vor depozita în dulapuri speciale, să aplice tratament cu sulf pentru prevenirea găselniţei și să continue lucrările de reformare a fagurilor vechi. Recondiţionarea elementelor de stup care urmează să adăpostească familiile pentru iernare este, de asemenea, o lucrare realizată la începutul toamnei.

Laura ZMARANDA

Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanță activă, respectiv imidacloprid, din categoria neonicotinoidelor, la tratarea semințelor de cereale păioase de toamnă.

Măsura a fost luată întrucât România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană (locul 4 în anul 2023), suprafața cultivată cu cereale în anul 2023 fiind de aproximativ 5 milioane de ha, grâul fiind a doua cultură ca suprafață cultivată în România, după porumb. Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor de sol Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., care infestează suprafeţe mari de teren arabil printre care și culturile de cereale păioase. La nivelul Uniunii Europene, zona stepică în care întâlnim cea mai mare presiune a dăunătorilor de sol este prezentă exclusiv în România şi se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de dăunare (PED) depăşit la dăunătorii de sol Zabrus tenebrioides şi Agriotes spp. Dacă nu se aplică măsuri specifice de combatere chimică, au loc pierderi importante de producţie şi economice pentru fermierii români. Unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost şi rămâne tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide.

În campania de toamnă a anului 2024, semințele de cereale păioase de toamnă tratate vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Zabrus tenebrioides și Agriotes spp., unde se depășește pragul economic de dăunare.

În acest an, la nivelul Uniunii Europene au fost acordate peste 100 de derogări, cele mai multe fiind acordate de Austria cu un număr de 23, Spania cu 17, Grecia cu 11 și Franța cu 10.

Tratamentul semințelor de cereale păioase de toamnă va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați. Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor va comercializa produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați înregistrați la oficiile fitosanitare județene, care fac dovada că tratamentul va fi efectuat în instalații profesionale și cu personal calificat. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare vor efectua controale la prestatorii de servicii autorizați. Aceștia vor ține o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, respectiv cantitatea de produs achiziționată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată și distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței.

Reamintim că autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor în și pentru situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor.

În Ședința Guvernului din data de 18 iulie 2024 a fost aprobată o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

- 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții a Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

-  300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

- 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

- 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

-  33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

- 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

În plină vară, în iulie, stupina are nevoie de atenția apicultorului prin realizarea câtorva activități specifice acestei luni. Acestea presupun continuarea deplasării către anumite culesuri, extragerea în continuare a mierii, dar și alte măsuri privind organizarea și pregătirea stupului pentru vremea rece. Informațiile prezentate în rândurile următoare vin din partea specialiștilor din cadrul Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Valorificarea resurselor melifere continuă

Odată cu încetarea principalelor culesuri are loc şi o reducere a activităţii familiilor de albine, deoarece în lipsa surselor nectaro-polenifere ponta mătcii se reduce ca intensitate. Creşterea de trântori, de asemenea, se reduce semnificativ, iar roirea naturală nu mai pune probleme.

Încă din această perioadă încep preocupările privind pregătirea rezervelor de hrană şi a albinei de iernare. În lipsa culesurilor de întreţinere, familiile de albine consumă din rezervele proprii, de aceea apicultorii trebuie să aibă în vedere şi în această perioadă deplasarea familiilor de albine la o serie de culesuri care, chiar dacă nu sunt productive, aduc un stimulent natural menţinerii la un nivel maxim a pontei mătcii, cu efecte favorabile în perioada următoare.

În prima parte a lunii încă se derulează culesul la floarea-soarelui şi, în funcţie de hibrid şi condiţii pedoclimatice, poate să aducă  venituri importante. De menţionat că la acest cules are loc ocuparea spaţiului de ouat cu miere, rezultatul fiind un blocaj al pontei cu efecte defavorabile asupra creşterii de noi generaţii de puiet care să înlocuiască albina uzată. În acest sens, apicultorul trebuie să intervină, introducând rame goale pentru pontă în centrul cuibului.

În continuare, o serie de resurse melifere ar putea fi valorificate: floarea-soarelui târzie, busuiocul de mirişte, coriandru, hrişcă, lavanda, lucernă, muştar alb, pepene galben, pepene verde, castraveţi, fâneaţă sau floră spontană alcătuită din cicoare, muştar de câmp, păpădie, iarba şarpelui, mentă, isop, jaleş de câmp, limba mielului, rapiţă sălbatică, roiniţă, salvie de câmp, sulfina, talpa gâştei, trifoi alb, zămoşiţă, zburătoare, zmeur.

