reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Bogdan Anghel: „În ultimii 15 ani România a produs vinuri excepționale, dar este necesară construcția unui brand de țară“

Intangibil. Ești convins că este aievea și totuși nu poți păstra nimic din aparența lui. Crama Licorna Wine Shop a creat în jurul vinurilor sale acest miraj întruchipat de un unicorn. Un personaj fabulos, de legendă, care se metamorfozează în vin. E o tranziție subtilă pe care consumatorul o percepe ca o notă foarte personală către el. Brandul Licorna are în spate multe experimente în ceea ce privește producerea vinului de calitate, provocări legate de existența într-o piață cu competitori puternici și eforturi de a păstra standardele prin implementarea unor tehnologii competitive. Bogdan Anghel, director general Licorna Wine Shop, spune că România ocupă locul 12 în topul producătorilor de vin din lume, dar că este dezavantajată de faptul că nu există încă un brand de țară.

„Ne concentrăm pe producția de vin roșu“

Domeniul Licorna Wine Shop se află în Podgoria Dealu Mare, în localitatea Vadu Mare, județul Prahova, și se întinde pe o suprafață de 30 de hectare. Plantația arată precum un „pluton“ sincronizat până la ultimul detaliu. Rândurile sunt perfect aliniate, cu rânduri înierbate intercalate printre cele lipsite complet de buruieni. Strategia aceasta permite accesul utilajelor agricole în plantație și în condiții meteorologice mai puțin favorabile. Cca 60% din colecția de soiuri de struguri a podgoriei sunt struguri pentru vin roșu, iar restul soiuri de struguri pentru vin alb. „Am încercat să avem un echilibru «sănătos» între soiurile românești și cele internaționale. Ca atare, avem soiuri românești precum Fetească Neagră, combinate cu Cabernet și Merlot, iar în cazul soiurilor pentru vin alb avem Tămâioasă românească, Fetească albă, Fetească Regală. În acest caz soiurile internaționale pe care le avem sunt Sauvignon Blanc și Pinnot Gris. Vinificăm tot ce obținem pe cele 30 de hectare, producem în medie 200.000-220.000 de litri anual, iar concentrarea noastră este pe zona de vinuri roșii. Suntem o cramă mică și încercăm să oferim ediții extrem de limitate și să păstrăm calitatea foarte sus.“

Calitatea vinurilor, spune Bogdan Anghel, este echivalentă cu cea a lucrărilor realizate, de aceea drumul laborios al boabelor de strugure către pahar implică multă atenție și știință. „Lucrările în plantații încep din ianuarie cu tăiatul viței-de-vie, ulterior realizăm lăstăritul prin care încercăm să păstrăm trunchiul viței cât mai curat și continuăm apoi cu legatul vițelor. Aplicăm în baza recomandărilor specialiștilor stropiri, iar pentru a aerisi rândurile desfrunzim și normăm vițele-de-vie. Sunt operații complexe care implică utilizarea unor utilaje agricole, dar și muncă manuală.“

„Brandul Licorna este respectat în lumea vinului“

Vinurile Licorna nu sunt doar o etichetă pe un raft, nu sunt doar o poveste pe o bucată de hârtie, sunt o poveste pe care consumatorii lor chiar o pot trăi, spune în pledoaria sa directorul general al cramei.

„Un brand se construiește cu foarte multă răbdare și muncă. Noi am construit povestea acestei crame prin realizarea unor vinuri foarte bune cum sunt Anno, Anno 5, denumire ce vine de la anotimp și care înglobează toată munca dintr-un sezon. Serafim este un alt vin reprezentiv și cel mai cunoscut produs al nostru. Întotdeauna încercăm să facem un vin mai bun decât tot ceea ce am făcut până acum și fiecare an este o provocare de a încerca să ne depășim propriile performanțe. Facem asta printr-o îngrijire mai bună a podgoriei, a strugurilor, vinificăm în moduri cât mai creative, încercăm să avem cupaje și soiuri noi. Brandul Licorna începe să se impună, este respectat în lumea vinului, câștigăm premii în fiecare an și încercăm să ne ridicăm la nivelul investițiilor masive pe care le-am făcut aici.“

România are un potențial extraordinar în producția de struguri, iar vinul evoluează de la an la an în funcție de climă, de teren și oamenii care îl vinifică.

„Este dificil să te lupți cu brandurile solide de afară“

În ceea ce privește comercializarea vinurilor, directorul general spune că strategia de valorificare este stabilită astfel încât să păstreze un „mix“ destul de echilibrat de vânzare.

„Ne-am concentrat mai mult pe zona de Horeca. Până în 2020, aproape 90% din producție o valorificam în această direcție, dar după pandemie am dezvoltat și zona de retail, unde comercializăm cca 30% din producția de vinuri. Acum ne axăm și pe dezvoltarea unui alt canal de comunicare cu clienții prin organizarea degustărilor de la cramă într-un ambient foarte relaxat.“

În pofida eforturilor pe care producătorii români le depun și a potențialului pe care România îl are în acest sector, există între cramele românești și cele străine un decalaj tradus prin lipsa unei tradiții în vinificație. „Din păcate, ne luptăm să schimbăm istoria vinurilor românești exportate care nu au fost considerate valoroase. În ultimii 10-15 ani România a produs vinuri excepționale, dar atunci când există o piață privată de producători cu experiență de sute de ani este dificil pentru cei care fac vinuri doar de 20 de ani să se lupte cu aceste branduri solide de afară. De aceea, din punctul acesta de vedere, al construcției unui brand de țară, suntem la început.“


Crama Licorna are în patrimoniul său un beci vechi de 100 de ani a cărui povestea a început în 1909, în familia boierului Nicolau. Beciul a fost ridicat de o echipă de pietrari italieni, iar piatra, care menține constante temperatura și umiditatea, este sculptată manual. Arhitectura lui este inspirată din stilul arhitectural toscan, de aceea arcadele construite aici sunt atipice pentru beciurile din zonă.


„Vinul are viața, apogeul și bătrânețea lui. Câteodată devine mai înțelept, altădată este foarte agitat sau tânăr, dar de fiecare dată este gata să ajungă pe masa consumatorilor.“


Laura ZMARANDA

Gala BASF. Vinurile câștigătoare în concursul „Povești cu vinuri românești“

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

vinuri albe

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

vinuri rose

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

vinuri rosii

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

Pe o piață a vinului de peste 406 milioane de euro, BASF România lansează a 7-a ediție a concursului dedicat industriei de profil

  • „Povești cu vinuri românești”, competiție locală dedicată producătorilor mici și mijlocii
  • Juriul format din degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)
  • Piața de vinuri din România, estimată la peste 406 milioane de euro și un volum de 530 milioane de litri

București, 7 Martie 2022

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. Competiția este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare.

Și în acest an, concursul „Povești cu vinuri românești” se va desfășura în 4 faze,  organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), vor desemna câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce va avea loc la mijlocul lunii mai, va cuprinde astfel 36 de vinuri.

„Prima ediție a concursului a fost organizată în 2016 și, încă de atunci, a rămas o inițiativă de a sprijini cramele mici și mijlocii din România. În urma programului de reconversie pentru vița de vie, început în anul 2009, în multe zone din țară s-au înființat plantații viticole, urmate deseori de crearea sau modernizarea cramelor. Acest program de sprijin a contribuit la o revigorare a domeniului viti-vinicol din România și a impulsionat producerea vinurilor românești”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Mario Tomsic Country Manager BASF Agricultural Solutions Romania

Potrivit afirmațiilor sale, dezvoltarea industriei de profil din România se confruntă cu provocarea promovării și vânzării produselor nou lansate, respectiv branduri și crame mai puțin cunoscute, care însă realizează vinuri de calitate.

„Pentru cramele mici și mijlocii (sub 100 ha), competiția cu producătorii foarte cunoscuți este cumva dezechilibrată. Producătorii mari, consacrați, exploatează suprafețe mult mai mari de viță de vie, își distribuie vinul pe scară largă, la nivel național, și dețin în portofoliu branduri deja cunoscute. Astfel, proiectul nostru, „Povești cu vinuri românești” a fost lansat din dorința de a susține acest segment al pieței, un aspect important fiind faptul că nu este percepută nicio taxă pentru participare”, a subliniat Mario Tomšić.

