reclama youtube lumeasatuluitv
update 7 Aug 2022

Congresul „De la fermieri pentru fermieri“, ediția a VII-a

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează în fiecare an congresul „De la fermieri pentru fermieri“, un eveniment tot mai complex de la o ediție la alta. Astfel, în 15 și 16 februarie a avut loc un adevărat maraton de informații ce au vizat cele mai importante probleme ale agriculturii românești, dar și performanțele asociației și ale membrilor acesteia.

Raport de activitate

Prima zi a evenimentului a fost dedicată membrilor APPR pentru că a avut loc Adunarea Generală, dar și reprezentanților presei care au aflat în cadrul unei conferințe inclusiv raportul de activitate pentru 2021. Raportul financiar-contabil, prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un Institut al Fermierului. Activitatea de testare a crescut de 10 ori în ultimii doi ani, astfel că Rețeaua Independentă (RITAC) a ajuns să numere 31 de locaţii, cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al MADR, din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, la propunerile avansate de fermieri în cadrul PNRR la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture&Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană. Adunarea Generală a primit prin în rândurile sale asociația locală a fermierilor vrânceni, ACCPT Vrancea. Organizarea alegerilor pentru noua structură de conducere a APPR a constituit punctul culminant al Adunării Generale a APPR din acest an. Conform statutului, consiliul director numără șapte membri titulari și doi supleanți. În urma votului celor prezenți, mandatul președintelui Nicolae Sitaru a fost prelungit cu încă doi ani. Funcția de vicepreședinte a fost încredințată de cei prezenți lui Theodor Ichim, reprezentantul grupului agricultorilor dobrogeni – APAD. Din consiliul director fac parte și reprezentanții organizațiilor teritoriale ale APPR, respectiv Silviu Mihai – ACCPT Ialomița, Tiberiu Stan – ACCPT Iași și Teofil Dascălu – ACCPT Vrancea.

4

„Mă bucur mai ales pentru că astăzi colegii din Țara Vrancei au hotărât să pășească alături de noi și ne-au creditat cu încrederea lor. Întotdeauna, am pledat pentru unirea vocilor tuturor organizațiilor profesionale din producția vegetală pentru a putea stabili strategii coerente. Împreună vom fi mai puternici, mai convingători și mai înțelepți, pledând în interesul agricultorilor și a ceea ce furnizează ei, într-o perioadă cu tot mai multe constrângeri: hrana și pacea socială. Felicit membrii nou-aleși în consiliul director al APPR și-mi doresc să funcționăm ca o echipă. Cred că România are nevoie să rezolve câteva probleme esențiale în perioada următoare pentru a restarta agricultura: comasarea terenurilor, irigațiile, măsuri fezabile și realiste în cadrul noii PAC“, a conchis președintele Nicolae Sitaru.

Invitați de seamă, conferințe tematice

Cea de-a doua zi a evenimentului a fost plină de informații și dezbateri. Printre invitați   s-a numărat și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a subliniat principalele priorități ale MADR-ului pentru perioada imediat următoare tocmai pentru ca fiecare sector să devină mai prosper. Pe rând au luat cuvântul numeroși reprezentanți fie ai companiilor distribuitoare de inputuri, fie ai mediului academic și, bineînțeles, reprezentanții APPR. Aceștia din urmă au anunțat lansarea celui mai nou proiect FarmConect România, Târgul Agriculturii Românești, care va avea loc la Slobozia în perioada 9-11 iunie. La eveniment a participat și edilul orașului Slobozia care i-a asigurat pe organizatori de tot sprijinul pentru buna desfășurare a evenimentului și inclusiv sprijin în ceea ce privește bugetul pentru promovare.

De asemenea, a fost lansată și o nouă ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un program ce are în acest an parte de susținerea companiei Corteva Agriscience în calitate de partener oficial.

Câștigătorii Porumbului de Aur

Unul dintre momentele mult așteptate ale evenimentului a fost decernarea trofeelor Porumbului de Aur. După cum se întâmplă în fiecare an, membrii APPR s-au înscris în cadrul competiției unde sunt premiate cele mai mari producții de porumb obținute în irigat și neirigat.

La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost – Insula Mare a Brăilei, care a semănat hibridul P1535 și a obținut o producție ce a depășit 23 t/ha. La categoria neirigat trofeul i-a revenit domnului Marius Scarlat care a semănat hibridul DKC4943 și a obținut o producție de peste 14 t/ha.

„Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am fost tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat pe 19 aprilie 80.000 b.g/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de 2 frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal, Inazuma și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că, de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în 4 udări“, a specificat Mihai Solomei.

În ceea ce privește tehnologia aplicată la categoria neirigat, domnul Scarlat a intrat în competiție cu o suprafață de 10 hectare. A semănat hibridul DKC4943-FAO 350-390, iar densitatea la recoltat a fost de 65.000 de plante pe hectar. În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi a utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

Ziua a continuat cu două conferințe tematice, una dedicată producătorilor de sămânță – Embryo, iar cea de-a doua, AgroPolicy, care a avut ca temă centrală politicile agricole.

A consemnat Larissa DINU

Noutățile prezentate în cadrul congresului „De la fermieri pentru fermieri“

Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR a organizat la începutul lunii februarie congresul „De la fermieri pentru fermieri“, eveniment de tradiție în cadrul căruia sunt prezentate rezultatele concursului „Porumbul de aur“ și sunt dezbătute teme de actualitate în ceea ce privește agricultura românească și rezultatele fermierilor. Însă, una dintre noutățile acestei ediții a fost prezentarea noului consiliu director ce va avea un mandat de 2 ani.

Nicolae Sitaru – noul președinte APPR

Cu o zi înainte de acest eveniment a avut loc Adunarea Generală APPR în cadrul căreia a fost ales un nou consiliu director. Astfel că, după 7 ani, președintele Arnaud Perrein a predat șefia asociației celui care a fondat-o, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru.

„Fondatorul acestei asociații a fost Nicolae Sitaru. El a creionat totul acum 8 ani. Eu am fost pentru 7 ani președintele APPR, timp în care am făcut multe lucruri, dar se puteau face și mai multe. Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca schimbări majore în mediul asociativ din România; se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat“, a declarat Arnaud Perrein.

Începând din acest  an, consiliul director va avea 7 membri titulari și trei supleanți. În urma votului, președintele a fost desemnat dintre doi candidați, Adrian Mocanu și Nicolae Sitaru, iar Arnaud Perrein ocupă funcția de vicepreședinte.

„Mi s-a încredințat un mandat care nu este deloc ușor, știu ce responsabilitate am. Sper ca acesta să fie cât mai scurt, să pot preda ștafeta către tânăra generație de agricultori, care este tot mai prezentă în preocupările fermierilor. Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu consiliul director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Nădăjduim ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor“, a precizat președintele nou ales, Nicolae Sitaru.

Directorul executiv, Alina Crețu, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2019, inclusiv raportul financiar-contabil, din care a reieșit faptul că în anul care s-a încheiat acțiunile asociației s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

În acest context, echipa APPR s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără în prezent 9 membri, dar se bucură și de expertiza unor consultanți veterani în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Câștigătorii trofeului „Porumbul de aur“

Evenimentul anual al APPR presupune și desemnarea câștigătorilor trofeului Porumbul de Aur la secțiunea irigat și neirigat. Astfel, fermierul Biță Racman a fost câștigătorul la secțiunea neirigat, în timp ce Liviu Bălănici a obținut trofeul la secțiunea irigat.

Biță Racman este unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Giurgiu și declară faptul că porumbul este singura cultură de care a prins drag. Seamănă de mai mulți ani hibrizi Pioneer, iar 2019 a fost anul în care s-a înscris în competiția Porumbul de Aur cu hibridul P0937. A obținut producția de 17.460 kg/ha și a primit astfel trofeul Porumbul de aur la secțiunea neirigat.

„Terenul se află în luncă, a fost arat la peste 35 cm imediat după ce am recoltat rapița, după care, în toamnă, l-am pregătit cu discul. În primăvară am încorporat fosforul cu combinatorul. Am semănat hibridul P0937 – 80.000 plante/ha și am aplicat în jur de 200 kg/ha de azotat de amoniu. Semăn cât pot de repede, pentru a avea umiditate în sol și astfel să nu fie nici foarte cald în perioada de înflorit; în acest caz am semănat în data de 20 martie. De obicei semăn la adâncimea de peste 7 cm pentru că atunci când vine căldura se observă faptul că cel însămânțat la suprafață se luptă cu seceta, iar frunzele sunt răsucite. Am erbicidat după semănat și o dată în vegetație. Am mai fertilizat de două ori cu uree NG în vegetație. În momentul în care a început să apară Tanymecus am aplicat un insecticid și nu am avut pierderi de densitate. În zona noastră, dacă plouă în luna mai, porumbul se face frumos. Anul trecut am avut 137 l/mp și în iunie 200 l/mp. A fost o producție bună“,  a declarat Biță Racman.

În ceea ce privește cea mai mare producție obținută în irigat, ferma Panifcom Iași condusă de Liviu Bălănici a primit trofeul pentru cea mai mare producție înscrisă în concurs – 18.340 kg/ha, obținută cu un hibrid Dekalb, DKC 5031.

„Echipa mea a făcut posibilă câștigarea acestui premiu, eu doar am fost antrenorul“, a specificat fermierul ieșean.

Ce a presupus tehnologia aplicată acestei culturi? În primul rând terenul a fost arat și nivelat și în toamnă i-a fost administrat gunoi de grajd – 20 t/ha. În primăvară terenul a fost pregătit cu combinatorul, semănatul a avut loc în data de 11 aprilie și a fost realizată o fertilizare cu îngrășământ lichid 6:22:2,5 + 2,5 sulf. Cultura a mai fost fertilizată și în vegetație și a primit două erbicide. Porumbul a beneficiat de irigații – 1.300 mc/ha, iar recoltarea s-a făcut pe 9 octombrie, la o umiditate de 16,7%.

Una dintre distincțiile acordate de APPR la Congresul din 6 februarie a fost decernată de Valeriu Tabără – președinte ASAS, celui mai mare producător de porumb din România, Agricost SA, pentru „Cea mai mare producție de porumb obținută în România 2019“. Agricost a obținut acest premiu cu hibridul Pioneer P1535, care a oferit o producție de 22 t/ha.

La congres au participat numeroși fermieri, dar și reprezentanți ai autorităților locale, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Institutului Arvalis și ai altor organizații, precum și fermierul american Trey Hill. Aceștia au discutat numeroase teme importante în ceea ce privește agricultura, subvențiile acordate fermierilor, precum și subiectul derogărilor care se impun pentru țara noastră.

Totodată, în cadrul evenimentului a avut loc tragerea la sorți pentru Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de APPR pentru prima oară în 2020.

Larissa SOFRON

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Premieră de la KWS Semințe. Lecție de performanță pentru cultivatorii de porumb

Strategia KWS Semințe este orientată atât către dezvoltarea de hibrizi de porumb valoroși, prin optimizarea materialului genetic în cadrul programelor proprii de ameliorare, cât și către parteneriatul pe termen lung cu fermierii din România. Aceste direcții strategice au la bază dialogul constant cu partenerii și oferirea de soluții concrete la probleme reale. În acest sens, KWS Semințe a inițiat un program de comunicare unic pe piața din România la acest moment, dedicat fermierilor, în cadrul căruia personalități marcante ale mediului academic, precum și specialiști cu experiență vastă în agronomie au abordat temele actuale de interes specifice industriei.

Sub egida „Prioritate pentru performanță“ a fost inaugurată prima ediție, cu tema „Elemente ale tehnologiei de cultivare a porumbului. Factori de influență în formarea prețului porumbului“. În cadrul seminarului au fost dezbătute teme speciale ale momentului cu privire la tehnologiile de cultură a porumbului și tendințele actuale ale industriei, scopul fiind găsirea și analiza soluţiilor de creştere a profitabilităţii culturii de porumb în ferme și oferirea de răspunsuri clare la problemele reale cu care fermierii se confruntă astăzi.

„De aproape 14 ani KWS Semințe și-a propus să vină în întâmpinarea fermierilor din România cu un portofoliu de hibrizi de porumb perfect adaptați condițiilor locale de sol și climă. Investim permanent în tehnologie și în specialiști de valoare, ca să dezvoltăm, în cadrul stațiunii proprii de cercetare-ameliorare de la Alexandria, hibrizi de porumb performanți, productivi, toleranți la secetă și arșiță, stabili în orice condiții“, a declarat în cadrul evenimentului Doriana Nițu, director general KWS Semințe, inginer agronom.

Componenta macroeconomică din cadrul evenimentului a fost susținută de dl Gabriel RAZI, inițiator al proiectului independent Agrofinanciar, care a detaliat „Factorii de influență și modalitatea de formare a prețului la porumb“.

Seminarul a fost onorat de un amfitrion de marcă, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Valentin ROMAN – inginer agronom, doctor în agronomie, Doctor Honoris Causa, profesor universitar emerit la Universitatea de Științ̦e Agronomice și Medicină Veterinară din București, disciplina fitotehnie, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice, vicepreședinte al secției „Cultura plantelor de câmp“.

Fermierii participanți au considerat temele susținute ca fiind de interes major, apreciind utilitatea și importanța materialului prezentat în cultura porumbului din fermele proprii.

„Încurajăm astfel libertatea antreprenorială a fermierilor români, acordându-le suportul nostru, al KWS Semințe, pentru un viitor prosper al culturilor acestora pentru că succesul fermierilor parteneri înseamnă și succesul nostru“, a mai adăugat Doriana Nițu.

Astfel, KWS Semințe a dat startul oficial al unui program ce promite susținerea pe termen lung a parteneriatului de încredere cu fermierii de referință din România, cu impact pozitiv asupra întregului lanţ valoric al fermelor acestora.

Temele abordate în cadrul seminarului au fost susținute de invitații speciali ai companiei KWS Semințe, personalităţi marcante ale industriei agricole din România, care au dezbătut studii de caz interactive privind tehnologia porumbului:

- Elemente de management al riscului la cultura porumbului – prof. univ. dr. Dr.H.C. Gheorghe Valentin ROMAN.

- Cartarea agrochimică şi sisteme de fertilizare – prof. univ. dr. Mihail DUMITRU;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii îndiguite a Dunării și ale terasei de la Chirnogi, județul Călărași – director ing. Ștefan MIHALCEA;

- Sisteme de lucrări ale solului în condițiile luncii Siretului și ale terasei de la Măicănești-Ciorăști, județul Vrancea – drd. ing. Teofil DASCĂLU;

- Problema dăunătorilor în cultura porumbului – dr. ing. Emil GEORGESCU;

- Sisteme de combatere a buruienilor în cultura porumbului – prof. univ. dr. Dumitru Ilie SĂNDOIU.