Organizarea stupului

Pentru o bună derulare a activităţii apicole, în această  perioadă se va avea în vedere continuarea lucrărilor de recoltare şi extracţie a fagurilor cu miere. Se va reorganiza cuibul familiilor de albine, lăsând în stupi numai fagurii cu puiet şi rezervele aferente. Se va evalua situaţia acestora, precum şi starea de sănătate. Fagurii goi sau cu miere puţină se descăpăcesc şi se aşază după diafragmă pentru ca mierea să fie consumată.

Se va preveni declanşarea furtişagului prin restrângerea cuibului, micşorarea urdinişului şi efectuarea de intervenţii rapide în famillile de albine, precum şi întărirea familiilor mai slabe, care ar putea fi vulnerabile. În lipsa unor culesuri de întreţinere se vor administra hrăniri stimulente în perioadele lipsite de cules pentru menţinerea unor familii cât mai puternice şi creşterea albinelor de iernare.

Se vor întări familiile slabe sau roiurile artificiale formate în lunile anterioare. Din această perioadă se poate începe schimbarea mătcilor bătrâne, necorespunzătoare, pentru a avea timp suficient să depună ouă înainte de a întrerupe ouatul pe perioada sezonului inactiv. În cazul unor culesuri târzii (fâneața, floarea-soarelui cu înflorire tardivă) se vor pregăti familiile pentru transport, se vor scoate din stupi fagurii destinați reformei şi se va extrage ceara. fagurii de rezervă se vor trata împotriva găselniței. Se vor efectua tratamentele medicamentoase în caz de necesitate. Pentru stabilirea gradului de infestare cu varroa se va folosi foaia de control sau alte metode descrise în literatură. Se vor efectua activități de stocare şi/sau valorificare a producţiei obţinute. În completarea producţiei de miere se poate recolta polen (acolo unde există un cules abundent, mai ales în zonele de deal) sau propolis.

Laura ZMARANDA

Sursa: ACA

Târgul Național Apicol, organizat la începutul lunii aprilie în curtea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București, a fost un prilej pentru a lua pulsul apiculturii la început de primăvară.

„Mierea fără calitate, din import, continuă să intre în țară“

Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, spune că problemele pe care le-a semnalat cu această ocazie sunt aceleași de ani întregi și că întotdeauna motivele invocate pentru lipsa rezolvării lor sunt banii.

„Anul apicol a început bine, familiile de albine sunt dezvoltate, să sperăm că vom putea valorifica așa cum trebuie culesurile importante și să comercializăm și produsele obținute. De mulți ani vorbim despre aceleași probleme care nu se rezolvă și este păcat pentru că este un sector care, fără a se reglementa unele lucruri, va avea de suferit. În ultimii ani, costurile de producție au crescut cu 30-40%, prețurile de achiziție au scăzut cu 40-50% și producția de miere a scăzut foarte mult. Există o concurență acerbă între produsele din România și cele din import care de multe ori, așa cum recunoaște și Uniunea Europeană, sunt contrafăcute (aproape jumătate din importuri). În aceste condiții, apicultorii stau și se gândesc dacă mai merită să investească în acest sector. Tinerii parcă sunt în recul și nu se mai apropie cu aceeași pasiune și interes de acest domeniu. Ministrul Agriculturii a aprobat un ajutor pentru apicultori pentru pierderile suferite din cauza efectelor războiului din Ucraina, dar asta nu îi ajută prea mult pentru că mierea fără calitate va intra în România în continuare. Ne-am luptat și pentru etichetare corectă și se pare că Parlamentul European a recunoscut această măsură. Astfel, se trece pe etichetă țara de origine a mierii, dar și procentul de amestec de miere. Sigur că această lege nu va rezolva în totalitate problemele apiculturii. Noi tot facem solicitări, dar răspunsurile și rezultatele nu vin imediat pentru că se motivează lipsa fondurilor.“

„Și anul acesta amenință seceta“

Ilie Nistor, un apicultor din județul Argeș, spune că situația apicultorilor în ultimul deceniu  a fost fără precedent în toată cariera sa în apicultură.

