Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.


  • Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
  • „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

Știrile despre agricultura europeană s-au învârtit parțial în jurul studiilor de impact despre strategia „De la fermă la consumator” și săptămâna aceasta, fie că a fost vorba de ședința cu Julien Denormandie la Parlamentul European sau publicarea academică oficială a două studii realizate de Universitatea din Wageningen, dintre care unul, dedicat impactului asupra sectorului zootehnic, a fost solicitat de membrii European Livestock Voice.

Însă, cel mai important eveniment al săptămânii a fost dezbaterea organizată marți pe marginea subiectului la Parlamentul European. Dacă ar fi să aleg o afirmație care să rezume dezbaterea de două ore, aș păstra concluzia președintelui Comisiei pe agricultură a Parlamentului, Norbert Lins: „Studiile aflate deja pe masă aduc puncte de vedere diferite, ceea ce este util, dar avem nevoie de studii de impact (n.r. realizate de Comisia Europeană).”

Așadar avem nevoie de mai multe studii. Acest lucru este fără echivoc. Sunt de acord cu numeroșii eurodeputați care au subliniat acest lucru. Aș spune chiar că avem nevoie de un studiu de impact public și European care să fie complet. Dar nu în această direcție se merge. Comisia, prin reprezentantul pentru agricultură, Comisarul Wojciechowski, a anunțat deja acum câteva luni - poate neintenționat - că nu va urma să se realizeze un studiu de impact pentru obiectivele propuse în Pactul Verde, ci o serie de studii pentru diferite obiective. Însă, una dintre lecțiile care decurg din studiile Wageningen este că aceste obiective diferite au efecte cumulative și combinate. Studiile de impact pentru fiecare dintre propunerile legislative nu ne vor oferi informații cu privire la ce se va întâmpla cu adevărat mâine în grajdurile noastre, în containerele importate, în conturile financiare de la fermă și cu privire la prețurile pe care le vor vedea oamenii la raft! Pe de altă parte, este dificil să auzim de la Comisie că nu ar fi fezabilă realizarea unui astfel de studiu. Dacă se pot stabili obiective de politici de o asemenea magnitudine, ar trebui să se poată și evalua impactul lor! Situația este atât de simplă.

Am observat și că timpul necesar pentru știință nu se potrivește neapărat cu timpul necesar pentru comunicări sau politică. Un studiu ar necesita mai mult timp, în timp ce știm că anul acesta, Comisia va prezenta deja 24 din cele 28 de traduceri legislative ale comunicării „De la fermă la consumator”. Fără să fiu ghicitor, pot prezice că peste câteva luni ne vom găsi în aceeași situație ca în Octombrie, când UE a votat cu privire la comunicarea inițială „De la fermă la consumator”; Parlamentul și Consiliul vor trebui să ia o poziție, fără să aibă un studiu holistic, pe care îl solicităm de peste un an. Vor reacționa acum Parlamentul și Consiliul sau vor accepta aceleași presiuni de timp din partea Comisiei?

La dezbaterea de marți, un eurodeputat din Grupul Verzilor a utilizat la rândul său argumentul că aceste studii erau finanțate de „lobbyu-uri”. Acest argument este convenabil pentru a ignora studiile, dar este cam reducționist. Pe de altă parte, în această observație se poate pune sub semnul întrebării independența cercetătorilor în cauză. Dar mai mult, pur și simplu trece peste, poate în mod intenționat, problema centrală: de ce am solicitat de fapt acest studiu? Pentru că nu există nicio publicare din partea Comisiei sau a centrului său de cercetare cu privire la politica sa emblematică! Au fost stabilite obiective politice, fără explicații pentru baza pe care stau sau fără a lua în considerare consecințele. Ar trebui doar să stăm deoparte și să așteptăm?

În fine, dezbaterea mi s-a părut interesantă datorită lipsurilor pe care le evidențiază. Unii eurodeputați au subliniat în mod corect că problemele privitoare la schimbări în stilul alimentar sau lupta împotriva risipei alimentare trebuie luate în considerare, ceea ce nu decurge din studii precum cel realizat de Wageningen. Aceasta este o realitate iar aceste cercetări trebuie întreprinse, în special de către Comisie. Dar, ca agricultor care se ocupă cu zootehnia, aș vrea să văd acest argument aplicat tuturor obiectivelor și inițiativelor care se adună în Pactul Verde, fie că vizează metanul, solul sau inițiativele privind biodiversitatea. Încă o dată, ca agricultor, nu trebuie să fii clarvăzător pentru a ști că vor avea un impact foarte semnificativ. 

Alături de colegii din sectorul zootehnic, la fel ca eurodeputații marți, așteptăm propunerile concrete ale Comisiei. Dacă până acum am fost foarte vocali cu privire la obiectivele de ansamblu, în lunile ce urmează vom intra în miezul discuțiilor privitoare la Strategia „De la fermă la consumator”. Va trebui să discutăm (într-un final) despre soluții, despre opțiunile agronomice și tehnologice și despre măsurile concrete ce trebuie luate. Așteptăm începutul a ceea ce pentru mine este o nouă secvență din Strategia „De la fermă la consumator”. Dacă există dezacorduri și dubii cu privire la această abordare bazată pe obiective, suntem în orice caz convinși că trebuie realizate modificări în zootehnie și în agricultură în general. Trebuie să ne jucăm rolul în aceste schimbări și vom participa activ la discuții și vom încerca, noi, cei de pe teren, să aducem răspunsuri la această dezbatere cheie.

     

Jean-Pierre Fleury

Președinte, GL Copa-Cogeca „Carne de vită și mânzat” și agricultor care se ocupă cu zootehnia (vaci rasa Charolais) din Morvan (FR).

În prima sa conferință de presă la cârma Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an și a explicat modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR.

Potrivit ministrului, au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și, în urma analizei acestora, au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. De altfel, încă de la preluarea mandatului, Adrian Chesnoiu a asigurat fermierii că va fi alături de ei și îi va sprijini. Ministrul spune că propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie.
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

→ Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg;

→ Ardei gras/lung 2.000 kg;

→ Fasole păstăi 1.500 kg;

→ Spanac 1.000 kg;

→ Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg;

→ Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg.

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient“, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

Cum verifică ministrul dacă produsele sunt sigure pentru consum

În tot procesul de implementare a programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum. Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

N-a fost uitat nici usturoiul

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/ cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie - 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Referindu-se la parcursul actelor normative, ministrul a mai spus că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.“

De asemenea, pachetul de susținere în sectorul agroalimentar are în vedere și compensarea prețurilor mari la energie. În ceea ce priveşte susţinerea pe zona gazelor naturale, şeful MADR a subliniat că soluţiile care vor fi propuse „cu celeritate“ în şedinţele de Guvern viitoare se află în analiză la nivel interministerial. Întrebat la ce se referă efectiv acel bonus de cogenerare, Chesnoiu a explicat că în factura de energie este un cost pentru bonusul de cogenerare şi un cost pentru certificatele verzi, care vor fi compensate dintr-un buget alternativ.

„Este o primă variantă de intervenţie pe care o analizăm pentru industria alimentară: compensare dintr-un buget alternativ, dar aşteptaţi să iasă actul normativ“, a transmis ministrul Agriculturii.

În timp ce noi discutăm, alții iau măsuri concrete

În tot acest timp, în alte țări se iau măsuri concrete… De pildă, chiar din luna februarie, Polonia își va reduce taxele pentru alimente și combustibili. Temporar, se va reduce taxa pe valoarea adăugată la benzină și se va elimina în cazul alimentelor de bază, a îngrășămintelor și a gazelor naturale. Mai mult decât atât, premierul polonez Mateusz Morawiecki a îndemnat recent retailerii să răspundă prin reducerea prețurilor și a cerut populației să fie atentă la magazinele care nu scad prețurile. Comparativ cu Polonia, în România prețurile cresc ca Făt-Frumos…, iar populația nu poate decât să mai strângă cureaua. Cât s-o mai putea și o mai ține! La un moment dat, probabil că se va rupe.

Simona-Nicole David

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!”, joi, 27 ianuarie. Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid și a debutat cu introducerea făcută de către dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM. A fost prezentată pe scurt situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

”Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare. Având în vedere aceste obiective cred că este timpul să ne întrebăm dacă: putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere? Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fermierul roman și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele doua strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma, sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?” – a spus dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM.

În prima parte a evenimentului membrii Consiliul Director  au răspuns întrebărilor adresate de către Lucian Mîndruță, moderatorul evenimentului cu privire la activitatea, realizările AIPROM din anul 2021, precum și obiectivele de dezvoltare viitoare.

A doua parte a evenimentului a avut ca temă situația culturii de cartof în România, discuția fiind deschisă de o prezentare cu date statistice relevante și a continuat cu o dezbatere despre aportul fiecărui actor implicat în etapele călătoriei cartofului, de la sămânță la farfurie.

Dna. Paulina Gabor, Director Direcția Fitosanitară, a vorbit despre importanța colaborării autorităților cu industria de protecție a plantelor din România. „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit” – a punctat Director din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Dna. Elena Izadi, sefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de numeroase organisme de dăunare. „O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar alte sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte din aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă cu sprijinul fermierilor și cu sprijinul ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit atât în supermarket și care să circule liber în U.E”.

Gheorghe Boțoman, Membru Fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere, nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă. Pentru segmentul dăunători de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozi cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizare unor soiuri tolerante sau rezistente” – a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un exemplu de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre fermieri și industria de procesare a cartofului este reprezentat de colaborarea dintre compania PepsiCo (producatoare de chipsuri) și Grup Șerban. Marius Dineș – AgroField Coordinator România PepsiCo a vorbit despre standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding. „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global G.A.P. Ne propunem ca în 2-3 ani toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global G.A.P. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România”.

Despre certificarea Global G.A.P a vorbit specialistul Ionuț Nache, Director General INAQ Consulting. „Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, toate analizele solicitate sunt în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează analizele trebuie să fie acreditate. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.”

Romulus Oprea, Președinte Federația Națională Cartoful a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, avem nevoie de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale” – a punctat Romulus Oprea.  

Punctul de vedere al distribuitorului a fost prezentat de către Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom care a vorbit despre nevoia de consultanță a fermierilor, dar și despre importanța și rolul fitofarmaciilor la nivel local. „Deservim în jur de 22.000 de hectare în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate. Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie. Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermierii expuși în față unor probleme pentru care nu există soluții care le pot înlocui” – a spus Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom.

Clubul Fermierilor Români (CFRO) își adaptează mecanismele de funcționare și conducere la nivel național, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației și pentru mai buna reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Clubului. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, Laszlo BECSEK preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, se arată într-un comunicat de presă transmis de CFRO. 

Sunt onorat să preiau mandatul Președinției rotative a Clubului Fermierilor Români. Voi urmări cu prioritate consultările pentru elaborarea PNS și a Strategiei naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură, implementarea Proiectului Concorde, derularea programelor de pregătire organizate de Club, proiectele specifice regiunii Centru, precum și activarea Comitetelor executive regionale ale asociației”, declară domnul Laszlo Becsek, care este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și membru în Consiliul Director.

Pentru următoarele 6 luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

  • Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru cu MADR, în vederea elaborării PNS;
  • Contribuții la elaborarea Strategiei naționale de gestiune integrată a apei și solului în agricultură. Promovarea cooperării multi-parteneriale (Guvern – organizații fermieri) pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan național multi-anual de dezvoltare a sistemului de irigații și desecare-drenaj;
  • Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;
  • Implementarea programului Clubului privind Consultanța pentru utilaje agricole: armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (informare, consultanță, formare continuă, contractare, mediere);
  • Sprijinirea implementării eficiente a proiectelor finanțate din PNRR pentru educație și mediu care au impact în domeniul agriculturii. Promovarea unor proiecte de dezvoltare a agriculturii (irigații, desecare, combaterea eroziunii solului, creșterea capacității de stocare în vederea valorificării eficiente a produselor agricole) în procesul de actualizare și optimizare a programului-cadru de finanțare PNRR;
  • Derularea programelor de pregătire organizate de asociație, care anul acesta își propun să înroleze 120 de tineri fermieri în programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură” și 40 de fermieri în programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0”;
  • Desfășurarea Conferințelor Regionale ale Clubului pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile agricole;
  • Activarea și creșterea rolului Comitetelor Executive Regionale ale Clubului, pentru implicarea activă a fermierilor în activitățile asociației și informarea acestora despre subiectele de interes major privind dezvoltarea afacerilor agricole;
  • Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COM AGRI, DG AGRI, ELO, Copa-Cogeca, Farm Europe.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine Președintele. Astfel, alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări totodată și următoarele obiective specifice:

  • Promovarea adoptării și operaționalizarea finanțării unui Plan Național Strategic de dezvoltare a sectorului cartofului în România.
  • Susținerea elaborării unui studiu privind identificarea modelelor de ferme performante în România, indiferent de dimensiunea acestora, și elaborarea scenariilor de dezvoltare durabilă a acestora, în perspectiva redresării balanței comerciale a produselor agroalimentare.
  • Susținerea elaborării și punerea în aplicare a unei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare (creșterea numărului de produse certificate la nivel național prin intermediul schemelor de calitate ale MADR; promovarea cu prioritate la raft a produselor românești; dezvoltarea de puncte gastronomice locale; echilibrarea deficitului balanței comerciale pe produse agroalimentare; calitate și trasabilitate pentru produsele românești).
  • Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului Clubului privind pregătirea tinerilor lideri pentru agricultură.
  • Asigurarea condițiilor pentru implementarea proiectului din PNRR privind dezvoltarea învățământului liceal dual agricol. Promovarea proiectului “O Roboseră în fiecare școală” din România.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de 6 luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul și viitorul Președinte (desemnați de regiune). Dan Hurduc a fost primul Președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

 

Cine este Laszlo BECSEK

Președinte, ianuarie – iunie 2022

Clubul Fermierilor Români

Laszlo Becsek este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și un fermier cu un model de afacere de succes, care îi poate inspira și pe alți fermieri.

Absolvent al facultății de agricultură din Cluj-Napoca și Doctor în agronomie, domnul Becsek este administrator și asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu sediul de activitate în Târgu Secuiesc.

Ferma domnului Becsek a fost înființată în anul 1995, iar în prezent desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Cu o echipă de aproape 100 de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha. Producția de cartofi și cea de ceapă sunt livrate în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate de acestea.

De-a lungul timpului, societatea a realizat investiții semnificative în spații de depozitare, ambalare (cea mai mare de acest fel din țară), dar și în flota proprie de mașini frigorifice. Investițiile au fost realizate prin programul SAPARD, dar și prin credite și fonduri proprii.

 

 

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a susținut marți, 11 ianuarie 2022, o conferință de presă în care a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an. Astfel, au fost prezentate modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normativeelaborate la nivelul MADR, care s-au aflat în consultare publică în ultimele 10 zile, pentru programul ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate și pentru programul de susținere a usturoiului.

În urma procesului de dezbatere publică a proiectului de act normativ ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat ce va merge spre avizare și apoi spre aprobare, în ședința de Guvern. Au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și în urma analizei acestora au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. 

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4000 euro/ beneficiar (3000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie – 9 decembrie

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

  • Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg
  • Ardei gras/ lung 2.000 kg 
  • Fasole păstăi 1.500 kg 
  • Spanac 1.000 kg 
  • Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg
  • Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.   

În tot procesul de implementare al programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume, în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum.

Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 EUR / cultură / ha / beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei. 

Referindu-se la parcursul actelor normative, Adrian CHESNOIU a subliniat că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.”

Sursa: madr.ro

Printre producătorii din România se numără și Silviu Zetea. În anul 1990 acesta a ținut să ducă tradiția de 100 de ani a familiei mai departe și a „reconstruit“ o afacere cu pălincă și țuică din fructe. Astăzi, această mică afacere s-a transformat într-un adevărat brand, cunoscut atât în România, cât și în celelalte țări europene.

Povestea Zetea

Povestea a început undeva prin secolul XIX-lea, când unul dintre strămoșii lui Silviu Zetea a pus bazele acestei afaceri. Ioan Zetea era cunoscut drept cel care a construit o pălincie, pe la 1900, într-un loc simbolic, numit „Pe Groapă“, într-o depresiune din satul Viile Apei, aproape de gospodăria sa. Se poate spune că avea cunoștințe de la strămoșii săi pentru că regiunea este cunoscută ca leagăn al pălincii. De altfel, acest lucru este atestat documentar de peste 500 de ani. În anul 1940, unul dintre fiii lui Ioan Zetea, pe nume Valer Zetea, se remarcă prin faptul că pune bazele mai multor pălincii în Viile Racșei și uneia în Medieșu Aurit, în 1964. Acești întreprinzători ai vremii au reușit să păstreze proprietatea și tradiția indiferent de vremurile comuniste. Moștenirea aceasta s-a transmis până în anul 1990, când Silviu Zetea a preluat această activitate de la tatăl său, Valer Zetea, și a dorit s-o continue într-un cadru legal dat de o societate democratică, înființând o întreprindere de sine stătătoare. Imediat este demarat un nou proiect și se trece la „reconstruirea“ pălincii moștenite, punând accent pe calitate și reprezentativitate.

Silviu Zetea a povestit pentru Lumea Satului că a început totul dintr-o pasiune și că și-a dorit nespus de mult să continue această activitate familială. Își amintește cu drag că a cunoscut tainele procesului de producție încă de când era elev, iar în timp a dezvoltat un adevărat brand și, odată cu acesta, și afacerea Zetea. Totuși, acesta nu este încă apogeul pe care și l-ar dori... Silviu Zetea vrea ca în anul 2022 să valorifice o producție și mai mare: „Mi-am început activitatea în februarie 1990, ca o mică afacere de familie ce îmi poartă numele, „Zetea“. De fapt, pot spune ferm că eu port numele brandului, nu brandul numele meu. Producem pălincă, țuică, lichior din fructe, iar la momentul actual avem un sortiment diversificat, acesta având la bază o rețetă tradițională familială“, a declarat Silviu Zetea. 

Tehnologie unică

Totodată, un element principal care definește pălinca și țuica Zetea este tehnologia proprie de producție. „Tehnologia pe care o folosim la producția produselor Zetea este unică. Ne-am dezvoltat sistemul inovativ prin trecerea la tripla distilare, la cazane cu foc direct, de tip alambic, și prevăzute cu sistem de deflegmare simplă, de concepție proprie, care duce implicit la creșterea calității a produsului, dar și la unicitatea acestuia. Ne mândrim că avem o tehnică proprie care poate fi găsită și pe platformele media «Țuica Zetea de Medieșu Aurit» și care ne poartă numele“, a mărturisit Silviu Zetea.

Există cerințe pentru produsele de lux

Produsele Zetea sunt accesibile tuturor consumatorilor. Prețurile acestora încep de la 100 de lei și ajung chiar și la 2.000 euro pentru produsele  considerate de lux. „Ne bucurăm de un număr mare de clienți. Românii apreciază calitatea băuturilor pe care le producem. Am încercat să le facem accesibile tuturor consumatorilor, dar avem și o categorie de consumatori care cer o pălincă de lux. Desigur că avem o producție mică și doar la comandă, dar există o cerință pe piață pentru astfel de produse. Pălinca de 2.000 de euro atrage consumatorii, în primul rând, prin istoria sa. Este un produs românesc a cărui formă de prezentare obișnuiesc să o leg de Balada lui Ciprian Porumbescu. În al doilea rând, pălinca are o vechime de peste 17 ani, este obținută din cireșe amare, iar sticla este decorată cu fire de aur. Se vinde la pachet format din 2 sticle a câte 1 litru, deci vorbim despre 2 litri de pălincă – 2.000 euro“, a precizat Silviu Zetea.

De asemenea, producătorul Silviu Zetea a menționat că, deși la început avea o livadă proprie pentru fructele de producție, odată cu extinderea afacerii nu a mai făcut față. De aceea, la momentul actual are contracte de colaborare cu fermieri de la care își ia fructele într-o formă cât mai naturală. Procesează aproximativ 1.000 de tone de fructe și produce cca 30-40 tone de țuică și pălincă anual. Principala piață de desfacere a produselor Zetea este România: „Cea mai mare parte a produselor le valorificăm în România deoarece țuica și pălinca ne sunt specifice nouă, dar avem și o cerere semnificativă și în afară. Chiar dacă criza pandemică s-a făcut simțită de noi, sperăm ca anul 2022 să fie unul mai bun. Vrem să ne dezvoltăm afacerea și să creștem volumul de producție“, a conchis Silviu Zetea.

Liliana Postica

Iată că Sărbătorile de iarnă au venit cu vești bune și pentru fermieri, acești fermieri trecuți deja prin toate furcile caudine: peste 900 de milioane de euro. Ne dorim să avem cât mai multe astfel de vești să vă dăm mereu, nu doar în prag de Sărbători. 

Despre ce este vorba mai exact? Ei bine, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului. 

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

 

 

 

 

Noua generație de tineri antreprenori care au preluat afacerile de familie din agricultura ieșeană a reușit, în numai câțiva ani, să le transforme în business-uri cunoscute. Unul dintre tinerii fermieri care exploatează terenuri agricole și a găsit cele mai bune strategii de dezvoltare a afacerilor este Tiberiu Stan.

A renunțat la avocatură pentru agricultură

Tânărul fermier din Iași se ocupă de afacerile din domeniul agricol încă din anul 2007. Absolvent al Facultății de Drept, crescut în spiritul agriculturii, părinții săi fiind fermieri cu tradiție din Iași, tânărul a decis că nu va profesa niciodată ca avocat, însă studiile juridice îl pot ajuta în domeniul agricol. Ceea ce s-a și întâmplat întrucât inginerul agronom Dan Tiberiu Stan face agricultură performantă datorită cunoștințelor acumulate prin studiile făcute.

„Eu am început să lucrez în agricultură în anul 2007. Am terminat Facultatea de Drept în anul 2009 și atunci mi-a fost clar că nu o să lucrez la un birou sau nu o să merg în instanță ca avocat sau procuror. Am luat know-how-ul de la părinții mei, dar mă folosesc și de cunoștințele juridice“, mărturisește Tiberiu Stan.

vocea fermierilor tiberiu stan

Tânărul ieșean povestește că a făcut și studii agronomice pentru a înțelege mai bine acest domeniu, dar l-a ajutat și experiența părinților din domeniul agricol pentru a dezvolta afacerea familiei. „Am absolvit și a doua facultate, Agronomia, iar apoi mi-am deschis ferma mea. Am arendat aproximativ 600 de hectare de teren agricol și de atunci lucrăm pe ambele firme, eu și părinții, peste 1.000 de hectare de teren agricol“, ne dezvăluie Tiberiu Stan.

Tânărul este vicepreședintele Asociației „Grânarii“, dar și un fermier cunoscut în zona Moldovei. „Cultivăm în familie; părinții meu au o fermă, eu o altă fermă, în total avem 1.600 ha. În momentul de faţă, cultura predominantă este porumbul, după care urmează grâul, floarea-soarelui și rapița. 2021 este clar un an mai bun, nici nu există termen de comparație cu anul trecut, este un an peste medie, aș putea spune. Cultura de floarea-soarelui a fost afectată de o calamitate, o furtună puternică, însă, fiind acoperită de asigurări și având un contract bine negociat, am fost corect despăgubit. La grâu am avut o producție undeva în jur de 7 tone/ha, iar porumbul pot spune că este o cultură care s-a prezentat bine, în condiții aproape perfecte“, adaugă fermierul.

Cerealele ajung în port, dar transportul este foarte scump

Despre fermierii din Asociația „Grânarii“ fermierul ieșean ne spune că în niciun caz nu îi vede optimiști anul acesta. „Nu întâmplător am început să avem o voce prin această asociație. Pentru că lucrurile în zona noastră nu au mers foarte bine. Mai ales că, în ultimii 15 ani, ne-am confruntat cu secetă, lucru care nu s-a văzut de la București. Și asta pentru că în sudul țării au fost condiții excepționale. Noi avem în permanență prețuri mult mai mici, 40 de euro/tonă, deoarece cărăm marfa în port și transportul este foarte scump. Este aproape o concurență neloială, iar în aceste condiții zonele defavorizate sunt trecute pe sud, nu pe nordul Moldovei. Terenurile din ferme nu sunt ca cele din sud, sunt situate în pantă și de asta nu ne permitem să facem irigații. Din acest motiv fermierii moldoveni au fost mult mai vocali anul trecut în ansamblu, nu este un an extraordinar pentru floarea-soarelui pentru că precipitațiile au fost oarecum în exces pentru această cultură, bobul a fost ceva mai sec, cu o greutate hectolitrică undeva aproape de 40, ceea ce pentru hibrizii pe care îi cultivăm de obicei este foarte puțin“, ne-a declarat fermierul ieșean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat campania de plată a sumelor cuvenite cu titlul de rentă viageră agricolă aferentă anului 2020, în valoare totală de 44.630.318,93 lei pentru un număr de 35.201 beneficiari.

În cazul în care sumele virate de APIA către rentieri, sunt returnate în contul agenției din diverse motive obiective, APIA poate relua plata acestora în termen de 3 ani de la data limită anuală de plată (30 noiembrie al fiecăruia an).

Conform art. 10 alin (2) din Ordinul MADR nr. 1271/2005 cu modificările și completările ulterioare, în cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta cuvenită rentierului, pe baza următoarelor acter doveditoare:

  • cerere a moştenitorului pentru plata datorată până la data decesului rentierului agricol,
  • certificatul de deces al rentierului (copie și original),
  • carnetul de rentier în original,
  • copie BI/CI al moştenitorului/a celui care face cererea pentru plata ultimei rente aferente rentierului decedat (copie și original),
  • certificat de calitate de moștenitor /certificat de legatar/certificatul de moştenitor (copie și original),
  • în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori se depune şi o împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole (copie și original).

Sumele plătite către beneficiari și returnate în contul APIA de către bănci / Poșta Română sunt postate pe site-ul APIA (calea de acces : Măsuri specifice - Măsuri de sprijin finanțate de la bugetul național – Renta viageră agricolă – Situația sumelor plătite și returnate de bănci/Poșta Română). Pentru aceste cazuri, beneficiarii / moștenitorii de drept ai rentierilor decedați, în funcție de motivul returnării sumei, vor clarifica cauza returnării sumei cu Centrul județean al APIA sau al Municipiului București unde s-a vizat carnetul de rentier.

Sursa: apia.org.ro

Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Clubul Fermierilor Români a lansat, recent, proiectul CONCORDE ce are drept scop promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale. Obiectiv deosebit de important mai ales într-un moment cum este cel de acum, de transformare al agriculturii, când fermierii trebuie să gestioneze o serie de provocări.

În astfel de momente delicate, susținerea fermierilor este vitală având în vedere rolul lor esențial în siguranța și securitatea alimentară. Prin proiectul CONCORDE vor fi puse în practică obiective clare pentru gestionarea eficientă a provocărilor din agricultură. Iată care sunt obiectivele proiectului:

  • Înființarea unui grup de lucru care să preia și să prelucreze inițiativele, ideile, opiniile și sugestiile transmise de fermieri;
  • Elaborarea unui ghid de bune practici;
  • Crearea unei proceduri de raportare și verificare a incidentelor în relațiile contractuale;
  • Elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru soluționarea alternativă a disputelor;
  • Afilierea Clubului Fermierilor Români la organizații internaționale relevante în domeniul agribusiness;
  • Colaborarea Clubului cu autoritățile și instituțiile publice europene și naționale în scopul dezvoltării unor politici coerente și relevante pentru dezvoltarea agribusiness-ului din România.

Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru agribusiness-ul românesc din cauza secetei pedologice și a crizei sanitare mondiale determinate de pandemia de COVID-19. Astfel, a crescut în mod neobișnuit numărul incidentelor contractuale în relațiile dintre participanții la circuitul economic specific, cum ar fi executarea necorespunzătoare sau chiar neexecutarea la termen și/sau în condițiile convenite a obligațiilor contractuale asumate.

„Cu această ocazie au revenit în discuție problemele sistemice care au definit relațiile dintre fermieri, intermediari, traderi și industria prelucrătoare de produse agricole în ultimii 30 de ani, marcate adesea de lipsă de încredere, pe fondul căreia, profitând de capacitatea financiară disponibilă, comercianții din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de puține ori, clauze contractuale fără precedent sau chiar abuzive, menite să le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi disproporționate și nelegitime suferite de fermierii de bună-credință“, spune Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români.

Ce beneficii oferă proiectul CONCORDE fermierilor?

Prin acest proiect, fermierii vor avea expertiză concretă și practică validată în procesul de contractare și vor beneficia de sprijin specializat în soluționarea alternativă a disputelor comerciale. De asemenea, le vor fi promovate și reprezentate interesele în relația cu instituțiile relevante în comerțul cu cereale.

„Proiectul CONCORDE va avea succes în măsura participării concrete, directe a fermierilor la acțiunile propuse, precum și prin asigurarea unei cooperări eficiente cu ceilalți factori implicați în agribusiness, în particular prin consolidarea relației dintre fermieri și comercianții de produse agricole“, conchide președintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc.

Simona-Nicole DAVID

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, în perioada 18 octombrie – 01 noiembrie 2021, a fost autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2021, un număr de 627.043 fermieri, reprezentând 81,39 % din numărul total al fermierilor eligibili la plata în avans.

Suma totală autorizată la plată este în valoare de 905.675.692 euro, astfel:

  • 393.563,62 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 874.159,74 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 407.968,65 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

În ceea ce privește Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic precizăm faptul că până la această dată au fost autorizați la plată un număr de 9.170 fermieri, reprezentând un procent de 55% din fermierii care au solicitat sprijin în Campania 2021, iar suma autorizată este în valoare de 28.328.793,11 euro.

Reamintim că, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, iar plățile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,8683 lei pentru un euro.

Sursa: apia.org.ro

Cu pasiune faţă de munca pământului, Legume de Probota (județul Iași), o cooperativă agricolă la început de drum, continuă tradiţia de 150 de ani a unui sat. Aceasta a fost înființată de tânărul Robert Zamisnicu în decembrie 2020, cu acordul a cinci membri din satele Bălteni și Perieni, comuna Probota Scopul principal al cooperativei este de a extinde piața de livrare a produselor legumicole, ne spune tânărul.

„Ne dorim să creăm un lanț scurt, producător-consumator“

În comuna Probota se află una dintre fermele care fac parte din cooperativa Legume de acasă – Probota, Aceasta are o suprafață totală de 16 hectare cultivate cu legume, jumătate de hectar în sistem protejat, iar restul până la 16 ha în câmp. „Afacerea a început din pasiune, părinții mei ocupându-se cu agricultura de mai bine de 20 de ani. Princi­pala motivație a înființării acestei coope­rative este determi­nată de faptul că piața de desfa­cere este mult prea mică pentru noi și ne dorim să intrăm în marile supermarketuri, să facem contracte și să eliminăm implicit intermediarii. În portofoliul nostru de produse avem tomate, cultivate în câmp și solarii, ardei gras, Kapia, gogoșar, dar și legume obținute de pe o suprafață de 2.000 mp, aflată la plasa de umbrire“, a precizat Robert Zamisnicu, președintele cooperativei.

Legume de Probota cooperativa agricola

În momentul de față cooperativa are cinci membri care dețin terenuri cultivate atât în satul Bălteni, pe malul Prutului, cât și în satul Perieni. „Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Legume de Probota este de aproximativ 45 ha de legume. Am înființat această cooperative pentru că avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de o altă piață de desfacere decât cea actuală și trebuie să eliminăm intermediarii. În ziua de astăzi este greu să faci totul de unul singur, de aceea cel mai important este să te asociezi și să ai încredere în persoanele cu care lucrezi pentru că așa vine și succesul. Asta este o verigă foarte importantă în procesul de vânzare, în acest model de cooperativă sau în oricare alt mod de asociere. Această formă asociativă ne ajută să valorificăm toată marfa deoarece semnând un contract ne asumăm niște obligații de livrare și, fiind mai mulți producători, putem onora acele contracte. Dacă unul dintre membri nu are cantitatea necesară sau are diverse probleme și nu reușește să recolteze într-un timp optim, ceilalți membri pot suplimenta acea cantitate sau chiar să o înlocuiască în totalitate. Noi ne dorim să ajungem pe mai multe piețe; țelul nostru este, de ce nu, să ne extindem și în afara județului, dar pentru acest lucru este nevoie de timp și de mai multă expe­riență în vânzarea prin această formă de asociere. Este un început pentru noi, nu știm cum funcțio­nează, dar suntem încre­zători că va fi bine“, mai adaugă tânărul.

Doar produsele de calitatea I ajung pe piață

În portofoliul de produse al coope­rativei se găsesc diverse legume, cultivate pe o suprafață considerabilă de teren. „Avem pepeni verzi și galbeni, vinete, în zona noastră acestea au început să fie cultivate pe suprafețe mai mari, tomate și ardei, în câmp și solarii, varză de toamnă, ceapă, rădăcinoase și verdețuri. Legumele, faţă de cultura mare, necesită o atenție sporită. Noi începem producerea de răsa­duri din luna ianuarie, la jumătatea lui februarie se seamănă, se încălzesc sola­riile pentru a se dezvolta plantele, apoi plantăm în câmp și așteptăm într-un final să ajungem pe piața locală. Terenurile aflate în cooperativă sunt împărțite pe două zone. Cea mai mare suprafață o avem pe malul Prutului, unde cultivăm toate legu­mele specificate anterior, dar avem și jumătate de hectar de solarii.

În cadrul cooperativei doar legumele din calitatea I ajung pe piață, iar cele de calitatea a II-a, vorbim de produse care sunt atipice, ajung la fabrica de procesare“, specifică ieșeanul.


„Să fii fermier la 26 de ani reprezintă o mare provocare, dar satisfacția oferită de rezultatele muncii merită întregul efort“, spune Robert Zamisnicu, managing director la Zamisnicu Invest SRL – Legume de Probota, Acesta îndeamnă tinerii să se orienteze către acest domeniu deoarece este nevoie de specialiști care să producă hrană locală, sănătoasă și de calitate. „Cel mai bun sfat oferit celor care vor să activeze în acest domeniu ar fi să meargă să viziteze cooperativele care deja funcționează pentru că sunt foarte multe de învățat de acolo“, a conchis Robert Zamisnicu, președintele cooperativei Legume de Probota, din județul Iași.


Beatrice Alexandra MODIGA

Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura are nevoie de acțiuni eficiente care să transforme unele dezavantaje în oportunități de dezvoltare. Soluțiile necesare pot fi găsite mai ușor de oameni competenți pregătiți de cei mai buni specialiști, cu expertiză pe domeniile pe care activează.

Probleme de rezolvat sunt multe, iar pentru a găsi soluții este nevoie de competență – mai ales că vorbim despre un domeniu complex cum este agricultura. Pentru că un agricultor trebuie să cunoască nu doar fiziologia plantelor – care este în sine complexă, ci și matematică, chimie, fizică, științe juridice și administrative, comunicare, marketing, resurse umane și lista nu se încheie aici. Mai mult decât atât, tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul“ la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând nu doar pentru afacerea în sine, ci și pentru a lua măsurile corecte pentru a nu afecta calitatea aerului, apei, solului și biodiversitatea.

Fermierii care doresc o agricultură performantă pot învăța cum să facă acest lucru la cursurile organizate de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO), prin programul „Antreprenor în Agricultura 4.0“. Cursurile au ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Programul de pregătire va începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt recomandate tuturor fermierilor activi cu minimum 5 ani de experiență managerială.

Structura programului de pregătire antreprenorială

În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0“ este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Cursurile sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca în ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Fermierii vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maximum 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.


Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează“, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.


Simona-Nicole David

În sezonul 2021 s-au înscris în programul TalentA dezvoltat de Corteva Agriscience, 33 de doamne care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale sau sunt studente în cadrul Universităților Agricole. Acestea au participat la cursurile gratuite de dezvoltare a competențelor, care le-au oferit posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri în Agri-Business.

Lansat în România în 2020, Corteva Agriscience a anunțat startul unui nou sezon al programului TalentA în data de 4 iunie 2021. Derulat pe parcursul a 4 luni, programul de training online a constat în 18 cursuri segmentate în două module – 10 cursuri de Business și 8 cursuri Agri-Business., construite si susținute de o echipă formată din 7 experți Corteva, în colaborare cu 9 consultanți Starperformining. Conceptele din modulul de business au oferit suport în dezvoltarea competentelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, iar conceptele modulului de Agri-Business au ajutat în extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de rapiță, porumb, floarea- soarelui, cereale, viticultură, cartof, etc.

Începând cu data de 17 septembrie 2021, s-a dat startul activității de construire a proiectelor, cea de-a doua etapă a programului.  Proiectele vor fi analizate  de o comisie formată din 5 experți Corteva și 3 consultanți Starperformining.  Acestea trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități, nu trebuie tratate individual și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Termenul limită până la care se pot depune aceste proiecte este 8 octombrie 2021.

Comisia va decide cele 3 proiecte câștigătoare, iar anunțarea câștigătorilor se va face în cadrul evenimentului de decernare a premiilor, ce va avea loc în data de 15 octombrie 2021- Ziua Internațională a femeilor din mediul rural.

Pentru a asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri, în acest sezon Corteva Agriscience a mărit valoarea premiilor la 15000 $: locul I – 6000 $, locul II – 5000 $, locul III – 4000 $.

„Prin programul TalentA oferim femeilor din zonele rurale oportunitatea de a-și dezvolta si moderniza propria afacere, îmbunătățind în același timp bunăstarea comunității din care fac parte.” a spus Maria Cîrja Director Marketing Corteva Agriscience România și Moldova. “Așteptăm cu interes noile proiecte și le asigurăm pe câștigătoare de tot sprijinul nostru în implementarea ideilor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale.”

Pentru detalii suplimentare despre cele 18 cursuri, persoanele care au facilitat și organizat cele 2 module de învățare, comisia de experți care va decide proiectele câștigatoare, dar și multe alte informații, vizitaţi site-ul Corteva Romania şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook.

Iniţiatorul şi coordonatorul programului TalentA: Corteva Agriscience Romania

Partener în implementarea  programului TalentA: Star Perfomining

PREZENTARE

Prima campanie de comunicare a Brokerului de Asigurare al Clubului Fermierilor Români poartă semnătura Mullen România și se adresează fermierilor care fac agricultură performantă, dezvoltă planuri de lungă durată pentru creșterea afacerii și investesc permanent în tehnologie și inovare, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români. 

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este fostul Agricover Broker de Asigurare, o companie de brokeraj în asigurări înființată în 2011, cu o experiență de 10 ani în domeniul intermedierii asigurărilor agricole. Brokerul de Asigurare este deținut de Agricover Credit IFN (51,02%) și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (48,98%).

Brokerul de Asigurare al Clubului Fermierilor Români susține fermierii prin consiliere tehnică și consultanță profesionistă în intermedierea produselor de asigurare agricolă, analiză și evaluarea riscurilor, negociere individualizată, consiliere și monitorizare dosare de daună, consiliere gratuită în depunerea cererilor de finanțare la AFIR (Submăsura 17.1).

Abordare emoțională

Atât campania de lansare, cât și identitatea vizuală a Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare este dezvoltată de agenția Mullen, care a ales o abordare emoțională pentru prima campanie de comunicare a Brokerului de Asigurare, după rebranding-ul realizat în urma intrării Asociației Clubul Fermierilor Români ca acționar în Broker, făcând apel la modul în care fiecare fermier este mândru de munca pe care o va lăsa în urma sa. Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare își propune să protejeze  afacerile fermierilor români, mai ales într-o perioadă marcată de un nivel ridicat de impredictibilitate în agricultură (factori economici, sociali, politici, schimbările climatice).

Insight-ul campaniei a plecat de la un fapt întâlnit în cazul oricărui om de succes, care s-a dedicat muncii sale toată viața, iar acum se mândrește cu faptul că poate lăsa ceva în urmă, copiilor săi, pe care îi îndrumă de asemenea să continue și să dezvolte afacerea familiei.

Provocarea în campanie a fost cum să-i facem pe fermieri să simtă că Brokerul Clubului este în fapt al fermierilor. Soluția a venit de la sine: să le arătăm că Brokerul Clubului îi înțelege mai bine ca oricine, pentru că este deținut de oameni asemenea lor, fermieri care și-au crescut afacerile de-a lungul timpului, s-au adaptat avansului tehnologic și modului în care industria a evoluat. În prezent, fermierii continuă eforturile de creștere a afacerii și se mândresc că pot lăsa în urma lor o moștenire însemnată. Acesta este publicul căruia ne adresăm și cu care vrem să intrăm într-un dialog”, a spus Mihai Costache, Group Creative Director Mullen România.

Parteneriatul Brokerului de Asigurare cu Clubul Fermierilor Români reprezintă o premieră în România: este pentru prima dată când o asociație a fermierilor intră ca acționar într-un Broker de asigurare, urmărind să se implice direct în gestionarea riscurilor la adresa culturilor și bunurilor fermierilor. Compania a parcurs un amplu proces de rebranding pentru a reflecta parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români și intrarea Asociației ca acționar în Broker. Credem că doar împreună cu fermierii, printr-un dialog permanent, transparent și constructiv putem crește performanța afacerilor agricole din România. Încrederea că afacerile lor sunt în siguranță în orice moment dacă aleg să lucreze cu Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este esențială în orice parteneriat dezvoltăm cu fermierii, iar campania de comunicare realizată împreună cu echipa de la Mullen transmite acest lucru. Fermierii sunt cei care au grijă de fermieri: protejează, asigură, reprezintă, negociază, obțin în numele fermierilor, pentru fermieri”, declară Oana Iftime, Director Comunicare&PR Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare  reprezintă exclusiv fermierii din România și acționează în mod unic în susținerea intereselor acestora, prin consilierea fermierilor pentru realizarea unui management corect al riscului, negocierea celor mai bune condiții pentru polițele de asigurare, demersurile către asigurători pentru crearea de polițe noi, precum și prin redirecționarea veniturilor obținute de Broker către programele și proiectele dedicate agriculturii românești, dezvoltate de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Mixul de comunicare include un spot TV dedicat, care poate fi vizualizat

, un spot radio, machete de presă și vizualuri pentru promovarea în online și social media.

Echipele implicate în campanie:

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare – Oana Iftime (Director Comunicare & PR Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă), Georgiana Rusu (Director Executiv Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare)

Mullen România – Silviu Antohe (Executive Creative Director), Mihai Costache (Group Creative Director), George Bucurescu (Copywriter), Valentin Ionescu (Art Director), Adrian Radu (A/V Director), Andra Panaitescu (Client Service Director), Alexandra Todirica (Account Director), Maria Barbu (Account Executive).

Peptidele derivate în mod natural asigură protecție plantelor împotriva bolilor fungice

Corteva Agriscience și Elemental Enzymes, o companie dedicată științelor umane care dezvoltă noi soluții biotehnologice și enzime, au anunțat astăzi că își extind acordul global multianual pentru a include un nou biofungicid dedicat unei game largi de culturi de camp, inclusiv soia, cereale, porumb, oleaginoase, orez și trestie de zahăr, precum și gazon și plante ornamentale.

Prin acest acord, Corteva primește o licență exclusivă pentru tehnologia peptidică brevetată de Elemental Enzymes. Noul mod de acțiune utilizează peptida din 22 aminoacizi derivată în mod natural pentru a alerta plantele de invazia agenților patogeni, pregătește sistemul imunitar și ajută planta să se protejeze de bolile fungice, cum ar fi rugina la soia, cercosporioza și fuzarioza spicelor.

„Fermierii caută soluții biologice care să ofere performanțe dovedite și previzibile”, a declarat Susanne Wasson, Președinte, Crop Protection Business Platforms, Corteva Agriscience. „Colaborând cu Elemental Enzymes, continuăm să ne extindem angajamentul de a ajuta fermierii să acceseze soluții inovatoare și dovedite care completează fungicidele convenționale, îmbunătățesc rezistența plantelor, dezvoltarea în condiții dificile de mediu și contribuie la menținerea producției și a sănătății culturilor.”

Ca parte a portofoliului de produse biologice, Corteva va oferi această tehnologie sub numele de biofungicid Holzem™, care se va poziționa ca brand complementar la portofoliul existent de fungicide de top. În așteptarea omologării, Corteva anticipează lansarea globală a biofungicidului Holzem ™ în America Latină în 2022 și în Statele Unite în 2023.

"Suntem încântați să continuăm colaborarea cu Corteva Agriscience pentru a oferi un nou biofungicid care combate bolile devastatoare ale plantelor la o gamă largă de culturi și zone geografice. Elemental Enzymes este dedicat dezvoltării de noi tehnologii extrem de eficiente pentru o agricultură durabilă care să abordeze numeroasele provocări ale cultivatorilor din întreaga lume", a declarat Brian Thompson, Chief Executive Officer of Elemental Enzymes.

Modelul Corteva pentru dezvoltarea unui portofoliului biologic de excepție combină inovarea externă, colaborarea în domeniul cercetării și dezvoltării, acordarea de licențe și distribuția. Acest acord arată cum Corteva colaborează cu companii de top pentru a accelera comercializarea inovațiilor orientate către clienți. Biofungicidul Holzem™ oferă un mod diferit de acțiune care ajută la gestionarea nivelului de reziduuri din culturi, previne rezistența bolilor la fungicidele convenționale și sporește potențialul de producție și durabilitatea, în conformitate cu Obiectivele de durabilitate Corteva Agriscience 2030.

Termenii acordului nu au fost dezvăluiți.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti