Cătălina Ionela Achițeni din Havârna, județul Botoșani, a renunțat la visul de a fi avocat pentru a se face fermier la Ferma Cătălinei. La doar 25 de ani, tânăra vrea să ducă tradiția mai departe, ferma de familie existând din anul 1972.

Cu toate că de mică a visat să fie avocat, Cătălina a ales cu bună știință să activeze într-o lume a bărbaților și să fie excepția de la regulă. Tânăra s-a gândit că cea mai bună alegere este să se ocupe de ferma de animale a familiei din comuna Havârna, județul Botoșani.

5 decenii de existență

„Ferma există încă din 1972, este o afacere de familie, iar eu am dus tradiția mai departe, făcând ceea ce îmi place. Am crescut printre animale, sunt o pasiune pentru mine și iubesc ceea ce fac. Nu m-am văzut niciodată făcând altceva, iubirea și gingășia animalele îmi umple sufletul de bucurie și, de asemenea, aceasta este și o afacere profitabilă dacă știi să le hrănești și să le crești corect. Nu este ușor să creezi planul de alimentație al unui animal, la noi a durat ceva timp până am descoperit ritmul de creștere a animalelor și cum să sporim lactația“, mărturisește tânăra botoșăneancă.

cresterea vacilor

Familia Achițeni a pornit la drum cu 100 de oi și 10 vaci, iar în prezent efectivul este de 350 de oi Karakul, 100 de capre Anglo nubiene și 40 de vaci Bălțate românești. „Am ales aceste rase din mai multe motive, de exemplu Karakul pentru că este rasa care se adaptează la condițiile din țara noastră, se exploatează pentru pielicele și producția de lapte. Bălțatele românești au un temperament liniștit și reprezintă 44% din totalul de bovine din România și produce în medie, anual, 3.000 litri de lapte cu 4% grăsime, iar caprele Anglo nubiene pentru că sunt căutate deoarece au producția de lapte ridicată și pot fi exploatate până la 10 ani“, spune Cătălina.

Piață de desfacere restrânsă. Concurență mare în zonă

Tânăra botoșăneancă mai spune că nu au făcut niciodată un calcul cu privire la investiția făcută în această afacere, costul fiind oricum unul destul de mare pentru că mereu apar cheltuieli neprevăzute. În schimb, a investit foarte mult timp, răbdare și dragoste. Cât mai multă cu putință.

„Consider că, pentru a reuși în orice domeniu, mai ales în unul în care faci ce îți placi, nu poți reuși fără perseverență, pasiune și încredere în propriile forțe. Au fost multe momente când poate îmi venea să renunț, dar atunci mi-am amintit de ce am început. Marea problemă în domeniu, din punctul meu de vedere, e forța de muncă, foarte greu de găsit. În lunile de iarnă laptele îl predăm unei firme din zonă, dar în perioada caldă facem produse lactate: brânză, urdă, pe care le vindem în zonă; nu avem o piață de desfacere prea mare deoarece concurența este mare în zonă. Primăvara alegem să dăm miei spre piața arabă, unde primim de obicei cel mai bun preț.“

Agricultura și zootehnia nu vor dispărea niciodată, indiferent de vremuri

Cătălina, când a decis să se axeze pe acest domeniu, a pornit de la ideea că agricultura și zootehnia sunt domenii de activitate care nu vor dispărea niciodată, indiferent de vremuri.

cresterea oilor

„Ne-am ușurat munca investind în utilaje agricole și, având în vedere poziționarea fermei, care este în câmp, racordarea fermei la apa curentă și curent electric a fost cel mai necesar lucru care trebuia făcut de la început. Producția de pe terenurile pe care le deținem este folosită 80% pentru furajele animalelor. Furajarea o facem și la bovine și la ovine, de două ori pe zi, dimineața și după-amiaza, dimineața cu însilozate de porumb și după-amiaza cu lucernă sau fân și șrot de floarea-soarelui, precum și porția cu boabe de porumb. Furajele folosite în creșterea animalelor sunt cele voluminoase, fibroase, suculente și verzi, dar și însilozate, în special cele de porumb.“

Viața într-o fermă nu este ușoară, sunt multe lucruri care pot apărea pe parcurs și situații cărora e greu să le faci față, adaugă tânăra botoșăneancă.

„Seceta îți poate da planurile peste cap, obținând culturi din care nu-ți scoți nici măcar investiția, dar să ai și profit. Primăvara, la fătarea oilor, trebuie să fii mereu prezent în cârd deoarece oile tinere rar reușesc să dea naștere fără ajutorul extern al omului. O altă problemă ar fi cea cu pășunea, de care primăria se ocupă și e foarte greu să împaci pe toată lumea. Ca în orice domeniu, sunt plusuri și minusuri. Ideea principală e că, indiferent de situație, trebuie să fii mereu pe câmp, mereu prezent și mereu implicat, pentru că nu te poți baza pe nimeni.“

Mereu conectat cu natura…

Planurile de viitor ale tinerei din Havârna constau în primul rând în a moderniza ferma, de a spori numărul de animale și a achiziționa teren.

„Mulți tineri fug de acest domeniu deoarece nu este unul în care stai la birou și ești mereu curat. Eu, de exemplu, muncesc cot la cot cu angajații și nu mă dau înapoi de la muncă. De asemenea, merg pe tractor la activitățile agricole să-l ajut pe tata și îmi place și asta. Sunt multifuncțională! Dar din punctul meu de vedere, este un domeniu profitabil și plăcut, ești mereu conectat cu natura și aș îndruma cât mai mulți tineri să aibă curaj să cunoască domeniul și să profeseze. De aceea sunt studentă în anul 2, la fără frecvență, la Facultate de Agricultură din Iași, și până acum consider că am dobândit destule cunoștințe care să mă ajute în fermă, abia aștept să descopăr și lucrurile pe care le voi învăța și în ceilalți ani de studiu“, adaugă Cătălina.

În curând, agroturism la ferma Cătălinei!

Pe lângă planurile de viitor de dezvoltare, Cătălina și-ar dori ca mulți mai mulți oameni să cunoască cu adevărat viața la țară, ce înseamnă și cum se trăiește o zi din viața unui fermier și să dezvolte o mică parte de agroturism, în care oamenii să vină să viziteze ferma, să vadă animalele și, de ce nu, să muncească împreună cu ei pentru a simți pe propria piele cât de mult efort trebuie într-o zi pentru a satisface nevoile animalelor.

„Nu știu dacă sunt cea mai potrivită pentru a da sfaturi, dar încerc. În primul rând, să faci mereu ce-ți place și să cauți locul unde te potrivești tu ca om, calitățile pe care le deții, să te încarci cu energie pozitivă înainte de a porni la drum deoarece poate întâlnești pe parcurs oameni sau situații care te vor descuraja, să fii plin de răbdare, să vezi animalele ca pe niște „ființe“ deoarece și acestea au nevoi speciale pentru a se dezvolta și, automat, pentru a-ți produce banii și, nu în ultimul rând e nevoie de mult curaj, să muncești și să dezvolți domeniul cât de mulți poți deoarece există posibilitatea de a accesa multe fonduri europene nerambursabile, apărând mereu oportunități noi“, a încheiat Cătălina Achițeni.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a organizat, în data de 24 februarie 2023, un seminar în sprijinul crescătorilor de bovine din județul Iași. Cercetătorii în domeniul zootehnic au evidențiat aspecte privind importanța asigurării condițiilor de microclimat și igienă pentru o producție corespunzătoare de lapte. De asemenea, s-a pus accent pe importanța raselor pentru obținerea unor producții semnificative.

În cadrul laboratoarelor Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu au fost prezentate probe practice pentru analiza colostrului administrat la viței, precum și pentru laptele obținut pentru valorificare. S-au evidențiat rezultatele cercetărilor cu aplicabilitate practică în creșterea taurinelor, cu efecte în păstrarea sănătății animalelor și a eficienței economice a activității.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași au prezentat condițiile de accesare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, depunerea cererii unice de plată la APIA, intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, prevăzute în Planul Național Strategic 2023-2027, plățile directe decuplate, sprijinul cuplat pentru venit, ajutoarele naționale tranzitorii, normele de condiționalitate, fondurile europene pentru investiții în consolidarea exploatațiilor, investițiile în fermele de mici dimensiuni, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri, investițiile în sectorul zootehnic, formele asociative, cursurile de instruire și calificare organizate de DAJ Iași.

În cadrul discuțiilor, crescătorii de animale au evidențiat dificultățile întâmpinate privind perioada de referință pentru accesarea subvențiilor, precum și necesitatea sprijinirii taurinelor pentru carne prin ajutor de stat.

Controlul oficial al producției a fost un alt subiect de interes abordat de reprezentantul Asociației Crescătorilor de Taurine din România.

Discuțiile privind organizarea activității în ferma Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, rasele de animale, sistemul de furajere au fost de un real interes pentru crescătorii de animale.

Iasi

Reprezentanții Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu și-au manifestat întreaga disponibilitate pentru colaborare și sprijin direct pentru fermieri, evidențiind scopul final al activității de cercetare – realizarea în practică a rezultatelor obținute.

La eveniment au participat crescători de animale din localitățile Andrieșeni, Costești, Lespezi, Mircești, Moțca, Pașcani, Răducăneni, Stolniceni Prăjescu, Tătăruși, Vlădeni. La solicitarea fermierilor vor fi organizate și activități cu alte tematici.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 10 martie 2023, pentru a celebra Luna Istoriei Femeilor, Corteva Agriscience a anunțat lansarea oficială a programului TalentA 2023. Aflat la a patra ediție în România, TalentA este un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.

Astfel, odată cu începerea oficială a înscrierilor, se pot alătura programului doamnele și domnișarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri pe domeniul agribusiness și vor  concura la final pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000$ oferite de Corteva Agriscience România. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, programul educational se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data 21 mai și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv.

Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani atât de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, acestea doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Toate participantele se vor înscrie în programul TalentA pe website-ul companiei Corteva până la data de 10 mai 2023.

Pe parcursul lunilor dedicate programului, participantele TalentA vor avea ocazia unică de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea Corteva Agriscience România. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2023, pentru a putea asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va distribuită astfel:

  1. locul I – 6.000 $,
  2. locul II – 5.000 $,
  3. locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere va avea loc in data de 13 octombrie 2023.

“Unul dintre obiectivele principale de sustenabilitate ale companiei promite să implice și să dea o voce femeilor care activează în agricultură, iar din acest motiv, s-a lansat programul TalentA. Acesta oferă, an de an, oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din Europa. În România, cele trei ediții de până acum s-au dovedit un real succes, atât pentru Corteva, cât si pentru antreprenoriatul agricol din țară. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele, de aceea, în acest an vom invita să se înscrie și femeile din România, dar și din Republica Moldova. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare.” a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova.

Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook Corteva România.

Sub egida „Împreună semănăm viitorul“, Alianța Industriei Semințelor din România a sărbătorit 10 ani de activitate. La evenimentul aniversar au fost prezenți reprezentanți ai companiilor membre, fermieri, autorități, parteneri din alte industrii, presa de specialitate, dar și colaboratori.

Trecut și prezent

Înființată în 2012, Alianța Industriei Semințelor din România era formată din 9 membri fondatori: Biocrop, Caussade Semences, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour Semences, Monsanto, Pioneer și Syngenta, iar în 2014 s-au alăturat Bayer și Procera. Între timp, unele companii și-au schimbat denumirea, altele s-au unit, însă interesul pentru o mai bună implicare în ceea ce înseamnă sectorul de semințe din România a crescut continuu. În prezent, AISR numără 10 membri: BAYER, Corteva Agriscience, KWS, Lidea, Limagrain, Mas seeds, Soufflet Agro Romania și Syngenta, ca membri plini, și 2 membri asociați – Alta Seeds și RAGT Semințe. În luna decembrie a anului trecut, compania BASF a primit acordul de principiu pentru a devini membru AISR, urmând ca la următoarea Adunare Generală să fie votată afilierea cu drepturi depline, Alianța ajungând astfel, în 2023, să numere 11 membri.

„Voiam să vă povestesc cum a început această aventură pentru că a pornit dintr-o frustrare. Făceam parte dintr-o piață ultra modernă și competitivă, dar simțeam la acel moment că nu aveam o platformă asociativă în care toate companiile care aduc valoare adăugată prin materialul semincer pe care îl pun la dispoziția fermierilor an de an să-și poată exprima opiniile în mod coerent. Așa că ne întâlneam în diverse locuri publice, în văzul tuturor, și deploram această situație. Și atunci a trebuit ca cineva să ia inițiativa. Ne-am uitat întotdeauna cu o privire admirativă la AIPROM, care avea grupuri de lucru, avea personal și noi voiam să trecem la următorul nivel“, a declarat Florin Constantin, fondatorul AISR.

În acest moment, președinte AISR este doamna Maria Cîrjă, cea care la deschiderea evenimentului a prezentat misiunea și obiectivele pe care le are Alianța și a făcut o scurtă retrospectivă despre cum au trecut acești 10 ani: „Alianța Industriei Semințelor din România a fost înființată în octombrie 2012 și este o asociație profesională care, prin acțiunile sale, sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării semințelor cu genetică superioară. Suntem unul dintre principalii parteneri de dialog cu autoritățile, asociațiile de fermieri, dar și alte asociații pe probleme legate de agricultură. Misiunea noastră este susținerea și promovarea creșterii gradului de cunoaștere, în rândul fermierilor români, a utilizării semințelor certificate și promovarea rezultatelor cercetării privind noile tehnici genomice.“

Obiective pentru următorul deceniu

În cadrul evenimentului, conducerea AISR a anunțat că, în acest an, a fost semnat un acord de colaborare cu Croplife Europe. În ceea ce privește activitatea anului trecut, Alina Mihai, director executiv AISR, a prezentat celor prezenți acțiunile pe care le-a întreprins, precum și provocările pe care le are acum industria: „Un aspect foarte important îl reprezintă finalizarea discuțiilor pentru Ordonanța de Urgență care cuprinde și tratamentul semințelor pentru export cu substanțe neomologate în România, dar omologate în țara de destinație. De asemenea, vom continua să facem un lobby permanent și campanii privind conștientizarea de către publicul larg a noilor tehnici genomice și urmărim îndeaproape apariția draftului legislativ în domeniu. Vom continua campaniile de conștientizare privind folosirea de semințe certificate deoarece reprezintă în continuare o problemă.“

Alături de reprezentanții industriei semințelor din țara noastră a fost și doamna Francesca Minniti, reprezentantul Euroseeds, care a vorbit despre rolul cheie pe care îl are sectorul semințelor din Uniunea Europează, dar și despre importanța asociațiilor de semințe în cadrul Euroseeds, în structura căreia se regăssc 35 de asociații naționale de semințe, printre care și AISR.

„Politica de advocacy pe mai multe niveluri, de la Bruxelles în țările membre, dar și din țările membre la Bruxelles, este fundamentală pentru a obține un impact pozitiv pentru industria noastră deoarece ceea ce pledează Euroseeds la Bruxelles trebuie să aibă rezonanță la nivel național, căci acolo este implementată legislația Uniunii Europene. Asociațiile naționale din Euroseeds sunt de importanță strategică pentru a asigura alinierea și consistența pozițiilor: ceea ce este discutat și prezentat instituțiilor UE de către secretariatul Euroseeds trebuie discutat și prezentat instituțiilor naționale ale statelor membre“, a punctat Francesca Minniti.

Ce își mai propun membrii alianței? Să vină cu soluții în ceea ce privește îngrijorările din industrie. De exemplu în ceea ce privește cultura grâului să apere dreptul la proprietate intelectuală; la soia să încurajeze fermierii în ceea ce înseamnă utilizarea semințelor certificate; la floarea-soarelui să se implice în acțiuni privind combaterea dăunătorilor și înregistrarea de noi produse, iar la porumb să se implice în decizii privind reducerea suprafețelor semănate în contextul schimbărilor climatice, dar și în ceea ce privește combaterea dăunătorilor, printre care și Tanymecus.

Larissa DINU

Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultura lansează sub conceptul Service 360, un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă.

Proximitatea față de parteneri este un atu pe care IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole, pune mare preț. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează aceasta idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.

Ce oferă numărul unic de contact?

  • Informații despre piese de schimb
  • Programări pentru intervenții service și mentenanță
  • Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight
  • Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată tara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din Romania, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.

De-a lungul timpului, IPSO Agricultura și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.

Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.

Primăvara știm cu toții că atât fermierii, cât și gospodarii își pregătesc terenurile pentru a-și planta legumele. Fermierii speră să aibă o producție mare pe care să o poată valorifica la un preț avantajos, pe când gospodarii își doresc să aibă întotdeauna legume proaspete pe masă. Indiferent de suprafața pe care doriți să o cultivați, trebuie să știți cum să o faceți într-un mod corect și care sunt legumele valabile pentru această perioadă.

La începutul primăverii putem planta: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi, ceapă, usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată pentru căpățână.

Morcov

morcov

Morcovul se dezvoltă de minune acolo unde au crescut dovlecei, castraveți, varză, ardei, vinete, tomate, fasole sau mazăre. Terenul trebuie ales în zona în care există mult soare. Solul trebuie să fie fertil, drenat și afânat. Specialiștii recomandă ca PH-ul solului să cuprindă valorile de 5,8-7 pentru o producție mare. Dacă îl cultivați în grădină, atunci săpați terenul de semănat manual. Dacă aplicați îngrășăminte toamna, nutrienții pot fertiliza pământul pe toată durata iernii. Îngrășământul va fi apoi amestecat cu solul în timpul săpatului. Semințele de morcovi germinează la temperaturi începând cu 5 grade Celsius – în acest caz germinarea durează 17 zile. Iar la 25 grade Celsius germinează în 7 zile. Distanța pentru semănarea semințelor de morcovi este de 6 cm între plante, 20 cm între rânduri și 2 cm adâncime. Morcovii sunt iubitori de apă, de aceea necesită o irigare frecventă. Atunci când apar primele frunze trebuie să răriți straturile de morcovi. În luna iunie deja te poți bucura de recoltă.

Pătrunjel

patrunjel

Semințele de pătrunjel au nevoie de o temperatură minimă de 3 grade Celsius pentru a germina, iar temperatura optimă de vegetație este de 20-22 grade Celsius. Solul necesită afânare, dar și să fie bogat în humus, cu un pH slab acid – neutru.

Pentru a se dezvolta, pătrunjelul necesită o udare constantă. Însă, după semănat trebuie să ținem cont să nu le facem udarea direct pentru a nu deranja semințele din sol. Înainte de semănare, semințele se țin în apă caldă 24 de ore și se plantează cu o distanță de 6 cm între ele. Pentru fertilizarea solului se pot utiliza îngrășăminte. Frunzele se recoltează prin tăierea rozetei de frunze sau prin smulgerea plantei din sol. Acestea trebuie recoltate când timpul este uscat.

Mărar

marar

Terenul de plantare a mărarului trebuie să fie unul însorit, iar PH-ul solului e necesar să atingă valoarea de 7. Solul necesită să fie mărunțit, grăpat și curățat de bolovani și buruieni. Semințele se plantează la o adâncime de 3 cm și distanța dintre ele de 50 cm. Pentru a stimula dezvoltarea culturii, plantele de mărar trebuie rărite după răsărire. Distanța optimă dintre plante după rărire trebuie să fie de 20 cm. Se recomandă plantarea mărarului în intervalul lunilor aprilie – mai deoarece temperatura optimă de germinație trebuie să atingă pragul de 22 grade Celsius. Mărarul se recoltează când atinge aproximativ 15 cm.

Leuștean

leustean

Semințele de leuștean germinează în aproximativ 3 săptămâni, la temperaturi de 15-21 de grade Celsius. Solul în care poate fi plantat leușteanul trebuie să fie lutos sau lutos-nisipos, bogat în humus. Irigarea la leuștean se poate face prin picurare. Spațiul de plantare trebuie să fie de 30 cm între tufe și rândurile la distanțe de jumătate de metru. Recoltarea poate fi făcută după 3 luni.

Ridiche

ridichi

Germinarea semințelor de ridiche se face la temperaturi de 7 grade Celsius. De asemenea, pentru dezvoltarea tuberculilor de rădăcină trebuie să țineți cont de o lumină optimă.

Udarea se poate face prin picurare în solarii. În cazul în care nu va primi o cantitate corespunzătoare de apă, atunci riscați să pierdeți cultura deoarece rădăcinile vor crăpa. Solul trebuie să fie afânat cu un pH neutru și bogat în humus. Ridichea se seamănă pe rânduri la o distanță de cca 11 cm între ele și maximum 1 cm adâncime. După 5 săptămâni de la înființarea culturii puteți obține recoltă.

Ceapă

ceapa

Ceapa nu este plantă pretențioasă atunci când vine vorba de lumină. Ceapa verde se poate dezvolta și atunci când este semănată într-un loc mai întunecos. Însă, pentru formarea bulbului de ceapă uscată, lumina este esențială. Ceapa este preten­țioasă la căldură. Dacă temperaturile înregistrează -8 grade Celsius, atunci riscați să înghețe bulbii. Solul trebuie să fie nisipos, cu o componență mare de lut. Plantarea se face pe teren modelat câte 4 rânduri la distanță de 28-30 cm între ele și 4 cm între plante pe rând. Adâncimea de plantare trebuie să fie de 4 cm. Recoltarea se poate face manual sau mecanic.

Liliana POSTICA

Clubul Fermierilor Români salută inițiativa ministrului agriculturii, dl. Petre DAEA, de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles. Șase țări est-europene au susținut demersul (România, Polinia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) și au solicitat Comisiei Europene soluții  pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară.

Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în conferința de presă că își asumă să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compnsare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.  Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu prețuri scăzute și o concurență neloială pe piață.

Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina care au totalizat în 2022 circa 3 milioane tone și la prețuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-și comercializeze produsele, care sunt stocate și determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăți mari în finanțarea continuării activității agricole. Prin urmare, este esențial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români și pentru a asigura o piață corectă și echitabilă pentru produsele lor. 

România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerțul cu cereale și a permis ca volume importante de mărfuri să intre în țară fără controale fitosanitare.

În anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat următoarele importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina: 1.020 mii tone porumb, 640 mii tone grâu, 650 mii tone floarea soarelui și  370 mii tone rapiță.  România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare. Exporturile românești au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 mil. tone, porumbul la nivelul de 0,38 mil. tone, rapița și semințele de floarea-soarelui la 0,1 mil. tone fiecare dintre ele.

Clubul Fermierilor Români a fost în strânsă colaborare cu autoritățile pe acest subiect și a susținut poziția Ministerului Agriculturii în luarea de măsuri pentru a proteja fermierii români. Este important să se ia în considerare interesele agricultorilor și să se garanteze o piață echitabilă pentru produsele lor.

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

Tomato+ este o companie din Brescia, Italia, cunoscută pentru inovațiile sale în domeniul agriculturii. Compania pune la dispoziția fermierilor o gamă de sere inteligente, o soluție pentru cultivarea profesională în interior a plantelor, frunzelor de salată, mugurilor de legume și verdețurilor. Datorită software-ului care monitorizează creșterea plantelor, gestionarea produselor agricole este simplă și intuitivă.

Daniele Rossi, CEO al companiei, a subliniat: „Serele hidroponice sunt o recu­noaștere a inovației și a perspectivei noas­tre. Din fericire, produsele noastre sunt deja comercializate în 13 țări, iar planurile noas­tre de dezvoltare sunt de a avea rezultate excelente. Acestea reprezintă o nouă abordare de înaltă tehnologie a agriculturii, care este capabilă să îndeplinească cele mai diverse cerințe de producție“.

Sera Horto Professional

Sera Horto Professional este o metodă de cultivare în interior complet automatizată. De exemplu, se pun păstăile compostabile în rezervoare și se accesează un program de creștere preîncărcat sau un program personalizat manual. Un software avansat recreează microclimatul intern, umiditatea și temperatura ideală pentru creșterea plantelor, reproduce ciclul natural zi-noapte și furnizează cantitatea potrivită de apă și nutrienți. Serele pot fi instalate oriunde și necesită doar o conexiune la curent și o alimentare cu apă. Consumul este extrem de redus: doar 6,5 kWh (media pe 24 de ore) și aproximativ 3.000 de litri de apă pe lună la sarcina maximă.

Avantaje

Serele hidroponice asigură productivitate și calitate pe tot parcursul anului și vă permit să cultivați diferite legume pentru fiecare ciclu de producție rapid și flexibil. Timpul de cultivare este, de asemenea, cu 25% mai rapid în comparație cu o seră tradițională, iar calitatea este ridicată și constantă. Acestea au o gestionare ușoară. Datorită software-ului avansat, nu este necesar ca fermierul să supravegheze creșterea plantelor constant. Orice problemă este semnalată prompt de către aplicație și un program dedicat. Totodată, software-ul vă permite să gestionați de la distanță mai multe sere în același timp. Sistemul face posibil ca sera să fie și într-o formă personalizată. Acestea pot fi adaptate după necesitatea fermierului în ceea ce privește exteriorul și dimensiunile, înălțimea rafturilor și numărul rezervoarelor de cultivare. Fiecare modul poate avea până la 5 rafturi de cultivare (înălțimea totală maximă, 102 cm).

Toate componentele serelor, de la LED-uri și structuri până la plăcile de circuite, software-ul și înălțimea raftului, pot fi personalizate pentru orice tip de producție.


Hidroponia necesită cu până la 90% mai puțină apă decât cultivarea tradițională, nu sărăcește solul și nu necesită utilizarea insecticidelor, fungicidelor sau erbicidelor. Cu instalarea de panouri solare sau utilizarea energiei verzi, este posibil să se compenseze complet impactul asupra mediului.


Liliana POSTICA

Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat cursurile pentru a doua ediție a programului „Antreprenor în agricultura 4.0“, în cadrul căruia vor participa 32 de manageri de ferme din toate zonele țării.

Ce presupune programul

„Antreprenor în agricultura 4.0“ este un program ce-și propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești și se adresează agricultorilor cu cel puțin 5 ani de experiență managerială la nivelul fermei, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“.

Managerii de fermă vor avea parte, pe parcursul mai multor săptămâni, de învățare intensivă, cuprinzând cursuri interactive desfășurate la București și Predeal, dar și de sesiuni practice aplicate și schimb de experiență în fermele participanților cu scopul de a deprinde idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri.

„Prin acest program se urmărește o perfecționare managerială; vorbim despre  o actualizare a cunoștințelor antreprenorilor din agricultură, cu informații și tehnologii care să-i sprijine să facă saltul în afacerea pe care o conduc către o agricultură integrată care utilizează preponderat tehnologiile digitale. Pe de o parte, scopul este de a răspunde tuturor condițiilor noi ale Politicii Agricole Comune, iar agricultura digitală are un răspuns în favoarea acestora. Pe de altă parte, este nevoie să-și actualizeze modelele de management pentru a-și actualiza mai bine cheltuielile și, nu în ultimul rând, participanții au posibilitatea de a-și crea o comunitate de antreprenori în care să facă schimb de informații“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

La evenimentul de lansare a noii serii au participat inclusiv primii absolvenți care au împărtășit din propria experiență impresii în urma finalizării cursurilor. Printre aceștia s-au numărat fermieri cu experiență, care au precizat faptul că astfel de programe sunt necesare pentru orice agricultor care dorește să aibă o afacere cât mai performantă.

„Acest program mi-a schimbat viața, în sensul în care eu activez de 12 ani în agricultura ecologică și lucrez o suprafață nici mică, nici foarte mare, și am ajuns în cadrul programului să văd cine suntem noi, fermierii. Țara și întreaga populație se bazează pe noi, nu știu ce ar însemna să fie o criză alimentară și pot spune că doar datorită nouă, fermierilor, nu se întâmplă. Avem un rol important, nu mic, și acest lucru am început să-l realizez după ce am participat la acest program“, a specificat Dacian Sabău, unul dintre participanții din prima serie.

Bogdan Chirpici, manager de politici și programe în agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, a declarat că prima ediție a programului a fost un real succes, ceea ce se așteaptă și de la a doua serie: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes, demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale între absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cerealele, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltate personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic.“

Participanți de toate vârstele

Așa cum poate era de așteptat, printre cei 32 de cursanți se numără și absolvenți ai celuilalt program, „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care își doresc să învețe continuu pentru a conduce o afacere, și implicit, o fermă de succes.

„Am urmat anul trecut programul «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul «Antreprenor în agricultura 4.0» a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea“, a declarat unul dintre participanți, George Chiriță.

Pentru a asigura o bună desfășurare a cursurilor și o cât mai bună învățare, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, domnul Florian Ciolacu, a precizat faptul că mereu se actualizează informațiile și chiar profesorii.

„Există o programă școlară pe care noi o actualizăm permanent preluând permanent feedback de la cursanții anteriori. Există o actualizare a vremurilor; acum chiar vorbim de managementul riscului, în care ceea ce se întâmplă în jurul nostru pune presiune pe fiecare fermier și businessul lui indiferent cât de mic sau mare este. Programa este actualizată și, totodată, în continuă mișcare și am actualizat și echipa de formatori, dar am lansat și un program, «Pactul între generații pentru viitorul agriculturii». Este vorba despre o inițiativă care pune împreună un mentor, adică o persoană cu experiență, și un tânăr angajat deja în agricultură și care lucrează să preia conducerea fermei. Ei vor lucra împreună în beneficiul fiecăruia. Vrem să identificăm și oameni care să ofere mentorat și acesta va fi un punct important pentru rezultatele lui și care să ofere fiecăruia un model de afaceri pe care să-și reorganizeze ferma, precum și o foaie de parcurs pentru cariera personală“, a mai punctat Ciolacu.

Larissa DINU

Pe scurt, provocarea fermierilor (și deci și a consumatorilor, chiar și a celor care nu știu) este să obțină o recoltă corectă dintr-o plantă cultivată. Pentru aceasta este necesar să semănăm, să hrănim și să protejam cultura până la recoltare.

Nutriția plantelor este o problemă importantă legată de biodiversitate și funcționarea solului, foarte tehnică și complexă. Pentru orice cultură, la orice latitudine, lupta constantă pentru a salva recoltele de la concurența acerbă cu buruienile este încă provocarea numărul unu pentru toți fermierii din lume.

Alte flageluri ale culturilor sunt organismele parazite, bolile fungice, ciupercile, mucegaiurile, virusurile, insectele, nematozii, păsările, rozătoarele etc. Lista este lungă! Toată această biodiversitate este extrem de variată și abundentă.

Micotoxinele sunt toxine naturale produse de boli fungice (ciuperci parazite ale culturilor). Acestea fac cerealele necomestibile, îmbolnăvind oamenii sau animalele care se hrănesc cu ele, posibil până la decesul acestora. Această biodiversitate este dăunătoare culturilor, deci alimentelor și umanității.

Provocarea producției sănătoase a culturilor a fost, până în secolul al XX-lea, să se producă în fiecare an mai mult decât cantitatea necesară pentru cantitatea de semințe din anul următor. Adică pentru grâu mai mult de 220 kg/hectar necesare pentru însămânțare.

Din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, randamentele agricole medii au fost scăzute: când semănați 120 kg grâu/ha, recoltați 600 kg/ha, fiind nevoie de 320 kg de grâu de panificație/an pentru a hrăni un individ.

Foametea se producea frecvent când o recoltă proastă nu permitea ieșirea din iarnă și hrănirea până la recolta următoare.

Motivele principale ar putea fi (în afară de războaie sau taxe exagerate) un climat prea ploios sau prea uscat, prea rece sau prea cald, dificultăți de plivire din cauza lipsei forței de muncă sau a animalelor de tracțiune, atacuri de boli fungice, insecte, păsări sau alte animale, lipsa îngrășământului. Fără un mijloc eficient de protejare eficientă a culturilor, recoltele au fost limitate, incerte și foarte dependente de condițiile de mediu ale anului respectiv.

Randamentul mediu la hectar de grâu în România, în 2021, a fost de 53 de chintale/hectar. Prin urmare, a fost înmulțit cu 12 din secolul al XVIII-lea și până în prezent.

Astăzi semănăm în medie 220 kg pentru a recolta 7.300 kg, deci pentru 1 kg semănat recoltăm 33, față de 5 kg recoltate pentru 1 kg semănat în secolul al XVIII-lea.

Acest lucru este să ne reamintim că provocarea fermierilor este să producă materii prime pentru a hrăni concetățenii și nu să producă biodiversitate sălbatică care este spontană sau dăunătoare culturilor.

Dacă populația actuală de 8 miliarde de oameni este alimentată mai mult sau mai corespunzător este datorită acestui salt cantitativ și calitativ gigantic al producției agricole. Ceea ce a permis această explozie a producției agricole este dezvoltarea unei întregi serii de tehnici, menite să crească producția sau să îmbunătățească calitățile sanitare sau tehnologice ale culturilor destinate alimentației sau altor utilizări.

Genetica, nutriția plantelor, chimia îngrășămintelor și produselor fitosanitare, mecanizarea, irigațiile, tehnologia digitală... și lista poate continua.

Printre aceste tehnici, o problemă deosebită este aceea a locului instrumentelor care protejează culturile de paraziți și de buruieni.

Din motive pe care nu le vom aminti aici din lipsă de spațiu, un mod de gândire și de cultură a ajuns să pună sub semnul întrebării schema de creștere a randamentelor agricole și utilizarea tehnicilor care duc la aceasta. Aceasta este agricultura ecologică (AB), numele său mic „Bio“. Deși puțin reprezentată ca suprafață și ca volum, această mișcare din țările industrializate care au intensificat producția agricolă a adoptat standarde oficiale, caietul de sarcini al Agriculturii Ecologice și un arsenal de comunicare, sporind specificul clienților săi. Este vorba, în esență, de refuzul de a folosi semințe din metode moderne de inginerie genetică (transgeneza etc.), îngrășăminte și produse fitosanitare de sinteză.

Totuși, agricultura ecologică folosește și produse fitosanitare, derivate din plante și chiar din reacții chimice, precum sulfatul de cupru, ceea ce înseamnă că logica refuzului se regăsește mai mult în istoria mișcării și în sociologia actorilor ei decât în agronomia rațională.

Unul dintre rezultatele acestui refuz este de a hrăni mai puțin culturile și, pe cale de consecință, buruienile ceea ce duce la pierderi mai mult sau mai puțin semnificative de recoltă. Pentru producători, profitabilitatea este interesantă dacă prețurile de vânzare sunt mai mari decât în prezent.

La nivel macroeconomic, pierderea extrem de mare de producție are un impact colosal, producerea a 100 de kilograme de grâu ecologic necesită 222 m², pe când producerea a 100 kg de grâu convențional necesită 137 m². În consecință, producerea aceleiași cantități de boabe în AB necesită o suprafață cu 67% mai mare decât în agricultura convențională. Acesta este primul impact masiv al conversiei la scară largă a agriculturii convenționale către agricultura ecologică, în conformitate cu Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene.

Sperăm să fi arătat clar că actualele politici europene New Deal, Farm to Fork, sub pretextul „restaurării biodiversității“, sunt în realitate dezastre ecologice masive care condamnă la dispariția definitivă a puținului „natural“ care ne-a rămas în Europa sau a ecosistemelor seminaturale și a tuturor speciilor de animale, pe cale de dispariție, pe care acestea le adăpostesc.

Este paradoxal și total aberant faptul că, în același timp, Uniunea Europeană condamnă agricultura productivă care hrănește oamenii, permite economisirea unui spațiu pentru Natură și autorizează derogări automate de la Directivele pentru Protecția Naturii și a speciilor protejate în mod sistematic și fără recurs, cum ar fi autorizarea instalării de complexe industriale eoliene și solare la sol, care afectează masiv suprafețele teritoriilor rurale și forestiere cele mai bogate în biodiversitate și distrug fauna înaripată, păsările și liliecii, precum și fauna marină din larg, odată cu habitatele acestora.

„Biodiversitatea“ are o presă bună și majoritatea lumii politice de partea ei, susținând activitățile activiștilor verzi. Dar este clar că Natura nu a fost niciodată atât de amenințată, chiar de oamenii care pretind că o protejează de activitățile umane.

A șasea extincție se apropie cu pași repezi, dar adevărații vinovați nu sunt fermierii, cei care sunt de obicei identificați pentru a hrăni răzbunarea publică.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Clubul Fermierilor Români face demersuri continue pe lângă autoritățile naționale și europene responsabile pentru agricultură, pentru reprezentarea intereselor fermierilor din România și susținerea modificărilor legislative cu impact pozitiv în afacerile agricole.

În acest sens, Clubul salută demersurile de ordin legislativ, realizate de către autoritățile naționale, pentru două subiecte de interes major pentru fermieri. Asociația a reușit să obțină modificările legislative pentru fermieri, în baza consultărilor cu aceștia, ca urmare demersurilor făcute și a întâlnirilor de lucru cu reprezentații din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și a celor două Comisii de profil din Parlamentul României.

Eliminare obligativitate vizare anuală autorizație de mediu

În perioada aprilie-octombrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat mai multe demersuri către  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului cu privire la obligativitatea vizării anuale a autorizației de mediu de către fermierii din România.

Clubul a solicitat autorităților identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații. 

Ordinul nr. 1.150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizației de mediu şi autorizației integrate de mediu vizează solicitarea și obținerea autorizației de mediu atât pentru desfășurarea activităților existente, cât și pentru începerea activităților noi, conform prevederilor articolului 5 din Ordinul nr.1798/2007 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu.

Având în vedere tipologia fermierului din România, în condițiile în care rolul principal al acestuia este să gestioneze cât mai eficient activitatea agricolă, care de cele mai multe ori nu suportă modificări la nivelul activității existente sau al suprafeței gestionate, și, având în vedere reducerea birocrației actuale și simplificarea activităților ANPM și ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români a propus identificarea unei soluții care să permită eliminarea modalității de vizare anuală a autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații.

Propunerea Clubului Fermierilor Români privind proiectul de Ordin de Ministru a intrat în consultare publică. 

Click AICI pentru mai multe informații.

Modificarea metodologiei de calcul pentru despăgubirile culturilor de toamnă afectate de secetă

În perioada 21-23 noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români a realizat demersuri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care a solicitat revizuirea formulei de calcul prezentă în Anexa 1 la OUG 157/2022.

Propunerea a vizat eliminarea înmulțirii coloanei 3 (Procent de afectare mai mare decât 30%) din formula aferentă coloanei 6 (Valoare maximă grant) pentru a se permite acordarea corectă a sumelor prevăzute în această ordonanță. Clubul a atras atenția autorităților că, în caz contrar, fermierii care au înregistrat pierderi aferente calamităților într-o proporție mai mică de 100% pentru culturile de toamnă nu ar putea beneficia de acest sprijin financiar.

În urma demersurilor făcute în cadrul întâlnirilor de lucru și pe baza argumentelor oferite de specialiștii Clubului Fermierilor Români, Senatul României a emis un raport de modificare a Ordonanței 157/2022 privind despăgubirile la secetă, prin care este prevăzută modificarea propusă de asociație și supusă analizei autorităților de resort.

Sursa: Clubul Fermierilor Români

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

PRIAevents, având parteneri principali Asociația Agricultorilor Maghiari Organizația Mureș și LAPAR vă invită să luați parte la prima Gală a Fermierilor organizată la Târgu Mureș. La eveniment vor participă fermieri și asociații din Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița Năsăud, Alba, Sibiu și nu numai. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora și vom reuni fermierii din aceste zone într-un eveniment UNIC, singura gală de acest gen din Această regiune. Locația evenimentului va fi STUDIUM HUB din Târgu Mureș. Este un eveniment, care mai ales în acest an, în premieră, este conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor fermieri care aduc o contribuție semnificativă la agricultura noastră, care sunt exemple de urmat.

Haideți să îi sărbătorim împreună pe fermierii din Mureș, Harghita, Covasna, Cluj, Bistrița Năsăud, Alba !

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din aceste zone și a domeniilor conexe. Pria Gala Fermierilor ediția de la Târgu Mureș reunește comunitatea agricolă din zonă într-o ceremonie extrem de prestigioasă la o locație deosebită în Târgu Mureș.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat  agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor noștri din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

AGENDA:

10.00 – Înregistrarea participanților

10.30-12.30 – Panel dezbateri- Agricultura 2023. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.30- 13.00 –Festivitate de premiere: PRIA GALA FERMIERILOR, ediția de la TÂRGU MUREȘ. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

Temele pe care le vom aborda:

  • Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer
  • procesatori si producători?
  • Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare?
  • Rolul fermierilor pentru siguranța alimentară – mai ales în contextul crizei actuale?
  • PNS și provocările implementării sale în România
  • Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment?
  • Green deal și agricultura
  • Medicina veterinară și produsele pharma pentru fermele de animale
  • Irigațiile – posibilitățile de realizare a sistemelor eficiente de irigație în România
  • Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
  • Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult?
  • Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în
  • Romania
  • Carne, lactate, miere, fructe si legume, panificație – cum se regăsesc aceste produse la retaileri și cum este colaborarea cu aceștia?
  • Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?
  • Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania?
  • Legea terenurilor agricole 2022-2023. Status
  • Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților?
  • Rolul cooperativelor, asociațiilor și clusterelor agricole
  • Cu ce provocări se confruntă fermierii în această perioadă? De
    ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?
  • Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă
    business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

13.00-13.30 – Q&A Session

Lectorii invitați:

  • Petre DAEA–Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
  • Tanczos BARNA – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
  • Fazakas Miklós – Președinte. AAMR Mureș/ Vicepreședinte, LAPAR
  • Daniel Ovidiu Săvâșcă – Director Executiv, APIA Mureș
  • Ileana GUSATU - Director executiv, DAJ Mureș
  • Daniela Teodora LUPEI – Director OJFIR Mureș
  • Valer Radu SICIAN – SC SEMTEST-BVN Mureș
  • Nicu VASILE – Președinte, LAPAR
  • Dr. Ing. Ioan OROIAN – Director, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine (SCDB) din Târgu-Mureș
  • Cosmin MAIER – Președinte, Patronatul Român Alba
  • Nagy Peter TAMAS - Reprezentant zona Nord- Est , Asociația Aberdeen Angus România
  • Asociația Agronomilor din Mureș

Moderator: Raluca VOIVOZEANU, CEO, PRIAevents

Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea. Punem fermierii in legătura cu finanțatorii si supermarketurile si găsim soluțiile de colaborare! Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale. Cum îl putem crește? Cum putem ajuta fermierii? Care sunt poveștile lor de succes?

Gala Fermierilor Români, care are loc al TÂRGU MUREȘ, este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

Accesați și site-ul evenimentului-https://priaevents.ro/gala-fermierilor-din-romania-18-noiembrie-2022/.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria!

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai apreciați lectori, fermieri cu povești de succes, autorități si companii conexe pentru agricultură.

Haideți să îi sărbătorim împreună!

Mai multe detalii pe www.priaevents.ro.

În ultimii ani suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăzut considerabil, iar acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că fabricile de zahăr s-au închis una după alta. Mai mult, în țară nu mai există nicio fabrică cu capital românesc, iar vestea că și fabrica de la Luduș se va închide i-a determinat pe fermierii din Transilvania să facă tot posibilul pentru a împiedica acest lucru. Și au reușit pe ultima sută de metri!

Grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța, care a intrat pe piața românească în 1992, a anunțat intenția de a închide fabrica și de a concedia cei 150 angajați. Motivele? Costurile de producție ridicate și rentabilitatea scăzută survenită din cauza liberalizării pieței, adică din 2017. Dacă și această fabrică s-ar fi închis, din 33 de fabrici de zahăr câte existau în 1990, în România ar mai fi rămas doar fabrica din județul Neamț, deținută de grupul austriac Agrana.

Numeroși fermieri din 9 județe din centrul țării, reuniți în Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „Beta“, au purtat îndelungi tratative cu acționarii fabricii și au reușit să ajungă la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziție a fabricii de către fermierii români. Domnul Teodor Aflat, un important fermier din zona Transilvaniei, împreună cu un grup de 400 de fermieri au participat la negocieri și au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni, deci să salveze fabrica de la închidere și demolare. Oferta fermierilor din Transilvania către patronatul francez, care a deținut până acum fabrica de la Luduș, a fost cumpărarea a peste 98% din acțiuni. Nu există însă prea multe date cu privire la conținutul contractului, din cauza unui acord de confidențialitate între fermierii români și reprezentanții grupului francez, însă cert este că primul pas a fost făcut. Acest lucru le dă speranțe cultivatorilor din Transilvania pentru a înființa noi culturi anul viitor, mai ales că anul acesta prețul, comparativ cu cel al producțiilor obținute la alte culturi, a fost unul foarte bun. Dincolo de acest aspect, fermierii vor fi și mai motivați să semene suprafețe mai mari de sfeclă de zahăr, mai ales că acum sunt și acționari.

Asociația cultivatorilor de sfeclă de zahăr cuprinde fermieri din 9 județe: Alba, Mureș, Cluj, Sibiu, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat anual între 7.000 - 8.000 ha de sfeclă de zahăr, numind-o adesea chiar și cultura de aur. În județul Mureș, acolo unde se află și fabrica, au fost cultivate în acest an doar 350 ha cu sfeclă de zahăr, nici măcar 10% față de altădată, dacă ținem cont de faptul că în anii anteriori suprafața cultivată cu această specie se ridica la aproximativ 4.000 ha.

De ce ar trebui să ne bucure atât de mult reușita fermierilor din Transilvania? Pentru că vom mai consuma totuși zahăr românesc. Statisticile arată că până în 2021 zahărul obținut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern, adică 500.000 tone zahăr/an.

Larissa DINU

Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de 10 reuniuni regionale adresate fermierilor, în perioada octombrie – noiembrie 2022.

În cadrul evenimentelor, asociația își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului Fermierilor Români diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

  • Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.
  • O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.
  • Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Moldovei și Ucrainei.
  • Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

Florian Ciolacu, director executiv Club, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, vor prezenta o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, vor aduce în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, va vorbi despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea  asigurărilor agricole.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. Prima serie de evenimente a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii performanți din următoarele zone: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că duminică, 16.10.2022, a demarat Campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2022.

Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022 și se regăsesc în Anexă.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2022/1352 din 3 august 2022 de derogare, pentru anul 2022, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, prevăzut la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Plățile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2022, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură urmând să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din FEGA cât şi pentru măsurile finanţate din FEADR.

Denumire scheme APIA

Cuantum

Campania 2022

(euro/ha/animal)

Schema de plată unică pe suprafață - SAPS

96,2796

Schema de plată redistributivă

primul interval:

1-5 ha inclusiv - 5,0000

al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv) - 48,7184

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire)

58,5308

Schema de plată pentru tinerii fermieri

48,1398

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine

 

15,9246

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria bivoliţe de lapte

158,2815

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

209,2467

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria vaci de lapte

346,8965

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria viermi de mătase

180,0000

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică

P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică

P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică

P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică

P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică

P6 - Pajişti permanente

ü  Sub-pachetul 6.1 

ü  Sub-pachetul 6.2

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

 P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică

 P2 - Legume certificate în agricultura ecologică

P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică

P4 - Vii certificate în agricultura ecologică

P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică

 P6 - Pajişti permanente

ü  Sub-pachetul 6.1

ü  Sub-pachetul 6.2

 

 

 

 

293

500

620

530

365

 

 

143

39

 

 

218

 

431

442

479

350

 

 

129

73

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M 13.1 - plată compensatorie în zona montană ANC_ZM

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar

peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

 

M 13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative ANC_SEMN

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar

peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

M 13.3 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice ANC_SPEC

1-50 ha - 100% din prima acordată pe hectar

50,01-100 ha - 75% din prima acordată pe hectar

100,01-300 ha - 50% din prima acordată pe hectar peste 300 ha - 35% din prima acordată pe hectar

 

 

 

 

97

73

30

25

 

 

 

62

46

25

25

 

 

 

75

56

25

25

 Sursa: apia.org.ro

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

4

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

2

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

1

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Într-un an agricol dificil, cu producții reduse, performanțele fermierilor nu s-au ridicat la nivelul celor de anii trecuți, însă Pria Event a reușit să organizeze o nouă ediție a Galei Fermierilor Români. Un eveniment aflat la cea de-a XII-a ediție și care vizează nu doar premierea fermierilor, ci și dezbateri de interes pentru aceștia.

Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Petre Daea, a ținut să precizeze faptul că felicită toți fermierii români, indiferent de domeniul de activitate, pentru eforturile din acest an dificil, dar care se încheie cu producții care satisfac nevoia de hrană a țării. Ministrul a anunțat o producție de 9 milioane de tone de grâu, suficientă pentru consumul intern, dar și pentru export. Mai mult, acesta a prezentat o serie de instrumente financiare care să-i ajute pe fermieri în continuarea activității după acest an dificil.

„În acest an, Ministerul Agriculturii a solicitat Comisei Europene plata în avans a 70% din valoarea subvenției începând cu jumătatea lunii octombrie. Am primit un răspuns pozitiv și vom acorda acest sprijin. Știindu-se că există în țară o situație deosebit de grea care pune la grea încercare crescătorii de animale, am solicitat CE posibilitatea de reducere a retenției la taurine. Știm că, după depunerea cererii unice, o perioadă de 6 luni de zile efectivele trebuie ținute în aceeași locație și păstrate integral, doar în situații de forță majoră putând elimina din efectivul declarat. Acest lucru era dificil pentru fermieri pentru că nu reușeau să scoată reformele, trebuiau să mențină animale bolnave pentru care aveau cheltuielile sau chiar animale neproductive. Am solicitat să reducem această perioadă, iar CE ne-a sugerat să găsim soluții juridice în țară ca să putem ușura situația din fermele zootehnice. Am avut sprijinul Guvernului și am putut ajuta fermierii prin emiterea unui ordin de ministru. Acest lucru ne-a permis să ajutăm și fermierii și să dăm avans și la taurine de care beneficiază și fermele vegetale.(…) la acest instrumentar juridic am construit și alte forme de sprijin valoroase și care trebuie folosite. Mai exact, este vorba de două programe: Rural Invest, venit în sprijinul producătorilor, și procesatorilor și Agro IMM Invest. La acestea se adaugă și măsurile cuprinse în PNS despre care știm că vor intra în vigoare anul viitor“, a precizat ministrul.

DAEA

La eveniment au participat reprezentanți ai cercetării agricole, fermieri din zona vegetală, dar și zootehniști, precum și mai mulți membri LAPAR. Aceștia au discutat numeroase aspecte importante pentru sectorul agricol, au venit cu propuneri pentru reprezentații MADR, dar și pentru fermele de consultanță în obținerea fondurilor europene.

„Este a XII-a ediție a Galei fermierilor Români și ne bucurăm că am reușit să organizăm evenimentul chiar și în acest an dificil pentru fermieri, chiar dacă ne-au precizat că, deși le este greu să plece din fermă, vor să participe la discuții de interes pentru activitatea lor. An de an acordăm și diferite premii și, dacă în edițiile trecute ne-am axat pe profitabilitatea și mărimea fermei, anul acesta am luat în considerare și alte criterii, cum ar fi ajutorul pentru comunitate, agricultură bio, dar și pe implicarea asociațiilor despre al căror rol știm că este importat și au mai fost premiate câteva doamne care activează în agricultură“, a declarat organizatorul evenimentului, Raluca Voivezeanu.

Printre fermierii premiați s-au numărat: Nina Gheorghiță – vicepreședinte LAPAR; Lucian Adam; Ilie Popescu; Iolanda Craiu; Dănuț Gheorghe; Marian Toma; Petrică Andrei; Fănel Pețanca etc., precum și diverși parteneri PRIA.

Larissa DINU

PRIAevents, alături de partenerii săi, organizează Pria Gala Fermierilor din România și Targ de Joburi in Agricultura.

Această ediție aduce in special și o noutate TARG DE JOBURI IN AGRICULTURA.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din România și a domeniilor conexe. Premiile fermierilor din România reunesc comunitatea agricolă românească într-o ceremonie extrem de prestigioasă care va fi si transmisa în direct dintr-o locație cu semnificație deosebită pentru agricultură.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială și ei au foarte multe provocări, este un moment foarte special.

Astfel, va fi organizat cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din România din acest an, și totodată vor fi dezbateri alături de fermieri, autorități și companii conexe și pentru a se găsi cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar și pentru a descoperii oportunitățile pe care le pot avea.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale și ar trebui să găsească modalitățile de susținere a  fermierilor pentru că fermierii au unul dintre cele mai importante roluri pentru omenire și pentru economie.

De aceea, se va răspunde la întrebările:

  • Cum putem crește agricultura României?
  • Cum putem ajuta fermierii?
  • Care sunt poveștile lor de succes?
  • Cu ce provocări se confruntă în această perioadă?
  • Ce oportunități își pot crea?
  • Cum putem digitaliza agricultura? De la procesul de cultivare, producție și apoi vânzare?
  • Cum putem exporta din România spre alte țări?

AGENDA:

9,30 – Înregistrarea participanților și Welcome Coffee

10,00-11,45 – Panel online – Cum putem crește afacerile fermierilor din România?

Temele pe care le vom aborda:

-Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori si producători?

-Care este bilanțul pentru 2022? Cum prevedem că va fi anul agricol 2023?

-Cum ne putem pregăti din timp ca sa fie un 2023 cu mai multe rezultate?

-Agricultura de precizie – folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă

-Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?

-Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?

-Fondurile europene sau alte modalități de finanțare pentru fermieri

-Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?

-Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Republica Moldova?

-Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu?

-Rolul asociațiilor și clusterelor agricole

-Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?

-Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

11,45 -12,45 – Decernarea premiilor

Acest proiect unic în România care celebrează educația face parte din deosebit face parte din seria evenimentelor unice si organizate în premieră de PRIAevents și partenerii săi în România.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria !