cemrom iulie 2018
update 18 Oct 2018

Bolile prunului

  • Publicat în Fitosanitar

Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor la sâmburoase (Monilinia laxa): se manifestă pe flori, frunze, lăstari și fructe, fiind considerată una dintre cele mai periculoase boli ale prunului și, în general, ale sâmburoaselor. La atacul de primăvară organele parazitate de ciupercă se ofilesc, se brunifică și se usucă; vârful lăstarilor se îndoaie, atacul fiind confundat deseori cu efectul înghețului târziu. Pe fructe apar pete cafenii, circulare, care se extind rapid, pulpa devine moale și putrezește. Fructificațiile ciupercii sunt sub formă de pernițe de 1-2 mm, alb-gălbui sau cenușii-gălbui, dezvoltându-se în condiții de umiditate și temperatură de 10-12 grade Celsius.

bolile prunului monilinia

Ciuruirea frunzelor de sâmburoase (Stigmina carpophyla): după dezmugurire, pe frunze apar pete mici, brun-cenușii, înconjurate de un halou mai închis la culoare. Țesutul din dreptul petelor se necrozează și cade, astfel că frunza capătă aspect de ciuruire; petele se și pot uni între ele, caz în care perforațiile devin mari, de formă neregulată. La un atac intens, pomul se va desfrunzi timpuriu.

În perioadele cu umiditate atmosferică mare boala se extinde pe lăstarii verzi și pe fructe.

bolile prunului ciuruire

Pătarea roșie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum): se manifestă pe frunze sub formă de pete alb-gălbui, apoi roșii-cărămizii; pe partea inferioară a limbului de dezvoltă punctișoare mici, brune (fructificațiile ciupercii). Dacă atacul este foarte puternic, are loc o defoliere timpurie, iar fructele cad, în final, masiv.

bolile prunului patarea rosie frunze

Boala plumbului (Chondrostereum purpureum): numele vine de la culoarea argintie pe care o capătă frunzele infectate. Limbul devine cărnos, gros, deseori este bășicat și defromat, cu pigmentări antocianice pe margini. Colorația se păstrează tot timpul anului. Lemnul devine brun, iar fructele se brunifică și cad sau devin casante.

bolile prunului boala plumbului

Hurlupi (Taphrina pruni): atacul se manifestă pe fructe, în lunile aprilie-mai, imediat după fecundare. Exemplarele infectate se deformează, se hipertrofiază (se alungesc și se lățesc), capătă culoarea albicioasă, luând forma unei secere; mezocarpul este hipertrofiat, endocarpul nedezvoltat, iar sămânța atrofiată. Atacul este favorizat de primăverile reci și umede.

bolile prunului hurlupi

Mături de vrăjitoare (Taphrina insititiae): pomii infectați prezintă o anomalie vegetativă; din locuri foarte apropiate cresc ramuri lungi, subțiri, bogat și neregulat ramificate, sub forma unor tufe lungi de 1 m și late de aproximativ 40 cm. Atacul este mai vizibil iarna. Toate aceste ramuri sunt lipsite de flori. Frunzele sunt mai mici, ușor bășicate spre partea superioară, iar pe cea inferioară prezintă un strat fin, cenușiu-albicios, format din fructificațiile ciupercii. Lăstarii subțiri ramifică abundent, luând aspectul de mătură, de unde și numele popular al bolii.

bolile prunului matura vrajitoarei

bolile prunului tabel

Maria BOGDAN