În prezența a peste 300 de fermieri și parteneri din județele Arad și Timiș, a cadrelor didactice universitare, cercetători de la alte stațiuni din țară, studenți și elevi, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin din județul Timiș a organizat Ziua Câmpului de Cercetare și Dezvoltare ediția 2019.

Coorganizatorii evenimentului au fost Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României“ din Timișoara. Deschiderea a fost făcută de conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, care a prezentat echipa de cercetători și noutățile stațiunii în fața invitațiilor.

Președintele ASAS, prof. univ. dr. Valeriu Tabără, a spus în discursul său: „Mă bucur că la Lovrin aceste întâlniri devin o tradiție. Sunt convins că, dincolo de aceste momente, Lovrinul va constitui un punct de atracție în viitor pentru fermieri și pentru toți cei care produc în agricultura Banatului și nu numai. Cu câțiva ani în urmă cineva se îndoia că Lovrinul există. Există și chiar pe poziție fruntașă. Acest lucru se datorează noii conduceri de la SCDA, dar și unei echipe excepționale de cercetători care, în ciuda unor momente foarte grele prin care a trecut se găsește astăzi în plină creație. (...) Nu se poate trăi cu rezultatele de cercetare din import. Este vorba de valoarea inputurilor, de ceea ce înseamnă costurile pentru producția agricolă și de adaptabilitatea la niște condiții climatice în schimbare“, a explicat președintele ASAS.

Prolema pâinii…

Totodată, Valeriu Tabără a adăugat: „Mai este o altă problemă pe care trebuie să o știți. Discutăm despre calitatea grâului. Calitatea nu este dată numai de calitatea de proteină și gluten, ci și de structurile glutenului. Despre asta nu vorbește nimeni nimic. Iar noi nu ne putem permite să jonglăm cu o astfel de problemă. Trebuie să știm exact de ce pâinea în România nu este de calitate, cu toate că în țara noastră se produce grâu de foarte bună calitate. La fel se va pune și la porumb discuția, înainte de superproducție e calitatea lui. Degeaba ne ducem la nu știu ce recorduri, când valoarea producției globale a României rămâne undeva la 15 miliarde, ce este extrem de mică, cam de 3 ori mai mică decât minimul potențialului. Nu este permis ca o țară cu mare putere agricolă la nivel european să fie cu balanță negativă agroalimentară. Aceste lucruri trebuie puse la punct în câțiva ani dacă vrem să avem durabilitate în producție.“

Noul soi Dacic

La finalul manifestării, am stat de vorbă cu directorul general al SCDA Lovrin, conf. univ. dr. Marinel Horablaga, care ne-a prezentat atât noutățile create, cât și viitorul stațiunii. „Noi venim cu propriile noastre creații. Pentru anul acesta am prezentat un soi de grâu nou, deja omologat, care se numește Dacic și care, zicem noi, este unul dintre cele mai bune soiuri de grâu existente astăzi pe piață. Nu a intrat încă în producție deoarece în primăvara acestui an a ieșit brevetul de omologare. Oricum, când a fost testat în rețeaua ISTIS a avut ca martor și soiuri din rețeaua academiei inclusiv de la Fundulea. A fost mai bun cu cel puțin 10% față de martorii folosiți. Nu vrem să facem rabat de la calitate. Calitatea a rămas aceeași, adică una foarte bună pentru panificație. Cantitatea a crescut în rețeaua de testare, unde a ajuns la 9.200 kg/ha producție, iar capacitatea biologică a noului soi depășește 10.000 kg la ha. Calitatea noului soi e determinată genetic și influențată de tehnologia folosită. Dacă are tot ceea ce îi trebuie poate să se ducă peste 14% proteina, glutenul de asemenea e unul foarte bun. Asta depinde și de natură, de tot ceea ce înseamnă tehnologie și de omul care face tehnologia respectivă. Deja traderii de cereale încep să ceară și calitate și vor fi fermierii obligați de preț până la urmă să vină să producă și să cultive soiuri de calitate. Eu sper că într-un termen foarte scurt cererea pentru soiurile calitative va fi tot mai mare. Noi am încercat să combinăm calitatea cu cantitatea. Fermierii sunt interesați de loturile demonstrative noi, unde avem în cultură doar categoria biologică superioară, prebază 1 și prebază 2. Nu vom vinde pe piață nimic în toamna acestui an. Noi sperăm că tot ceea ce producem acum peste un an să putem scoate în jur de 100 t de sămânță categorie biologic bază spre vânzare și să o vindem pe toată. Mai avem la ISTIS un nou soi de grâu, o linie nouă, care din rezultatele de până acum e mai bun decât Dacic, doar că va avea o altă răspândire geografică. Aceasta este o strategie a noastră deoarece încercăm să avem soiuri de grâu zonate. Cele care merg pe zona colinară, de câmpie, zona Bărăganului etc. E un regim climatic diferit și atunci trebuie să avem și aceste soiuri zonate. Mai menționez că soiul Dacic se adresează în special zonei colinare – Transilvania, zona aceasta de nord, nord-vest, iar celălalt soi pe care îl vom scoate va fi pentru Câmpia Română – Bărăgan.“

Noutăți de la SCDA Lovrin

Marinel Horablaga ne mai spune că „Avem un nou soi de cânepă care se numește Teodora, e mai bun decât ceea ce avem până acum, asta în condițiile în care avem poate cele mai bune soiuri de cânepă din Europa. Mai există în rețeaua ISTIS încă o linie de cânepă, cu fibră galbenă, o fibră pe care o dorește fiecare țesător, textilist. Avem un nou soi de ovăz de primăvară, Ovidiu, care se prezintă și el foarte bine din punctul de vedere al producției. Din analizele făcute de noi reiese că ar fi un soi care s-ar preta foarte bine și pentru partea de Food (mâncare) cu fulgii de ovăz pentru om nu numai pentru animale. Ne direcționăm cercetările și în acest sens. În agricultură se văd greu rezultatele. Mai avem mult de lucru. Reușita ține de resursa umană și de partea tehnologică. Resursa umană  am încercat să o întinerim, să o îmbogățim, să o creștem, ca număr. Deja putem spune că avem un fundament, putem deja să începem să construim pe fiecare laborator. În ceea ce privește resursa materială încă ne mai trebuie diverse lucruri. Așteptăm lista de investiții aprobată de la minister. Bani avem, doar de aprobări avem nevoie. Ne vom dota din punct de vedere tehnic pe partea de producere de sămânță. Spre finalul acestui an dorim să reabilităm toate laboratoarele din incintă și să ne dotăm cu aparatura de laborator necesară pentru a se face o cercetare așa cum scrie la carte. E un țel al meu ca această stațiune să devină institut de cercetare“.

Clement LUPU

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin din judeţul Timiş, condusă de conf. dr. Marinel N. Horablaga, a organizat la finele lunii mai a treia ediţie a Zilei Câmpului. Manifestarea din acest an a depăşit ediţiile anterioare prin numărul mare de fermieri, cadre didactice și universitare, studenţi şi elevi, precum şi a multinaţionalelor de inputuri ca parteneri (13 la număr).

Invitaţii speciali ai evenimentului au fost: subsecretarul de stat MADR, Maricel Floricel Dima; subprefectul judeţului Timiş, Daniel Cristian Franțescu; preşedintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tabără; rectorul USAMV Timişoara, Cosmin Alin Popescu etc. Cu această ocazie au fost prezentate atât rezultatele cercetării cât şi o vizită în câmpurile de ameliorare şi cercetare.

În acest an, SCDA Lovrin are cultivată o suprafață de 2.109 ha cu cereale, marea majoritate a suprafeţelor fiind dedicată producerii de sămânţă. O colaborare strânsă între staţiune şi firmele care produc inputuri pentru România este întotdeauna benefică. Cuvântul de început a fost dat lui Maricel Dima: „Este o zi specială pentru cercetarea agricolă din România, practic un eveniment prin care cercetarea agricolă se cuplează cu producătorii, cu fermierii prin rezultatele pe care le-a realizat pe parcursul anilor. Această staţiune, mai mult decât altele, face parte din reţeaua naţională de cercetare agricolă unde avem 53 de staţiuni pe diferite profile, specializări. Aici avem o staţiune specializată pe agricultură, pe cultura mare în mod special. Staţiunea de la Lovrin, în ciuda altora, a fost ca şi pasărea Phoenix, practic a renăscut. A trecut prin momente de cumpănă în ceea ce priveşte activitatea, cercetarea, evoluţia fondului funciar; așadar a fost o perioadă tulbure pe care speram şi sper că a fost depăşită. Echipa de la Lovrin a reuşit să aducă numele staţiunii acolo unde îi este locul. Cu sprijinul ministerului doresc ca staţiunea de aici să fie în următorii ani un etalon în România şi pe plan mondial în ceea ce înseamnă cercetare agricolă. Fără cercetare nu putem avea o dezvoltare a sectorului agricol aşa cum ne dorim. Cercetarea Agricolă reprezintă vârful de lance al agriculturii în România.“

În cuvântul său preşedintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tabără, a spus: „Foarte mulţi au cântat prohodul acestei staţiuni fără să calce pe aici de ani de zile. S-ar fi bucurat, poate… România nu poate fi puternică în agricultură, în dezvoltarea rurală şi securitatea alimentară fără un sistem de cercetare bine pus la punct şi care să producă rezultate care să fie puse la dispoziţia agriculturii româneşti de aici, în condiţiile noastre. Asistăm la două elemente esenţiale. Una este o consultanţă de tip comercial în care produsul este prezentat cu nişte performanțe formidabile şi cealaltă este o consultanţă de tip tehnic care ne prezintă realităţile. ASAS va susţine fără niciun fel de rezervă şi cu toate eforturile sistemul de producere şi cercetare românească şi vom lupta pentru ceea ce înseamnă programe nu pentru un anumit moment, ci pentru ceea ce înseamnă consistență. Dacă avem eşecuri e din cauză că nu ne-am construit sisteme de cercetare analitice cu ale căror rezultate să ne putem duce în faţa Comisiei Europene şi a specialiştilor europeni. Aceasta este problema pe care trebuie să o avem în vedere şi în cazul neonicotinoidelor şi suntem în punctul în care, prin reţeaua de cercetare şi cu sursa financiară de la minister, să demonstrăm că în România există nevoia de aplicare a acestor produse (glifosat, biotehnologii) şi fără efectele de care se tot vorbeşte şi se speculează foarte mult în lipsa unor rezultate de cercetare certe. Iar ceea ce se întâmplă drept consecinţă a acestor speculaţii, dacă noi tăcem cu toţii, este faptul că vom deveni importatori net de produse de cercetare care au mai mult ori mai puţin eficiență economică în România. Nimeni nu poate fi mai independent decât un cercetător. Atunci când i-ai luat forţa, gândirea şi autonomia ai luat de fapt elementul de progres.“

Directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, a menţionat: „Noi vrem să fim partenerii dumneavoastră, dragi fermieri, nu suntem concurenţii nimănui, nu vrem să concurăm pe nimeni. Cred că ministerul doreşte acelaşi lucru pentru că de aceea ne finanţează, ca să fim partenerii fermierului român care produce plus valoare pentru România. Sper ca în cel mai scurt timp staţiunea să devină institut.“ Rectorul USAMB Timișoara, prof. univ. Cosmin Popescu, încurajează fermierii să folosească material biologic produs în România. „Ceea ce se întâmplă aici sunt rezultatele muncii de ani de zile. La Lovrin s-au reunit elemente importante din realitatea românească. Alături de cercetare este partea academică reprezentată de ASAS, USAMVB. Pentru cei care lucrează în producţie, în mod special cu materialul biologic de la Lovrin ori de la alte institute de cercetare din ţară, vă încurajez să investiţi în materialul biologic produs în institutele de cercetare din România, în genetică şi biotehnologiile care sunt gestionate la noi în ţară pentru că doar aşa putem pune bazele unei cercetări serioase şi încuraja cercetarea românească. Sunt un patriot, am responsabilitatea cuvintelor. Încurajez parteneriatele cu specialişti din afara ţării, dar o spun cu toată responsabilitatea – investiţi în biologia, în genetica, în biotehnologia şi cercetarea românească, stimaţi producători. Doar aşa putem ajuta ceea ce se întâmplă aici la Lovrin şi în câteva locuri frumoase din ţară în ceea ce privește reţeaua românească de cercetare. Ceea ce se produce aici la staţiune este material de referinţă pentru partea aceasta a ţării.“

O premieră naţională este faptul că parteneriatul dintre SCDA Lovrin cu Liceul Tehnologic din localitatea este unic în ţară. Ceea ce se face aici între staţiune şi liceu este un exemplu pentru ce s-ar putea face la nivel naţional în dezvoltarea liceelor agricole şi în formarea de tineri specialişti şi lucrători în agricultură. Directoarea Liceului Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ din Lovrin a precizat: „Avem o clasă de profesională în cadrul liceului cu dublă specializare: avem 14 locuri pentru mecanic agricol şi 14 locuri lucrător în agricultură. Şi în acest an am primit aprobarea din partea inspectoratului şcolar judeţean şi totodată sprijin şi avem tot 28 de locuri pentru clasa de profesională. Aşteptam să vină elevi din zonă să se inscrie. Practica o desfăşoară la SCDA, unde avem sprijinul şi colaborarea inginerilor de aici, care sunt şi profesori la clasă. Sper că acest proiect unic în ţară să se aplice şi la nivel naţional. Într-un viitor nu prea îndepărtat va fi şi o clasă de liceu de tehnicieni în agricultură pentru că este mare nevoie de aşa ceva.“

Text şi foto – Clement LUPU