• 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
• Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
• Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
• Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

„Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

Răspunsuri necesare la întrebări punctuale. Este important să realizăm o punte de comunicare între fermieri și autorități, de aceea vom încerca să găsim pentru agricultori răspunsuri cu privire la subiecte care îi interesează în mod special. Vă aducem în atenție prima întrebare.

Gabriel Rădulescu, manager Domeniile Urlați: „Din partea statului am avea nevoie de mai multă implicare în promovarea la nivel internațional a brandului național de țară a vinului românesc. Aici suntem deficitari față de alte țări și aceasta este singura modalitate prin care putem să arătăm lumii ce vinuri bune se produc în România.“

Răspunsul l-am obținut din partea Oficiului Național al Viei și Produselor Viniviticole.

Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV: „Cred că se vorbește despre brandul de țară, construcția lui și a unei imagini de când au început să vină fondurile europene și de când au venit fondurile de preaderare. Este un cerc vicios, spun eu, pentru că noi producem undeva în jur de 4-5 milioane de hectolitri pe an, în funcție de recolta anuală, iar exportul este undeva la 5%. Aproape 5%. Producătorii vând foarte bine pe piața internă și atunci construcția acestui brand presupune și un interes din partea lor, dar dacă vinzi foarte bine aici este mai la îndemână. Să intri pe piața externă presupune o investiție pe termen lung, constantă, trebuie să faci promovare. Este o investiție unde roadele se văd în 5-7 ani. La ora aceasta, România nu are o imagine în exterior. ONVP este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar se autofinanțează, nu depindem de banii de la buget. În industria vinului am avut foarte puțini bani. Singurul ajutor pentru viticultori  a venit în 2020, respectiv 500 de euro pe hectar. Foarte puțin comparativ cu alte sectoare. În opinia mea, industria vinului este ca o cenușăreasă. Prin Consiliul Regiuni Viniviticole, viticultorii sunt cei care conduc această instituție, directorul general al ONVPV este președintele Consiliului și totul se face prin acordul producătorilor. Este importat de menționat acest lucru pentru că ei decid practic care sunt proiectele, în afară de certificarea vinurilor, care se vor desfășura în cadrul ONVPV. O idee pentru construcția brandului ar fi de a aduna toate bugetele existente pentru promovarea vinului. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului au fonduri alocate pentru acest lucru. Ar putea fi interesant un parteneriat cu acest minister. Instituția noastră nu poate accesa fonduri europene care au venit prin Programul Național Suport și care se derulează prin APIA. Trebuie neapărat să fie producători sau asociații de producători. Noi am încercat prin mai multe variante și nu putem accesa acele fonduri. Cred că undeva în minimum cinci ani acest brand ar putea fi construit și s-ar atinge un nivel de cca 10% la export, s-ar putea face multe lucruri, dar pentru asta este nevoie de resurse și ca atare revenim la discuția despre buget și bani.

Date statistice

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii producției de vinuri în anul 2021 față de anul 2020 cu 11,5% (+467,8 mii hl). Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, în anul 2021 comparativ cu anul precedent, cu 31,3% (+138,7 mii hl), respectiv cu 2,0% (+51,6 mii hl).

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a crescut cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul 2020. Aportul stocului inițial la formarea resurselor totale de vinuri, în anul 2021, a scăzut cu 2,4 puncte procentuale.

• Consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut datorită creșterii importului și producției
• Exportul de vinuri în anul 2021 a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent.

Laura ZMARANDA

Seceta, scumpirile și lipsa forței de muncă au afectat anul trecut producțiile agricole în toată țara. Inclusiv sectorul viticol a avut de suferit: producție de struguri scăzută, deci vin mai puțin, dar de o calitate excelentă. Pentru a afla cum a fost anul 2022 în zona Prahovei, mai cu seamă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, am stat de vorbă cu domnul Marian Ion, directorul instituției.

Reporter: Cum a fost acest an viticol în zona dumneavoastră? Ce activități ați desfășurat?

Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Pe parcursul acestui an, în centrul viticol Valea-Călugărească, condițiile ecoclimatice din perioada de vegetație a viței-de-vie s-au caracterizat prin resurse heliotermice excesive, pe fondul unui regim pluviometric deficitar. Temperaturile ridicate ale aerului și cele de la nivelul solului au determinat o scădere a higroscopicității aerului sub 55% în luna iulie pe o perioadă lungă. Precipitațiile căzute de la începutul anului viticol până la 30.07.2022 au fost de 181.6 l/m2, înregistrându-se un deficit de 220.8 l/m2. A fost al V-lea cel mai secetos an din perioada 1936-2022, după anii 1945, 1946, 1987 și 2000. În aceste condiții, rezerva de apă a solului pe adâncimea 0-100 cm a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, să fie cuprinsă între 25% din IUA şi coeficientul de ofilire. Ceea ce a accentuat gravitatea stresului hidric pentru viţa-de-vie este faptul că deficitul hidric cel mai sever s-a manifestat în adâncime, în zona de maximă răspândire a sistemului radicular al viţei-de-vie (60-100 cm). Perioada îndelungată de secetă, asociată cu un regim termic ridicat şi o higroscopicitate a aerului foarte mică, instalată în perioada de creştere intensă a lăstarilor şi a strugurilor, a determinat o reducere drastică a fotosintezei, o intensificare a respiraţiei şi transpiraţiei. În aceste condiţii, creşterea lăstarilor a fost mult redusă (cu până la 50%), s-a observt o debilitare accentuată a butucilor şi o încetare timpurie a creşterii boabelor (greutatea bobului, la majoritatea soiurilor, a fost mai mică cu 40-50%). Temperaturile ridicate și stresul hidric au determinat intrarea forţată în fenofaza de pârgă chiar şi la soiurile cu maturare târzie. Fenomenul de deshidratare (stafidire) a boabelor a început să fie evident mai ales la soiurile pentru struguri de masă.

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări pe parcursul anului?

M.I.: Cele mai mari provocări din acest an au fost cele legate de: creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în plantațiile viticole, câmpurile experimentale, colecția ampelografică, plantațiile mamă bază și școala de vițe pentru a reduce numărul de lucrări manuale și, implicit, a compensa lipsa forței de muncă. Apoi, intensificarea acțiunilor pentru înființarea de noi plantații viticole, plantații mamă bază și certificate. Față de anii anteriori, am reușit să efectuăm mecanizat și lucrările de erbicidat pe rând și prelucrarea solului pe rând cu freza cu palpator sau cu șasiul frontal cu discuri. În școala de vițe am folosit mașina de întins folie și furtun de picurare pe biloane. Având în vedere că majoritatea plantațiilor au o vechime mai mare de 35 ani, cu număr mare de goluri care nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic, am început o campanie mai amplă de defrișare a acestor suprafețe în vederea pregătirii terenului și înființării de plantații noi din soiuri și clone realizate de unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol prin programul de restructurare/reconversie. Anul acesta am defrișat 8 ha și am înființat sistemul de susținere la plantația de 3.21 ha, înființată în campania 2020- 2021, cu soiurile Fetească Neagră și Merlot.

Rep.: Ce producții ați obținut?

M.I.: Producțiile obținute au fost în medie cu 41% mai mici comparativ cu cele de anul trecut. Acestea au oscilat între 2.5 t/ha la soiul Merlot (soi foarte sensibil la secetă) amplasat pe terase, și 7 t/ha la soiul Fetească Regală. Comparativ cu anul 2021, au fost înregistrate scăderi de producție de 60% la soiul Tămâioasă Românească, 58% la soiurile Fetească Albă și Chardonnay, 48% la soiul Merlot, 42% la soiul Burgund Mare, 12% la soiul Cabernet Sauvignon. În privința strugurilor de masă, în condițiile de secetă excesivă, soiul Victoria, care deține o suprafață de 2.5 ha, a avut o producție estimată de 4 t/ha. Trebuie să menționez că, în condițiile de secetă accentuată din acest an, producția a fost influențată în mod evident de amplasamentul plantației, același soi înregistrând producții total diferite, mai mari în plantațiile amplasate pe șes sau la baza pantei ( 25%, comparativ cu anul trecut) și mult mai mici pe terase sau pe terenurile în pantă ( 60%, comparativ cu anul trecut).

Rep.: Care au fost cele mai productive soiuri de struguri de vin, dar de masă?

M.I.: Cel mai productiv soi pentru struguri de vin a fost Feteasca Regală, a cărei producție a fost de 7 t/ha. Din observațiile efectuate în colecția ampelografica a institutului, unde avem circa 458 soiuri de masă, o comportare bună au avut-o soiurile vechi românești: Țâța vaci albă și neagră, Coarna neagră și albă, precum și soiul Roz românesc, creat de institutul nostru, unde producția evaluată a fost de 7 t/ha, în condiții de neirigat. Ne propunem să reintroducem acest soi la testare în vederea reînscrierii în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.

Rep.: Ați avut cu cine să lucrați, ați găsit zilieri? Care au fost costurile din acest an?

M.I.: În anul 2022 ne-am confruntat cu probleme mari în asigurarea forței de muncă pentru efectuarea lucrărilor manuale în plantațiile viticole. Cauzele sunt multiple: plecarea în străinătate a celor mai tineri, unde câștigul net este mai mare, cererea de forță de muncă zilieră a fost mult mai mare decât oferta și, în aceste condiții, a crescut foarte mult valoarea unei zile de muncă/om. A mai contat și migrarea personalului către societăți comerciale sau producători particulari care pot oferi mai multe facilitați.

Rep.: Cum a fost influențată activitatea institutului de creșterea prețurilor la energie, combustibil și inputuri?

M.I.: Activitatea institutului a fost influențată negativ de creșterea prețurilor, în special la combustibil (motorină) cu 47%, dar și la gaze și energie electrică. În aceste condiții, costul de producție al vinului este unul destul de mare și va afecta volumul vânzărilor. Am găsit unele soluții de atenuare a creșterii costurilor prin reducerea numărului de tratamente fitosanitare de la 7-8 în anul precedent, la 5-6 în anul acesta, dar am și optat pentru procesarea strugurilor pentru circa 15 firme sau producători particulari din zona noastră, cu reținerea unei cantități de vin.

Rep.: Ce cantitate de vin ați produs în această toamnă?

M.I.: Am produs 63.000 litri vin, din care 27.800 litri vin alb din soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon și Tămâioasă Românească și 35.200 litri vin roșu din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund mare.

Rep.: Ce cantitate de vin ați comercializat în acest an?

M.I.: Până la sfârșitul lunii noiembrie am comercializat 73.947 l vin vrac, îmbuteliat la PET sau la Bag in box, 6.021 sticle vin cu DOC, dintre care 4.416 sticle cu vin roșu, 1.846 sticle cu vin de colecție, 2.471 litri rachiu de drojdie. Volumul vânzărilor din acest an a scăzut cu 12,7 %, comparativ cu anul 2021, dar este cu 7% mai mare comparativ cu anii 2019 și 2020.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru noul an?

M.I.: Pentru anul 2023 ne propunem mai multe lucruri. Mai întâi, perfecționarea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol, finanțat prin subvenții de la buget, având ca scop realizarea și aplicarea unei strategii de producere a materialului săditor viticol în contextul intensificării bolilor virotice cu transmitere sistemică și apariției unor boli noi. Apoi, implementarea unor verigi tehnologice îmbunătățite de testarea virusologică la vița-de-vie, finanțată prin subvenții de la buget, având ca scop perfecționarea unor verigi tehnologice de testare virusologică la vița de vie, bazate pe utilizarea de markeri moleculari specifici; metode rapide de selecție a genotipurilor de viță-de-vie pentru utilizarea lor în programele de ameliorare. Vrem să desfășurăm cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra compoziției strugurilor, musturilor și vinurilor, precum și elaborarea unor strategii de adaptare la aceste schimbări, finanțate prin subvenții de la buget, având ca scop elaborarea și implementarea unor soluții tehnologice de procesare a strugurilor și de vinificare, care să conducă la atenuarea sau contracararea modificărilor în compoziția strugurilor, cu impact negativ asupra calității vinurilor. De asemenea, pregătim propuneri de proiecte pentru potențialele competiții ce vor fi derulate în cadrul Programului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), Planului sectorial al MADR pentru perioada 2023-2027, Programe internaționale (Horizon Europe etc.) având ca tematică: conservarea și valorificarea germoplasmei viticole, zonarea soiurilor pentru struguri de masă, elaborarea unor soluții tehnologice de optimizare a compoziției biochimice a strugurilor în raport cu tipicitatea soiului, vinificarea și calitatea vinurilor în condițiile schimbărilor climatice.

Larissa DINU

România se numără printre cei mai mari producători de vin din Europa, fiind clasată pe locul 13 la nivel mondial. Gault & Millau, în urma unui sondaj, a ales printre multitudinile de vinuri de la noi țară și a făcut un clasament cu vinurile de top.

Gault & Millau este în lumea gastronomică o etichetă similară numelui Michelin. Compania lansează ghiduri atât pentru restaurante, dar şi pentru vinuri, ciocolată sau rom, în funcție de specificul pieței pe care activează. În România, grupul a lansat ediția a celor mai importante restaurante, precum și un ghid al vinurilor românești.

TOP 10

Smerenie 2016

Vinul Smerenie se deschide în umbra vișinelor supracoapte, notelor vanilate, de scorțișoară și în urmele vegetale de cafea și cacao. Papilele gustative sunt încântate de aromele de fructe negre, condimente și prune uscate. Crama Oprișor se află în comuna Oprișor, județul Mehedinți.

Fetească Neagră – Cuvee Guy de Poix 2015 – SERVE

Feteasca neagră este soiul din care a fost realizat acest vin. Are un miros complex de fructe negre foarte bine coapte, prună ușor afumată și afină. De asemenea, mirosul amintește și de piperul negru, vanilie și stafide. Temperatura la care ar trebui servit acest vin este cuprinsă între 16 și 17 grade Celsius. Potențialul de învechire a vinului este de minimum 12 ani, el fiind un vin apreciat pentru caracteristicile sale extrem de interesante. Podgoria Dealu Mare se situează pe paralela 45°, la fel ca Bordeaux și Toscana, motiv pentru care soiurile roșii se simt foarte bine în această zonă.

Via Marchizului – Negru de Drăgășani

Negrul de Drăgășani din Dealu Mare dă naștere unor vinuri rubinii, cu tente violacee. Vinul se remarcă prin arome de smochine, ciocolată amăruie și vanilie. Viziunea enologului este de a crea un vin rotund cu taninuri pronunțate, dar elegante și un postgust lung, care să ateste calitatea vinului.

Cvartet 2016 – 7arts

7 Arts Cvartet este un vin multisoi din zona Dealurile Olteniei, având DOC Banu Mărăcine. În acest vin au fost asamblate patru vinuri monovarietale, după cum urmează: 40% Cabernet Sauvignon, 30% Merlot, 20% Fetească Neagră și 10% Syrah. Cvartet a fost baricat o lună în butoaie de stejar românesc înainte de îmbuteliere. În mirosul vinului întâlnim note de fructe de pădure, în special coacăze negre. La gust, prune, condimente și coacăze negre.

Casa Isărescu Rezerva 2014

Casa Isărescu este una dintre cramele cunoscute ale podgoriei Drăgășani. Aroma vinului îmbină fructele de pădure, prunele afumate, coacăze negre și ciocolată într-o armonie perfectă, iar mirosul te duce cu gândul la esențe de vanilie, stejar ars și prune afumate. Acesta este învechit în vase de stejar timp de 18 luni.

Bauer Merlot 2016

Bauer Merlot este un vin roșu sec dintr-un soi de struguri de pe meleagurile noastre. Procesul de producție începe prin culegerea manuală a boabelor de struguri, folosind metode repetate și selectarea celor mai bune dintre ele. Procesul de fermentație se realizează asupra întregului bob de strugure, întocmai pentru a sigila savoarea. După fermentația din butoaiele de inox, licoarea este trasă în butoaie mici de stejar, unde rămâne timp de 12 luni, până la îmbuteliere. Rezultatul este o aromă complexă cu tonuri de tanin și fructe uscate. Crama Oliver Bauer se găsește în Drăgășani, județul Vâlcea.

Origini Shiraz 2015

Vinul are o culoare rubiniu închis. Gustul este intens și se deschide în note puternice de cireșe negre, mure zemoase și ciocolată. Perioada lungă petrecută în butoiul de stejar a oferit vinului mai multă complexitate. Crama Budurească se află în inima podgoriei Dealu Mare.

Premium Fume 2017

Galben pai, cu nas de fructe exotice și note de stejar, care încântă simțurile. Gust proaspăt și complex, de vanilie și gutuie coaptă. Pe palatin se simte delicat și plăcut la nivel de aciditate, iar postgustul este fin și consistent. Fiind un cupaj între Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Gris, acestui vin i s-a acordat foarte multă atenție în vederea obținerii echilibrului perfect. Fume-ul a devenit unul dintre cele mai apreciate vinuri ale Cramei Budureasca.

Diamant 2016

Vinul este o combinație dintre soiuri autohtone Fetească Albă și Fetească Regală. Este bogat în arome de fructe (pere și mere), amestecat cu o ușoară aromă de vanilie și fructe exotice (pepene galben și ananas). Crama Villa Vinea este situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni.

Anima Chardonnay 2017

Anima Chardonnay este un vin intens, cremos, cu arome de fructe tropicale, pepene galben și pere coapte bine, integrate de note lemnoase și vanilice. Este corpolent și catifelat, cu aciditate bine echilibrată. Crama Domeniile Săhăteni se află în comuna Săhăteni, județul Buzău.