„Problemele cu care se confruntă acum apicultura nu erau până acum 10 ani. Aceste neonicotinoide despre care s-a făcut atâta vâlvă fac un mare rău apiculturii. Toate acestea contribuie la scăderea bagajului de rezistență genetică a familiilor de albine și nu doar la noi, ci în toată lumea. La un moment dat se semnala dispariția a unor colonii întregi de albine. Zeci, sute de colonii dispăreau și nu se știa din ce cauză. Neonicotinoidele trebuiau interzise demult pentru că pământul nostru este încă neotrăvit. Să sperăm că lucrurile vor fi și în favoarea noastră. Am înțeles că vor fi și niște ajutoare acordate apicultorilor, dar să știți că sunt infime pe lângă eforturile pe care le facem. Producțiile au scăzut dramatic și nu mai spun că nu ne mai putem deplasa la diferite culesuri pentru că nu toți fermierii înțeleg aportul albinelor. Și anul acesta ne amenință seceta. Un exemplu concret în acest sens este că înainte, dacă săpam, dădeam de pământ umed la 60-70 cm. În primăvara asta am săpat până la 1,50 metri și nu am dat de apă. Ce înseamnă asta? Că numai pomii cu rădăcini de peste doi metri nu vor suferi din cauza secetei.“

„Cererea de miere ecologică este în creștere“

La târg am întâlnit și un producător de miere ecologică. Dan Pașca ne-a vorbit despre provocările producției ecologice și despre evoluția afacerii proprii.

„Suntem producători și procesatori de miere ecologică certificată. Suntem una dintre primele stupine certificate ecologic, din anul 2003. Avem sortimente de munte, în general, miere de zmeură, de flori de munte, de mană. Nu este ușor să produci miere ecologică pentru că trebuie respectate anumite cerințe, iar taxele de certificare sunt foarte mari. În pastoral stupii trebuie duși doar în zone nepoluate; toate lucrările în stup sunt diferite față de cele convenționale, deci e mai dificil. În prezent avem în jur de 400 de familii de albine în stupina din Bistrița-Năsăud și producția diferă de la an la an, între 20 și 40 de tone. Ultimii ani au fost mai dificil, dar noi avem o fabricuță de procesare unde ambalăm produsele și atunci nu mai vindem en-gros pentru că prețurile sunt foarte mici. Încercăm să vindem totul ambalat și pe piața internă și către export. Cca 20% din  producție merge către export și restul valorificăm în țară. Cererea a crescut în ultimii ani și tendința este în continuare de creștere.“

„Am avut pierderi de 25% în familiile de albine“

Marius Igna, apicultor din județul Ilfov, are 300 de stupi și produce o gamă variată de miere. În primăvara aceasta familiile lui de albine au ieșit mai slăbite decât și-ar fi dorit apicultorul.

„Am iernat în trei locații și, în cazul stupilor aflați la cca 100 de kilometri de București, am avut pierderi de 25%. Familiile de albine din Ilfov au fost bine, iar cele de la munte mai sunt slăbite. O să unific stupii și asta este. Aștept să fortific familia de albine și sper ca totul să fie bine la culesul de salcâm. Cred că din cauza schimbărilor de vreme au apărut aceste probleme. Spre sfârșitul verii și toamna, familia de albine se pregătește pentru iernare. Albinele de iernare au nevoie de o acumulare mare de proteine în corpul lor, care se numește «corp gras». Cred că albinele mele nu au avut suficient polen ca să își formeze acest corp gras. La sfârșit de august a fost o lipsă acută de polen.“

Laura ZMARANDA

În România, apicultura este o afacere cât se poate de viabilă, fiind favorizată de o climă blândă şi de o natură darnică, cu plante melifere variate, cu păduri întinse de tei şi salcâmi, cu suprafeţe mari cultivate cu pomi fructiferi şi floarea-soarelui, ce dăinuie anual din martie până în octombrie.

Produsele de bază obţinute de la albine, miere, ceară, lăptişor de matcă, polen, venin de albine, apilarnil, propolis sau păstură, sau combinate şi prezentate sub formă de loţiuni sau creme, sunt din ce în ce mai mult solicitate pe piaţa naţională sau la export, România reprezentând în acest domeniu cca 2% din totalul mondial şi cca 9-10% din producţia Europei, conform unor date statistice publicate.

Efectele terapeutice şi energovitalizante ale produselor apicole, având în vedere că 1 kg de miere este echivalentul a 3 l de lapte, 50 de ouă, 12 kg de carne sau 30 de banane, justifică orientarea tot mai puternică a cumpărătorilor, indiferent de vârstă, spre astfel de produse.

Din aceste motive, precum și prin faptul că apicultura poate asigura o îndeletnicire permanentă sau ca o a doua ocupaţie, asigurând venituri băneşti consistente, creşterea albinelor s-a dezvoltat simţitor atât prin creşterea numerică a famililor de albine, dar și prin organizarea persoanelor care practică această activitate, ca persoane fizice sau juridice, deținătoare de stupine sau de exploataţii apicole cu activitate complexă înregistrate/autorizate la DSVSA județeană.

