Tratamente și lucrări de mai pentru culturi sensibile
Luna mai reprezintă un vârf al activității în agricultură. În această lună încep să se coacă primele fructe autohtone, căpșunele, să se recolteze florile unor plante medicinale sau aromatice ori să se manifeste o sumedenie de boli sau dăunători. Toate acestea cer atenție și eforturi din partea fermierilor.
Căpșunele sunt foarte sensibile la secetă
Căpșunele sunt primele fructe care se coc în mediu neprotejat în condițiile din țara noastră. În luna mai deja primele fructe încep să ajungă la piață. Dar, pentru ca acestea să aibă o calitate corespunzătoare, trebuie întrunite o sumedenie de condiții.
Un element specific al căpșunului este că are dimensiuni reduse și un sistem radicular destul de slab dezvoltat. Din acest motiv este deosebit de sensibil la lipsa de nutrienți și la secetă. Specialiștii spun că există patru fenofaze în care lipsa de apă suficientă, chiar și pe o perioadă foarte scurtă, are un impact devastator asupra culturilor, putând să le distrugă în proporție de până la 80%. Acestea sunt formarea inflorescențelor, formarea și creșterea fructelor, maturarea fructelor și perioada de după recoltare. Așa după cum se poate lesne observa, două sau chiar trei dintre aceste etape se parcurg în timpul lunii mai.
În concluzie, imediat ce se observă semnele lipsei de apă, trebuie aplicate irigații. În general, pe perioada de la înflorire și până la recoltare, căpșunii au nevoie de patru-cinci reprize de udare, fiecare dintre ele cu o normã de 400 m.c/ha, adică 40 litri/m².
Mai puțin azot și mai mult calciu
În ceea ce privește necesarul de nutrienți, în această perioadă, pentru o producție bogată și de calitate sunt recomandate fertilizările foliare. În prima fază, de formare a fructelor, este foarte importantă asigurarea unui echilibru judicios între azot, fosfor și potasiu. Pe măsură ce fructele se măresc, scade necesarul de azot, în schimb crește cel de fosfor și potasiu. Foarte important este și calciul, a cărui absență determină o sensibilitate la mucegaiuri și o capacitate redusă de păstrare.
În perioada de coacere a fructelor se renunță complet la fertilizarea cu azot, în schimb se administrează calciu la șapte-zece zile.
La căpșuni se aplică în cursul lunii mai cel puțin două tratamente fitosanitare. Scopul acestora este combaterea putregaiului cenușiu, cel mai mare dușman al căpșunilor, care poate compromite până la 80% din recoltă, a pătării albe a frunzelor și a făinării. Împotriva acestora se folosesc fungicide sistemice și de contact pe bază de tiofanat-metil, fenhaxamid, clorotalonil sau alte substanțe specifice.
Pentru combaterea paraziților, precum afide sau păduchi de plante, păianjenul roșu, cărăbușul de mai, viermi albi, viermii sârmă, trips, viespea neagră, gărgărița neagră, gândacul păros, nematozii galicoli, limaxul cenușiu și păduchele negru, se folosesc insecticidele sistemice în fazele mai timpurii de dezvoltare și de contact în perioada apropiată recoltării.
Ceapa și usturoiul, aliați ai căpșunilor
Pentru cei care doresc o cultură de căpșuni bio există și soluția combaterii dăunătorilor folosind metoda culturilor intercalate. Între rândurile de căpșuni se cultivă usturoi și ceapă de arpagic. Prezența acestor două plante are proprietatea de a îndepărta cea mai mare parte dintre acești dăunători.
O altă tehnică pentru a reduce semnificativ riscul apariției putregaiului cenușiu este mulcirea. În sistemele de culturi intensive și/sau comerciale, aceasta se face cu folie neagră. Dar aplicarea foliei negre presupune și existența unui sistem de irigații cu picătura. Atât folia de mulci cât și sistemul de irigații trebuie instalate înainte de răsădirea căpșunilor. În culturile de mici dimensiuni sau în cele deja existente, mulcirea se poate face foarte bine cu paie de grâu. Condiția este ca acestea să fi fost bine uscate și să nu fie mucegăite. Avantajele mulcirii sunt multiple. În primul rând nu permit contactul direct al căpșunelor cu pământul, ceea ce face ca ele să rămână curate. Riscul apariției Botrydis (putregaiului cenușiu) este redus semnificativ. De asemenea, apariția și dezvoltarea buruienilor sunt semnificativ reduse.
În fine, foarte important pentru a avea o cultură de căpșuni sănătoasă și productivă este ca terenul să fie păstrat curat. Acest lucru se realizează prin prașila manuală sau mecanizată. Cu aceeași ocazie se realizează și tăierea stolonilor care apar. Deși unii îi privesc ca pe o metodă de întinerire a culturii, adevărul este că nu fac decât să scadă performanțele și productivitatea. Practica a demonstrat că noi culturi, realizate din stoloni provenite de la culturile de bază, alăturate, nu au dat producții mai mari de 4-5 t/ha, față de 20-22 tone, cât au produs culturile-mamă.
Raționalizarea apei – cheia unor arome puternice
Mai este luna de start a producției și pentru culturile de plante cu frunze aromatice. Și acestea au o tehnologie mai aparte datorată specificului lor. Pentru că partea consumată o reprezintă frunzele, care rețin cea mai mare parte a substanțelor provenite din sol și din tratamente, nu trebuie utilizate substanțe de sinteză. Nici fertilizarea cu produse organice nu este recomandată în perioadele de vegetație a plantei. În situații speciale se pot utiliza fertilizanți foliari organici, în special din categoria celor cu aminoacizi. De asemenea, pentru ca aromele specifice să fie pregnante este important să fie acoperit necesarul de microelemente al plantelor.
Pe de altă parte, o chestiune sensibilă este și cantitatea de apă pe care culturile o au la dispoziție. În mod excepțional, la astfel de plante cel mai bine este să fie udate aproape de minimul necesar. Prea multă apă face ca aroma să se „dilueze“, în timp ce prea puțină determină o dezvoltare lentă și un randament scăzut.
Prașila este și ea o operațiune importantă în cultura plantelor aromatice. Buruienile trebuie îndepărtate încă de la apariție, astfel încât plantele să poată beneficia atât de substanțele hrănitoare din sol, cât și de lumină și aer.
Potasiul, calciul și microelementele, esența principiilor active
O altă categorie de culturi ale cărei rezultate se concretizează în luna mai sunt anumite plante medicinale, de la care se recoltează florile. E de la sine înțeles că la astfel de plante orice fertilizare cu substanțe de sinteză este exclusă. Nici fertilizarea organică nu își are locul, cu excepția celei de toamnă. Ceea ce este important pentru astfel de culturi este îndepărtarea buruienilor, pentru a permite ca plantele să absoarbă cât mai mult dintre principiile active existente în sol.
La fel de important este ca pe o plantă să existe mai puține flori care să concentreze principiile active. Acest lucru se realizează păstrând o concentrație de azot mai apropiată de limita inferioară. Dacă există mai mult azot, atunci se vor forma mai mulți muguri, dar florile vor fi de calitate inferioară. În schimb, potasiul, calciul și microelementele sunt cele ce asigură un conținut ridicat de principii active în floare!
Alexandru GRIGORIEV
ceapa, tratamente de primavara, cultura capsunului, usturoi, cultura cepei, azot, cultura usturoiului, capsune, calciu
- Articol precedent: Soiuri românești de struguri cu faimă internațională (II)
- Articolul următor: Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!