cemrom iulie 2018
update 24 Sep 2018

Retrospectivă la cumpăna dintre anii agricoli

Mihai Nicula lucrează astăzi la Scornicești peste 1.200 ha. Se numără printre fermierii care au avut drum lin prin agricultură. Încă de la terminarea facultății a pus piciorul în localitatea Poborul și aici a rămas, făcând an de an ceea ce face cel mai bine – cultivă cereale. Un agronom cu 40 de ani de activitate, care încă trăiește pentru această meserie cu pasiune și satisfacție. L-am întâlnit la fermă și i-am răpit câteva ceasuri pentru a-i afla povestea.

– Ce făceați înainte de a începe să lucrați pe cont propriu?

– Am lucrat mai întâi la CAP, ca inginer-șef, iar după Revoluție am constituit o asociație pe Legea nr. 36 de 1.100 și ceva de hectare. Pe baza cererilor, am realizat cu oamenii din localitate această formă asociativă. Scriptic, pentru că tarlalele existau de la CAP. Eu, lucrând cu ei și înainte și după Revoluție, i-am convins să nu fărâmițăm terenul pentru a-l lucra mai ușor, practic să avem productivitate. În felul acesta a luat ființă Asociația Spicul și am lucrat sub această formă asociativă până în 2012, când s-a trecut cu acordul oamenilor la dizolvarea voluntară a unității.

– Dacă tot mergea bine această unitate, de ce s-a dorit acest lucru?

– Pe vremea aceea ne doream să facem credite; noi eram o unitate de grup, iar băncile se cam fereau să acorde credite la unități de grup, așa că am hotărât să fac o firmă, să preiau terenul în arendă și să-l lucrez ca și până atunci.

– Oameniii au avut încredere și au mers alături de dumneavoastră și în această formulă...

– Da. Pentru că totul s-a făcut corect. Făcând o lichidare voluntară, toată averea asociației era a lor, s-au vândut activele și banii s-au dat oamenilor, în funcție de suprafața pe care o deținea fiecare.

– De atunci structura culturilor se menține an de an, este aceeași; se ține cont doar de rotația culturilor?

– În general, se menține. Cerealele (grâu, orz, porumb) se situează în general la 60% din suprafață, restul fiind reprezentat de plante tehnice (floarea-soarelui,  rapiță, mazăre).

– Cum credeți că veți încheia anul acesta agricol? Este un an bun din punct de vedere productiv?

– Culturile de toamnă se situează undeva peste media producțiilor care se realizează în zonă și aceasta datorită condițiilor atmosferice. Am avut totuși băltiri în zonă, iar din cauza solului podzolic în perioadele ploioase avem pierderi de producție. Se formează o peliculă de argilă, apa rămâne la suprafață și, desigur, plantele suferă.

– Pe ce suprafețe ați avut băltiri?

– Cam pe toate suprafețele situate pe platou. Anul acesta cele mai bune producții le avem pe suprafețele în pantă. Dar una peste alta, putem spune că sunt producții acceptabile la culturile de toamnă. La cele de primăvară producțiile sunt foarte bune, ploile au căzut oarecum la timp, nu am avut probleme cu grindina, cu vijeliile. Împotriva bolilor, dăunătorilor se fac tratamente la toate culturile. Altfel nu se poate.

retrospectiva agricola 1

– Pentru mulți dintre fermieri anul trecut a fost unul extraordinar, cum a fost pentru dumneavoastră?

– Și pentru noi a fost un an de vârf. Pot spune că anul trecut am obținut cea mai mare producție de grâu de când lucrez eu în agricultură.

– Deci ați înregistrat un record. Cât ați obținut?

– Da. Am avut o medie de 6.700 kg/ ha, dar am avut și parcele cu soiuri românești, respectiv Glosa, Miranda de peste 8.000 kg/ha. În general, culturile de toamnă au avut un vârf de producție anul trecut. Cele de primăvară au înregistrat producții normale, dar s-ar putea ca vârful productiv la aceste culturi să fie anul acesta, la cum se prezintă ele acum. E posibil să avem o surpriză.

– Spuneați că aveți soiuri românești. Este o strategie la nivelul fermei să mergeți pe soiuri românești sau cultivați și din cele străine?

– La culturile de păioase merg pe soiurile românești. Îmi plac, sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice și... sunt românești.

– Înseamnă că sunteți patriot, ceea ce este foarte bine. Cum stați cu valorificarea? Aveţi depozitare, sunteţi nevoit să vindeţi direct din câmp?