Liliana POSTICA

Am vizitat de curând una dintre regiunile viticole importante din țara noastră. A fost prima mea incursiune în această lume boemă a podgoriilor. Un aer nobil plutește peste dealurile de acolo, iar peisajele sunt încântătoare. Unele dintre cramele de aici poartă amprenta timpului, altele sunt desprinse din contemporaneitate, dar toate la un loc creează identitatea podgoriei Dealu Mare. Regiunea de aici are un potențial de dezvoltare extraordinar în mai multe direcții. Despre asta am vorbit cu reprezentanții Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare.

O podgorie mare cu 40 de crame

Înființată în 2002, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare este o asociație a cramelor din regiunea Dealu Mare, dar care până în 2020 nu a avut acțiuni comune în domeniul enoturismului. În momentul de față, cei aproape 20 de membri sunt interesați să promoveze zona, să creeze o reglementare mai strânsă pentru Feteasca Neagră produsă în Dealu Mare, după modelul italian al DOCG-ului, și să se prezinte în fața iubitorilor de vin ca un loc de unde aceștia se pot informa despre vin și pot avea diverse experiențe. A treia ediție a evenimentului Evadare în Dealu Mare a avut loc pe 22-23 octombrie și s-a desfășurat pe 5 trasee care au inclus 15 crame, 4 dintre acestea în premieră la acest eveniment. Pandemia a fost catalizatorul care a dus la dezvoltarea turismului viticol deoarece oamenii își doreau foarte mult să iasă, să viziteze, dar acest lucru nu mai era posibil în străinătate, astfel încât s-au reorientat spre atracții locale, descoperind și cramele. În România sunt 8 regiuni viticole principale, cu nenumărate podgorii. Avem Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei și Munteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și Nisipurile din sudul țării.

Dealu Mare este o podgorie foarte apreciată care concentrează aproximativ 40 de crame și unde ne putem aștepta și la apariția unora noi în anii viitori. Doar o parte sunt membri ai Asociației, dar avem o bună relație cu toți.

Colegialitatea a luat locul rivalității economice

„Prin evenimentul Evadare în Dealu Mare ne dorim să oferim celor care iubesc vinul și ocazia de a descoperi destinații mai neconvenționale, de a se familiariza cu procesul de producție a vinului de calitate și de a cunoaște mai bine produsele cramelor participante chiar de la cei care le fac. Astfel ne bazăm pe trei atuuri, respectiv proximitate, suntem la doar o oră de București, diversitate, pe fiecare traseu avem atât crame mici, cât și crame mari, crame vechi, dar și noi, precum și calitate. Anul acesta am avut cel mai mare număr de crame participante de până acum. Au fost 15 crame împărțite pe 5 trasee astfel: traseul 1 – Domeniul Aristiței, Dagon, Davino; traseul 2 – Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry); traseul 3 – Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery; traseul 4 – Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry); traseul 5 – Budureasca, Stațiunea de Cercetare Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu.

Implicarea fiecărei crame începe din momentul în care a răspuns provocării de a participa la acest eveniment. În primul rând promovează evenimentul alături de colegii de traseu. Această colegialitate care a luat locul rivalității economice este primul element care ne diferențiază de alte zone viticole. Apoi, în zilele Evadării fiecare cramă se pregătește cum se cuvine de oaspeți. Oferă un tur al cramei, organizează o degustare de 4-5 vinuri, printre care și vinuri premiate sau ediții limitate, răspund la întrebările vizitatorilor, le arată locuri inedite din cramă sau le oferă posibilitatea de a merge în vie.“

În fiecare an numărul participanților a fost în creștere

Podgoria Dealul Mare se află în apropierea unor destinații turistice precum Conacul Bellu, în est sunt Vulcanii Noroioși, Conacul Monteoru și salina Sărata-Monteoru. În zonă sunt facilități de cazare, unele chiar la crame (Apogeum, Gramofon, Conacul dintre vii, Casa Timiș, Ferma Dacilor), alte câteva pensiuni sunt marcate pe harta site-ului asociației Dealu Mare (www.dealu-mare.ro) și au fost construite restaurante (Casa Timiș, Ferma Dacilor, Cantina Menzil). Există însă mult potențial în podgoria Dealu Mare, spun reprezentanții asociației, și investitorii s-ar putea gândi să deschidă noi astfel de facilități în zonă.

În ceea ce privește numărul de participanți la evenimentul Dealu Mare acesta a fost în creștere în fiecare an. „Dacă în primul an am avut peste 300, anul trecut peste 500, anul acesta ne putem gândi la peste 700 de participanți, însă trebuie să ținem cont că nu mai suntem în perioada concediilor, cum a fost la primele ediții.“

În ultima sâmbătă din fiecare lună, în podgoria Dealu mare se organizează Sâmbăta sticlelor deschise, un eveniment la care cramele participă prin rotație, oferind posibilitatea de vizitare fără a impune un număr minim de participanți.

Laura ZMARANDA

Septembrie este o lună plină în industria vinului odată ce lucrătorii intră în vie pentru culesul strugurilor. La Domeniile Ostrov există o tradiție ca începutul culesului să fie marcat de o petrecere câmpenească direct în vie, cu invitați de seamă.

Meniul de la Ostrov gândit de Chef Cătălin Scărlătescu și somelierul Daniel Zottu

La debutul campaniei 2022-2023, în podgoria Domeniile Ostrov, între rândurile de viță de vie, celebrul Chef Cătălin Scărlătescu a pregătit preparate în tandem cu vinurile premium ale producătorului dobrogean: Naiada, Legio și Ritual. Astfel încât gusturile să fie perfect asezonate.

Invitații, printre care iubitorul vinului de Ostrov, Codin Maticiuc, s-au bucurat pentru câteva ore de un peisaj de poveste, tomnatic pe malul Dunării.

Vinul de Ostrov, vinul preferat de Codin Maticiuc

Omul de media Codin Maticiuc a declarat în repetate rânduri că vinul său preferat este cel de Domeniile Ostrov.

Asocierea de excepție a vinurilor de Ostrov cu rețetele lui Chef Cătălin Scărlătescu a fost girată de expertul de 5* în industria ospitalității, somelierul și creatorul de vinuri Daniel Zottu.

La masa, oaspeții au fost inițiați în arta degustării. Ținând cont de principiile de bază ale caracterizării vinului: culoarea, aroma, gustul, aciditatea, alcoolul, anul recoltei, se poate crea un gust potrivit pentru un meniu anume.

Astfel, pentru o masa reușită trebuie să alegem vinul potrivit fiecărui fel culinar.

Ce a gătit Chef Scărlătescu pentru invitații de la Domeniile Ostrov

Ca aperitiv a fost recomandat vinul Naiada Cuvee Rose alături de Carpaccio de Vită pe Papadams.

La storceagul de peste, pregătit de Chef Scărlătescu alături de vinul alb sec Legio, asamblaj Sauvignon Blanc & Chardonnay, vin de Domeniile Ostrov medaliat cu aur la prestigiosul concurs Gilbert & Gaillard.

Alături de tortelloni cu brânză, pere și trufe s-a degustat un vin alb sec din gama Ritual, cupaj de Chardonnay & Fetească Regașă.

Vinul recomandat de somelierul Daniel Zottu și Chef Scărlătescu pentru apetisanta friptură de vită Black Angus a fost vinul roșu sec Wine of Black Angus de la Domeniile Ostrov, cu gustul său catifelat de cuișoare, cardamon, zmeură, marțipan, ciocolată neagră, vișine, coacăze, piper, fragi, lemn dulce, tabac, de neuitat.

Vinul roșu, sec, 14% vol, Wine of Black Angus, soiul Cabernet Sauvignon, un vin superpremium, exclusiv HORECA, a fost vedeta ospățului din vie.

Evenimentul s-a desfășurat la Domeniile Ostrov, în Podgoria Ostrov De Origine Controlată (DOC) Oltina, situată în sud-vestul Dobrogei. Regiunea viticolă Terasele Dunării este atestată documentar de peste 3000 de ani.

Vinurile Domeniile Ostrov pot fi comandate online pe www.domeniileostrov.ro

Vechi și nou în același timp. Transformare. Metamorfosis este despre renaștere, o poveste care îmbracă forma unor vinuri românești de calitate. Crama care poartă acest nume se află în podgoria Dealu Mare din Prahova, iar omul care a construit acest brand este Fiorenzo Rista, un italian pentru care România nu a fost niciodată doar o țară adoptivă, ci un cămin îmbogățit cu frumusețea plantațiilor de vie. În 1998 pune bazele cramei Vitis Metamorfosis și începe să rescrie istoria vinurilor românești. Le dă o nouă identitate, proaspătă, cu parfumuri și arome diferite.

Patru game de vinuri, fiecare cu o poveste specială

Crama are 100 ha în proprietate, din care 70 ha le reprezintă plantații de viță-de vie realizate cu fonduri europene. Anul trecut au fost plantate 4 ha, iar anul viitor suprafața va ajunge la 75 ha. Din cele 100 ha, maximum 90 ha vor fi plantate cu vie. În cultură există 6 soiuri albe, printre care Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, dar și soiuri roșii precum Fetească Neagră și Negru de Drăgășani. Din varietatea internațională, crama are Merlot, Cabernet și Pinot Noir, iar la soiurile albe Sauvignon Blanc, Chardonay și Muscat Ottonel. Strugurii obținuți din aceste soiuri în parcele diferite sunt folosiți pentru producerea de vin din patru game diferite.

Potrivit lui Fiorenzo Rista, „o gamă de bază o reprezintă cea a vinurilor obținute din trei soiuri albe, unul roze și patru soiuri roșii. Acestea se vând cel mai bine și au cel mai accesibil preț. Următoarea gamă este de un alt nivel și o reprezintă Colțu’ Pietrei. Vinurile acestei game, comercializate în principal către HoReCa, se obțin dintr-o plantație bine delimitată, amplasată pe o zonă foarte calcaroasă care a inspirat, de fapt, numele vinurilor. Pe eticheta acestor sticle este desenată o hartă cadastrală care arată exact parcela de unde provin strugurii. Ultimele două game, Via marchizului și Cantus Primus, se comercializează, în special, în supermarket.“

Procesul tehnologic pornește în vie prin atenția acordată lucrărilor agrotehnice. Strugurii destinați producerii de vinuri albe sau roze ajung, în funcție de soiuri, în buncăre și apoi sunt împinși cu un melc într-un utilaj care separă boabele de ciorchini. În aceeași mașinărie boabele sunt crăpate în două, iar apoi, prin intermediul unei pompe, ajung în presă. Aici are loc separarea părții lichide, a mustului, care va intra în fermentare, de partea solidă. În ianuarie vinurile albe și roze sunt limpezite și apoi îmbuteliate. Practic, în februarie ajung pe piață vinurile din ultima campanie viticolă.

Ce implică procesul de maturare a vinurilor roșii

Soiurile de struguri roșii nu ajung în buncăre, prima lor destinație fiind mesele de sortare. Aici are loc o a doua sortare (prima are loc în vie). Sunt aleși doar ciorchinii frumoși și de calitate. După desciorchinare și zdrobire strugurii pentru vin roșu ajung în  vase de inox, unde începe fermentarea (15-20 de zile, în funcție de soi, cantitatea de zahăr, calitate). De trei ori pe zi are loc o recirculare, astfel încât mustul de jos ajunge la suprafață și revine la locul lui. Prin această recirculare vinul se îmbogățește în tanini și culoare. Potrivit lui Fiorenzo Rista, în pulpă există zahăr, aciditate și apă, iar toate substanțele importante care trebuie să se găsească în vin sunt conținute de coaja bobului de strugure.

„Vinurile roșii sunt păstrate la maturare în butoaie de lemn. Lemnul folosit pentru maturare este stejarul, dar dimensiunea butoaielor sunt diferite. Un sistem de maturare a vinului în butoaie de lemn de mici dimensiuni e originar din Franța. Într-un butoi de dimensiuni mai mici poți obține într-un an sau un an și jumătate aceleași rezultate pe care poți să le obții dintr-un butoi de 7.500 de litri, spre exemplu. Taninii, culoarea și aroma obținute în fermentare nu sunt stabilizate decât după ce sunt puse la maturare în lemn timp de un an sau doi pentru că oxigenul trece prin porozitatea lemnului și produce această stabilizare. Unele dintre vinurile obținute astfel pot avea o viață de 50 de ani“, spune dl. Rista.

„Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă“

Crama Metamorfosis are avantajul de a fi foarte aproape de București, la doar o oră. Astfel cei interesați pot veni în podgoria Dealu Mare pentru a o vizita. Peisajele de aici sunt sublime, iar în ultimii șase ani zona s-a dezvoltat suficient încât cei care vin aici pot rămâne peste noapte la diferite pensiuni și pot petrece apoi câteva zile într-un tur al cramelor. Cel puțin povestea cramei Metamorfosis merită ascultată.

„Metamorfosis presupune o împletire între latinitate, italiană și limba română și înseamnă o renaștere a viei și vinului românesc. Numele ales are legătură cu poetul Ovidiu, care a fost exilat în Dobrogea și care în acea perioadă a scris poemele Metamorfozele. Am asociat primul poem al lui Ovidiu cu primul nostru vin. În preajma noastră, chiar și la 10 minute de mers pe jos, sunt alte crame care pot fi vizitate, dar și obiective turistice. Îi întâmpinăm pe oaspeții noștri cu poveștea nașterii acestui loc, a procesului de obținere a vinurilor, le prezentăm crama cu toate încăperile ei, iar turul se termină în sala de degustare, unde vorbim despre soiurile din care a fost făcut vinul pe care îl degustă, anul de producție. Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă. În ultima sâmbătă din fiecare lună organizăm Sâmbăta sticlelor deschise, eveniment la care participă mai multe crame din Dealu Mare. Cu ajutorul Asociației Dealu Mare avem și un eveniment numit Evadare în Dealu Mare, care durează două zile și anul acesta va avea loc în octombrie“, spune Beatrice Elisei, marketing manager al cramei.

casetă

„Vinul este artă, este complex, este de fiecare dată diferit, este un mister.“ – Beatrice Elisei

Laura ZMARANDA

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

Compania Cotnari este inima podgoriei cu același nume din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru vița-de-vie și rodul ei a făcut ca cei de aici să prețuiască fiecare boabă purtătoare de soare. Drumul vinului este lung, dar plin de recompense, iar grija permanentă pentru cele peste 1.800 de hectare cu plantații de vie se manifestă prin lucrări agricole performante, ne spune Remus Deleanu, directorul consiliului de administrație.

Întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone

„Cotnari este o cramă cu vechime pe piața din România, vinurile produse aici să știți că sunt printre alegerile clienților, iar unul dintre motive este fidelitatea reprezentanților pentru soiurile românești“, ne-a spus Remus Deleanu în timpul vizitei pe care am făcut-o în luna septembrie, atunci când se culegeau strugurii. „Campania de recoltare s-a făcut în plină forță până la finalul lunii octombrie. Avem o suprafață de aproximativ 1.800 ha de viță-de-vie, iar recoltarea se face atât manual, cât și mecanizat, cu patru combine de recoltare, cu peste 800 de lucrători sezonieri, în fiecare zi. Anul acesta a fost o recoltă extraordinar de bună.“

O particularitate la Cotnari este faptul că întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone, românești, mai adaugă antreprenorul. „Practic, suntem singura mare companie din România care are doar soiuri românești. Când spun soiuri românești vorbesc de vinuri albe, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Fetească Albă și Frâncușă, vorbim de soiuri rosé, de Busuioacă și roșu, Fetească Neagră. Lumea ne percepea înainte ca producător de vinuri demidulci, vorbim de soiuri clasice. Însă, având în vedere tendința actuală, am vrut să fim pe val, am dezvoltat un nou brand pe Casa de Vinuri Cotnari, brand care a reușit să vinifice din soiurile tradiționale și să producă vinuri demiseci, vinuri seci, astfel încât să putem satisface și tendințele de piață, și cerințele celor mai pretențioși consumatori.“

În acest an la Cotnari s-au plantat peste 70 ha, prin proiecte de reconversie. „Din suprafața totală de 1.800 ha, am început în anul 2006 cu proiectul de reconvesie, și ușor-ușor am schimbat și am modernizat suprafețe, astfel încât în momentul de faţă cred că avem mai puțin de 200 ha din plantațiile vechi pe care le aveam înainte de privatizare. Mecanizarea cred că este o necesitate până la urmă. Trebuie să fim realiști, lucrările mecanizate vor fi viitorul. Plantațiile făcute pe conversie au fost pregătite încă de la început pentru lucrări mecanizate. De la an la an, în funcţie de dificultățile pe care le vom întâmpina cu forța de muncă, ne vom orienta și mai mult către partea de mecanizare.“

Noi sortimente de vinuri cu vinificare în sec

În ceea ce privește vinurile noi, reprezentanții companiei au venit cu idei de actualitate:

„Gândiți-vă că înainte nu erau soiuri rosé sau roșii, nu erau vinuri seci, nu era Grasa vinificată în sec, nu era Busuioacă vinificată în sec, toată lumea știa că Busuioaca este un vin demidulce, noi am fost primii care au făcut vinificarea în sec, am venit cu ideea de spumante, am văzut că este o nișă de piață destul de interesantă, pe care vrem să o exploatăm și am dori să fim printre cei care încep și produc vinuri spumante la un raport preț-calitate foarte bun“, a specificat Remus Deleanu, director consiliu de administrație.

Specialiștii combinatului companiei Cotnari se dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoarele echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii ani două noi soiuri de viță-de-vie: Grasa 75 și Perla Cotnariului. În prezent aici se cercetează și alte vițe-de-vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori. „Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca Cotnari, organizată pe criterii științifice, se păstrează cele mai reușite colecții, începând din anul 1956.“

Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.

Beatrice Alexandra MODIGA

SCDVV Bujoru din Târgu Bujor, județul Galați, este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare. Evident că acestea, luate împreună, reprezintă pentru noi un câmp experimental, ne spune dr. biol. Aurel Ciubucă.

Instituţie publică cu finanţare extrabugetară

Cu cca 350 ha, SCDVV Bujoru deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetare s-au concretizat printr-un aport important în domeniu, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După Revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte, ne destăinuie Aurel Ciubucă.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând-o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV Bujoru este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

350 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate

Aurel Ciubucă, secretar științific al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Târgu Bujor, lucrează la această stațiune din 1979, pe domeniul vinificației, cu pregătire de biolog, ne vorbește despre soiurile cultivate și proiectele europene accesate de această stațiune. „Stațiunea a fost înființată în anul 1977, structurată pe domeniile de activitate necesare la acea vreme, de promovare și de dezvoltare a viticulturii și vinificație din zona noastră, în zona de influență a județului Galați și a Brăilei. În acest moment, noi dispunem de o suprafață de 352 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate. Din conveierul soiurilor albe amintim, ca preponderență, soiurile Fetească albă, Fetească Regală, Băbească gri, Aligote, iar din soiurile aromate și semiaromate Muscat Ottonel. În anul 2012 am realizat un proiect cu fonduri europene pe domeniul vinificației, unde am reabilitat laboratoarele de analize fizico-chimice cu aparatură modernă, de microbiologia vinului, de tehnologia de vinificație“, ne-a specificat acesta.

Sub aspect geografic, podgoria Dealurile Bujorului face parte din podgoriile din Valea Chinejei, cele mai noi podgorii ale Moldovei. Ea se întinde pe dealurile care mărginesc această vale, ale căror soluri au fost spălate de apele pluviale şi spulberate de vânt, rămânând pleşuvite de secole. O regiune în care extremele termice ale aerului, deficitul pluviometric şi dinamica atmosferei prezintă particularităţi rar întâlnite în altă zonă a ţării. Podgoria Dealurile Bujorului se încadrează în sectorul de climă continentală, ţinutul climei de stepă-dealuri.

Beatrice Alexandra MODIGA

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

La nivel mondial se poate observa o nouă modă în ceea ce înseamnă consumul de vin. Vinurile rosé au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales a celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. Deși acest obicei este mai nou, nu același lucru se poate spune și despre vinul rosé, deoarece tradiția sa este una mult mai îndelungată, unii istorici considerând faptul că acesta a fost primul vin produs.

Și, totuși, cum se obține vinul rosé? Ei bine, există mitul acesta că vinul rosé este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, însă acest lucru nu este nici pe departe adevărat! Vinul rosé este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care producătorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. Generic, despre vinul rosé se spune că este trandafiriu, iar adesea viticultorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri.

Gustul rose-urilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale, ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat ce poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde.

Piața vinurilor rosé din România este în creștere, de aceea și viticultori aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Reprezentanții Domeniilor Ostrov au lansat în piață primul vin rosé în anul 2010, iar reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru aceștia de a perfecta rețetele și a oferi produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume.

Specialiștii de la Ostrov vinifică vinurile rosé după metoda saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor, cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rose-uri pe toate gusturile: sec, demisec și dulce.

“Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile rosé și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin rosé se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de podgorii zi de zi. Un vin de calitate se obține dintr-o producție de struguri sănătoasă, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea pentru producerea vinului rosé alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri rosé și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin rosé deosebit să fie atenți la soiurile de struguri ce au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul rosé are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a afirmat Oana Belu – administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé este acel vin rosé somon pal, care încântă din primul moment simțurile celui care degustă. Este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. Un vin rafinat, asemenea acestui rosé, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța rosé somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, ce nu are o putere alcoolică foarte mare - 12.5%, are un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere ce nu dezamăgește în nici o circumstanță!

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate. Mai mult decât atât, vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece acestea dețin denumire de origine controlată DOC și indicație de origine geografică IG.

Syngenta a lansat în data de 11 august platforma de e-commerce „TOȚI PENTRU VIN” în cadrul unei întâlniri digitale în direct cu viticultorii din România, împreună cu reprezentanți ai presei de profil. La lansarea platformei, gazdele au fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Republica Moldova, Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole România și Republica Moldova, Mihaela Prevenda, jurnalist și pasionat de vinuri, iar în direct de la distanță, au intervenit Iulia Nicola, director marketing zona Mării Negre și Ștefan Dragoș, expert în tehnologii noi, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu.

La deschiderea întâlnirii, Iulia Nicola a detaliat contextul în care a luat naștere proiectul „TOȚI PENTRU VIN”. „Începând cu luna martie am primit informații din piață, de la dumneavoastră - viticultorii, cu privire la situația delicată a comerțului vinurilor în contextul pandemiei, în care multe dintre contractele cu industria ospitalității au fost suspendate, ducând astfel la o creștere a stocurilor de vin a majorității producătorilor, de la cei mai mici până la cei mari. Acesta a fost momentul când am lansat un studiu de piață cu privire la oportunitatea dezvoltarii unei platforme de e-commerce, exclusiv pentru vinuri românești. Prima parte a studiului s-a încheiat în luna iunie, confirmându-ne nevoia susținerii ramurii viticole pentru a depăși această perioadă dificilă prin care trecem cu toții. În calitate de lider în industria agri, credem cu tărie că aici și acum este momentul să ne aducem contribuția și să venim în sprijinul viticultorilor și a pune la dispoziția acestei ramuri un instrument care aduce în spate toate cunoștințele de marketing și promovare în mediul online pe care Syngenta le are. „TOȚI PENTRU VIN” este o initiativă Syngenta pentru susținerea viticultorilor, care va funcționa ca un serviciu gratuit pentru viticultori, iar compania Syngenta se va ocupa de întreaga zonă de promovare către publicul larg” a menționat Iulia.

Referitor la tendințele către digitalizare în industria agri, Ștefan Dragoș a menționat în cadrul intervenției sale, că „ne aflăm în mijlocul unei noi revoluții în sectorul agro-alimentar, condusă atât de tehnologiile noi care apar, dar și de preferințele și cerințele consumatorilor, care sunt din ce în ce mai conștienți de impactul pe care deciziile de consum le au asupra mediului și asupra economiei”.

În calitate de invitat la întâlnire, Mihaela Prevenda a vorbit despre nevoia de a crea un brand viticol pentru România care poate fi susținut printr-o strategie la nivel național, dar și prin asocierea viticultorilor. „În acest mod, viticultorii ar putea accesa mai ușor programele dedicate pentru viticultură la nivel național și european, și de asemenea ar putea să își crească vânzările de vinuri din soiuri românești. De asemenea cramele ar trebui sa promoveze vinurile din soiurile românești în afara granițelor țării”, a completat Mihaela.

Detaliile cu privire la modul în care cramele pot accesa platforma www.totipentruvin.ro, cum pot să își creeze un cont și ce beneficii pot avea, au fost prezentate de către Andreea Caimac și Iulian Zafiu. Iată pașii care trebuie urmați pentru înscriere:

• Accesați totipentruvin.ro și înscrie-ți-vă crama. Puteți completa datele podgoriei atât de pe telefonul mobil cât și de pe calculator. Profilul creat va fi validat și activat de către echipa Syngenta.
• Veți putea să faceți în cont prezentarea cramei, și să încărcați logo-ul cramei pe care o reprezentați. În secțiunea Catalog de produse, puteți adăuga sticlele de vin pe care doriți să le vindeți, apasând pe "ADAUGARE PRODUS" și completând câmpurile pentru fiecare produs. Puteți adăuga oricâte produse doriți.
• Ulterior veți vedea ce comenzi ați primit și ce vânzări ați efectuat din PANOUL DE COMANDĂ.
• Printr-un singur click pe contul de pe platforma „TOȚI PENTRU VIN”, veți putea oferi clienților posibilitatea de a plăti online, un lucru foarte important în această perioadă.

“Platforma va fi disponibilă consumatorilor în aproximativ 2 luni, timp în care cramele românești pot utiliza versiunea actuală pentru a își crea contul și pentru a își încărca sortimentele de vin. Considerăm că responsabilitatea pentru succesul platformei trebuie împărțită: pe de o parte Syngenta își ia angajamentul de administrare, monitorizare și promovare a platformei „TOȚI PENTRU VIN” și pune la dispoziția viticultorilor resurse dedicate proiectului și cunoștințele pentru promovarea acestui instrument digital către public. Pe de altă parte, viticultorii au responsabilitatea de a își administra pagina de profil a cramei, de a își stabili prețurile pentru sortimentele încărcate, creând oferte speciale atunci când doresc și preluând zona de comenzi și livrări” a subliniat Andreea Caimac.

În încheiere, prezentatorii din cadrul întâlnirii digitale au răspuns întrebărilor adresate de către participanți. Syngenta a fost și rămâne un partener de încredere, mereu #aproapedefermieri care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și nevoilor tuturor agricultorilor din toată țara cu un portofoliu performant de semințe, produse pentru protecția culturilor, consiliere personalizată dar și cu soluții inovatoare care să ofere sprijin industriei agro-alimentare, cum este platforma de e-commece „TOȚI PENTRU VIN”. Acest

proiect vine să susțină angajamentele de sustenabilitate lansate la începutul lunii iulie de către Syngenta, prin formarea parteneriatelor și sprijinirea lanțurilor de aprovizionare. Astfel de proiecte și parteneriate au un impact pozitiv asupra întregului sector agro-alimentar, aducând beneficii atât viticultorilor cât și consumatorilor.

Despre Syngenta

Syngenta este o companie internațională de vârf, cu peste 28.000 de angajați în mai mult de 90 de țări, cu toții dedicați scopului nostru de a elibera potențialul plantelor. Prin cercetare, o prezență globală și angajament față de partenerii noștri, contribuim la creșterea productivității culturilor, protecția mediului înconjurător, a sănătății populației și calității vieții. Pentru mai multe informații despre Syngenta vă rugăm să accesați www.syngenta.ro, www.syngenta.com sau www.growmorefromless.com.

Avertisment referitor la declarațiile previzionale

Acest document conține o serie de informații cu privire la viitor, ce pot fi recunoscute prin folosirea verbelor la modul viitor sau condițional sau prin termeni ce implică o proiecție în viitor. Asemenea declarații pot fi obiectul unor riscuri şi incertitudini ce pot face ca rezultatele reale să difere esențial de cele prezentate în acest document. Pentru mai multe informații referitoare la aceste riscuri şi incertitudini, precum şi la altele, vă invităm să consultați formularul oferit publicului de Securities and Exchange Commission din SUA. Syngenta nu îşi asumă nicio obligație în a actualiza declarațiile cu caracter previzional pentru a reflecta rezultate existente, ipoteze modificate sau alți factori. Acest document nu constituie sau nu face parte din nicio ofertă sau invitație de vânzare sau emitere, din nicio solicitare a unei oferte de achiziționare sau abonare la acțiuni ordinare ale Syngenta AG sau Syngenta ADS si nici nu stă la baza sau nu este legat de niciun contract în acest scop.

Contact media:

Andrei Măruţescu Tel. +40 21 528 12 00

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

• Trei faze regionale ale concursului “Poveşti cu vinuri româneşti”, corespunzătoare marilor zone viticole din ţară
• Juriu format din degustători experţi, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România
• Premii în valoare totală de 84.900 lei şi promovare a câştigătorilor

BASF România organizează în lunile februarie-martie ediția a V-a a concursului „Poveşti cu vinuri româneşti”, menit să identifice, să premieze şi să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară. Producătorii care se înscriu în concurs trebuie să aibă suprafața cultivată cu viță de vie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2017.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în 3 faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare desemnează câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vinuri calificate în marea finală națională.

Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Asociația este recunoscută ca organizație profesională reprezentativă în analiza senzorială a vinurilor și băuturilor alcoolice din România. ADAR reunește 138 de specialiști în vitivinicultură, din toată țara și selectează permanent cei mai buni degustători autorizați pentru participarea în comisiile de jurizare ale concursurilor de profil. Încă din 2016, ADAR a colaborat cu BASF în efortul organizării concursului ”Povești cu vinuri românești” la nivel național, în încercarea de a oferi micilor viticultori o evaluare obiectivă a calității vinurilor înscrise în concurs.

„România are o tradiţie incontestabilă în producţia de vinuri de calitate, tradiţie care a atras, de-a lungul vremii, mulţi investitori sau pasionaţi ai vinului să testeze calitatea solului, a climei şi a strugurilor de pe la noi,” a spus Georgel Costache, Preşedintele Juriului şi al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România. „Prin intermediul acestei competiţii, care a ajuns deja la a cincea ediţie, încercăm, alături de BASF, să descoperim cele mai bune vinuri „de nişă” şi să-i inspirăm pe micii viticultori să-şi dezvolte şi să-şi rafineze creaţiile şi să le aducă unui număr tot mai mare de consumatori.”

Pentru faza națională (6 mai, Poiana Brașov), cele 27 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze), conform criteriilor prevazute în Regulamentul concursului. La final, fiecare câștigător al categoriei  va primi unul din cele trei premii, constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare de 28 300 lei (TVA inclus).

Comisia de jurizare utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV), norme folosite la toate concursurile internaționale de vinuri, fapt care permite concursului să dea o imagine foarte bună participanţilor cu privire la calitatea produselor lor şi potenţialul de atractivitate pe pieţe mai mari. Toate înscrierile sunt gratuiteşi toate probele înscrise sunt evaluate de experţii degustători, membri ai juriului.

Sistemul de punctaj folosit de OIVV este de până la 100 de puncte. Fiecare probă de vin este evaluată de toți membrii juriului. Nota maximă, respectiv nota minimă sunt eliminate, după care se face media aritmetică a notelor rămase. Rezultatul îl reprezintă nota finală pe care o primește fiecare probă de vin.

„Credem foarte mult în potenţialul viticol al României şi în contribuţia pe care o pot avea produsele noastre pentru a asigura cultivatorilor de viţă de vie recolte stabile, bogate şi de calitate,” explică Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România. „Prin intermediul competiţiei noastre anuale, permitem viticultorilor să-şi evalueze şi să-şi compare creaţiile viticole cu cele ale producătorilor de nişă din toată ţara şi să estimeze potenţialul lor de piaţă, totul gratuit. Concursul este un bun şi relevant punct de pornire către înscrierile în competiţiile internaţionale, care pot duce faima vinurilor româneşti peste hotare.”

Câştigătorii de anul trecut au fost, la categoriile alb, rosé, respectiv roşu: Sauvignon Blanc sec, din 2018, produs de Valea Ascunsă, merlot de Dobrogea din 2018, de la Crama Hamangia şi Cabernet Sauvignon de 2016, de la Moşia Galicea Mare.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions division

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2018, divizia noastră a generat vânzări de 6,2 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Sâmbătă, 5 octombrie 2019, a avut loc deschiderea oficială a primei ediții a evenimentului „Fabricat în Vrancea“, organizat de către Consiliul Județean Vrancea în cadrul Festivalului Internațional al Viei și Vinului „Bachus“ 2019, cu scopul de a promova producătorii locali de vinuri și de produse tradiționale fabricate exclusiv în Vrancea.

Președintele Consiliului Județean Vrancea, domnul Marian Oprișan, alături de Excelența Sa Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România, ministrul Agriculturii Petre Daea, prefectul județului, domnul Ticu Constandache, alți distinși invitați și toți cei care au trecut pragul Muzeului Satului Vrâncean din Crângul Petrești au putut admira standurile expuse printre casele tradiționale, au redescoperit meșteșugurile păstrate din străbuni de artizanii vrânceni, s-au bucurat de varietatea de produse expuse și au asistat la spectacolele ce au completat atmosfera specific vrânceană.

Companiile ce au prezentat produsele publicului larg au fost: Ana Are, Apcovin, Aurora, Avicola, Carpatvin, Crama Gîrboiu, Căprițele Lui Robert, Domeniile Panciu, Dyonisos Cotești, Diacarn Food, Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea, Maressia, Muguri de Lavandă, Odovitis Jariștea, Rotrade Wine, Senator Wine, Vincon, Vinexport Trademark, Vingex, dar și producători de pâine cum ar fi: Pâinea lui Pitiș, Pâinea lui Cuza, Pâinea tradițională de Cotești.

Alături de producătorii din Vrancea s-a aflat și Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea, prin inimoasa echipă care a susținut și promovat evenimentul așa cum se cuvine, cu roadele bogate ale toamnei și produse atestate tradițional ori în curs de atestare.

• Preocuparea pentru tradiții reprezintă în ziua de astăzi o virtute și o misiune ce trebuie transmise mai departe generațiilor care vor veni.

Adrian BUDESCU

Cercetarea în agricultură a avut mult de suferit după Revoluție și asta în principal din cauza slabei finanțări de care stațiunile din domeniu au avut parte. Însă, chiar și așa rezultatele cercetării se pot observa în prezent, drept dovadă că specialiștii au reușit să își facă treaba și în condiții dificile. Un exemplu că se poate face performanță este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească deoarece activitatea de cercetare aici nu a fost întreruptă și, mai mult decât atât, viticultorii beneficiază și de rezultatele ei. Una dintre cele mai recente realizări ale Institutului este lansarea vinului Negru Aromat, produs din soiul de struguri cu același nume, creat chiar la Valea Călugărească.

Plantații vechi… plantații noi

În prezent, Institutul dispune doar de 60 ha cu vie din cauza faptului că în acest moment foarte multe terenuri sunt în litigii. Aceste 60 ha nu înseamnă doar plantații pe rod, ci și colecții ampelografice, loturi demonstrative și poligoane experimentale pentru că, deși aici se produce și se comercializează vin, cercetarea este principala activitate. Nu lipsesc nici plantațiile noi; pe 3,5 ha existând astfel de plantații, iar reprezentanții Institutului intențio­nează să înființeze alte 3 ha cu plantații bază cu soiuri noi și clone tocmai pentru a putea furniza pepinierelor private material bază.

Am vizitat viile de aici pentru a vedea cum arată după fenomenele meteorologice din această primăvară, iar din discuția avută cu domnul director am aflat cum se prezintă situația și care sunt rezultatele în prezent în ceea ce privește activitatea de bază. „Grindina nu a lăsat aceleași efecte ca în alte părți, înregistrându-se totuși o pierdere de circa 40%. Vița-de-vie are o putere de regenerare fantastică, noi am luat măsurile nece­sare, am stropit cu produse pe bază de cupru și sperăm ca prin tehnologie să recupe­răm cumva o parte din această pierdere“, a declarat Ion Marian, directorul ICDVV Valea Călugărească.

Acesta a punctat faptul că, în ciuda tuturor condițiilor din ultimii ani, cercetătorii de aici s-au ocupat inclusiv de crearea de noi soiuri și de selecție clonală. În prezent, soiul vedetă al Institutului este Negru Aromat.

Un nou vin în piață

Pentru a obține un nou soi de struguri este nevoie de 21 de ani. Astfel, soiul a fost omologat în anul 1987, de aceea mulți îl consideră ca fiind unul vechi, ne-a precizat directorul Institutului. Soiul Negru Aromat este autofertil, are vigoarea butucului mijlocie și florile herma­frodite. Strugurii au bobul mic și sferic, pielița de culoare neagră-albăstruie și groasă, pulpa este verzuie, zemoasă, cu gust plăcut și aromat, iar greutatea unui strugure este în jur de 130 grame.

Totuși, de ce este nevoie de un astfel de vin în piață? „Pentru că este un soi unic! În prezent, nu există pe piață un vin roșu aromat. Există vinuri aromate albe obținute din Tămâioasă, din Muscat Ottonel, rosé din Busuioacă de Bohotin, dar un vin roșu nu exista și atunci cred că el va surprinde. Noi vom lansa în curând acest vin, iar toți cei care l-au degustat până în prezent sunt surprinși de complexul lui polifenolic. Este un soi foarte rezistent, provine din Cabernet Saugvinion și Muscat Otonel. Are și rezistență genetică foarte bună, oferă producții bune, chiar se pot obține 16 t/ha, dar pentru că de obicei se dorește ca producția să fie de calitate, 8 t/ha este cea mai indicată, asta ținând cont și de regulile impuse pentru obținerea vinurilor cu origine protejată care limitează producția. Pe lângă cantitatea de struguri pe care o oferă și calitatea vinului obținut, cred că viticultorii vor obține și un preț mulțumitor pentru el“, a precizat Ion Marian.

Institutul de la Valea Călugărească și-a desfășurat activitatea și datorită activității de producere a vinului. Din acest motiv așteptările pentru noul vin sunt destul de mari, motiv pentru care înscriu vinul și la concursurile de specialitate din țară și străinătate.

Cercetare, dar cu cine?

În acest moment la Valea Călugărească lucrează 62 de persoane, chiar dacă schema de personal prevede 91 de persoane. „Sperăm să se ajungă și la o creștere salarială, care în momentul de față împiedică tinerii să se orienteze spre acest domeniu. Cei care vin… pleacă, nu prea rămân. Nivelul salarial este foarte mic pentru primele etape în cercetare, este mic și pentru cei care lucrează în administrație și fără ei nu putem funcționa normal. Avem nevoie de investiții majore; am început să primim banii anul trecut pentru investiții, așa că pentru următorii 3-4 ani avem un program îndrăzneț. Aparatură avem, chiar la nivel internațional, marea noastră problemă este însă cu renovarea clădirilor, de aceea vrem să realizăm și proiecte europene pentru a începe aceste demersuri deoarece unele clădiri nu au mai fost renovate de 20-30 de ani“, a conchis directorul ICDVV Valea Călugărească.

Larissa SOFRON

În arhivele sale, România a înscris, de-a lungul timpului, 98 de soiuri de viță-de-vie (60 pentru vinuri roșii și 30 pentru vinuri albe) cultivate din cele mai vechi timpuri și asimilate, create de țăranul român și, de vreun secol, de specialiști. Mare parte dintre ele au dispărut între timp. Astăzi se păstrează în cultură o rezervă de soiuri foarte valoroasă: Băbească neagră, Busuioacă de Bohotin, Crâmpoșie, Fetească neagră, albă și regală, Frâncușă, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Zghihara de Huși, Șarba, Tămâioasă românească și altele.

Fetească Albă

Cultivat cu mult înainte de apariția filoxeriei, denumit și Leanka, Poama fetei, Păsărească albă sau Mädchentraube în Germania, soiul Fetească albă este cel mai răspândit în țara noastră, fiind cultivat cu rezultate foarte bune, grație adaptabilității sporite, în Translvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. Se găsește, de asemenea, în cultură în Republica Moldova, Ungaria și Germania. Strugurii sunt de mărime medie, tronconici, mai rar aripați, cu boabe rotunde de mărime medie spre mică, de culoare galben-verzui și cu punct pistilar vizibil. Producția la hectar variază între 7-9 tone, aceasta putând fi și mai mare, dar în detrimentul calității. Vinurile albe se remarcă prin finețe și echilibru, au potențial de învechire; gustativ capătă arome de citrice, floare de tei, flori de câmp, fân sau caisă coaptă.

Crâmpoșie

Denumit și Cârlogancă sau Băldoaie (Oltenia) ori Ciolan (Muntenia), soiul Crâmpoșie are un trecut necunoscut în totalitate, cultivat în special în podgoriile Dealu Mare (Prahova și Buzău) și Drăgășani (Vâlcea). În 1972, un grup de cercetători de la Stațiunea de Cercetare din Drăgășani a obținut varianta selecționată, utilizată astăzi în cultură, care asigură producții de 7-10 tone/ha, mai mare (15 tone) în anii favorabili. Vinul obținut din acest soi este sec, alb, cu tărie alcoolică moderată; se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și de vită ori poate fi servit între mese, ca aperitiv. Boabele mari și crocante fac ca soiul să fie utilizat și ca strugure de masă.

Tămâioasă românească

Soiul, cultivat în toată Europa și cunoscut sub numele de Muscat în Franța, Muscadel în Spania, Muskuty în Grecia, este cunoscut de atâta vreme în România încât este considerat autohton. Se pare însă că ar avea rădăcini pe undeva prin Grecia. La noi se cultivă în podgoriile din Oltenia, Muntenia și Moldova, o faimă deosebită căpătând vinurile obținute din Tămâioasă de Cotnari. Este un soi de vigoare mijlocie, cu strugurii de 16-20 cm lungime, boabe sferice, verde-gălbui, cu nuanțe ruginii pe partea însorită la coacere. Producția curentă este de 5-8 tone/ha, mai mare, până la 10-14 tone/ha, în anii cu favorabilitate maximă. Produce vinuri superioare, intens aromate, seci, demiseci sau licoroase, în funcție de an.

Busuioacă de Bohotin

Este cunoscut și sub numele de Tămâioasă de Moldova sau de Bohotin ori ca Muscat violet în Rusia, Franța, Germania sau Italia. Deșii unii susțin că ar avea origini prin Franța, românii i-au atribuit certificatul de naștere în satul Bohotin (comuna Răducăneni) din Iași. În 1936 vinul i-a fost prezentat chiar regelui Carol al II-lea care, fermecat de gustul licorii, a spus o vorbă devenită legendară: „Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie.“ Cele mai bune vinuri din acest soi se obțin în podgoriile din sudul Iașiului, Huși (Vaslui) și Dealu Mare. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe îndesate și turtite în ciorchine, de culoare violet închis, cu gust tămâios intens. Producția este de 6-8 tone/ha. Vinul are parfum, gust deosebit, fiind de culoare rubinie, dulce sau demidulce.

Fetească neagră

Soi autentic românesc, cunoscut din timpuri străvechi sub numele de Poama fetei, Coada rândunicii, Păsărească neagră, Feteasca neagră produce un vin roze sau roșu superior, catifelat, fin echilibrat. Se cultivă aproape exclusiv în România și Republica Moldova, dând rezultate bune mai ales în nordul țării, dar și la Ștefănești și Dealu Mare. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, biaripați, iar boabele intens pruinate sunt mijlocii, sferice, așezate dens, de culoare violaceu închis. Producția este de 7-8 tone/ha.

Băbească Neagră

Este un soi exclusiv românesc, ale cărui origini se duc prin perioada geto-dacică, dar în prezent este atribuit Nicoreștiului (Galați). Este cunoscut și sub numele de Crăcană – la Odobești, Rară neagră – la Chișinău și în general în Republica Moldova, Căldărușă – la Iași, Rășchirată, Crăcănată, Neagră băbească – în sudul țării. Este cultivat cu rezultate excelente în podgoriile Nicorești, Odobești, Cotești, Panciu și Purcari, în Moldova de peste Prut. Strugurii sunt rămuroși, cu boabe de mărime mijlocie, rotunde, puțin turtite, de culoare neagră-albăstruie, cu o productivitate de 8 tone/ha. Vinurile roșii sunt ușoare, mai puțin extractive, iar soiul se pretează pentru produția unor vinuri spumante roze și roșii, unice ca gust și aromă.

Mai multe despre subiect într-un viitor număr al revistei Lumea Satului.

Maria BOGDAN

Cea de-a XVI-a ediție a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST s-a încheiat la Timișoara duminică, 21 aprilie, iar pe perioada celor trei zile de Salon producătorii de vin au oferit spre degustare peste 250 de sortimente, provenind din România, Serbia, Grecia sau Italia. Soiurilor românești și internaționale deja consacrate li s-au alăturat vinuri cu o încărcătură deosebită, produse în zona Muntelui Athos, toate reușind să cucerească gusturile celor 2870 de vizitatori ce au vizitat centrul expozițional al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Timiș.

Ediția din acest an a adus - pe lângă vinuri autohtone - vinuri biologice, vinuri spumante ce conțin particule de aur, sau vinuri vechi de mai bine de 6 decenii. Un punct special a fost dat de prezența unor vinuri produse la Muntele Athos, de călugărul Epifanios, de la chilia Mylopotamos, situată în apropiere Mănăstirii Marea Lavră, iar pentru prima dată la un eveniment de acest gen a fost adusă și cartea scrisă de monah - "Arta culinară a Sfântului Munte". Volumul s-a bucurat de un succes fulminant în rândul timișorenilor, toate exemplarele fiind vândute în prima zi de eveniment.

În premieră la un Salon din România a fost adus și degustat vinul spumant Imperator 24K – un vin spumant italienesc obținut prin metoda clasica și cu o compoziție în care se regăsesc particule de aur de 24 de karate. Băutura exclusivistă este produsă într-o serie limitată la una dintre cele mai cunoscute vinării din regiunea Francioacorta, Italia. În ceea ce privește lansările de noi produse, COTNARI a adus pentru prima dată spre degustare gamele de spumante și petiante, iar crama Thesaurus Wines a lansat vinurile Riesling Italian (2018) și Sauvignon Blanc Single Vineyard (2018).

Vinurile biologice au fost de asemenea de mare interes, reprezentate de crama Lacrimi de Lună, dar și de sortimente italienești distribuite în România de firma Ovest Food&Beverage.

Componenta educațională VINVEST a adus o degustare deosebită, de vinuri vechi provenind din anii 1958, 1965 sau 1995, susținută de prof.univ.dr. Ioan Nămoloșanu și dublată de simpozionul “Vinul și Sănătatea”, susținut de prof.univ.dr. Arina Antoce.

În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XIV-a Din cele 100 de probe înscrise de cei 24 de producători au primit marea medalie de aur următoarele:

1. Categoria Vinuri Albe: Crama Gabai, cu soiul Sauvignon Blanc, din anul 2018.
2. Categoria Vinuri Rozé: Crama Hamangia Ataman, cu soiul Cabernet Sauvignon, din anul 2018.
3. Categoria Vinuri Roșii: Crama Lacerta, cu soiul Merlot, din anul 2015.
4. Categoria Distilate: VINCON Romania, cu vinars Miorița, 25 de ani.

Conform regulamentului Organizației Internaționale a Viei și Vinului, la 100 de probe se pot acorda 30% medalii, adică un maximum de 30 de medalii. Pe lângă cele 4 mari medalii de aur, au fost acordate 17 medalii de aur și 9 medalii de argint, astfel:

1. Categoria Vinuri Albe: 6 medalii de aur, 4 medalii de argint
2. Categoria Vinuri Rosé: 2 medalii de aur, 3 medalii de argint
3. Categoria Vinuri Roșii: 7 medalii de aur, o medalie de argint.
4. Categoria Distilate: o medalie de aur.
5. Categoria Vinuri Efervescente: o medalie de aur, o medalie de argint.

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, președintele comisiei fiind doamna Arina ANTOCE, prof.dr. expert O.I.V. (Organizația Internațională a Viei și Vinului).  

Ediția de anul acesta a VINVEST s-a bucurat și de prezența unor invitați de marcă din rândul autorităților naționale și locale, dar și de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged, cu toții completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XVI-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovarea a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Arsenal Park. În rândul producătorilor de vin, partener național a fost Crama Hermeziu, iar partener principal a fost COTNARI.

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. Este povestea moșiei dinastiei Negruzzi și, totodată,  este vibrația vinului de acum 200 de ani. Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, fiind o afacere de familie susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmie mai departe istoria locurilor de unde provin.

Vin din soiuri autohtone și internaționale

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din anul 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Busuioacă de Bohotin, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Fetească Neagră sau Muscat Ottonel sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală, ne spune omul din spatele cortinei, Vasile Lungu: „Am creat 28 de tipuri de vin liniștit și patru tipuri de spumant. Vinurile sunt împărțite în mai multe game, astfel încât să poată fi identificate. Soiurile românești sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală, fiind soiuri autohtone, pe care le-am ales astfel încât să nu ne suprapunem cu sortimentul de la Cotnari sau cu cel specific zonei Vrancea. Din soiurile internaționale avem gama Hermeziu. Gama «C’est Soir» este o gamă de elită. Am ales o denumire care să provoace multă curiozitate. Acestea sunt vinuri rosé, obținute din struguri roșii. Cabernet Sauvignon vinificat rosé, Fetească Neagră vinificat rosé și Busuioaca de Bohotin din județ, specifică județului Iași și Vaslui, în două variante sec și demidulce. N-am optat pentru varianta dulce din perioada comunistă pentru că era prea mult prelucrat. Și atunci, având posibilitatea de a obține vinuri cu aciditate naturală, noi am hotărât să facem vinuri seci, demiseci și demidulci.“ 

Gama Hermeziu are numai soiuri internaționale: Muscat Ottonel, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Standard și Riesling de Rhin: „Din vinurile pe care le avem, am început de anul trecut să obținem două spumante, realizate din bază de spumant Chardonnay; am obținut un sec, cu un rest de zahăr de 17 grade accesibil pentru doamne și pentru domni, dar și un blue natur cu 0,33 grame zahăr/per litru, un aperitiv care se pretează la prosciutto crudo, icre ș.a. Pentru tineri am creat un spumant, noi îl numim Frizzante, care se îmbuteliază la 2,5-3 bari.“

Vinuri HoReCa

Vasile Lungu nu a putut să nu se inspire din opera lui Negruzzi. Astfel, la cramă se găsește în acest moment și gama „Păcatele Tinereții“, vinuri HoReCa care se găsesc pe „raftul greu“ din majoritatea pensiunilor și restaurantelor din partea de nord a Moldovei, de la Suceava, Botoșani până la Vaslui și Bacău: „În cadrul acestei game avem îmbuteliate majoritatea vinurilor cu destinație retail deoarece vindem și vinuri HoReCa. În gama „Scrisori“ avem numai cupaje realizate din soiurile noastre, în diferite proporții, respectiv cinci tipuri de cupaje: un cupaj Sauvignon Blanc cu Chardonnay, precum și Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel. În același timp avem un vin rosé obținut din Cabernet Sauvignion rosé, Fetească Neagră rosé și Busuioacă de Bohotin, iar un alt cupaj este din Sauvignon Blanc și Riesling de Rhin. Suntem producători noi pe piață, dar am venit galopant și cu vinuri bune pentru a trezi interesul consumatorilor deoarece în zonă au dispărut câteva branduri. Din aceste motive am considerat că este un loc liber și pentru noi, unde se pot face vinuri și se pot promova. Mi s-a spus că afacerea nu va fi a mea, că nu voi culege roadele, dar cu siguranță copiii sau nepoții mei o vor face; penetrarea în piață este dificilă, iar cea mai bună promovare este de la om la om.“

Crama Hermeziu produce în jur de 1.200.000 de litri/an, dintre care 500.000 litri/an se îmbuteliază la sticlă și Bag-in-box. Printre altele, vinurile îmbuteliate au ieșit timid în Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, mai mult pentru testare.

Beatrice Alexandra MODIGA