- Recenzie
- Aprilie 17 2019
Ghid de bune practici în fermele viticole şi pomicole
Stimularea biodiversităţii agroecosistemelor, ca măsură menită a contribui la îmbunătăţirea competitivităţii fermelor într-un mod durabil, o preocupare tot mai intensă a oamenilor de ştiinţă în ultima perioadă, a determinat colectivul de cercetători de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Blaj, coordonat de directorul acesteia, dr. ing. Liliana Tomoiagă ca, împreună cu cei din celelalte entităţi de profil din ţară, să elaboreze un Ghid de bune practici pentru lucrătorii din fermele viticole şi pomicole din România.
Însuşite şi implementate corect, spun autorii ghidului, acestea ar putea contribui la creşterea stabilităţii agroecosistemelor concomitent cu reducerea dependenţei culturii faţă de resursele energetice convenţionale.
Noile practici, ce presupun o îmbinare între tehnicile de cultură tradiţională şi cele care s-au dovedit a fi prietenoase mediului, fie anihilează agentul patogen, fie stimulează planta în a-şi „consolida“ un sistem de autoapărare naturală.
Pentru că nu există uniformitate privind practicile recomandate şi nici în ceea ce privește condiţiile agropedoclimatice la nivel de ţară, fiecare fermier urmează să-şi adapteze şi să dezvolte propriul plan de implementare a acestora în funcţie de specificul zonei, natura exploataţiei şi speciile cultivate.
Lucrarea este apreciată ca fiind completă, cu multe exemplificări şi bine ilustrată, ce poate fi deosebit de utilă tuturor agricultorilor, dar mai ales celor cu preocupări în viticultură şi pomicultură.
Dar mai multe amănunte, cu referire în mod special la:
– Conservarea şi ameliorarea calităţii şi biodiversităţii solurilor;
– Conservarea şi reconstrucţia habitatului seminatural;
– Conservarea şi utilizarea resurselor genetice autohtone;
– Maximizarea factorilor naturali de control fitosanitar etc.,
pot fi descoperite parcurgând paginile acestui ghid ce poate fi procurat GRATUIT de la SCDVV Blaj, judeţul Alba.
(I.B.)
- Fonduri europene
- Aprilie 02 2018
Exemple de bune practici. Proiecte implementate prin FLAG-ul Dunărea Călărășeană
Odată cu înființarea FLAG-urilor, grupurile de acțiune locală pentru pescuit, s-au ivit mai multe oportunități de dezvoltare economică și turistică. În județul Călărași a fost înființat, încă din primul exercițiu de accesare a fondurilor europene, FLAG-ul Dunărea Călărășeană, care a implementat 15 proiecte cu tematici diverse, pe întreg teritoriul județului. Dintre acestea, vom prezenta 3 proiecte considerate exemple de bune practici.
Reamenajarea unui spațiu din cadrul grădinii zoologice
„Reabilitarea infrastructurii de mici dimensiuni din cadrul Grădinii Zoologice Călărași pentru promovarea în scop didactic a unui ecosistem piscicol“ este titlul proiectului implementat cu ajutorul fondurilor europene.
„În tot acest spațiu de aproximativ 5.000 mp era o vegetație abundentă, un spațiu nevalorificat eficient, iar amenajarea lui putem spune că a oferit o altă atmosferă întregii grădini zoologice. Valoarea acestuia a fost de aproximativ 300.000 de euro, bani cu care s-au amenajat două lacuri și un canal care le unește, două insule cu panouri informative care prezintă speciile de pești, dar și fauna locală și vegetația specifică acestei zone“, a declarat managerul FLAG-ului, Dumitrel Ștefănescu.
Chiar dacă am vizitat grădina zoologică în anotimpul rece, când nu am putut vedea prea multe animale, am apreciat modul în care au fost amplasate foișoarele și băncile, unde mai ales vara poți zăbovi mai mult decât câteva minute într-un spațiu relaxant.
Parcul Dumbrava
Tot în orașul Călărași a fost amenajată o zonă de recreere cu temă piscicolă în parcul Dumbrava. Situat în imediata apropiere a Sălii Polivalente, parcul nu reprezenta unul dintre cele mai atractive puncte din oraș din cauza faptului că spațiile și locurile de joacă se aflau într-o stare de degradare continuă. Astăzi însă altfel stau lucrurile și putem spune că parcul se ridică la standarde europene datorită fondurilor provenite de la UE.
„Proiectul implementat în acest parc a avut valoarea de 300.000 euro, bani cu care a fost amenajat bazinul, unde vara se pot închiria hidrobiciclete, au fost achiziționate tobogane, leagăne și echipamente cu temă piscicolă, pe categorii de vârstă, pentru amenajarea locului de joacă. Una dintre principalele atracțiile ale parcului este cascada. Aceasta este situată lângă bazin, este luminată, iar noaptea este o adevărată încântare“, a mai specificat Dumitrel Ștefănescu.
Parc tematic în comuna Jegălia
Pe un teren mlăștinos cu suprafață totală de 7.371 mp din comuna Jegălia a fost amenajat cu parc tematic ce cuprinde mai multe pontoane, platforme și podețe din lemn susținute de piloni de beton. „Valoarea proiectului a fost de 1.200.000 lei, a fost implementat în 6 luni, timp în care au fost efectuate toate lucrările: decolmatare, defrișare și construcția tuturor pontoanelor și amplasarea echipamentelor pentru locurile de joacă, dar și a băncilor“, a adăugat managerul FLAG-ului Dunărea Călărășeană.
Situat chiar lângă șosea, parcul atrage privirile tuturor trecătorilor. Nu puțini sunt cei care se opresc pentru a se plimba cu barca sau pentru a se relaxa pe o bancă, admirând zona și chiar hrănind peștii din iaz.
„Pot spune că tot ce vedeți acum aici este rezultatul muncii în echipă. Este un loc unde se pot relaxa locuitorii, dar și turiștii. Există aici o faună deosebită, sunt multe specii de pești – crap, caras, știucă, șalău, fitofag, care se pot observa cu ușurință de pe ponton. Pentru că este situat într-o zonă frumoasă, aici se organizează tot felul de manifestări, inclusiv cadrele didactice vin aici cu elevii pentru a desfășura diverse activități extrașcolare. Vin și foarte mulți turiști, iar vara au posibilitatea de a închiria bărcuțe; tot timpul găsesc pe cineva aici deoarece asigurăm și pază acestui loc“, a declarat Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia.
Planurile acestuia nu se opresc însă aici. Pe viitor acesta intenționează ca lângă acest parc să amenajeze o întreagă zonă turistică și asta nu întâmplător, ci pentru că de când a fost implementat acest proiect în comună au ajuns tot mai mulți turiști.
„Este important de spus că această zonă s-a dorit a fi una piscicolă, însă mai bine de 20 de ani pe suprafața de 62 ha nu a mai făcut nimeni nimic. Este păcat să nu o valorificăm. De aceea, atunci când am început lucrările pentru acest parc, am plantat și primele 10 ha cu salcie, în următorul an încă 26 ha, iar în toamna anului trecut am mai plantat încă 8 ha. Am creat astfel o zonă verde. Pe viitor ne dorim să facem aici și un sat pescăresc, poate o mică piscină și trasee prin această pădure de salcie“ – Aurel Vasile, primar comuna Jegălia.
Larissa SOFRON
- Evenimente
- Februarie 01 2017
“LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.
A doua ediţie a conferinţei GlobalG.A.P. în România
Compania de consultanţă INAQ Consulting, în parteneriat cu proprietarul standardelor GLOBALG.A.P., va organiza pe data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Conferinţei “LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.
Evenimentul va pune accentul pe importanța standardelor GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare care au scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea unor produse sigure pentru consum.
GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru o producţie agricolă sigură şi durabilă, care avantajează deopotrivă fermierii, comercianţii şi consumatorii din întreaga lume.
Conferinţa se adresează fermierilor, retailerilor, tuturor producătorilor şi comercianţilor din domeniul agriculturii, nu în ultimul rând firmelor de transport şi logistică. Toţi fermierii care vor să afle cum pot face parte din „lanţul alimentar scurt” şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine vor afla:
- Care sunt cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor;
- Cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii;
- Despre certificări, costuri, metode de implementare;
- Avantajele certificării standardului GLOBALA.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, dar şi care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producatorii care nu deţin cerificarea GLOBALG.A.P.;
- Poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GLOBALA.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
Participanţii la acest important eveniment al agriculturii româneşti se vor bucura de prezenţa speakerilor din partea GLOBALGAP:
- Andras Fekete, Vice President & Chief Integrity Officer
- Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training dar şi a altor specialişti în domeniu.
Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE
Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).
- Actualitate
- Noiembrie 25 2016
Un nou Centru de Excelență pentru bune practici agricole
Asociația din Industria pentru Protecția Plantelor din România (AIPROM) a inaugurat la Mărăcineni, în cadrul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură, un Centru de Excelență pentru bune practici agricole.
Un centru ca model
Locul ales a fost ICDP Mărăcineni pentru că, așa cum a evidențiat dl Mihai Toma, directorul Institutului, pomicultura reprezintă unul dintre domeniile în care aceste substanțe sunt utilizate cu precădere. „În unii ani am aplicat și câte 22 de tratamente“, a precizat vorbitorul.
După cum a spus doamna Carmen Botez, directorul executiv AIPROM, acest centru urmărește să prezinte și să dovedească eficiența unor mijloace și măsuri simple în ceea ce privește prevenirea contaminării apelor subterane și de suprafață. Proiectul a fost realizat cu sprijinul și cu finanțarea Asociației Europene a Protecției Culturilor (ECPA) și se înscrie în cadrul Inițiativei de Utilizare Sustenabilă (SUI) a produselor pentru protecția plantelor. „Este vorba de câteva mijloace simple, dar care, aplicate constant și pe scară largă, pot conduce la utilizarea în siguranță a produselor pentru protecția plantelor“, a subliniat doamna Botez. Aceste bune practici a căror utilizare se dorește a fi generalizată acoperă toate momentele în care sunt utilizate substanțele în cauză: transportul, depozitarea, pregătirea soluției, aplicarea produselor și recuperarea ambalajelor.
Utilaje simple și eficiente
Ana Gheorghiu, reprezentanta Bayer, a prezentat sistemul de transfer închis al substanțelor, EasyFlow. Practic, este vorba de un nou tip de ambalaj pentru substanțele lichide, care face posibil ca ele să fie introduse în utilajele de aplicare fără a intra în contact direct cu operatorul. Sistemul permite atât diluarea concentratului, cât și spălarea ambalajului, în circuit închis. Apa utilizată pentru spălare este folosită pentru prepararea soluției. Un alt produs Bayer destinat utilizării sigure a pesticidelor este și Phytobac, un sistem care colectează apa contaminată rezultată din spălarea utilajelor și a ambalajelor. Ulterior, sub acțiunea factorilor naturali, apa se evaporă, iar pesticidele se neutralizează.
La rândul său, dl Adrian Măruțescu, reprezentantul Syngenta, a explicat modul de funcționare a sistemului Heliosec, care poate capta și recupera pesticidele din 2.500 litri de apă contaminată în fiecare an. Și acest dispozitiv utilizează ca resurse doar razele solare și vântul. O altă aplicație prezentată de Adrian Măruțescu este deflectorul de praf creat pentru semănători. Acesta face ca praful ridicat în timpul semănării semințelor tratate – praf eventual contaminat – să fie dirijat în brazdă și să nu se împrăștie în atmosferă. „Nu vorbim despre impactul substanțelor pentru protecția plantelor, ci despre gestionarea riscurilor“, a adăugat reprezentantul Syngenta.
Provocări cât Insula Mare a Brăilei
O altă chestiune care pune probleme fermierilor – și care a fost rezolvată de către AIPROM – este recuperarea ambalajelor de pesticide. În mod normal, după spălare acestea devin un deșeu nepericulos. Pentru colectarea lor, asociația a pus la punct programul SCAPA, în cadrul căruia, pe baza unei programări prealabile, ambalajele sunt preluate cu titlu gratuit de la ferme. Ulterior se face o triplă clătire, apoi ele sunt distruse sau reciclate de către un operator autorizat. Sistemul funcționează cu succes încă din anul 2008. Provocările în acest domeniu au fost evidențiate de către șeful Departamentului de Chimizare al Agricost SA, care exploatează Insula Mare a Brăilei: „Pe 56.000 ha utilizăm anual cca 750 tone de îngrășăminte, ierbicide și alte produse de protecția plantelor. Suprafața totală tratată este de cca 500.000 ha. Nu mai puțin de 18 echipe, fiecare condusă de câte un inginer, lucrează la asta. Încercați să vă imaginați toate implicațiile acestei activități“, a invitat acesta.
Alexandru GRIGORIEV