Activitatea cu albinele presupune respectarea unor reguli tehnologice sau de protecție sanitară foarte stricte, pentru a se evita anumite accidente sau modificări în starea de sănătate a albinelor, implicit a stupinei.

Calitatea mierii şi a produselor apicole este monitorizată permanent prin examene efectuate la laboratoarele acreditate pentru verificarea parametrilor cu referire la umiditate, aciditate, zaharoză, zahăr invertit, glucoză, lactoză, substanţe insolubile, analize prin care se pot identifica şi eventualele falsificări ale mierii.

Albinele, ca şi alte organisme vii, se pot îmbolnăvi de diferite boli care, prin mortalitea pe care o produc, reduc numărul albinelor şi prin aceasta familiile de albine se depopulează, devenind neproductive, pagubele materiale şi financiare fiind însemnate atât pentru apicultori, cât şi pentru economia naţională (dat fiind rolul major pe care îl au albinele în polenizarea culturilor entomofile).

Bolile albinelor se împart în boli contagioase, necontagioase şi intoxicaţii.

► Bolile contagioase se grupează în:

■ virotice (puietul în sac, boala neagră);

■ bacteriene (loca americană, europeană, septicemia, paratifoza);

■ micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza);

■ parazitare (nosemoza, varooza, amibioza, acarioza, brauloza, senotainioza, triunghiulinoza).

► Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin:

■ puietul răcit;

■ boala de mai;

■ diareea albinelor;

■ anomaliile mătcilor.

► Intoxicaţiile albinelor se pot produce cu: polen, nectar, miere de mană, medicamente, pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor.

► Dăunătorii albinelor sunt: găselniţa, fluturele „Cap de mort“, viespiile, lupul albinelor, furnicile, prigoriile, ciocănitorile, şoarecii.

În cadrul măsurilor de prevenire a bolilor la albine, pe lângă acţiuniile specifice pentru fiecare boală specifică, un rol important îl reprezintă aplicarea măsurile de profilaxie generală, din care pentru perioada de iernat se recomandă următoarele:

► Alegerea vetrei de iernare, asigurând următoarele: să poată fi protejată de vânturile reci, să asigure liniştea necesară albinelor, să poată fi curăţată uşor de zăpadă, iar apa după dezgheţ să se scurgă uşor (să nu băltească), să fie protejată de şoareci prin instalarea de grătare la urdiniş.

► Supravegherea modulului de iernare şi a stării famililor de albine prin controale auditive (ascultare), fără a se recurge la deschiderea stupului:

■ zumzetul moderat şi uniform arată că familia de albine este în stare bună şi că iernarea decurge normal;

■ bâzâitul puternic arată că familia este în suferinţă;

■ zumzetul slab, însoţit de zgomotul asemănător foşnetului frunzelor, înseamnă că familia este înfometată;

■ când zumzetul este foarte slab sau nu se percepe aproape deloc, se va interveni, fără abuz însă, prin lovirea cu mâna a peretelui din faţă al stupului, iar dacă albinele răspund printr-un zumzet puternic, care însă încetează imediat, înseamnă că familia iernează în condiţii bune.

► Îndepărtarea fără zgomot a zăpezii neafânate şi a gheţii (când este cazul) de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi desfundarea urdinişurilor blocate de albinele moarte.

► Asigurarea şi supravegherea zborurilor de curăţire ale albinelor având în vedere că, în sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea de a acumula în intestinul gros o cantitate importantă de excremente, care pot declanşa diaree pe al cărei fond se pot instala boli grave, în special nosemoza, excremente care se vor elimina prin zboruri de curăţire în zilele cu temperaturi de +12°C.

► Aprecierea modului de iernare a albinelor se face după aspectul diferitelor resturi scoase de pe fundul stupului, după cantitatea de albine moarte găsite pe jos, în faţa urdinişului, respectiv:

■ mortalitatea crescută a albinelor atenţionează faptul că familia a iernat cu prea multe albine-vârstnice;

■ uzura organismului lor din cauza unor boli;

■ prezenţa albinelor umede, mucegăite, arată că în stup este prea multă umiditate.

• Prezența obligatorie a apicultorului în stupină pentru a urmări modul de desfăşurare a zborului, identificarea familiilor ce prezintă stări anormale şi soluţionarea altor situaţii constatate.
• Colaborarea permanentă cu serviciile sanitare veterinare şi cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din zonă.