Un alt avantaj major al competiției susținute de BASF Agricultural Solutions România este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, ediția din acest an va oferi câștigătorilor din faza națională un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Potrivit companiei, scopul acestor premii este să ajute viticultorii în a obține struguri de calitate din care să fie realizate vinuri remarcabile.

Cele patru etape regionale sunt grupate în funcție de principalele zone recunoscute la nivel național pentru producția de vin – Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, Transilvania și Banat. Raportat la principalele crame care se înscriu în concurs, cca. 23% dețin o suprafață cultivată sub 10 hectare, aproximativ 60% cultivă suprafețe între 11 – 50 ha, iar 17% cultivă între 51 – 100 ha de viță de vie.  

„Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase”, a mai spus Country Manager-ul companiei.

În ceea ce privește mecanismul de jurizare, comisia formată din membri ADAR utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Astfel, toate probele de vin sunt evaluate ”în orb” - niciun membru al juriului nu cunoaște cărui concurent îi aparține proba de vin analizată. Ordinea degustării se respectă cu strictețe - întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii. În același timp, examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.

BASF Povesti cu vinuri romanesti 2

Concursuri dedicate etichetelor din piața de vinuri

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei au șansa de a vota cea mai atractivă etichetă, fiind oferite premii valoroase. Pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertising-ului va alege eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

„Noua componentă de competiție introdusă în acest an, dedicată etichetelor vinurilor înscrise în concursul „Povești cu vinuri Românești” are rolul de a face cunoscute produsele către un target nișat, educat și care deține capacitatea de a recunoaște valorile unui vin. Astfel, în juriu am ales profesioniști cu experiență dovedită: Liviu Țurcanu (Creative Director, Mercury360 Communications), Alex Mălăescu (Creative Partner, Long Shot), Joaquin Bonilla – (Creative Director Consultant, Godmother), Gelu Florea (Senior Art Director, Godmother) și Cezar Necula (Senior Art Director/ Founder, Kingstag Studio)”, a afirmat Mario Tomšić.

Premiul oferit în cadrul competiției jurizate de profesioniști constă într-o licență, timp de un an, pentru aplicația Agrivi destinată farm management-ului.

Piața vinului din România -  2 miliarde de lei (peste 406 milioane de euro) în 2021

„Unul dintre aspectele importante luate în calcul atunci când am decis să oferim pieței de profil șansa unui astfel de concurs, a fost faptul că viticultura are un potențial deosebit în România, un istoric important, condițiile fiind favorabile. Mai mult decât atât, această industrie poate reprezenta statutul de ambasador pentru România și peste hotare. Un alt aspect a fost acela ca noi, BASF Agricultural Solutions România, să contribuim în mod direct prin recomandări și soluții, la obținerea unor producții sănătoase de struguri. Doar așa se poate discuta de vinuri de bună calitate, pornind de la o materie primă excelentă”, a declarat Mario Tomšić.

Astfel, potrivit estimărilor sale, piața locală de vin s-a situat, în 2021, la cca, 2 miliarde de lei, în timp ce volumul a ajuns la aproximativ 530 de milioane de litri de vin. România se situează, astfel, pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumelor produse, după Italia, Spania, Franța, Germania, Portugalia, și pe locul 13 la nivel mondial.

„Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru viticultură și vinificație, astfel încât România a fost printre puținele țări din UE care au înregistrat o creștere a producției. Estimările OIVV indică o majorare a producției de vin, în 2021, pentru țara noastră cu 37% față de 2020, fiind cea mai mare creștere din UE”, a încheiat Mario Tomšić.

De ce pariază fermierul Ion Bălan pe viță-de-vie și vinuri

Viticultura și vinurile n-au fost chiar preocupări pentru cei care au decis soarta agriculturii în general, în ultimii 30 de ani. Iar fără susținere substanțială din partea statului, cei care se încumetă să înceapă afaceri în acest domeniu pătrund greu pe o piață unde concurența este mare. Iar, dacă reușesc să pătrundă, le este dificil să se mențină.

După o viață de cultură mare, fermierul Ion Bălan din localitatea Baia, județul Tulcea, a pariat și pe viță-de-vie. Ba, mai mult decât atât, a transformat un vechi grajd din anii ’60 într-o cramă de toată frumusețea care arată ca o farmacie. Vinurile produse în Crama Hamangia spun poveștile locului, una dintre poveștile spuse fiind multiculturalitatea Dobrogei, căci aici regăsim aproape 20 de etnii și toți trăiesc în deplină armonie, așa cum, de altfel, a spus și Regele Carol I, la 1878. De altfel, una dintre gamele de vinuri ale Cramei Hamangia se cheamă Kultura, de la cultura viței-de-vie care este foarte veche în Dobrogea, dar și de la multiculturalitatea Dobrogei, căci aici avem în jur de 17-19 etnii. „Sunt dobrogean și îmi amintesc că mereu ne-am înțeles bine și cu rușii lipoveni, și cu italienii, și cu grecii, și cu turcii și cu tătarii”, își amintește Ion Bălan. Celelalte două sortimente de vinuri produse în cramă sunt Pagaia și Ataman.

Din 2.100 de hectare, 48 sunt cu viță-de-vie

Suprafața totală lucrată de fermierul Ion Bălan este de 2.100 de hectare, din care 48 de hectare sunt cu viță-de-vie – 46 de hectare cu vie pentru vin și 2,3 hectare cu soiuri de masa, 2 hectare cu nuci franțuzești și restul de 2.050 de hectare reprezintă cultură mare. Plantația viței-de-vie a fost înființată prin Programul de Reconversie în 2010-2011, mai puțin sistemul de irigații, care a fost realizat prin efort propriu. „La capătul fiecărei parcele de vie am plantat nuci care au atât rolul de a proteja împotriva vânturilor, cât și un aspect plăcut“, explică fermierul.

Perdea forestieră și bazine pentru irigat

În afară de perdeaua forestieră de nuci, fermierul a rezolvat și problema irigațiilor prin curățarea și amenajarea gropilor în care se depozitau gunoaie. „Între cele două sole de vie erau gropi pentru depozitarea gunoaielor, le-am curățat și le-am reprofilat. Vor fi bazine pentru irigarea viei și pe viitor le voi popula și cu pește. Toată lumea se gândește la un pește și un vin, că doar suntem aproape de Deltă“, spune fermierul. Și cum peștele merge bine cu vinul alb, care se bea și mai ușor vara, cele mai multe soiuri cultivate sunt de vin alb, respectiv Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rin. Doar două soiuri de struguri pentru vinuri roșii se cultivă aici, și anume Cabernet Sauvignon și Merlot.

Marketingul și vânzările, provocările cele mai mari

Dacă la cultura mare partea de valorificare nu-i dă bătăi de cap, când vine vorba de vinuri fermierul spune că aici lucrurile se complică din cauza problemelor de marketing și vânzare. „Vinul este produsul care se găsește în cele mai multe sortimente peste tot în magazine, este un domeniu extrem de concurențial pentru că avem vinuri din întreaga lume și ca să pătrunzi pe piață este foarte greu și apoi trebuie să te menții. Asta înseamnă calitate, un raport foarte bun calitate-preț și nu sunt admise greșelile. Aici, dacă ai greșit o dată, trebuie să o iei de la început, asta dacă o mai poți lua de la început“, explică Ion Bălan. Chiar dacă este complicată pătrunderea și menținerea pe o piață tot mai concurențială, solul, apa, soarele, altitudinea și brizele plăcute ale mării, specifice zonei lacunare Razim-Sinoe, sunt principalele elemente care fac ca potențialul plantației viticole Hamangia să fie unul deosebit, iar gustul vinurilor să fie unul de neuitat.

Dacă vița-de-vie a fost cultivată în 2010-2011, vinificarea în crama proprie a început în 2016, vinurile produse aici beneficiind de implicarea unei echipe tinere, oenologul și șeful cramei fiind tineri de până în 30 de ani. Proprietarul cramei intenționează să dezvolte și turismul viniviticol, Crama Hamangia aflându-se chiar pe traseul dintre litoral către Delta Dunării.


Pe lângă mare, Deltă și cei mai vechi munți, în Dobrogea mai sunt și alte atracții despre care se poate povesti la un pahar de vin...  Una dintre acestea este Cetatea Enisala, o fortăreață suspendată pe un colț de piatră, chiar în buza lacului Razelm, pe vremuri un golf al Mării Negre. Cetatea pare să păzească locurile acestea binecuvântate de Bunul Dumnezeu, locuri în care pot fi admirate păsări de apă ce ne amintesc că ne aflăm la limita de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Unică prin faptul că este singura cetate medievală păstrată în Dobrogea, Enisala a fost ridicată de genovezi în a doua jumătate a anilor 1.200. Genovezii au decis să ridice cetatea pe locul așezării antice Heracleea, iar scopul fortăreței era acela de a superviza rutele comerciale, pe apă și pe pământ, care uneau coloniile genoveze de la Isaccea sau Chilia de metropolă.

Cetatea Enisala a fost cucerită de otomani în anul 1388, de atunci datând și prima atestare a numelui Enisala (Yeni Sale – Satul Nou). Deși mici, Munții Măcinului păstrează toate caracteristicile unor munți, aici găsindu-se abrupturi montane de 200 de metri și o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găsește în alte părți prin Europa. De altfel, Parcul Național „Munții Măcinului“ este singurul din Europa unde putem găsi șase ecosisteme diferite: păduri, pajiști, tufărișuri, grohotișuri, mlaștini, stâncării, situri arheologice. Aici, pe cele 11.000 de hectare, găsim 50% din flora țării, dintre care peste 70 de specii sunt plante protejate ca specii rare sau vulnerabile și aproape 30 sunt endemice pentru această regiune. Dar atracțiile nu sunt doar acestea, Dobrogea oferind câte puțin din toate tuturor exploratorilor dornici de peisaje inedite și locuri pentru care să revină. Iar cine vizitează Dobrogea cu siguranță revine. Chiar și pentru un pahar de vin și o poveste la asfințit...


Simona-Nicole DAVID

Vinul fierbinte al unei nopți de iarnă

Dacă este iarnă, pe lângă hainele groase, mănuși, căciuli și fulare merge și un vin fiert, dulce și aromat, nu-i așa? Dar ce spuneți de un vin condimentat, care spune povestea unei nopți reci de iarnă? Oaspeții vor fi încântați de aceste arome îmbietoare, ce îi vor seduce de la prima înghițitură.

Iată ingredientele:

  • 300 ml de vin roșu sec;
  • 300 ml vin alb fructat;
  • 2 bețe de scorțișoară;
  • 10 cuișoare;
  • 1 bucată de anason;
  • 100 gr migdale;
  • 100 gr stafide;
  • 1 linguriță de ghimbir ras;
  • 1 portocală;
  • 100 gr zahăr brun;
  • câteva boabe de piper multicolor.

Cum se prepară licoarea parfumată

Scorțișoara zdrobită, ghimbirul, coaja de portocală se pun într-un borcan peste care se adaugă vinul. Se închide ermetic și se lasă la rece 24 de ore.

Vinul se strecoară într-o cratiță, apoi se adaugă zahărul, migdalele, stafidele, piperul și anasonul și se pune pe foc (mediu) până începe să fiarbă. Se servește în căni cu migdale, stafide și felii generoase de portocale.

Cei care nu pot sau nu doresc să consume vin roșu pot alege o rețetă de vin alb fiert. La această rețetă se pot adăuga lămâi verzi și foi de dafin.

Dar iată ingredientele:

  • 600 ml de vin alb;
  • 3-4 foi de dafin;
  • 10 cuișoare;
  • 1 lămâie verde (lime);
  • Câteva boabe de piper;
  • 100 gr de zahăr/miere;
  • 1 anason;
  • miez de nucă pentru decor.

Se servește cu miez de nucă și felii de lime

Vinul se toarnă într-o cratiță/oală, apoi se adaugă coaja de lămâie verde, cuișoarele, piperul, frunzele de dafin, anasonul. Se dă într-un clocot, se reglează focul la minimum și se mai lasă vinul pe foc câteva minute. Se acoperă și se lasă puțin la răcit pentru a se adăuga mierea de albine. Dacă se alege zahărul, nu este nevoie să se lase la temperat. Se servește în căni sau pahare termorezistente cu miez de nucă, felii de lime și cu sucul proaspăt stors de la acestea.

Indiferent de varianta aleasă, vă dorim să vă fie de folos și să aveți poftă!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Vinurile potrivite pentru o masă de Crăciun perfectă

Fie că vorbim de o petrecere cu familia și prietenii, fie că organizăm o petrecere pentru colegi și parteneri de afaceri, un astfel de eveniment trebuie să fie impecabil. Atunci când pregătim o masă de Crăciun, singurul aspect pe care ne concentrăm este ca totul să iasă perfect. Indiferent de locul în care petrecem Crăciunul, stabilirea cu atenție a tuturor detaliilor este primul pas. Pentru petrecerea corporate de Crăciun, cea mai bună perioadă este de la începutul lunii decembrie până cel târziu 20 decembrie deoarece după această dată fiecare se concentrează pe pregătirile de acasă.

Bufet suedez pentru o mai bună socializare

Indiferent de tematica aleasă, de la petrecerea de Crăciun nu vor lipsi bradul, decorațiunile de Crăciun, cadourile, bucatele tradiționale și vinurile potrivite fiecărui preparat în parte. Spre deosebire de masa în familie, la petrecerea firmei preparatele vor fi servite în regim de bufet suedez, cu un open bar sau un bar mobil, în funcție de preferințe.

Ce vinuri sunt potrivite pentru pește

Dacă alegem antreuri pe bază de pește și fructe de mare – tartine cu somon, crackers cu pate de somon sau ton, creveți, bruschete cu fileuri de pește, zacuscă de pește pe pâine prăjită, vinul potrivit este unul alb, vinificat în sec, pentru a pune în valoare preparatele. O recomandare este Muscat Ottonel din gama Naiada, Domeniile Ostrov, de pildă. Dacă se continuă cu un pește la grătar acompaniat de cartofi cu rozmarin, cartofi copți sau legume la grătar, alegerea ideală este Naiada Sauvignon Blanc, vinul care seduce prin frumusețe, aromă și culoare. Pentru un pește, indiferent cum îl preparăm, nici Naiada Chardonnay nu este o alegere greșită, mai ales că vorbim de un vin care transformă orice ocazie într-un adevărat festin regesc.

Legio, ideal pentru mușchiul de vită

Pentru un mușchi de vită preparat mediu se va alege un cupaj din gama Legio (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot). O idee bună este și prepararea unui sos din vinul care se va servi la acest mușchi de vițel, sos în care se adaugă câteva ierburi aromatice pentru a intensifica gustul cărnii. Pentru garnitură, o opțiune va fi buchet de legume sau orez brun cu stafide aurii.

Cu ce vinuri „asortăm“ deserturile

Dacă desertul este înghețată sau cheesecake se va alege un Muscat Ottonel demidulce, iar dacă se alege un platou de brânzeturi cu nuci și stafide, este recomandat un vin roșu, mai puternic.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

APIA primește cereri de plată pentru acordarea de sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză

APIA informează că, în data de 10 august 2021, a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I, Ordinului nr. 178/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.

Măsura de acordare a sprijinului financiar va fi aplicată la nivel național de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Solicitanții vor depune cererile de solicitare a sprijinului  financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză, la sediul APIA – Aparat Central, până la data de 1 septembrie 2021, în conformitate cu prevederile Ordinului 178/2021 și Ghidului Solicitantului.

Cererea însoțită de documentele prevăzute în OMADR 178/2021 poate fi transmisă și prin  mijloace electronice și/sau poștă/curierat.

Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate ,,conform cu originalul” de către solicitant.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) distileria să fie localizată pe teritoriul României;

b) să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum;

c) cantitatea de vin pentru care se solicită ajutor pentru distilare în situații de criză să fie certificată de către Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicloe (O.N.V.P.V.) cu privire la dreptul de comercializare a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), vinurilor cu indicație geografică (IG) și vinurilor varietale.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă:

  • în avans (valoarea avansului este de maximum 100% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform art. 5 alin. (2) lit. d), în condițiile constituirii unei garanții bancare de 110% din valoarea avansului solicitat);

sau

  • după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare.

Valoarea sprijinului este stabilită la 4,52 lei/litru de vin cu DOC, IG și 2,66 lei/litru vin varietal care va fi distilat.

Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză.

Din valoarea sprijinului menționat, distilatorul plătește producătorului care a furnizat vinul către distilerie 3,88 lei/litru de vin cu DOC, IG și 2,02 lei/litru de vin varietal.

În situația în care sumele aferente cererilor de plată selectate depășesc resursele financiare alocate măsurii de distilare a vinului în situații de criză, valoarea sprijinului se reduce proporțional conform prevederilor OMADR 178/2021.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de 10 hl.

Produsul rezultat în urma distilării vinului pentru care se acordă sprijinul financiar va fi supus procedurii de denaturare pentru ase asigura utilizarea acestuia exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței.

Plata sprijinului se face în lei, până la data de 15 octombrie 2021, integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de distilare a vinului în situații de criză eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ghidul solicitantului și legislația aferentă, se regăsesc pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, accesând link-ul: http://www.apia.org.ro.

Dubrovnik: gastronomie, vinuri, arhitectură, investiții în infrastructură

Cu o gastronomie tradițională renumită, vinuri de calitate și contribuții importante în domeniul cultural, artistic, științific și al sportului la nivel mondial, Croația își merită cu prisosință locul 18 în clasamentul celor mai importante destinații turistice din lume. Și încă un amănunt interesant: începând cu anul 2000, guvernul croat a investit masiv și în infrastructură.

O destinație deloc banală, Dubrovnik este unul dintre cele mai spectaculoase orașe-port și nu degeaba Lord Byron i-a spus „Perla Adriaticii“. Situat pe coasta dalmată, Dubrovnik este un orășel mic, cu mai puțin de 50 de mii de locuitori, care atrage pasionații de istorie, arhitectură. Dar asta nu înseamnă că cei care vor doar distracție se vor plictisi. Plajele și magazinele croate oferă destule pentru vizitatori. Fondat prin secolul al VII-lea, Dubrovnik poartă amprenta celor care l-au condus – venețieni, maghiari etc. Inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 1979 pentru arhitectura sa impresionantă, Dubrovnik este locul perfect pentru elita artistică și intelectuală a Croației. De altfel, aici se organizează numeroase festivaluri și activități culturale ce atrag nu doar localnicii, ci și turiștii veniți din diferite colțuri ale lumii.

Zidurile vechi

Odată ajunși în Dubrovnik, observăm vechile ziduri ale orașului. Construite în secolul al X-lea și consolidate câteva secole mai târziu, aceste ziduri au apărat orașul de invadatori. Zidurile cetății Dubrovnik au o grosime de aproape șase metri și o lungime de doi kilometri. Poate că cel mai potrivit moment de vizitat zidurile cetății este apusul sau răsăritul. Dacă se merge vara, este bine să se evite excursia pe timpul zilei deoarece este foarte cald. Dimineața sau seara ar fi cele mai potrivite momente, mai ales pentru amatorii de fotografie.

Poarta Pile

De asemenea, Poarta Pile – intrarea principală în oraș – este unul dintre cele mai interesante puncte de acces în acest minunat oraș-port. Aici poate fi admirată statuia Sfântului Blaise, realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Poarta Ploce, din secolul al XIV-lea, și cea din interior (din secolul al XV-lea) merită văzute. Tot aici se poate admira și strada principală – Stradun, locul în care se poate lua o pauză pentru o gustare sau o cafea căci locul este plin de cafenele, restaurante și magazine de suveniruri. În capătul străzii domnește celebrul Turn cu Ceas, ce poate fi admirat în voie.

Catedrale, mănăstiri, biblioteci, obiecte de artă

După o scurtă pauză, se poate vizita Catedrala Dubrovnik, construită în stil baroc de Andrea Buffalini de la Roma, prin secolul al XVIII-lea. Frumoasa catedrală din Dubrovnik stă pe locul unei vechi catedrale, construite prin secolul al VI-lea, și mai este cunoscută sub numele de Catedrala Adormirii Maicii Domnului.

Mai merită vizitate și mănăstirile dominicane și franciscane ale căror muzee adăpostesc picturi religioase vechi, din secolele XV și XVI, precum și obiecte din aur și argint. De asemenea, în mănăstirea franciscană, ce adăpostește una dintre cele mai valoroase biblioteci din Croația, se mai pot vedea inclusiv dispozitive de măsurare de uz farmaceutic. În Croația, farmacia datează de la începutul anilor 1300. Despre Mănăstirea Franciscană se mai spune că este cel mai bun exemplu de conservare a arhitecturii locale și merită văzută indiferent dacă suntem sau nu religioși.

Despre Croația se pot afla mai multe vizitând și Muzeul Istoric Cultural al orașului Dubrovnik, fostul Palat Rector, construit în 1435 de Onofrio de la Cava. Modificat de-a lungul timpului, construcția atrage prin armonia stilurilor gotice și renascentiste. Dincolo de arhitectura superbă, acustica este una perfectă! Dacă ajungeți acolo, încercați să vizitați palatul într-una dintre zilele în care se organizează spectacole de muzică clasică. Este o experiență de neuitat. De asemenea, muzeul mai deține aproape 15.000 de piese de colecție ce ilustrează perioada medievală, dar și picturi ale unor artiști venețieni și nu numai. Pe vremuri, palatul a fost și sediu al guvernului.

Merită să vă „pierdeți“ pe străduțele înguste

Cei care adoră mersul pe jos se vor bucura și de aleile laterale care oferă surprize la tot pasul. E drept că trebuie urcate și coborâte câteva scări, dar merită cu prisosință. Iar pasionații de poze pentru Facebook și Instagram vor fi foarte fericiți să aibă ce arăta urmăritorilor.

Dubrovnik are ce oferi și celor care nu sunt interesați de istorie, arhitectură, poveste. La restaurantele locale se pot mânca diferite preparate tradiționale absolut delicioase. De neratat ar trebui să fie peștele și fructele de mare, gătite excelent de bucătarii croați. De pildă, unul dintre cele mai populare aperitive croate este șunca de porc sărată și uscată. Se mai pot gusta și cotletul de porc, carnea suculentă de miel sau friptura de rață. Nu trebuie ocolite nici curcanul cu găluște sau vițelul învelit în șuncă și umplut cu cașcaval (da, un fel de cordon bleu...), ștrudelul cu brânză, cașcaval, carne sau cârnații picanți de porc cu mult usturoi la care merge perfect o halbă de bere de prin partea locului. Apropo, berea croată este foarte bună! Ca desert, merită încercate celebrele clătite – crepes – musai cu înghețată preparată aici sau cremă caramel.

Dubrovnik

Iar dacă nu este prea cald puteți încerca și țuica lor de prune îmbogățită cu diferite ierburi aromatice sau esență de nucă.

Dar despre bucătăria croată se poate vorbi mult pentru că este destul de variată și se împarte chiar în bucătărie regională croată. Dacă veți face și excursii în afara orașului, unul dintre cele mai bune locuri de vizitat este Samobor, ideal pentru gurmanzi. Aici pot fi gustate preparate vechi de sute ani, ale căror rețete sunt păstrate secrete. Bucătăria dalmată este celebră pentru simplitatea și naturalețea sa, pentru puritate și absența reziduurilor chimice. Este și o bucătărie sănătoasă, de altfel, ce poate fi testată zilnic în cele peste 60 de restaurante și taverne doar în Dubrovnik.

Turismul, sursă importantă de venituri pe timpul verii

croatia2021

Pentru amatorii de plajă, Dubrovnik are o ofertă bogată de plaje cu apă ireal de albastră, transparentă și curată. Cele mai cunoscute plaje sunt Buza, Sveti Jakov și Banje, curate și cu priveliști superbe asupra orașului. Iar dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită vizitate și insulele din jurul Dubrovnikului.

Ospitalieri și amabili, croații au o atitudine binevoitoare față de turiști, indiferent de unde vin. Comunicativi și veseli, croații își întâmpină clienții cu zâmbetul pe buze, motiv pentru care sectorul serviciilor domină economia Croației. Turismul este o sursă importantă de venituri mai ales în timpul verii și clasează Croația pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. După servicii, economia croată este dominată de industrie și agricultură. Foarte important de menționat: după 2000, guvernul croat a investit în infrastructură, în special în infrastructură de transport pe coridoarele pan-europene.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Turism

COVID-19: Situația cererilor depuse în sectorul vitivinicol

Sectorul viticol rămâne unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, fiind și fruntaș la fondurile absorbite. Investițiile în modernizarea cramelor, a plantațiilor, în tratamente și în utilaje, precum și strategia de marketing și comunicare ar trebui să se vadă în viitorul apropiat. Dar până la rezultate, și acest sector a fost afectat de pandemia de COVID-19. Iată care este situația cererilor depuse la APIA.

Mai puțin de o mie de producători din sectorul viticol au depus cereri pentru ajutoare de stat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la 14 decembrie 2020, când s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Potrivit APIA, au fost 913 de cereri pentru o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 hectare. Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei și se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). De asemenea, plata ajutorului de stat trebuie să se fi efectuat până la data de 31 decembrie 2020.

Situația pe județe

Din datele centralizate de APIA reiese că cele mai multe cereri au venit din Vrancea, numărul acestora fiind de 361, ceea ce reprezintă o valoare de 3.670,23 hectare de teren. La mare distanță față de Vrancea, dar în topul listei, este Arad. Numărul cererilor depuse se cifrează la 67 pentru o suprafață de 870,92 de hectare. Cu o suprafață mai mare decât în Arad, respectiv 1.490,78 de hectare, a fost Prahova. Aici au fost depuse 63 de cereri. La polul opus se află județe ca Teleorman, Maramureș, Neamț, Ialomița, Hunedoara, Dâmbovița, Caraș Severin, Brașov. În aceste județe s-a depus doar câte o cerere.

COVID 19 ANEXA APIA

Informaţii privind sectorul vitivinicol din judeţul Vaslui

Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui atrag atenția asupra caracteristicilor specifice pe care trebuie să le aibă vinurile de calitate, astfel de vinuri fiind identificate pentru consumatori prin denumiri de origine controlată (DOC) și indicații geografice (IG) protejate. Acestea reprezintă un produs de calitate superioară, deosebit, cu origine ușor de identificat, care este controlat de o autoritate competentă, respectiv Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, pe toată filiera de producere şi comercializare. Strugurii din care este produs vinul cu DOC provin exclusiv din arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă, iar în cazul vinului cu IG, 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat pentru IG respectiv.

„Denumirea de origine/indicația geografică reprezintă modalități prin care se garantează consumatorului un grad de control al produsului care i se prezintă, care are caracteristici aparte, este autentic și poate fi identificat în piață din multitudinea de produse prin originea sa exactă”, a precizat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui.

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu viță de vie pentru vin este de 11.247 ha, din care aproximativ o treime cu soiuri nobile și restul cu vii hibride. Dintre soiurile nobile, aproximativ 64% sunt albe, iar producția de struguri din soiuri nobile obținută în toamna anului 2019 a fost de circa 35 de mii de tone, din care s-a obținut o cantitate de 230.987 hl de vin. Din această cantitate, 38% reprezintă vinuri autorizate DOC și IG.

Prin programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, finanțate prin Programul național de sprijin în sectorul vitivinicol, producătorii vitivinicoli autohtoni din județul Vaslui și-au îmbunătățit constant calitatea vinurilor, prin înlocuirea soiurilor existente în cultură, cu clone ale acelorași soiuri sau alte soiuri, în scopul adaptării producției la cerințele pieței. Din 2014 și până în prezent, la Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui au fost aprobate 12 planuri individuale de restructurare/ reconversie pentru suprafața totală de 302 ha, sprijinul financiar total fiind de 4.412.004 lei.

Sursă: DAJ Vaslui

BASF susţine şi premiază vinurile produse de micii viticultori din România

  • Trei faze regionale ale concursului “Poveşti cu vinuri româneşti”, corespunzătoare marilor zone viticole din ţară
  • Juriu format din degustători experţi, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România
  • Premii în valoare totală de 84.900 lei şi promovare a câştigătorilor

BASF România organizează în lunile februarie-martie ediția a V-a a concursului „Poveşti cu vinuri româneşti”, menit să identifice, să premieze şi să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară. Producătorii care se înscriu în concurs trebuie să aibă suprafața cultivată cu viță de vie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2017.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în 3 faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare desemnează câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vinuri calificate în marea finală națională.

Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Asociația este recunoscută ca organizație profesională reprezentativă în analiza senzorială a vinurilor și băuturilor alcoolice din România. ADAR reunește 138 de specialiști în vitivinicultură, din toată țara și selectează permanent cei mai buni degustători autorizați pentru participarea în comisiile de jurizare ale concursurilor de profil. Încă din 2016, ADAR a colaborat cu BASF în efortul organizării concursului ”Povești cu vinuri românești” la nivel național, în încercarea de a oferi micilor viticultori o evaluare obiectivă a calității vinurilor înscrise în concurs.

„România are o tradiţie incontestabilă în producţia de vinuri de calitate, tradiţie care a atras, de-a lungul vremii, mulţi investitori sau pasionaţi ai vinului să testeze calitatea solului, a climei şi a strugurilor de pe la noi,” a spus Georgel Costache, Preşedintele Juriului şi al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România. „Prin intermediul acestei competiţii, care a ajuns deja la a cincea ediţie, încercăm, alături de BASF, să descoperim cele mai bune vinuri „de nişă” şi să-i inspirăm pe micii viticultori să-şi dezvolte şi să-şi rafineze creaţiile şi să le aducă unui număr tot mai mare de consumatori.”

Pentru faza națională (6 mai, Poiana Brașov), cele 27 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze), conform criteriilor prevazute în Regulamentul concursului. La final, fiecare câștigător al categoriei  va primi unul din cele trei premii, constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare de 28 300 lei (TVA inclus).

Comisia de jurizare utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV), norme folosite la toate concursurile internaționale de vinuri, fapt care permite concursului să dea o imagine foarte bună participanţilor cu privire la calitatea produselor lor şi potenţialul de atractivitate pe pieţe mai mari. Toate înscrierile sunt gratuiteşi toate probele înscrise sunt evaluate de experţii degustători, membri ai juriului.

Sistemul de punctaj folosit de OIVV este de până la 100 de puncte. Fiecare probă de vin este evaluată de toți membrii juriului. Nota maximă, respectiv nota minimă sunt eliminate, după care se face media aritmetică a notelor rămase. Rezultatul îl reprezintă nota finală pe care o primește fiecare probă de vin.

„Credem foarte mult în potenţialul viticol al României şi în contribuţia pe care o pot avea produsele noastre pentru a asigura cultivatorilor de viţă de vie recolte stabile, bogate şi de calitate,” explică Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România. „Prin intermediul competiţiei noastre anuale, permitem viticultorilor să-şi evalueze şi să-şi compare creaţiile viticole cu cele ale producătorilor de nişă din toată ţara şi să estimeze potenţialul lor de piaţă, totul gratuit. Concursul este un bun şi relevant punct de pornire către înscrierile în competiţiile internaţionale, care pot duce faima vinurilor româneşti peste hotare.”

Câştigătorii de anul trecut au fost, la categoriile alb, rosé, respectiv roşu: Sauvignon Blanc sec, din 2018, produs de Valea Ascunsă, merlot de Dobrogea din 2018, de la Crama Hamangia şi Cabernet Sauvignon de 2016, de la Moşia Galicea Mare.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions division

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2018, divizia noastră a generat vânzări de 6,2 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

VINVEST 2019: Degustări speciale - vinuri vechi de 60 de ani, vinuri produse la Muntele Athos, vinuri produse ecologic

Cea de-a XVI-a ediție a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST s-a încheiat la Timișoara duminică, 21 aprilie, iar pe perioada celor trei zile de Salon producătorii de vin au oferit spre degustare peste 250 de sortimente, provenind din România, Serbia, Grecia sau Italia. Soiurilor românești și internaționale deja consacrate li s-au alăturat vinuri cu o încărcătură deosebită, produse în zona Muntelui Athos, toate reușind să cucerească gusturile celor 2870 de vizitatori ce au vizitat centrul expozițional al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Timiș.

Ediția din acest an a adus - pe lângă vinuri autohtone - vinuri biologice, vinuri spumante ce conțin particule de aur, sau vinuri vechi de mai bine de 6 decenii. Un punct special a fost dat de prezența unor vinuri produse la Muntele Athos, de călugărul Epifanios, de la chilia Mylopotamos, situată în apropiere Mănăstirii Marea Lavră, iar pentru prima dată la un eveniment de acest gen a fost adusă și cartea scrisă de monah - "Arta culinară a Sfântului Munte". Volumul s-a bucurat de un succes fulminant în rândul timișorenilor, toate exemplarele fiind vândute în prima zi de eveniment.

În premieră la un Salon din România a fost adus și degustat vinul spumant Imperator 24K – un vin spumant italienesc obținut prin metoda clasica și cu o compoziție în care se regăsesc particule de aur de 24 de karate. Băutura exclusivistă este produsă într-o serie limitată la una dintre cele mai cunoscute vinării din regiunea Francioacorta, Italia. În ceea ce privește lansările de noi produse, COTNARI a adus pentru prima dată spre degustare gamele de spumante și petiante, iar crama Thesaurus Wines a lansat vinurile Riesling Italian (2018) și Sauvignon Blanc Single Vineyard (2018).

Vinurile biologice au fost de asemenea de mare interes, reprezentate de crama Lacrimi de Lună, dar și de sortimente italienești distribuite în România de firma Ovest Food&Beverage.

Componenta educațională VINVEST a adus o degustare deosebită, de vinuri vechi provenind din anii 1958, 1965 sau 1995, susținută de prof.univ.dr. Ioan Nămoloșanu și dublată de simpozionul “Vinul și Sănătatea”, susținut de prof.univ.dr. Arina Antoce.

În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XIV-a Din cele 100 de probe înscrise de cei 24 de producători au primit marea medalie de aur următoarele:

  1. Categoria Vinuri Albe: Crama Gabai, cu soiul Sauvignon Blanc, din anul 2018.
  2. Categoria Vinuri Rozé: Crama Hamangia Ataman, cu soiul Cabernet Sauvignon, din anul 2018.
  3. Categoria Vinuri Roșii: Crama Lacerta, cu soiul Merlot, din anul 2015.
  4. Categoria Distilate: VINCON Romania, cu vinars Miorița, 25 de ani.

Conform regulamentului Organizației Internaționale a Viei și Vinului, la 100 de probe se pot acorda 30% medalii, adică un maximum de 30 de medalii. Pe lângă cele 4 mari medalii de aur, au fost acordate 17 medalii de aur și 9 medalii de argint, astfel:

  1. Categoria Vinuri Albe: 6 medalii de aur, 4 medalii de argint
  2. Categoria Vinuri Rosé: 2 medalii de aur, 3 medalii de argint
  3. Categoria Vinuri Roșii: 7 medalii de aur, o medalie de argint.
  4. Categoria Distilate: o medalie de aur.
  5. Categoria Vinuri Efervescente: o medalie de aur, o medalie de argint.

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, președintele comisiei fiind doamna Arina ANTOCE, prof.dr. expert O.I.V. (Organizația Internațională a Viei și Vinului).  

Ediția de anul acesta a VINVEST s-a bucurat și de prezența unor invitați de marcă din rândul autorităților naționale și locale, dar și de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged, cu toții completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XVI-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovarea a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Arsenal Park. În rândul producătorilor de vin, partener național a fost Crama Hermeziu, iar partener principal a fost COTNARI.

Rezultate Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice, ediția a XIV-a - VINVEST

Cea de-a doua zi a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST 2019 a debutat la Centrul Regional de Afaceri din Timișoara cu decernarea premiilor acordate celor mai bune vinuri, câștigătoare ale Concursului Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice, ediția a XIV-a. Din cele 100 de probe înscrise de cei 24 de producători au primit marea medalie de aur următoarele:

  • Categoria Vinuri Albe: Crama Gabai, cu soiul Sauvignon Blanc, din anul 2018
  • Categoria Vinuri Rozé: Crama Hamangia Ataman, cu soiul Cabernet Sauvignon, din anul 2018
  • Categoria Vinuri Roșii: Crama Lacerta, cu soiul  Merlot, din anul 2015
  • Categoria Distilate: VINCON Romania, cu vinars Miorița, 25 de ani.

Pentru detalii click aici (pdf)

Vin de pe vremea romanilor

Unul dintre cele mai rare artefacte ale istoriei descoperite de arheologi este o sticlă de vin, numită Speyer, care datează de pe vremea romanilor, mai exact din anul 325 e.n. Sticla cu mânere în formă de delfin este acoperită cu ceară, iar o treime din conţinutul ei este ulei de măsline folosit în acele timpuri pentru a preveni oxidarea vinurilor. Acest artefact preţios a fost descoperit în anul 1867 în mormântul unui nobil roman, despre care se crede că era un conducător de rang înalt în Legiunea Romană, în Renania-Palatinat, un land din sud-vestul Germaniei.

Înhumarea alături de obiecte de valoare şi sticle de vin era un obicei străvechi al romanilor care reflecta credinţa în viaţa de apoi. În credinţa romană, acestea putea fi folosite în viaţa de după moarte. Se crede că sticla a fost realizată la începutul tradiţiei producţiei şi consumului de vin iniţiată de grecii antici. Mai târziu, această tradiţie a fost preluată de romanii antici, care, după modelul zeului grec al agriculturii, fertilităţii şi vinului, Dionisis, şi-au creat propriul zeu al vinului numit Bachus.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un chimist a analizat sticla, dar fără a o desface şi, în pofida faptului că mulţi oameni de ştiinţă au sperat că vor obţine permisiunea de a desface sticla, acest lucru nu s-a întâmplat până acum. De cealaltă parte a baricadei se află oameni de ştiinţă şi microbiologi care sunt de părere că sticla de vin nu ar trebuie deschisă pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu lichidul la interacţiunea cu aerul. Astăzi sticla de vin de pe vremea romanilor este expusă la Muzeul de Istorie din Palatinat, Germania.

(L.Z.)

  • Publicat în Magazin

Vinurile de ieri și de azi ale Cramei Hermeziu

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. Este povestea moșiei dinastiei Negruzzi și, totodată,  este vibrația vinului de acum 200 de ani. Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, fiind o afacere de familie susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmie mai departe istoria locurilor de unde provin.

Vin din soiuri autohtone și internaționale

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din anul 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Busuioacă de Bohotin, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Fetească Neagră sau Muscat Ottonel sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală, ne spune omul din spatele cortinei, Vasile Lungu: „Am creat 28 de tipuri de vin liniștit și patru tipuri de spumant. Vinurile sunt împărțite în mai multe game, astfel încât să poată fi identificate. Soiurile românești sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală, fiind soiuri autohtone, pe care le-am ales astfel încât să nu ne suprapunem cu sortimentul de la Cotnari sau cu cel specific zonei Vrancea. Din soiurile internaționale avem gama Hermeziu. Gama «C’est Soir» este o gamă de elită. Am ales o denumire care să provoace multă curiozitate. Acestea sunt vinuri rosé, obținute din struguri roșii. Cabernet Sauvignon vinificat rosé, Fetească Neagră vinificat rosé și Busuioaca de Bohotin din județ, specifică județului Iași și Vaslui, în două variante sec și demidulce. N-am optat pentru varianta dulce din perioada comunistă pentru că era prea mult prelucrat. Și atunci, având posibilitatea de a obține vinuri cu aciditate naturală, noi am hotărât să facem vinuri seci, demiseci și demidulci.“ 

Gama Hermeziu are numai soiuri internaționale: Muscat Ottonel, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Standard și Riesling de Rhin: „Din vinurile pe care le avem, am început de anul trecut să obținem două spumante, realizate din bază de spumant Chardonnay; am obținut un sec, cu un rest de zahăr de 17 grade accesibil pentru doamne și pentru domni, dar și un blue natur cu 0,33 grame zahăr/per litru, un aperitiv care se pretează la prosciutto crudo, icre ș.a. Pentru tineri am creat un spumant, noi îl numim Frizzante, care se îmbuteliază la 2,5-3 bari.“

Vinuri HoReCa

Vasile Lungu nu a putut să nu se inspire din opera lui Negruzzi. Astfel, la cramă se găsește în acest moment și gama „Păcatele Tinereții“, vinuri HoReCa care se găsesc pe „raftul greu“ din majoritatea pensiunilor și restaurantelor din partea de nord a Moldovei, de la Suceava, Botoșani până la Vaslui și Bacău: „În cadrul acestei game avem îmbuteliate majoritatea vinurilor cu destinație retail deoarece vindem și vinuri HoReCa. În gama „Scrisori“ avem numai cupaje realizate din soiurile noastre, în diferite proporții, respectiv cinci tipuri de cupaje: un cupaj Sauvignon Blanc cu Chardonnay, precum și Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel. În același timp avem un vin rosé obținut din Cabernet Sauvignion rosé, Fetească Neagră rosé și Busuioacă de Bohotin, iar un alt cupaj este din Sauvignon Blanc și Riesling de Rhin. Suntem producători noi pe piață, dar am venit galopant și cu vinuri bune pentru a trezi interesul consumatorilor deoarece în zonă au dispărut câteva branduri. Din aceste motive am considerat că este un loc liber și pentru noi, unde se pot face vinuri și se pot promova. Mi s-a spus că afacerea nu va fi a mea, că nu voi culege roadele, dar cu siguranță copiii sau nepoții mei o vor face; penetrarea în piață este dificilă, iar cea mai bună promovare este de la om la om.“

Crama Hermeziu produce în jur de 1.200.000 de litri/an, dintre care 500.000 litri/an se îmbuteliază la sticlă și Bag-in-box. Printre altele, vinurile îmbuteliate au ieșit timid în Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, mai mult pentru testare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Igienizarea și sterilizarea butoaielor de lemn

Pentru că a venit din nou toamna, perioada în care se culeg recoltele, inclusiv strugurii din podgorii, venim în atenția dvs. cu câteva sfaturi practice legate de igienizarea și sterilizarea butoaielor din lemn. Recomandările următoare aparțin unui viticultor din Urechești – Vrancea, Aurelian Lupu.

„Pregătirea butoaielor din stejar pentru vinul din recolta 2018 presupune o igienizare și sterilizare realizate cu atenție. Eu realizez igienizarea prin opărirea butoaielor cu leșie de sodă de rufe. Peste soda de rufe adaug apă fierbinte și agit butoaiele astfel încât leșia să acopere tot interiorul. Apoi las butoaiele pe fiecare parte laterală cca 10-15 min. După ce mă asigur că tot interiorul butoiului a intrat în contact cu apa cu sodă, scurg leșia (fără să o recuperez) și realizez două sau trei clătiri. Dacă se impune clătesc butoiul de mai multe ori cu multă apă rece. Este important ca la final să nu se mai simtă niciun miros de săpun, dat de soda de rufe. Butoaiele astfel spălate le pun la locul lor cu vrana în jos ca să se scurgă toată apa.

A doua zi le pun în poziție normală și le sterilizez cu fitile de sulf, pe care le pun în arzătoare realizate în atelierul familiei. Fitilele cu sulf se folosesc exclusiv pentru vasele din material lemnos și au rolul de a steriliza lemnul. Este de menționat că fumul degajat nu ajută la conservarea vinului. În momentul introducerii arzătorului în butoi, este recomandat ca acesta să fie lăsat cât mai aproape de fundul butoiului, astfel încât prin ardere să se consume tot oxigenul din butoi. În cazul în care fitilul se stinge imediat fără să ardă înseamnă că butoiul nu a fost bine igienizat. În cazul acesta, ori se mai igienizează o dată, mai ales dacă butoiul prezintă un miros neplăcut, ori trebuie clătit bine cu apă pentru că este posibil ca acesta să prezinte vapori de leșie.“

(L.Z.)

  • Publicat în Social

VIN LA EXPO! IUBESC VINUL ROMÂNESC - Salonul VINTEST București, ediția a VIII-a

VINVEST și Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București vă invită la Salonul de Vinuri VINTEST: VIN LA EXPO!, ce va avea loc în perioada 7-9 decembrie 2018, la Sala Expozițională a universității mai sus menționate, sub profunda însemnătate a Centenarului Marii Uniri. Printr-o expoziție inedită, anul acesta toate regiunile viti-vinicole ale țării ”își vor da mână cu mână” și vor realiza o Unire simbolică a vinurilor de marcă aparținând producătorilor români.

Aflat deja la cea de-a VIII-a ediție, VINTEST este mai ales îndrăgit pentru campania ”IUBESC VINUL ROMÂNESC” demarată în urmă cu 5 ani. Acum, în anul de grație 2018, demersul de promovare a soiurilor românești atinge cel mai sensibil punct și provoacă reprezentanții cramelor să își personalizeze produsele favorite din portofoliu, astfel încât împreună să scriem povestea ”100 de vinuri pentru 100 de ani”.

Pe parcursul celor trei zile, VINTEST va găzdui prezentări de noi produse, dezbateri tematice, degustări de vinuri, tombole pentru participanți, și se va bucura de prezența unor specialiști titrați din domeniul oenologic, din mediul academic, precum și din rândul jurnaliștilor și bloggerilor de profil. De asemenea, acțiunile premergătoare evenimentului vor urmări – printr-o serie de dezbateri și simpozioane- o analiză a evoluției pieței vinului în ultimii 100 de ani, raportată la consum și profilul consumatorului.

O altfel de viticultură aduce medalii de aur în România

Domeniul Bogdan este, deocamdată, un nume care nu spune prea multe publicului larg. Dar, pe de altă parte, acest nume reprezintă o promisiune pe piața mondială a vinului, o șansă de a proba încă o dată potențialul viilor dobrogene.

Într-un an, medalii cât în șapte!

Primele sticle cu vin îmbuteliate de Domeniul Bogdan au apărut pe piață anul trecut. Și tot de atunci a început să plouă, la propriu, cu medalii obținute la concursurile internaționale de prestigiu. „La Millesime BIO am luat aur pentru Roze Cabernet Sauvignon 2017 și argint pentru Muscat Ottonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017. La Chardonnay du Monde 2018, a doua competiție din acest an, Franța a acordat medalia de argint vinului nostru Domeniul Bogdan Chardonnay 2017, în timp ce la Premiile Internaționale Decanter 2018 Anglia a onorat Domeniul Bogdan Fetească Neagră 2016 cu medalia de bronz. Ultimele două distincții, de argint, au venit după Concursul Mondial de la Bruxelles 2018, vinurile medaliate fiind Chardonnay 2017 și Riesling 2017“, a povestit dna Ivona Dobre, directorul general al Domeniului Bogdan.

Ce înseamnă aceste medalii? Să spunem doar că Millesime BIO este cea mai importantă competiție de vinuri bio din lume, lansată în 1993 de către asociația interprofesională Sudvinbio. Se organizează la începutul anului, iar la ediția 2018 au fost înscrise în competiție 1.416 vinuri. La Chardonnay du Monde 2018, concurs internațional organizat în luna martie, în Franța, s-au înscris 679 de eșantioane de vin din 39 de țări. Vinurile au fost jurizate de 300 de experți independenți. Decanter World Wine Awards este o competiție internațională de vinuri organizată de 15 ani în Marea Britanie și este recunoscută pentru procesul riguros de jurizare. La ediția din 2018 s-au înscris peste 16.900 de vinuri, produse de companii de pe toate cele cinci continente. Juriul a fost format din 275 de experți internaționali. În sfârșit, la Concursul Mondial de la Bruxelles, a cărui ediție din 2018 a fost organizată în luna mai în China, la Beijing au fost înscrise 9.180 de vinuri din peste 49 de țări.

Viticultura biodinamică, o filozofie nouă

„Unul dintre secretele acestor reușite îl constituie modul în care obținem strugurii. Noi practicăm o viticultură biodinamică. Suntem probabil singurii din România care folosesc acest sistem“, a explicat dl. Bogdan Mihalcea, fondatorul companiei. Pe cele 154 de hectare ale Domeniului Bogdan, aflate în zona comunei Peștera, în inima podgoriei Murfatlar, via se cultivă după alte reguli decât cele utilizate în marea majoritate a podgoriilor. În primul rând nu se folosesc niciun fel de substanțe de sinteză, nici ca îngrășăminte, nici pentru protecția plantelor sau combaterea dăunătorilor. Sunt utilizate doar substanțe naturale precum piatra vânătă de carieră sau preparatele din plante, în cantități homeopatice.

Pentru îndepărtarea dăunătorilor, între rândurile de vie sunt intercalate culturi de plante aromatice. Culturile tradiționale, care se fac și ele în vie, sunt rotite cu strictețe.

Dar conceptul de viticultură biodinamică nu se mărginește doar la atât. Fazele Lunii sunt avute în vedere atunci când se execută lucrări în vie. „Luna creează mareele. Deci, în mod cert influențează și circulația sevei în plantă, fie ridicând-o spre extremități, fie, dimpotrivă, coborând-o spre rădăcină. De aceea considerăm foarte important să ținem cont de aceste aspecte. De asemenea, între spalieri nu avem sârmă. O cantitate atât de mare de metal este influențată de magnetismul terestru și intră în contact imediat cu planta. De aceea am preferat benzi de plastic“, a mai dezvăluit dl Mihalcea câteva dintre secretele Domeniului Bogdan.

medalii viticultura 1

Și fermentarea mustului are o altă filozofie!

Povestea a început în anul 2011, când a început plantarea viei. Investiția a fost de peste șapte milioane de euro. Acum, pe cele 154 de hectare ale Domeniului Bogdan se obțin struguri din soiurile Fetească Neagră,  Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel și Riesling.

„2017 este primul an în care am putut beneficia și de strugurii noștri și de crama noastră, astfel că nu întâmplător această recoltă a dus la rezultatele excelente pe care le-am obținut. Este prima noastră participare la competițiile internaționale de vinuri bio din lume și am fost singurii producători români înscriși în astfel de competiții, astfel că medaliile obținute înseamnă enorm pentru noi ca echipă, ca brand, ca țară“, a mai spus Bogdan Mihalcea.

Dar viticultura biodinamică nu înseamnă numai o anumită filozofie de cultivare a viei, ci și un alt mod de preparare a mustului. „Între vinul organic și vinul biodinamic există o diferență majoră care se referă la transformarea mustului în vin, sub influența microorganismelor, mai precis a drojdiilor. În cazul vinului orga­nic, introducerea de drojdii selecționate, certificate biologic și nemodificate genetic, dă o direcție clară acestei transformări și garantează caracteristicile așteptate de la fiecare soi. În cazul vinului biodinamic transformarea mustului în vin se face doar în prezența populațiilor de microorganisme (sute de familii) prezente în strugurii dintr-un anumit ecosistem. Această particularitate conferă o complexitate extraordinară vinului. Însă, în același timp, producerea vinului biodinamic impune eforturi extraordinare pentru că mustul poate lua direcții multiple de transformare ireversibilă, iar singurele pârghii de control sunt temperatura, igiena și prelucrarea artizanală a vinului“, a povestit Dragoș Constantinescu, directorul cramei Domeniului Bogdan.

Fructele pasiunii

Deocamdată, compania se află de-abia la început de drum. Așa cum am spus deja, prima producție cu adevărat valorificabilă s-a obținut în 2017, când au fost îmbuteliați 300.000 de litri de vin. O mare parte din această cantitate a fost exportată în Cehia, Norvegia și Statele Unite ale Americii. Nici degustătorii marilor rețele de magazine din țară nu au rămas indiferenți la calitatea vinurilor Domeniului Bogdan, astfel încât acum este prezent și pe rafturile mai multor supermarket-uri.

„Domeniul Bogdan s-a născut din pasiune și din dorința de a bea un vin care să pună în valoare potențialul excepțional al terroir-ului dobrogean și care să redea României locul pe care îl merită pe harta vinurilor în lume“, a mai precizat Bogdan Mihalcea. „Noi dorim să oferim consumatorului în primul rând un vin bun și de calitate. Pentru aceasta invităm oamenii să bea vinul nostru. Faptul că mai este și bio, ba chiar mai mult, biodinamic, este un atu în plus!“

Alexandru GRIGORIEV

Măsuri împotriva comercializării vinurilor falsificate

Ministerul Agriculturii a inițiat acțiuni de verificare a calității și conformității tuturor vinurilor existente pe piață. În urma controalelor au fost depistate în depozitele unor distribuitori din județele Buzău, Galați și Neamț unele loturi provenite din Bulgaria, care s-au dovedit a fi falsuri.

Pentru identificarea unor eventuale  fraude, probele au fost trimise pentru efectuarea de analize izotopice, specifice identificării prezenţei apei exogene, respectiv a prezenţei alcoolului etilic de altă natură decât cel obţinut prin fermentarea naturală a strugurilor. Probele au fost analizate de către Laboratorul de Spectrometrie de Masă, Cromatografie şi Fizica Ionilor din cadrul Institutului Naţional  de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj Napoca.

Rezultatele au confirmat prezența apei exogene și a alcoolului de altă origine decât cel provenit din fermentația mustului de struguri (vin pichet) ceea ce reprezintă elementele infracțiunii de falsificare a vinurilor, conform Legii viei și vinului 164/2015.

În urma acestor neconformități depistate, s-au aplicat următoarele măsuri:

  • Retragerea de la comercializare a unei cantități de 29 174 l vin falsificat
  • Acordarea de sancțiuni contravenționale în valoare de 80 000 lei
  • Sesizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea aplicării legislației fiscale
  • Sesizarea IGPR – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în vederea efectuării  cercetărilor de specialitate.

În baza protocolului de cooperare și a Planului comun de acțiune între MADR și ANAF pentru verificarea legalității desfășurării activităților de producție și comercializare în domeniile produselor viticole, se monitorizează toate loturile de vin de masă provenite din Bulgaria.

Piața vinurilor din România este recunoscută ca o piață care oferă consumatorilor produse de foarte bună calitate și diversitate, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are obligația de a proteja acuratețea și prestigiul vinurilor românești.

Peste 300 de probe de vin analizate de către inspectorii MADR

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul structurii competente cu atribuții de control, a desfășurat controale tematice specifice produselor vitivinicole, atât în depozitele distribuitorilor, cât și la producători.

Scopul acțiunilor a fost asigurarea consumatorilor în privința autenticității și conformității vinului românesc.

În acest sens, au fost prelevate peste 300 de probe de vin atât din producția autohtonă, din toate regiunile viticole, de la majoritatea producătorilor români, cât și din comerțul intracomunitar.

În urma analizării acestora, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformități de calitate sau compoziție fizico-chimică, excepție făcând unele loturi de vin produs și îmbuteliat în Bulgaria, loturi ce au fost dovedite ca fiind neconforme și prin urmare, au fost interzise la comercializare și returnate furnizorului din țara vecină.

Rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratorului Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească asupra celor 316 eșantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol și retehnologizarea cramelor. Aceste programe au condus la creșterea continuă a calității și competitivității tuturor vinurilor românești.

Întreaga producție de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate și diversitate, iar autenticitatea și naturalețea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialiști în domeniu, dar și certificate prin distincțiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan național sau internațional.   

MADR asigură consumatorii că piața vinurilor oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic și organoleptic cerințelor impuse de lege.

Sursa: madr.ro