– Valorificarea nu este mulţumitoare, în sensul că preţurile s-au plafonat la un anumit nivel peste care nu se mai trece. Spre exemplu, anul acesta, cu toate că producţiile culturilor de toamnă sunt mai mici decât în 2017 şi preţurile sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce este un paradox. Am nişte magazii, dar nu întotdeauna merită să depozitezi. Anul trecut am depozitat grâul şi l-am dat cam la acelaşi preţ cu care s-a vândut cel din câmp, o valoare neacoperitoare pentru cheltuielile de păstrare. De aceea cred că anul acesta nu mai stochez, îmi opresc sămânţă pentru că eu îmi produc singur şi sămânţa pentru păioase, grâul pentru arenda oamenilor şi cam atât pentru că nu merită să opresc mai mult. Nu întotdeauna efortul depus are acoperire în venituri financiare. Au fost ani în care am rămas cu subvenţia şi în astfel de cazuri este greu. Noi tot timpul trebuie să ne dotăm cu utilaje performante.

– Dacă tot aţi amintit de utilaje, cu ce lucraţi în acest moment?

– Avem 5 tractoare New Holland de la 140 la 311 cp, am 3 combine tot de la New Holland, dintre care una este pe şenile, o autopropulsată pentru tratamente, maşină de împrăştiat seminţe, semănători, toată gama de utilaje de care avem nevoie.

– Mecanizatori aveţi? Cum stați cu forța de muncă?

– Este deficitară, ca peste tot. Noroc că nu avem nevoie de prea mulți oameni. În acest moment avem 6 angajați, unul care coordonează partea mecanică și cinci oameni care lucrează efectiv pe utilaje.

– Am o curiozitate. Dacă, spre exemplu, aveți un an prost, cu producții slabe, cum reveniți anul următor, mai aveți vreo activitate care să vă susțină partea aceasta de agricultură?

– Nu am altă activitate. Mai este subvenția și în cazuri limită apelăm la credite bancare, dar asta nu înseamnă că poți merge pe pierdere an de an.

– Ați mizat totul pe o singură carte. La 1.200 ha aveți atâtea cereale, nu v-ați gândit să investiți în zootehnie?

– Păi avem niște animale...

– Ah, totuși mai aveți o activitate...

– Da, avem cam 300 capete de oi și capre cu care valorificăm văile. Noi avem terenurile între văi și aceste suprafețe nu se pot lucra decât sporadic. Oile le-am preluat de la fostul CAP, cele care nu au fost cumpărate de oamenii din asociația despre care v-am vorbit.

– Este o afacere creșterea acestor animale?

– Venituri prea mari nu sunt, în sensul că lâna nu are nicio valoare, obținem ceva bani de la miei primăvara și din lapte în perioada de vară. Avem ciobani angajați care fac brânză și o dăm anumitor firme, iar mieii la un abator din zonă. Cu furajarea nu sunt probleme pentru că valorificăm subprodusele rămase din culturile vegetale, resturile de la condiționarea seminței, vrejii de mazăre, mai avem ceva lucernă.

– Sunteți modest... Cum vedeți agricultura în viitorul apropiat? Ce perspec­tivă avem noi, consumatorii, legat de ceea ce se produce la noi în țară?

– Agricultura este pe un drum bun. În momentul de față cei care lucrează în agricultură s-au apucat serios de tehnologie. Toată lumea luptă pentru producții, iar cei care merg pe acest obiectiv fac agricultură performantă. Pe piață sunt produse foarte bune, semințe cu genetică extraordinară, insectofungicide bune, dar trebuie să faci tehnologie.

– Ați avea un mesaj pentru oficialități, pentru cei din Ministerul Agriculturii care sunt puși să ia decizii în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, ca agricultori?

– O protecție mai bună în ceea ce privește intemperiile. Sunt perioade cu vârfuri de temperatură, de precipitații, de vânt, de ger. Până acum câțiva ani exista o lege cu ajutorul căreia MADR intervenea în anumite situații de calamitate cu sume de bani, nu total acoperitoare, dar care ajutau fermele. Această lege nu mai există și nu s-a pus nimic în loc. Se tot vorbește de Fondul de Garantare, dar nu se întâmplă nimic, batem pasul pe loc. Apoi, să se mențină subvenția pe suprafață, persoanele care merg și discută la Bruxelles să țină cont de treaba asta, pentru că altfel se va termina cu fermele mari de la noi din țară. Pentru fermele mari plafonarea va fi o mare greșeală pentru că acestea vor avea de suferit. Să ne gândim ce vrem: să distrugem partea comercială a agriculturii?

Patricia Alexandra POP

AGRISO - aplicația cu ajutorul căreia deții controlul fermei în timp real

Agricultura digitală stârnește tot mai mult interesul fermierilor români, care își dau seama că prin intermediul noilor tehnologii își pot crește profiturile din fermă. Un astfel de exemplu este Ștefan Stănescu, care, alături de verișorul lui Mihai Stănescu, a lansat aplicația Agriso, o „unealtă“ modernă cu ajutorul căreia orice fermier poate deține informații exacte despre propriile culturi, despre modul în care angajații lucrează pe câmp, pe care  le pot accesa de oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau calculator.

– Domnule Stănescu, de unde ați avut ideea de a aduce pe piață aplicația Agriso?

– Agriso este aplicația pe care am dezvoltat-o în ferma noastră în urmă cu 4 ani ca urmare a unei necesități. Lucrăm 3.400 ha, aproximativ 280 de parcele, care sunt răsfirate pe raza a 8 localități, și ne era destul de greu să avem evidența în timp real a tot ceea ce se întâmpla pe teren. Vă dau un exemplu: în aceeași zi puteau fi și 3 echipe în câmp, în localități diferite, pentru a efectua lucrări diferite, iar în cazul în care se întâmpla ceva și angajații aveau o anumită nevoie ori pur și simplu trebuia să monitorizez lucrările era destul de greu. Astfel, ne-am gândit că prin intermediul unei aplicații putem observa mult mai bine totul. De exemplu, dacă un tractor intră cu plugul în brazdă la ora 8:00, putem verifica la ora 9:00 pentru a vedea ce consum a avut pentru această operațiune.

– Cât de rapid ați amortizat investiția?

– Încă din primul an. Spun acest lucru pentru că doar consumul de motorină a scăzut cu 22% față de anul precedent. Deci de la 330 tone de motorină am scăzut la 260 tone, iar dacă ar fi să vorbim în bani, la 1 euro litrul de motorină, 70 tone înseamnă 70.000 euro. Am observat și faptul că au crescut randamentele pe partea de producție, inginerii au lucrat mult mai eficient și a dispărut și așa-numita Agenda fermierului pentru că prin intermediul Agriso toate datele se pot accesa direct de pe telefon, oriunde te-ai afla, în fermă sau pe câmp.

– Cine s-a ocupat de partea tehnică și când a ajuns aplicația în alte ferme?

– De partea tehnică s-a ocupat Mihai pentru că suntem asociați în acest proiect, iar partea de testare și dezvoltare a avut loc în cadrul fermei Agromec Vișina. După primul an, aplicația a ajuns și în cadrul altor ferme, iar acum avem agenți de vânzări în toată țara.

– Cum poate fi utilizată această aplicație, mai exact?

– Fermierul primește un user și o parolă cu ajutorul cărora intră pe site-ul Agriso de pe telefon, tabletă sau calculator. Acolo își trasează solele, pe care ulterior le poate accesa prin intermediul istoricului. Solele, în format digital, pot fi diferențiate în funcție de culturi pe diferite culori. Cu telefonul mobil, fermierii pot merge pe câmp, își trasează solele și ele rămân în aplicație, iar acesta este un lucru foarte util pentru cei care iau teren în arendă deoarece pot delimita mult mai ușor hotarele, iar primăvara, când se depun declarațiile la APIA, printr-o singură apăsare de buton fermierul obține fișierul necesar pentru depunere întrucât va avea toate solele, exact cum le lucrează, și astfel nu mai apar suprapuneri și discordanțe între ceea ce este în teren și ce se declară la APIA.

– Care sunt principalele avantaje pe care le poate obține un agricultor în propria fermă dacă utilizează aplicația Agriso?

– Ca fermier ai un control mult mai bun asupra fermei. În primul rând poți obține reducerea consumului de combustibil, dar și o mai bună implicare din partea angajaților pentru că cu ajutorul acestei aplicații se stopează și tentația de a face prestări neautorizate, adică știm sigur dacă lucrează pe solele noastre sau la vreun fermier vecin. Poți avea o evidență a trasabilității lucrărilor efectuate de fiecare operator și îți poți da seama de corectitudinea fiecărei lucrări. Din acest motiv angajații devin mult mai responsabili, iar pentru noi este un avantaj pentru că putem astfel să îi plătim nu doar evaluându-i cantitativ, ci și calitativ. Un alt lucru pe care îl pot face cei care au această aplicație este notarea inputurilor utilizate pe fiecare solă în parte și pot obține rapoarte pe partea de cantități. Trebuie spus și faptul că prin intermediul scanărilor prin satelit putem vedea unde se află solele mai slab dezvoltate și astfel se iau decizii mult mai rapid în ceea ce privește fertilizarea și cum trebuie să intervenim în câmp astfel încât dezvoltarea plantelor să fie cea pe care ne-o dorim.

– Cât de mult îi costă pe fermieri să aibă acces la toate aceste date?

– De exemplu, pentru o fermă de 1.000 ha costul de instalare este de 2.800 euro, asistența și mentenanța în jur de 160 euro și GPS-ul – 10 euro/ha, iar dacă dorește și scanări din satelit se adaugă 1.39 euro/ha și se obțin între 2-5 poze pe lună pe toată perioada de vegetație. Acești bani se amortizează în aproximativ o lună și jumătate, spun asta ca o medie din ceea ce am observat până acum la clienții noștri. În acest moment aplicația este prezentă în peste 90 de ferme mari și medii din toată țara, ceea ce în­seamnă în jur de 100.000 de ha. Am observat că interesul este tot mai ridicat și în cazul fermierilor mici, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

Larissa SOFRON

FEI anunță alocarea a peste 150 de milioane de euro finanțare pentru fermierii români prin intermediul a patru bănci

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

PRIA Gala Fermierilor Români va avea loc la Academia de Științe Agricole și Silvice în 27 septembrie 2018

PRIAevents organizează conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 27 septembrie 2018, la Academia de Științe Agricole și Silvice.

De această dată am ales o locație semnificativă, și anume, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (A.S.A.S.) este o instituție publică academică ce coordonează activitatea științifică în domeniul agriculturii în România.  Unul dintre obiectivele sale principale este creşterea contribuţiei cercetării științifice la dezvoltarea complexă, armonioasă şi durabilă a agriculturii, silviculturii şi ruralului românesc, în scopul împlinirii obiectivului național major de realizare a securității și siguranței alimentare.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. 

Gala PRIA este dedicată fermierilor români ce au investit resurse, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

În cadrul acestei gale vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.

La eveniment va fi prezent lanțul MEGA IMAGE cu proiectul Gusturi Romanesti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul “Gusturi Românești de la gospodari” prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul “Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 100 de fermieri. Cei 100 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete.

„ In urma cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o noua abordare a relației cu producatorii locali de legume, având in vedere ca ne doream sa putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase și nu in ultimul rând sănătoase. Aceasta noua abordare a presupus o implicarea activa a MEGA IMAGE pe tot procesul de producție, de la programare cultura, pana la livrare.

Mai intai a trebuit sa identificam legumicultori care sa aiba experienta in productie de minim 3 ani, sa fie in apropierea Bucurestiului si care sa aiba suprafete protejate, de minimum 2 000 mp. Dupa ce facem analizele de sol si apa si avem confirmarea ca acestea sunt conforme, puteam sa desfasuram mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care sa fie compatibile cu o cultura tradiționala responsabila, care sa ne asigure legume gustoase dar și sigure pt consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât sa putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producatorii noștri. In plus, valoarea acestora este finanțată in primavara de către Mega Image, urmând ca aceasta  sa se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producator din acest program stabilim inca din iarna planul livrarilor,  pornind de la suprafata lucrata de fiecare, iar Mega Image se angajeaza prin contract la cantitati si preturi pentru intreg sezonul.

In plus, oferim permanent partenerilor nostri consultanta de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, in laboratoare specializate.

Ne bucurăm ca de la un an la altul strângem in jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii iar acum numarul lor a crescut la 121 si acestia detin in total peste 100 ha de solarii sau sere” ne-a declarat Diana DOBRE – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image în cadrul PRIA Agriculture&PRIA Gala Femeilor in Agricultură  care a avut loc la Bucuresti în 22 martie 2018.

În cadrul conferinței vom vedea care sunt problemele cu care ne confruntăm în agricultură, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești.

Participați la cea mai importanta conferință destinată agriculturii din România, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alaturi de reprezentanți ai autorităților și presă.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

"Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă  pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului", declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers. “Adunăm roadele, facem bilanțul lui 2018 și discutam alături de oamenii importanti din agricultură despre temele esențiale pentru dezvoltare, a  mai adaugat Raluca Voivozeanu.

PRIA Agriculture face parte din seria conferinţelor PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.

La ediția din acest an vom reuni 250 participanți , iar mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe: https://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2018/

AGRALIM: Marii fermieri și-au anunțat deja prezența la Forumul Agricol, organizat pe 20 septembrie

Forumul Agricol, unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Targului AGRALIM se va desfășura joi, 20 septembrie, începând cu ora 14.00 și va aduce fermierilor, în primul rând, acces la informație de încredere.

Printre marii fermieri invitați care si-au anunțat deja prezența la eveniment, se numără: Ing. Vasile Lungu, Director General Domeniile Lungu, Iași; Ing. Viorel Stan, Director General Prest Serv Sculeni, Iași; Ing Iulian Iancu, Preşedinte Consiliul de Administraţie S.A. Libertatea, comuna Fulga, judetul Prahova, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Prahova; Dr. ing. Dimitrie Muscă, Director General al Combinatul Agroindustrial Curtici – Arad; Ing. Gheorghe Albu – Director General al SC Nostalgic SRL comuna Viişoara, jud. Constanţa, fost ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Dr. Ing. Nicu Zaharia, Administrator Grup Serban SA, Bacău.

Invitați speciali din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, LAPAR și Direcțiilor Agricole Județene vor oferi soluții și raspunsuri la întrebările semnalate de marii fermieri.

În cadrul Forumului Agricol vor fi dezbătute probleme de interes pentru fermieri, în toate sectoarele: cultură mare, horticultură și zootehnie.

Participarea la Forumul Agricol este gratuită, în limita locurilor disponibile, pe baza înregistrarii online.

Pentru inregistrare vă rugăm să accesați formularul disponibil la http://eepurl.com/dEU8H1

Targul AGRALIM (Centrul Transagropolis - Lețcani, Iași)

Vești bune de la Comisia Europeană! României i se rambursează suma de 16.452.203 euro, sumă ce trebuie plătită fermierilor până pe data de 15.10.2018

Ca urmare a demersurilor susținute întreprinse de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe lângă Comisia Europeană, în data de august 2018 a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul¹ privind rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2017.

Astfel, României i se rambursează suma de 16.452.203 euro, sumă ce trebuie plătită fermierilor până pe data de 15.10.2018, de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Această sumă, care va intra în conturile fermierilor pănă pe 15 octombrie 2018, va fi redistribuită tuturor agricultorilor care au avut un sprijin financiar de peste 2.000 euro, aferent Campaniei 2017

Aceste sume corespund reducerii disciplinei financiare aplicată efectiv de statele membre în decursul exercițiului financiar 2017 pe baza declarațiilor statelor membre privind cheltuielile efectuate în perioada 16 octombrie 2016 - 15 octombrie 2017.

Fermierul constructor: plantație de afin cu potențial!

În țara noastră plantațiile de afin au ajuns să se extindă tot mai mult deoarece cererea de pe piața externă și cea internă este în creștere. Un exemplu bun de urmat este cazul lui Husaru Cristian, care a lăsat construcțiile pentru o perioadă și a pus ban peste ban, reușind astfel să înființeze o plantație de afin, care se află în localitatea Racova, din județul Bacău. Cu toate că plantația este înființată de trei ani și plantele nu au ajuns la maturitate, acesta estimează că va avea o producție minimă de 15 tone.

Afinele iubesc solurile acide

Întreprinzătorul nostru a lăsat construcțiile pe ceva mai light, respectiv pe cultura de afine. Perioada de vegetație lungă a acestei culturi, plus diversele proprietăți medicinale l-au încântat pe acesta și nu a stat mult pe gânduri. Astfel, a făcut rost de teren și s-a pus pe treabă cu bani proprii: „Având o activitate foarte solicitantă la serviciul pe care îl aveam, în domeniul construcțiilor, cu perioade mai bune și mai puțin bune, am vrut să îmi fac un business prin care să-mi confer o plasă de siguranță în situația în care ceva nu va merge. M-am consultat cu diferiți prieteni apropiați care au activități agricole și ei mi-au sugerat cultura de afin. Practic, din acel moment am început să mă informez despre această cultură și mi-am dat seama că afinul este o plantă cu o durată de viață lungă, fructele au multe proprietăți medicinale și, totodată, sunt foarte căutate. În acel moment mi-am spus că asta vreau să cultiv, cu toate că a fost o perioadă lungă până să găsesc un teren cu sol acid, care este ideal pentru cultura de afin, dar într-un final l-am găsit, era necultivat de aproximativ 15 ani, plin de salcâmi și fel de fel de plante; în cele din urmă am reușit să-l curăț și să înființez plantația și zic că s-a meritat.“

Birocrația, bat-o vina!

În pofida faptului că accesarea de fonduri europene este un procedeu lent și destul de greoi, Cristian nu a stat deloc la mila statului. Și nici nu avea de ce deoarece, când există voință și perseverență, birocrația poate reprezenta doar un mic detaliu: „Trecând printr-o perioadă de 2-3 ani până am găsit terenul și cu dorința de a înființa cât mai repede plantația, nu am mai avut răbdarea necesară să accesez fonduri europene pentru că era de durată. Menționez că la acel moment nu era nicio măsură activă, pe fonduri, în care să intre și plantația de afin, iar până să fie aprobat dosarul riscam să renunț la proiect din cauza birocrației. Așa că am făcut eforturi fizice și financiare și am înființat plantația din fonduri proprii.“

Duke și Hannah’s Choice, printre primele pe piață

Tehnologia pe care acesta a adoptat-o pentru cultura de afin este cultura intensivă pe biloane, iar irigația o face prin tub picurator, pe când recoltarea va avea loc manual, bobiță cu bobiță. Soiurile trebuie alese cu multă grijă deoarece de acest lucru va conta producția de la final; iar când suprafața de teren nu este chiar mare, trebuie să faci rai din ceea ce ai: „Duke și Hannah’s Choice sunt soiurile pe care le folosesc; sunt soiuri timpurii, având avantajul de a ieși printre primii pe piață cu fructe proaspete. Suprafața pe care o avem cu cultură de afin este de 1.48 ha, fiind împărțită astfel: 0.74 ha sunt cultivate cu soiul Duke, în jur de 3.000 plante, iar 0.74 ha cu soiul Hannah’s Choice, tot 3.000 de plante. În momentul de față, din estimările noastre ar trebui să realizăm o producție minimă de 15 tone la maturitate.“

Tratamente fitosanitare folosite de întreprinzătorul nostru sunt Bouille Bordelaise WDG și Zeama Bordeleză, pe care le utilizează primăvara și de câte ori este nevoie pentru combaterea acarienilor.

Distribuția va avea loc la trei lanțuri de magazine, din Bacău și Iași, la caserole de 125 g și la vrac, iar prețurile vor fi diferite, în funcție de cantități și ambalare; o medie pe kilogramul de afin ar fi de 30 lei.

În localitatea Racova sunt perspective cu privire la cultura de afine. În acest sens, Cristian nu ezită să ne dea și ceva sfaturi: „Dorim să mai achiziționăm teren pentru extindere, dar nu știm ce suprafață vom găsi. În principiu ne dorim să consolidăm bine și să dezvoltăm ce avem momentan și pe viitor vom mai vedea. Recomandarea noastră este ca cei interesați să caute un teren cu sol proprice pentru afin, de ase­menea să se informeze bine ce soiuri se adaptează bine la clima din zona în care se află și să nu facă compromisuri în tehnologia de plantare și întreținere a plantației.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii campioni la rapiță cu hibrizii Pioneer

Chiar dacă anul acesta rapița nu a fost cultura care a oferit cele mai bune rezultate, iar în majoritatea zonelor fermierii au obținut producții medii pe fermă, mai mici față de ultimii ani, fermierii din centrul și vestul țării au avut rezultate chiar și în aceste condiții. Unii dintre ei au depășit 5 tone/ha, iar la finalul campaniei s-au declarat mulțumiți de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer în condițiile climatice dificile.

În județul Alba, domnul Claudiu Macarie din localitatea Ighiu a devenit fermier campion datorită hibridului PT234 care i-a asigurat producția de 5.200 kg/ha. Acesta lucrează 340 ha, iar rapiță a avut pe 60 ha, cultură premergătoare a fost grâul. “Imediat după recoltat am scarificat, am aplicat 300 kg/ha complexe triplu 14 și am semănat în perioada 20 august – 10 septembrie. În toamnă am aplicat un erbicid și un insecticid, iar în primăvară, două insecticide, un îngrășământ foliar și un fungicid, iar ca fertilizare am mai dat 300 kg/ha azotat. Pot spune că a fost un an fără probleme la mine în fermă, am recoltat în condiții bune în jurul datei de 10 iunie. Pentru această toamnă am ales hibridul care mi-a asigurat cea mai bună producție - PT234, dar și hibrid nou, PT271”, a specificat fermierul campion.

Magic Group

Un alt fermier din centrul țării este Florin Timariu din localitatea Vințu de Jos, județul Alba, care a obținut 5.050 kg/ha cu hibridul PT234. “Lucrez împreună cu fratele meu Nicolae Timariu 800 ha, împărțite pe mai multe societăți. Anul acesta am recoltat rapiță de pe 100 ha, cultură semănată după grâu. Am arat și am pregătit terenul, înainte de semănat am aplicat și îngrășăminte - 250 kg/ha, iar pe unele sole am aplicat și gunoi de grajd. Semănatul l-am început la sfârșitul lunii august. O parte din cultură a beneficiat de o erbicidare și un tratament cu bor, iar în primăvară am aplicat 170 kg/ha uree, iar a doua fertilizare a fost cu îngrășământ pe bază de sulf – 200 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, am aplicat unul singur format din insecticid, fungicid, erbicid și bor. Am recoltat la începutul lunii iulie, după acele ploi, iar media la această cultură pe toate fermele a fost de 3.700 kg/ha”, a punctat agricultorul. Acesta a adăugat faptul că intenționează ca în această toamnă să semene rapiță pe aproximativ 150 ha și a ales hibrizii PT235 și PT225.

Agrotimariu

Negrei Alin

Tot în județul Alba, doamna Raluca Marian a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, iar în județul Arad domnul Alin Negrei a devenit fermier campion datorită aceluiași hibrid, PT225, și a obținut 4.430 kg/ha.

Fitomar

În județul Cluj, fermier campion a devenit domnul Augustin Nealcos, care a cultivat hibridul PT225 și a obținut 3.975 kg/ha. “Lucrez 2.000 ha, rapiță am avut în acest an agricol pe 360 ha, semănată după păioase. După recoltat am discuit apoi am semănat și fertilizat concomitent cu 200 kg/ha complex 18.46.0. Apoi am aplicat un tratament cu fungicid, insecticid și foliar, iar în primăvară am repetat încă de două ori tratamentul și am fertilizat în două faze – 200 kg/ha și respectiv 150 kg/ha nitrocalcar”, a declarant fermierul campion. Acesta a recoltat la începutul lunii iulie și se declară mulțumit de modul în care s-a comportat cultura în acest an, mai ales că seceta din primăvară nu a permis plantelor să se dezvolte așa cum ar fi trebuit. Pentru această toamnă a ales hibrizii PT225, PT234 și PT264 pentru 360 ha.

Dachim

UNCSV: Fermieri trebuie să depuneți declarația unică până la 16 iulie 2018

Producătorii agricoli  (PF, PFA, II, IF) au obligația depunerii declarației unice (formularul 212 actualizat de ANAF) anul acesta până la data de 16 Iulie 2018, inclusiv.

Membrii cooperativelor agricole (PF, PFA, II, IF) trebuie să urmeze următorii pași:

  • depun declarația unică conform instrucțiunilor de completare furnizate de ANAF si exemplului furnizat de UNCSV pentru sectorul vegetal(anexat), până pe 16 iulie 2018;
  • depun declarație rectificativă în baza documentelor justificative încadrându-se în termen conform modificărilor legislative care vor avea loc în perioada următoare(probabil până în martie 2019).

Membrii cooperatori (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și intreprinderi familiale) pot beneficia de facilitatea fiscală prevăzută la art. 76 alin. a^3) din Legea cooperației agricole, respectiv, de la plata impozitului pe norma de venit aferent activității agricole desfășurată, în măsura în care producția obținută este valorificată prin/către cooperativa agricolă și depun declarație rectificativă în termenul ce va fi stabilit.

Facilitatea fiscală a fost transpusă în Codul Fiscal la art. 107 alin. (9) în sensul reducerii normei de venit, urmând ca metodologia de calcul a reducerii normei de venit să fie stabilită prin intermediul unei Hotărâri de Guvern. În momentul de față, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se lucrează la textul acestei Hotărâri de Guvern, iar din discuțiile purtate cu reprezentanții celor două instituții înțelegem că Hotărârea nu va intra în vigoare în timp util, astfel încât facilitatea fiscală să poată fi operată de dumneavoastră în declarația unică, până la 16 iulie a.c.

Cu toate acestea, pentru a beneficia de această facilitate și pentru anul 2018 (din păcate scutirea nu poate fi aplicată pentru perioada 2016 - 2017, întrucât declarația 221 nu permite acest lucru) urmărim introducerea în Hotărârea de Guvern a posibilității de a depune o declarație unică rectificativă în interiorul termenului general de prescripție prevăzut la art. 110 din Codul de procedură fiscală.

Mecanismul de reducere al normei de venit ce urmează a fi introdus prin intermediul Hotărârii de Guvern, va presupune diminuarea normei de venit cu valoarea producției livrate către cooperativa agricolă ce urmează a fi determinată prin înmulțirea cantității de produse livrate către cooperativă cu un preț unitar publicat anual pentru fiecare tip de produs de către Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice. 

În momentul când va fi publicată Hotărârea de Guvern, UNCSV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal) va reveni cu sprijin pentru completarea rectificativei și exemple concrete în acest sens.

Mai multe informații găsiți accesând site-ul UNCSV: https://uncsv.ro

Dacă întâmpinați dificultăți cu implementarea facilității fiscale, trimiteți un e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Fermierii campioni la rapiță cu hibrizii Pioneer

Continuăm prezentarea fermierilor campioni la rapiță, producțiile pe care le prezentăm astăzi au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Vrancea. Hibrizii care au performant în aceste zone au fost PT234, PT264, PT200CL și PT225.

Primul fermier campion este Andrei Nicu, care lucrează 2.300 ha în județul Teleorman, rapiță a avut în acest an pe 740 ha, iar hibrizii Pioneer i-au oferit producții care l-au mulțumit. “Am obținut 4.400 kg/ha la hibridul PT264 și 4.200 kg/ha cu hibridul PT234, cultură semănată după grâu. Ca de obicei, am scarificat, am pregătit terenul pentru semănat, am fertilizat cu 18.46.0 – 200 kg/ha, după care am semănat în jurul datei de 1 septembrie. În toamnă am aplicat un tratament cu insecticide, fungicide și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de bor. După care, în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha uree și 170 kg/ha sulfat de amoniu. Am mai aplicat un îngrășământ foliar pe bază de  bor. Primul tratament, în faza de 10-12 frunze, constând în fungicid și insecticid, după trei săptămâni am aplicat al doilea tratament – foliar, fungicid și insecticid, iar când plantele erau pe jumătate înflorite, am mai aplicat un insecticid și un fungicid ”, a punctat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut aceste producții în neirigat și că a recoltat în intervalul 21-25 iunie. În această toamnă intenționează să semene rapiță pe 740 ha, a ales deja hibrizii care i-au asigurat în acest an o recoltă bogată, PT264 și PT234, plus doi noi hibrizi din portofoliul Pioneer.

Agroholding Contesti

Bogdan Radu Micu este un alt fermier campion la rapiță. Acesta lucrează 250 ha în localitatea Lanurile, județul Brăila, iar rapiță a semănat în acest an agricol pe 60 ha. Hibridul PT234 i-a asigurat cea mai bună producție - 4.110 kg/ha. “Am semănat rapiță după rapiță, așa că am început cu arătură la 27-30 cm, am efectuat două treceri cu combinatorul, și am semănat între 17-24 septembrie, pentru că a și plouat în această perioadă. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte 11.52.0, 270-300 kg/ha, iar la semănat am aplicat și un îngrășământ microgranulat. La răsărire am aplicat un insecticid sistemic și de contact, dar și un fungicid. În primăvară, am efectuat două tratamente care au constat în aplicarea unui insecticid,  a unui fungicid și a unui îngrășământ foliar. În ceea ce privește fertilizarea, am mai aplicat 130 kg/ha de sulfat și 170 kg/ha azotat. Toată cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 20 iunie”, a punctat Bogdan Radu Micu. Agricultorul a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna 20 ha cu rapiță și a ales pe lângă hibridul PT234, cel care i-a adus titulatura de fermier campion, și hibridul PT264.

Boglan Agro

Cristian Isvoranu a devenit fermier campion datorită hibridului PT264, care i-a oferit 4.100 kg/ha. Acesta lucrează 400 în județul Teleorman, iar cu rapiță a avut 40 ha. “Cultură premergătoare pentru rapiță a fost grâul. Am dezmiriștit, am efectuat o lucrare cu discul, am fertilizat cu îngrășăminte complexe - 200 kg/ha și am semănat cu pregătire, în jurul datei de 25 august. Apoi am aplicat un erbicid și tot în toamnă am mai aplicat un insecticid și un fungicid, iar în noiembrie, unde a fost cazul, am mai dat un insecticid. În primăvară am fertilizat cu 300 kg/ha de uree, am aplicat un erbicid, insecticid și un fungicid. Cultura a mai primit și două îngrășăminte foliare, unul pe bază de sulf și altul pe bază de bor, apoi în luna mai am efectuat încă un tratament și bor. A fost exces de umiditate, dar după aplicarea tratamentelor, plantele și-au revenit”, a specificat agricultorul. Fermierul campion a mai adăugat faptul că a recoltat la jumătatea lunii iunie, iar pentru această toamnă a ales hibrizii PT264 și PT225 pentru 70 ha.

Investrom Prodexim

Hibridul PT200CL i-a asigurat 3.840 kg/ha fermierului Ion Oprina din localitatea Măldăeni, județul Teleorman. “Lucrez 1.100 ha, iar cu rapiță am avut 315 ha. În general semăn după grâu, iar pregătirea terenului constă în arătură la 30 cm, discuit și fertilizat – am aplicat îngrășăminte complexe - 18.46.0, 200 kg/ha și am semănat începând cu sfârșitul lunii august. În toamnă am aplicat un erbicid și un insecticid, după care în primăvară am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, atunci am aplicat și un fungicid, apoi am  mai aplicat un fungicid și un insecticid de contact, al treilea tratament a constat în aplicarea unui alt erbicid și a unui fungicid, iar ca fertilizare a mai adăugat 200 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 20 iunie, pot spune că a fost un an mai dificil pentru cultura de rapiță. În toamnă voi semăna aproximativ aceeași suprafață cu rapiță. Am ales pentru 100 ha hibrizii PT200CL și PT275 ”, a declarat fermierul campion.

Sc Oprina Srl

Hibrizii Pioneer au performat și în cadrul fermei Avicola Focșani, unde din cele 1.500 ha, 370 au fost semănate cu rapiță. Domnul inginer Florin Albu ne-a detaliat tehnologia de cultură, datorită căreia producția din acest an a ajuns la 3.200 kg/ha la hibridul PT225. “După ce am recoltat grâul, am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat la 25 cm, apoi au urmat două lucrări, una cu discul și una cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat DAP 18.46.0 – 200kg/ha și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă am aplicat un fungicide și un erbicid antigramineic. În primăvară am fertilizat fazial, în două treceri -  azotat de amoniu 100 kg/ha și sulfat de amoniu 100 kg/ha, substanță comercială. Am aplicat un tratament cu fungicid, atunci când plantele aveau 8 frunze, am aplicat insecticid, unde a fost cazul încă un antigramineic și un foliar pe bază de aminoacizi, asta datorită iernii târzii. În cultură au fost și flori avortate, într-un procent de maxim 5%. Al doilea tratament a constant în aplicarea unui insecticid, a unui fungicid și un foliar pe bază de microelemente. Cultura a fost în neirigat, am recoltat la sfârșitul lunii iunie. Pentru această toamnă intenționăm să semănăm 550 ha cu rapiță, urmează să alegem și hibrizii”, a declarat fermierul campion.

Avicola Focsani

Aceștia sunt doar o parte dintre fermierii campioni, însă din cauza vremii ploioase, în foarte multe zone din țară nu s-a putut recolta, vom continua seria prezentările pe măsură ce colegii din teritoriu ne vor comunica rezultatele.

Abonează-te la acest feed RSS