Apicultura este sprijinită financiar de Guvernul Român, conform Programului Naţional Apicol, prin alocarea de sume substanţiale din fonduri europene şi din bugetul naţional, sume destinate pentru sprijinirea activităţilor de profilaxie şi combatere a varoozei, a analizelor fizico-chimice ale mierii, achiziţionarea materialului biologic pentru refacerea efectivului apicol, precum şi pentru achiziţionarea stupilor şi inventarierea tuturor masivelor melifere de pe teritoriul României, analiza aspectelor geografice judeţene şi de infrastructură rutieră, sprijin care favorizează obţinerea în stupine de produse apicole importante cantitativ și la parametri calitativi superiori.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvernul României sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza Ordonanței Guvernului nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovinelor de carne şi al bubalinelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Târgul apicol de la Vaslui, ajuns la cea de a IV-a ediție, a avut loc în luna februarie 2024, în parcarea noului bazar. Vasluienii au putut degusta miere pură, polen, propolis, păstură și multe alte produse sănătoase și naturale, dar și-au putut achiziționa și echipamente, unelte și utilaje apicole.

O călătorie în lumea fascinantă a apiculturii

Cei care adoră mierea, cei care vor să consume produse naturale și BIO, apicultorii experimentați, precum și toți cei entuziasmați de lumea intensă și fascinantă a albinelor au fost așteptați la a patra ediție a târgului apicol anual de la Vaslui.

A fost unul dintre cele mai așteptate evenimente pentru comunitatea apicolă și iubitorii de miere din zona Vasluiului. Parteneriatul cu producători locali și naționali a adus împreună cele mai bune produse apicole, demonstrații și o atmosferă festivă irezistibilă. Iubitorii de miere și delicatese au avut motive întemeiate să se bucure. Au avut prilejul să deguste și să achiziționeze miere pură de albine, polen, propolis, brânzeturi afumate cu miere și multe alte delicatese. Producătorii locali au promovat sustenabilitatea și metodele tradiționale de apicultură, garantând calitatea excepțională a produselor. A fost și a ocazie foarte bună de învățare pentru apicultorii începători și experți.

Nu doar papilele gustative au fost răsfățate la târg, ci și mintea. Târgul apicol de la Vaslui a fost o destinație perfectă pentru o ieșire de weekend împreună cu familia. În timp ce adulții au descoperit produsele și echipamentele de ultimă oră, cei mici au putut degusta produsele apicole disponibile de la apicultori din județul Vaslui. A fost o experiență apicolă autentică. Fie că vizitatorii au fost apicultori, gurmanzi sau pur și simplu în căutarea unei modalități plăcute de a petrece timpul, Târgul Apicol Vaslui a reprezentat locul perfect pentru socializare. De asemenea, a fost momentul potrivit pentru a sărbători munca grea a apicultorilor noștri și pentru a ne bucura de bogăția naturii.

Organizat începând din anul 2018, târgul a devenit o tradiție în regiunea Vaslui, la acest eveniment participând apicultori pasionați, experți și iubitori ai produselor apicole într-un singur loc. Târgul îmbie prin diversitatea produselor apicole locale prezentate, vizitatorii vasluieni putând degusta miere pură, polen, propolis, păstură și multe alte produse sănătoase și naturale. Fiecare stand a oferit o gamă largă de produse, pregătite cu pasiune și grijă de către producătorii locali.

Mai mult decât atât, pentru cei care se ocupă cu apicultura târgul a reprezentat o bună ocazie de a schimba informații, dar și posibilitatea de a-și achiziționa echipamente, unelte și utilaje apicole.

„Ne aflăm la ediția a IV-a a Târgului Apicol de la Vaslui, unde apicultorii au putut descoperi o gamă largă de produse și echipamente necesare activității lor. Vizitatorii, fie că au fost apicultori experimentați în căutarea celor mai noi și inovatoare instrumente, fie la început de drum, au putut găsi aici tot ce le trebuie pentru a dezvolta afacerea sau pasiunea în domeniul apicol. Pe lângă produsele apicole și echipamente, târgul a fost animat de prezentări și discuții captivante despre cele mai recente tehnici de apicultură, strategii de îngrijire a stupilor și despre importanța conservării albinelor și a mediului înconjurător. Târgul Apicol de la Vaslui a putut oferi o oportunitate unică de a ne conecta cu comunitatea apicolă locală și de a descoperi cele mai bune produse și instrumente disponibile pe piața apicolă“, a precizat Bogdan Onofrei, organizatorul târgului de la Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA