- Evenimente
- Octombrie 14 2022
Toamna se numără bobocii și la București. Ziua Recoltei în campusul USAMV
Începutul lunii octombrie a marcat cea de-a patra ediție a evenimentului Toamnă Horticolă Bucureșteană – Ziua Recoltei, organizat în campusul USAMV – București.
Târgul, restrâns ca dimensiune spre deosebire de alte evenimente de acest fel, a adunat anul acesta laolaltă 60 de producători din diverse ramuri ale agriculturii. Vizitatorii au avut posibilitatea de a alege produse variate: miere, sucuri, dulcețuri, zacuști naturale, bulbi de flori, flori la ghiveci, pomi, fructe și legume produse de artizanat etc., dar și de a participa la ateliere tematice diferite, spre exemplu „Biodiversitatea și societatea“ sau demonstrații practice cu utilaje moderne în livada Facultății de Horticultură.
Prof. univ. Florin Stănică: „Ne bucurăm că în campusul nostru au fost, alături de Facultatea de Horticultură și stațiunile de cercetare de la Moara Domnească, de la Istrița și Pietroasa, foarte mulți producători, în marea lor majoritate absolvenți de-ai noștri care își expun produsele. Toată această gamă variată de produse a transformat curtea noastră într-o piață a recoltei, a abundenței. Vreau să subliniez că, pe lângă aspectul acesta comercial și de promovare, au fost organizate ateliere și demonstrații care au acoperit toate zonele noastre de interes. Au fost organizate degustări de ardei, peste 48 de soiuri și hibrizi, au fost prezentate tot felul de soiuri de struguri de masă. În fiecare zi vizitatorii au putut degusta toate gamele de vinuri produse la stațiunea de la Pietroasa. De asemenea, în fiecare zi am organizat degustări de fructe exotice din speciile pomicole noi, kiwi, banana nordului, curmalul dobrogean. Vom prezenta în premieră anul acesta înghetața din kiwi și asimina. Pe tot parcursul celor 4 zile am avut tururi ghidate, iar cei care au vrut să viziteze Grădina Botanică, Parcul Dendrologic, câmpurile experimentale și sera au putut face acest lucru în baza unui formular. Ca și în anii anteriori a venit foarte multă lume pentru că oamenii simt nevoia să iasă și să vadă noutăți și lucruri deosebite. Noi le arătăm aici soiurile românești, dar și pe cele străine și suntem interesați să vedem cum apreciază publicul din punct de vedere gustativ, olfactiv și organoleptic aceste soiuri. Trebuie să înțelegem că suntem pe o piață competitivă și trebuie să avem alături de soiurile noastre și soiuri străine chiar pentru o comparație. “
Țuțea Daniela, Poiana Fermecată: „Am venit la Toamna Horticolă cu dulcețuri, cu sau fără zahăr, sosuri, siropuri, zacuști preparate pe foc de lemne. Toate fructele folosite sunt culese din flora sălbatică. Nu folosim conservanți și avem sortimente foarte diversificate. Din nefericire, anul acesta producția de fructe de pădure a fost slabă, iar prețurile lor au fost mari, dar am făcut eforturi să venim în fața clienților cu produsele care ne reprezintă. Prețurile produselor pornesc de la 20 de lei și ajung până la 40 de lei, în funcție de fructele folosite. În cazul cireșelor amare, care sunt foarte mici și sălbatice, nu sunt de cultură, trebuie scos sâmburele la fiecare fruct în parte. Este o muncă foarte migăloasă.“
Ana Maria Nicolae, stupina Popescu: „Producțiile de miere diferă foarte mult în funcție de zonă. Am obținut o producție bună la salcâm, la rapiță rezultatele au fost mai puțin bune, iar la tei nu am obținut nimic. Am venit la București atât cu produse pe bază de miere, dar și cu amestecuri din miere. Avem un energizant care este un amestec de polen, păstură și tinctură de propolis, am adus un amestec de miere cu ghimbir, produse foarte recomandate pentru această perioadă a anului întrucât fortifică sistemul imunitar. Ca și predilecție a consumatorilor am remarcat că este foarte căutată mierea cu propolis. Propolisul este cel mai puternic antibiotic natural și este căutat de 80% din consumatori. Anul acesta prețurile au crescut din cauza anului apicol greu. Mierea de salcâm, care anul trecut se vindea cu 40 de lei, anul acesta costă 50 de lei/kg.“
Laura Pața, firma Anthessis: „Am adus la târg bulbi de flori de toamnă, lalele, zambile, narcise și plante perene. Acestea se pot planta acum în grădină și în primăvară vor înflori. În funcție de dimensiunea bulbului, prețurile pornesc de la 50 de bani și ajung până la 3 lei. Recomandările noastre sunt ca lalelele să se planteze la distanță de 10-15 cm între ele, adâncimea stabilindu-se în funcție de dimensiunea bulbului. Cel mai mari se pun mai adânc în sol. Spre exemplu, bulbii de ghiocei care sunt mici se plantează la 5-7 cm adâncime. Bulbii se pot planta și în luna decembrie, dacă vremea este favorabilă.“
Sorin Bobiș, firmă producătoare de plante suculente: „Am venit la Toamna Horticolă cu plante suculente pentru apartament, dar și pentru grădină. Sunt plante care nu au nevoie de o îngrijire specială, care trebuie udate foarte rar, la două săptămâni sau chiar mai mult. Plantele de apartament au nevoie de lumina soarelui pentru a fi mai colorate. Ghivecele în care noi le comercializăm sunt de cultură, ca atare florile pot transplantate și este suficient să fie folosit un pământ obișnuit de flori. Prețurile lor sunt accesibile, o plantă de 2-3 ani costând 10-15 lei.“
Elena Manolache, proprietar cultură lavandă: „Am venit la târg cu produse de lavandă pe care le obținem într-o afacere cu circuit închis. Avem un hectar de cultură și o mică distilerie. Gama de produse pe care o facem este variată, avem ulei esențial și apă florală de lavandă care sunt cele mai căutate produse ale noastre, săculeți parfumați cu lavandă, săpunuri, lumânări parfumate, parfumuri, balsam de buze. Oamenii au început să înțeleagă beneficiile lavandei și asta deschide pentru producători noi oportunități.“
Rareș Pândaru, inginer în cadrul Stațiunii Pietroasa – Istriția: „Am prezentat aici soiuri de prune, struguri și material săditor, dar și o gamă diversificată de vinuri. Am prezentat o gamă nouă de vinuri numită Rezerva, vestita Busuioacă de Bohotin, și ale vinuri deosebite. În ceea ce privește speciile pomicole, am adus material săditor din specii noi, respectiv kiwi, smochin, asimina și multe alte specii pe care noi sperăm să le aclimatizăm în țara noastră.“
Laura ZMARANDA
- Subventii APIA
- Noiembrie 25 2020
APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor
Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna octombrie, aferente serviciilor prestate în luna septembrie și trimestrul al III-lea 2020.
Suma totală autorizată la plată este de 6.376.237 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 82 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Sursa: apia.org.ro
- Articole revista
- Octombrie 02 2015
Semnificaţiile şi tradiţiile lui Brumărel
În lumea satului tradiţiile reprezintă unul dintre cele mai pronunţate elemente de identificare, iar acele vorbe din popor sau legile nescrise sunt ascultate şi respectate de multe ori asemeni Decalogului. Ideea că românul e inventiv o ştim cu toţii şi mulţi ne mândrim cu această sintagmă, iar pentru a-şi uşura traiul ţăranul a ştiut dintotdeauna cum să asocieze natura cu credinţa, tradiţia cu elementele de noutate, cunoştinţele cu nevoia de a cunoaşte. Poate aşa s-au născut şi anumite sărbători sau zile în care trebuie musai să faci ceva că altfel nu îţi merge bine. În fiecare lună din an se ţine cont de ce e făcut pentru casă şi familie, pentru câmp şi animale, pentru credinţă şi cultură, iar sărbătorilor creştine li s-au adăugat de multe ori şi semnificaţii specifice unei anumite zone. Fiecărei luni îi revine şi o denumire populară care poate să descrie întru totul specificul acesteia, formându-se astfel un calendar popular.
Octombrie este supranumit Brumărel, adică luna în care prima brumă se aşază pe sol, în această perioadă ţăranii preocupându-se în special de treburile gospodăriei: se culeg poamele, se strâng porumbul, cartofii şi napii, se sapă în jurul pomilor, se curăţă de muşchi şi de crengi uscate, se macină făina pentru iarna întreagă, se feresc stupii de umezeală şi de vânturile reci, se finalizează culesul strugurilor, se taie hameiul şi se culege ghinda.
Se spune că, în funcţie de cum este vremea în Brumărel, agricultorii vor şti la ce să se aştepte în lunile de iarnă. De exemplu, dacă sunt multe zile cu brumă groasă şi chiar cu zăpadă, temperaturile din ianuarie vor fi blânde, iar dacă plouă, în decembrie vor fi vânturi puternice. Dacă frunzele copacilor cad devreme înseamnă că noul an agricol va fi unul roditor, iar dacă frunzele stau multă vreme pe crengi, iarna va fi grea. Ceaţa abundentă din Brumărel anunţă multă zăpadă în decembrie, iar dacă în gospodării apar şoarecii de câmp e semn că iarna-i aproape.
Folcloristul Ion Ghinoiu arată faptul că până şi săptămânile au propria denumire populară. Prima este Săptămâna lui Procoavă – poartă numele sfântului care acoperă ogoarele cu zăpadă pentru ca pământul să aibă destulă apă când se desprimăvărează, holdele să aibă spic bogat şi grădinile să fie rodnice; a doua este Săptămâna Satului – cea în care preocupările sunt pentru gospodărie; cea de-a treia este Săptămâna Lucinului – denumire ce provine de la numele zeului protector al lupilor; iar ultima este Săptămâna Sâmedrului. Aşadar, denumirile au legătură cu sărbătorile creştine, iar multora dintre sărbători le-au fost atribuite şi semnificaţii specific muncilor agricole. De exemplu, ziua de 14 octombrie în care se sărbătoreşte Sfânta Cuvioasă Paracheva este ziua în care se marchează începutul pregătirii turmelor pentru iernat, dar şi deschiderea unor târguri specifice produselor pastorale. Apoi, pe 18 octombrie, ţăranii sărbătoresc Lucinul (Sfântul Luca), o sărbătoare populară ţinută pentru apărarea de lupi. Sărbătoarea Moşilor de Toamnă este una la care ţăranii ţin cont cu sfinţenie pentru că e ziua în care se pomenesc morţii şi se dă de pomană din roadele câmpului. O altă zi importantă este 26 octombrie, atunci când este serbat Sfântul Dumitru, cel care încuie iarna şi înfrunzeşte codrul. Spre exemplu, folcloristul Constantin Brăiloiu îndeamnă lumea satului să serbeze această zi aşa cum se cuvine, să nu lucreze deloc, iar cei care au avut animalele date în grija ciobanilor peste vară să îi cinstească după obiceiul Răscolului. În popor există numeroase povestioare legate şi de ajunul aceste sărbători, adică ziua de Sâmedru – o divinitate agrară, patron al păstorilor. În anumite zone geografice se aprinde un foc numit „Focul lui Sânmedru“ despre care se spune că, dacă tinerii reuşesc să sară peste, se vor căsători, iar copii, vor fi sănătoşi tot anul. Atunci când focul e aproape stins fiecare dintre cei prezenţi trebuie să ia un cărbune şi să-l arunce în livada sa pentru că aşa îşi apără pomii de dăunători şi roditori în anul care vine.
„Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă a dragoste cocoşii...“
Octombrie – George Topârceanu
- Articole revista
- Octombrie 01 2013
Ce recoltăm din flora spontană în luna octombrie
Toamna vine cu recoltele ei bogate nu doar în zonele exploatate de mâna omului, ci şi în arealele în care natura a fost lăsată să-şi reverse din prea plinul ei, oferindu-ne fără să ştim adevărate comori prin plantele şi arborii cu calităţi terapeutice. Specialistul nostru în flora spontană, Petre Biolan, ne destăinuie o parte dintre secretele acestora, rămânând ca dumneavoastră să le descoperiţi acolo unde natura le-a lăsat.
Iarba Mare (Inula helenium) este o plantă erbacee robustă care poate să atingă înălţimea de 1,50 - 2 m. O întâlniţi în flora spontană din zonele umede de deal şi munte. De la iarba mare se recoltează în lunile septembrie – noiembrie rădăcinile, care se spală rapid pentru a nu îndepărta principiile active. Rădăcinile conţin substanţe amare, ulei volatil, inulină (o fibră alimentară benefică sănătăţii), vitamina C şi minerale. Este recomandată ca antiseptic al căilor respiratorii, în combaterea bacilului Kock, având efect coleretic, colagog, sedativ, tonic. Iarba mare poate fi folosită în uz intern, sub formă de infuzie, decoct sau în diverse amestecuri sub formă de pulbere, dar şi în uzul extern ca tinctură, unguent sau comprese.
Pregătiţi un decoct din 20 g de rădăcini uscate şi măcinate la 200 ml de apă rece, fierbeţi-l 15-20 de minute, apoi infuzaţi-l 15 minute într-un vas acoperit. Strecuraţi soluţia obţinută şi beţi 3-4 linguri pe zi, înainte de mese. Va avea efect expectorant, calmant mai ales în cazul bronşitelor cronice.
Castanul sălbatic (Aesculus hippocstanum), numit impropriu astfel, dacă ne gândim că îl întâlnim la tot pasul, pe marginea şoselelor, prin parcuri, este considerat de medicina populară românească un adevărat medicament. Puterea vindecătoare a acestui arbore stă chiar în seminţe, adică în castane. În popor el este considerat un remediu eficient pentru durerile de piept, un medicament pentru bolile picioarelor (în special pentru varice) şi un balsam pentru pielea vătămată de răni sau zgârieturi. Fiertura din frunze de castan era folosită atât pentru a calma tusea şi a reduce febra, cât şi pentru a obloji mâinile sau picioarele fracturate. Studiile recente ale oamenilor de ştiinţă au relevat că un tratament de 16 săptămâni cu extract fluid din castane contribuie esenţial la oxigenarea creierului şi buna funcţionare a sistemului nervos, având efecte pozitive asupra pacienţilor depresivi, rărind atacurile de panică şi stările de ameţeală. Industria cosmetică foloseşte castanele drept materie primă pentru cremele destinate sănătăţii tenului şi îndepărtării ridurilor. Astfel, castanele se dovedesc a fi adevărate miracole din farmacia naturii, aflate la îndemâna tuturor, uşor de cules şi prelucrat. Castanele sunt recomandate sub formă de tinctură, unguent, cataplasme sau decoct din 5-6 castane decojite şi mărunţite la 1 litru de apă, fiert 10-15 minute şi consumat înainte de mesele principale, timp de 20 de zile pe lună.
Tecile de fasole (Phaseolus vulgaris), un înveliş aparent fără importanţă, care de multe ori ajunge la gunoi, reprezintă un preţios produs medicinal. Ele conţin acid salicilic, săruri minerale, acid fosforic, vitamina C, fiind recomandate pentru acţiunea diuretică, contra diabetului, contra reumatismului şi a altor afecţiuni. Aşadar toamna, atunci când recoltaţi fasolea pentru boabe, faceţi separarea tecilor uscate de boabele de fasole şi păstraţi tot. Este un alt exemplu că natura nu a lăsat în lume rebuturi. Tecile de fasole tratează diabetul şi pancreatita cronică. Pentru decoct puneţi o lingură de păstăi uscate în 400 ml de apă fierbinte, lăsaţi totul la infuzat o oră, apoi strecuraţi. Beţi câte o jumătate de pahar de 3-4 ori pe zi.
Păducelul (Crataegus moxogyna) este un arbust destul de viguros, ce poate atinge înălţimea de 4-7 m. Deşi are ghimpi numeroşi, de la el se poate folosi practic întreaga plantă în scopuri medicinale. Toate cele 5 specii care cresc în zonele joase de câmpie ale ţării au virtuţi terapeutice. Toamna se recoltează fructele roşii sau negre, în funcţie de specie, fie direct cu mâna folosind o mănuşă, fie prin batere cu nuiaua.
Fructele de păducel sunt bogate în principii active, tanin, vitaminele C şi complexul B, fiind recomandate în special contra tulburărilor cardiace, hipertensiune, insomnie etc. În prezent păducelul este una dintre cele mai bine studiate plante medicinale, proprietăţile sale vindecătoare fiind recunoscute de către comunitatea ştiinţifică internaţională. Preparatele cu efect terapeutic care se pot obţine din păducel sunt: decoctul, ceaiul, siropul şi extractul din fructele de păducel.
Osul iepurelui (Ononis spinosa) este o plantă ierboasă cu numeroşi spini care se întâlneşte adesea pe terenurile cu fâneţe şi păşuni mai aride. De la osul iepurelui se foloseşte rădăcina care se scoate cu cazmaua, se spală rapid şi se pune la uscat. Rădăcinile conţin ulei volatil, glicozide flavonice, tanin etc.
Se întrebuinţează pentru scăderea acidului uric din sânge, fiind una dintre plantele care dau rezultate bune în acest sens. Se foloseşte ca depurativ, expectorant, laxativ, litiaze şi cistite, bronşită, insomnii, laringită (în faza de cocţiune) etc. Se face decoct din 1 lingură de plantă uscată la o cană de apă şi se beau câte 2-3 căni pe zi. Decoctul mai concentrat poate fi folosit pentru gargară.
Brusturele (Artium Lappa) este o plantă ierboasă robustă, bienală, întâlnită de la câmpie până la munte în locuri necultivate, garduri, căi ferate. Aceasta trăieşte doar doi ani, în primul an dezvoltându-şi sistemul de rădăcini şi frunze, pentru ca în al doilea an să facă flori şi fructe, după care moare. Planta este bună de recoltat când se apropie de un an, astfel încât să nu aibă încă formată tija floriferă. De la brusture se recoltează toamna rădăcinile de la plantele de un an. Rădăcinile se spală, se despică dacă sunt groase şi se pun la uscat. Conţinutul de vitamine din grupa B, acidul cafeic, inulina, sărurile de potasiu, uleiul volatil îl recomandă contra diabetului, contra bolilor de piele (acnee, furuncule), fiind de altfel şi un bun produs depurativ.
Pulberea obţinută din rădăcina bine uscată a plantei este considerată cea mai eficientă formă de utilizare a brusturelui. În tratarea psoriazisului se administrează o linguriţă de pulbere din rădăcină de brusture timp de 5 săptămâni, de 3 ori pe zi înainte de masă astfel: prima săptămână tratament, a doua pauză, a treia tratament, a patra pauză şi a cincea tratament.
Tot intern se face decoct din 1 – 2 linguriţe de rădăcină uscată la o cană cu apă şi se beau 2 - 3 căni pe zi. Extern se face decoct din 2-3 linguri la ½ litru de apă şi se face frecţie pe cap contra calviţiei.
Cicoarea (Cichorium intybus), numită şi inamicul obezităţii, este o plantă ierboasă cu flori albastre care se deschid dimineaţa; se întâlneşte pe terenurile necultivate de la câmpie până la munte. În prezent, cicoarea se bucură de o atenţie deosebită pe plan internaţional datorită calităţilor terapeutice ale rădăcinii sale. Toamna aceasta se recoltează cu cazmaua.
Ea reglează pofta de mâncare şi metabolismul, motiv pentru care s-a născut o nouă generaţie de medicamente de slăbit, extrem de puternice, pornind de la această plantă. Mai ales în Germania, Statele Unite, Franţa cicoarea este intens valorificată ca remediu pentru reglarea greutăţii. Taninul şi uleiurile volatile ale acestei plante şi-au dovedit beneficiile şi în lupta contra diabetului şi constipaţiei. În acest sens faceţi un decoct folosind o linguriţă de plantă uscată la o cană de apă şi beţi câte 2 căni pe zi.
Patricia Alexandra POP