În comuna Mălini din județul Suceava are loc în fiecare toamnă Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș“. La casa memorială a regretatului poet se adună anual iubitorii ai literaturii din toată țara, iar acest lucru se întâmplă deja de 54 de ediții. Din acest motiv, festivalul este cel mai longeviv concurs literar din țară și cu siguranță unul dintre cele mai apreciate.

foto 5

Zile de sărbătoare

Organizatorii acestei ediții: Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina“, în parteneriat cu primăria municipiului Suceava și în colaborare cu Teatrul „Matei Vișniec“ Suceava, Muzeul Național al Bucovinei, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera“, Primăria comunei Mălini, Societatea Scriitorilor Bucovineni au contribuit la desfășurarea unui eveniment de anvergură, ce a avut ca scop principal valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal al scriitorului Nicolae Labiș. Festivalul este un prilej extraordinar pentru iubitorii de poezie și mai ales noile talente deoarece an de an sunt premiate cele mai frumoase poezii ce nu au mai participat la alte concursuri și nu au fost publicate. Noutatea acestei ediții a fost introducerea unei noi , „Cea mai bună carte de poezie a anului 2021“.

Așa cum se întâmplă de obicei, festivalul debutează la Suceava, apoi participanții poposesc la Fălticeni și mai apoi la Mălini. În prima zi, la Suceava, au avut loc conferințe, recitaluri de poezie, lecturi publice, dialoguri culturale, dar și un recital de muzică folk. A doua zi, invitații au vizitat Colegiul Național „Nicu Gane“, acolo are sediul și Cenaclul „Nicolae Labiș“ din Fălticeni, apoi Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu“, pentru a vizita spațiul muzeal Ecaterina și Grigore Ilisei. Ziua a continuat cu deplasarea la Mălini, mai întâi la Casa Memorială a poetului, apoi la Centrul Cultural Mălini unde au fost decernate premiile.

Zeci de tineri talentați, numeroși specialiști în literatură, profesori, jurnaliști, dar și invitați speciali, printre care și surorile scriitorului, Margareta și Doina, au cinstit memoria poetului și au celebrat poezia. Mai mult decât atât, cu emoție și mândrie, Margareta Labiș a recitat poemul „Miorița“, semnat de regretatul său frate.

foto 2

Decernarea premiilor

Poate cel mai așteptat moment al festivalului este decernarea premiilor, chiar dacă putem considera că toți participanții sunt câștigători după un astfel de periplu literar.

La prima secțiune, „Cea mai bună carte de poezie a anului 2021“, au fost înscrise 25 de cărți, dintre care s-a evidențiat Principala morengo, autor Mugur Grosu, care a ocupat prima poziție. Au urmat apoi scriitorii Roxana Baltaru – Suceava, Dan Cristian Iordache – Suceava, Marilena Apostu – Galați, Teodora Vasilescu – București, Savu Popa – Sibiu, Andrei Zbârnea – București.

La secțiunea poezie, competiția a fost la fel de strânsă ca și în alte ediții, numeroase poezii valoroase fiind apreciate și lăudate de membrii juriului. Cu toate acestea, marele premiu „Nicolae Labiș“ a fost obținut de Daniela Bejinariu din București. A urmat decernarea premiului special „Carmen Veronica Steiciuc“, obținut de această dată de Adela Șulea din Suceava. Premiul I și premiul Revistei „Hyperion“ Botoşani au fost acordate Anei Maria Murariu din comuna Baia, județul Suceava; premiul II a ajuns la Andreea Duduman din Suceava și la Teodora Barbu din comuna Grămești, județul Suceava; premiul III le-a revenit participanților: Amalia Mayer; Șerban Alexandru, Ana Pasanciuc. Au fost acordate și mențiuni, după cum urmează: mențiunea I a ajuns la Alexia Plăcintă din comuna Mălini, iar mențiunea II i-a fost atribuită lui Alexandru Turculeț.

foto 3

De asemenea, au mai fost acordate următoarele premii speciale: premiul Centrului Cultural „Florin Piersic“ – Corlata – Berchişeşti, obținut de Bianca Mihaela Boboșa din Constanța. Au mai fost acordate șapte premii de reviste:  premiul revistei „Tribuna“ Cluj – Constantin Andrei Pătrăucean; premiul revistei „Orașul“ Cluj – Paul Ungureanu; premiul revistei „Ateneu“ Bacău – Raluca Ilie, Mălini; premiul revistei „Steaua“ Cluj – Alexandra Crăciun; premiul revistei „Vatra“ Târgu Mureș – Ilinca Zmău și premiul revistei „Alecart“ Iași – Daniil Iftime.

Se spune că, la Mălini, toamna este anotimpul poeților. Este anotimpul în care codrul se ofilește, dar poezia renaște din condeiul celor talentați și sub ochii celor interesați. Este anotimpul în care operele poetului Nicolae Labiș sunt citite, recitate și apreciate poate mai mult ca oricând, iar dincolo de bucurie apare mereu acea tristețe a gândului că destinul a fost prea dramatic cu un poet atât de talentat. Multe ar mai fi putut să scrie și multe ar fi putut schimba în literatură, dar să ne bucurăm că n-a fost uitat, că putem păși în casa memorială atât de bine îngrijită și putem admira obiecte valoroase din viața sa. Să ne bucurăm că acest concurs literar stimulează creația, iar după cum au declarat unii participanți, ediția din acest an a fost cea mai valoroasă de după Revoluție.

Larissa DINU

Deși pare că tinerii din zilele noastre sunt mai atrași de noile tehnologii, de tot ce este modern și poate mai ușor de făcut, există totuși copii și adolescenți care iubesc tradițiile și cântecul popular, chiar dacă o astfel de piesă nu-i va propulsa în trending pe YouTube. Cei care aleg să se dedice acestui segment o fac din suflet și cu suflet. Un astfel de exemplu este Adriana Nistor din comuna Mălini, județul Suceava, o tânără interpretă ce prin dulcele grai moldovenesc încearcă să ajungă la inimile ascultătorilor.

Promovarea tradițiilor, un mod de viață

În prezent, Adriana are 19 ani și este studentă în cadrul Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava, Facultatea de Științe ale Educației, și își dorește să devină învățătoare. Deși public performează de puțin timp, iubește cântecul încă de când era la grădiniță, atunci când cânta la serbări și încă nu conștientiza ce dar i-a oferit Dumnezeu, după cum afirmă de fiecare dată atunci când vorbește despre talentul său. „Mi-a plăcut dintotdeauna să cânt, am început la grădiniță, iar cu trecerea timpului am devenit membră a Ansamblului „Flori de Mălin“, iar alături de colegii mei am participat la mai multe festivaluri. Mai târziu am ajuns să fac parte din Formația Lăutarii Bucovinei, alături de care cânt și în prezent. Pe tot parcursul acestui drum am fost înconjurată de oameni minunați, oamenii care și-au dat tot interesul pentru a mă ajuta să fac pași mici către reușită. Încă de când eram elevă în școala generală am fost îndrumată de cadrele didactice să studiez la Școala Populară de Artă Ion Irimescu din Suceava. Așa am făcut, iar timp de 3 ani am studiat pentru a dobândi tot mai multe cunoștințe“, a precizat Adriana.

Tânăra mai are doi frați și provine dintr-o familie modestă. În urmă cu 4 ani și și-a pierdut tatăl și a devenit principalul sprijin al mamei sale. Am avut ocazia să o văd pe mama Adrianei cum o privește atunci când cântă, iar mândria din ochii săi nu prea poate fi explicată în cuvinte.

Am întrebat-o pe Adriana cât de importante sunt tradițiile pentru ea și cât de mult a  ajutat-o faptul că a făcut parte dintr-un ansamblu, iar din răspunsul ei reiese dragostea pentru locurile natale. „Satul din care provin reprezintă pentru mine o bucățică de Rai. Este un loc frumos, cu oameni buni.  Locul în care mi-am trăit întreaga copilărie și unde am învățat despre importanța tuturor tradițiilor. Mă mândresc oriunde în lume cu obiceiurile satului natal și voi face tot posibilul să le duc mai departe. Pentru mine faptul că am făcut  parte din Ansamblul „Flori de Mălin“ a însemnat foarte mult. Am învățat să mă acomodez cu scena, cu camerele de filmat, am învățat să mă împrietenesc cu emoțiile și mi-am dat seama că nu sunt chiar așa de rele cum se zvonește, dacă știi cum să le stăpânești. Am legat prietenii frumoase, am cunoscut persoane și tradiții din diferite colțuri ale lumii și totodată am purtat cu mândrie costumul popular și am făcut cunoscute în toată lumea tradițiile comunei de la poalele Munților Stânișoara“, a mai spus Adriana.

Cel mai mare sprijin, Dumnezeu

Adriana Nistor2

Adriana iubește să cânte și face acest lucru cu mult drag, însă și scrie versuri, mai ales atunci când trece prin momente grele și simte „ca și cum aș rupe bucăți din mine și le-aș pune pe hârtie. În general obișnuiesc să nu împărtășesc cu cei din jur ceea ce scriu, probabil pentru că toate acele mici compoziții înseamnă un fel de jurnal personal“, după cum afirmă.

Întrebată care este piesa preferată din propriul repertoriu, tânăra a răspuns fără ezitare: Mă arde un foc, mă arde, piesa dedicată tatălui ei, care trebuia să fie și prima ei piesă lansată oficial. „Aceasta a fost și prima piesă însă, din cauza unor mici probleme, nu a fost prima melodie adusă în fața publicului. Piesa cu care mi-am deschis repertoriul muzical se numește Din Mălini când sună joc, o piesă veselă care a fost primită cu mult drag de către public. Însă eu îndrăgesc cel mai mult cântecul dedicat tatălui meu, care din cauza unei probleme de sănătate nu se mai află lângă noi. Această piesă cuprinde suferința sufletului meu provocată de  pierderea tatălui. Este piesa pe care o simt cel mai aproape de inima mea și pe care o consider un medicament atât pentru durerea mea, cât și pentru cei care trec prin aceste momente nefericite ale vieții“, a mai completat solista.

Este clar că, prin tot ce face în prezent, Adriana își face mândră familia și este îndrăgită de întreaga comunitate. Consideră că cel mai mare sprijin a fost și-i este însă Dumnezeu, fără de care nu ar fi reușit nimic.

Deși cântă în general muzică populară, îi place să abordeze și alte genuri muzicale și își dorește ca, după ce devine învățătoare, să desfășoare diferite activități muzicale cu copiii și să le insufle dragostea pentru tradiții și poate chiar să formeze un cor sau chiar un mic ansamblu.

Adriana Nistor

Ca orice tânăr dornic să aibă succes într-un domeniu are și ea modele al căror exemplu vrea să-l urmeze, deci și artiști preferați. Dintre toți, o admiră cel mai mult pe Angelica Flutur pe care a avut ocazia să o cunoască și despre care spune că este un artist deosebit care nu a uitat de unde a plecat.

Prin modul său de a interpreta se observă faptul că face acest lucru cu dragoste, de aceea îi este și greu să aleagă un moment preferat pe scenă. „Cred că fiecare apariție în public îmi trezește amintiri frumoase. E greu să exprim în cuvinte acele sentimente pe care le simt atunci când văd că cei din jur apreciază ceea ce fac și mai ales atunci când văd că cei care mă ascultă au lacrimi în ochi, nu pot spune decât că e ceva divin“, a conchis Adriana.

Din propria experiență pot spune despre Adriana că are darul de a-ți atinge sufletul atunci când interpretează. Iar dacă ai norocul să participi la o petrecere unde este invitată, sigur te vei ridica la joc. Acesta a fost și motivul pentru care am dorit ca la cea mai importantă petrecere din viața mea să-mi fie alături și pot spune că nu am dat greș.

Larissa DINU

Pentru toți cei care au auzit de Drumul Talienilor, dar mai ales pentru locuitorii comunelor Mălini din județul Suceava și Borca din județul Neamț, noul an a început cu vești bune. Drumul județean 209 B, care face legătura între cele două comune, va fi modernizat în întregime. Dacă în județul Neamț lucrările au început încă de anul trecut, pentru refacerea porțiunii din județul Suceava abia a fost semnat contractul pentru realizarea proiectului la începutul lunii ianuarie.

Drumul Talienilor, descris atât de frumos de Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul, a atras tot timpul atenția a numeroși turiști, însă nu toți aveau posibilitatea să îl parcurgă pentru că nu era accesibil oricărui mijloc de transport. Dacă în anii ’70 exista inclusiv un autobuz pe ruta Borca-Mălini-Fălticeni, la începutul anilor ’90 tot mai puține persoane au circulat pe acest drum. Între timp, turiștii care dețineau mașini de teren au început a-l străbate, iar edilii celor două comune să contribuie la repararea acestuia pe ici pe colo, în special după finalizarea sezonului rece, însă de reparații majore și modernizări nu a avut parte. Deși de mulți ani s-au făcut demersuri pentru asfaltarea acestei rute, nu a existat finanțare, apoi proiectele au fost blocate în stadiul de licitație. În 2020 au început lucrările pe tronsonul din județul Neamț, însă în județul Suceava nici măcar nu era semnat contractul la finele anului trecut. De menționat este faptul că, în județul Suceava, drumul ce necesită lucrări ce se întind pe o lungime de 14,6 km și presupune o investiție de 72,8 milioane de lei.

„Am semnat contractul pentru drumul Mălini – Iesle – Borca, o investiție așteptată de mult care leagă județul Suceava de Neamț. Este un drum extrem de important, care va lega zona Fălticeni – Gura Humorului de Mălini, Borca, Poiana Largului, Borsec, spre Ardeal. (…) Eu aștept o colaborare bună cu cei care au câștigat această licitație și în felul acesta sperăm ca sucevenii, dar și cei care ne vizitează județul să poată beneficia de acest drum, iar traseul din Baltagul al lui Nechifor Lipan să fie practicabil în doi ani și jumătate“, a precizat Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

Între cele două comune există o strânsă legătură. Chiar dacă locuitorii sunt despărțiți de un munte, de-a lungul timpului acesta nu a fost o piedică în migrarea locuitorilor dintr-o parte în alta. Motiv pentru care există asemănări inclusiv în ceea ce înseamnă tradițiile și portul popular care se pot observa și în prezent. Demararea lucrărilor este cu atât mai importantă întrucât comuna Mălini a fost declarată Stațiune Turistică de interes local, ceea ce înseamnă că există un real potențial în atragerea turiștilor în zonă.

Dacă până nu demult în vârful Stânișoarei, acolo unde este și hotarul între județe, nu puteai vedea decât turme de oi pe timpul verii, în ultimii ani acolo a fost construită o biserică, un refugiu turistic și a fost reconstruită Crucea Talienilor conform celei originale. Aceste investiții aparțin primăriei, consiliului local și locuitorilor din comuna Mălini. De menționat este că există lângă Crucea Talienilor un alt monument ridicat de un cetățean al comunei Borca în memoria soției sale, dar care nu are nicio legătură cu vechiul monument.

Așadar, în curând vom putea trece de pe valea Moldovei pe valea Bistriței indiferent de sezon și de mașina de care dispunem, iar Drumul Talienilor își va putea recăpăta importanța de altădată.

Larissa DINU

Până în anii 2000, turiștii știau despre Mălini că este comuna natală a poetului Nicolae Labiș și că există aici o casă memorială pe care o pot vizita. Eventual că pot merge pe Drumul Talienilor, pe urmele Vitoriei Lipan, și se pot recrea la marginea pădurii. De altfel, comuna face parte din două rute turistice, cea dedicată caselor memoriale, precum și cea Cultural Turistică a patrimoniului muzeal din România. Însă, de atunci și până în prezent, lucrurile au evoluat și comuna de la poalele Munților Stânișoara a devenit stațiune turistică de interes local, iar acest lucru înseamnă și că turiștii au diverse modalități de petrecere a timpului liber.

O nouă titulatură, multiple beneficii

Prin implicarea Consiliului local și a primăriei, zona a fost modernizată, drumurile refăcute, iar investitorii nu au întârziat să apară. Pe raza comunei există în acest moment în jur de 50 de case de vacanță și pensiuni și aproximativ 300 de locuri de cazare, restaurante, pârtie de bullkart și schi, piscină cu apă sărată, parc de agrement, dar și una dintre cele mai rapide tiroliene din țară. Din acest motiv, la final de săptămână, în vacanțe și mai ales în preajma marilor sărbători, locurile de cazare devin insuficiente.

În data de 19 martie, Guvernul României a adoptat o hotărâre de guvern care atestă aprobarea statutului de stațiune turistică de interes local pentru cinci localități din țară, printre care și comuna Mălini. Demersurile nu au fost deloc ușoare, întreaga procedură durând în jur de 9 luni.

„Noul statut vine și cu beneficii pentru locuitorii comunei. Unul dintre ele, și poate cel mai important, este dat de faptul că atunci când se vor depune dosare pentru accesarea de fonduri nerambursabile, punctajul pe care o stațiune turistică de interes local îl poate obține este mai mare față de cel obținut de o localitate obișnuită. Pe termen lung, avantajele se vor observa și în domenii conexe turismului, cum ar fi comerțul, transporturile și chiar agricultura. Suntem convinși că această titulatură ne va ajuta și în promovarea zonei, astfel încât tot mai mulți turiști să viziteze comuna“, a declarat Mirela Roșca, reprezentant Centru de Informare turistică Mălini.

Dezvoltarea continuă atrage tot mai mulți investitori în zonă, iar turiștii nu întârzie să apară. Uimiți de frumusețile și autenticitatea locurilor, de ospitalitatea localnicilor, de gastronomia locală și multiplele activități pe care le pot desfășura, turiștii revin cu drag la Mălini.

Larissa DINU

Când rostim Bucovina ne gândim la plaiuri de poveste şi peisaje montane care aduc liniştea în suflet, ne gândim la oameni harnici şi sate pline de tradiţie, până la urmă ne gândim la autenticitatea neamului românesc. Una dintre comunele reprezentative ale zonei este Mălini, care până nu demult era cunoscută drept locul naşterii poetului Nicolae Labiş, dar care, între timp, a devenit o importantă destinaţie turistică.

Aşezare pe drumul Baltagului

Atestată documentar în jurul anului 1498, comuna Mălini este amplasată la poalele munţilor Stânişoarei, iar cei mai mulţi dintre noi aflăm despre această zonă încă din lecturile copilăriei, atunci când în paginile Baltagului lui Sadoveanu regăsim descrisă Crucea Talienilor.

Despre Mălinii de astăzi, locul copilăriei mele, ne va detalia viceprimarul comunei, Dumitru Amariei, care a plecat din comuna natală în anul 1968 pentru a activa ca jurnalist şi cadru militar şi care s-a întors acolo unde sufletul ne îndeamnă pe fiecare dintre noi, acasă. „În 1968, când am plecat eu din comună, aveai de parcurs drum lung de la o casă la cealaltă; între timp s-a construit frumos şi mult. Nu s-au respectat neapărat motivele tradiţionale ale caselor de odinioară, dar s-a construit modern şi trainic“, susţine viceprimarul.

Pârtia de schi, startul transformării

În anul 2007 a fost inaugurat domeniul schiabil Pojorâta. Cu o lungime de 800 m, pârtia are o dificultate medie, fapt care îi îndeamnă pe tot mai mulţi iubitori ai sporturilor de iarnă să aleagă ca destinaţie această zonă şi nu alte pârtii din judeţ. Pe premisa Nu rişti, nu câştigi, membrii Consiliului Local au iniţiat construirea unei pârtii moderne, dotată cu teleschi, nocturnă şi tunuri de zăpadă, fapt care, inevitabil, a condus la dezvoltarea tuturor celor 6 sate ale comunei. Dacă iniţial pârtia era văzută doar ca destinaţie de iarnă, prin investiţiile ulterioare parcul de la baza ei, parcarea şi numeroasele pensiuni din zonă au deschis calea unei staţiuni turistice nu doar sezoniere, ci pentru întregul an.

Cheia modernizării – investiţiile constante

În anul 2004 noul primar, Petru Nistor, a dat startul schimbării. Dacă până atunci pentru a parcurge comuna de la un capăt la celălalt aveai nevoie de nervi de oţel şi de maşini rezistente pentru a putea supravieţui pe drumurile pline de gropi, acum poţi merge liniştit şi în timp util deoarece modernizarea străzilor a reprezentat una dintre primele investiţii din primul său mandat.

Nici şcolile nu mai arată ca în 2004, atunci când eu am terminat cursurile gimnaziale. Îmi amintesc cum sălile de curs erau uneori la fel de calde precum vremea de afară, soba de teracotă era încălzită cu lemne aduse în sacoşe de către elevi, iar tâmplăria veche ne permitea să auzim şi cel mai fin şuierat al vântului. Acum aceste fapte par a fi poveşti, elevii tuturor şcolilor din comună putând învăţa într-un mediu modern cu centrale termice, tâmplărie nouă, grupuri sanitare sau calculatoare.

Reţeaua de canalizare este o altă lucrare importantă realizată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, are o lungime de 30 kilometri şi patru staţii de epurare.

În acelaşi timp s-a modernizat o parte dintre căminele culturale, s-a construit o grădiniţă nouă în satul Poiana Mărului, s-a redeschis spitalul, a fost modernizat Monumentul Eroilor, dar s-a urmărit şi construcţia obiectivelor de înfrumuseţare a comunei. În acest sens, s-a construit turnul cu ceas care era iniţial un simplu coş de evacuare a fumului a unei vechi centrale termice.

Proiecte în desfăşurare

Chiar dacă dispune de multiple facilităţi comparativ cu alte comune din judeţ, la Mălini proiectele de modernizare sunt departe de a înceta. „Ce mai urmează să facem? În primul rând vom realiza instalaţia de apă curentă. Pentru acest lucru se va face captarea pârâului Suha Mare pentru ca sătenii să aibă apă curentă ieftină. Este un proiect cu bani europeni, dar nu este unul foarte simplu, având în vedere terenul sau clima cu temperaturi sub 0°C, dar sperăm ca până în primăvară să găsim constructorul şi să începem lucrările“, adaugă Dumitru Amariei.

Am amintit anterior de reabilitarea şoselei principale. Aflăm din aceeaşi sursă că există un proiect aprobat pentru reamenajarea unor drumuri din interiorul comunei, iar lucrările vor începe odată cu venirea temperaturilor mai ridicate.

Dacă pentru generaţia mea sportul însemna joaca din curtea şcolii, astăzi la Mălini întâlnim o sală de sport modernă, iar la iniţiativa primăriei se construieşte un bazin de hidroterapie. „Lângă sala de sport s-a construit o anexă cu un bazin încălzit ce va fi aprovizionat cu apă sărată adusă de la Salina Cacica. Situat lângă sala de sport, se pot utiliza de facilităţile acesteia: toalete, duşuri sau vestiare. Vor mai fi două saune, una uscată şi alta umedă. De asemenea, vom realiza un salon placat cu sare, toţi pereţii fiind formaţi din blocuri de sare aduse din zona Ardealului. Acest spaţiu va fi destinat celor care au probleme de sănătate, astm şi aşa mai departe. Pe lângă toate acestea vor fi construite două saloane de recuperare fizică cu aparatură pentru gimnastică medicală, unul pentru femei şi altul pentru bărbaţi“, mai adaugă viceprimarul.

Credinţa este un alt aspect important al vieţii omului de la munte; din acest motiv s-a construit o nouă biserică pentru a suplini distanţa, în jur de 10 km, între bisericile a două sate pe care trebuiau să o parcurgă sătenii pentru a se ruga. Lângă biserică se construieşte un cămin de bătrâni care va avea 10 camere a câte două locuri dotate cu utilităţile moderne necesare.

De asemenea, pentru a evidenţia respectul pentru tradiţie şi cultură, mai-marii comunei au în plan construirea unui muzeu etnografic al zonei.

Nu au fost uitate nici obiectivele turistice de până acum: „În vârful Stânişoarei vrem să reconstruim Crucea Talienilor aşa cum era înainte. Tot înspre munţi există un traseu pe care am vrea să îl introducem pe lista traseelor turistice montane pentru motociclete, maşini de teren sau atv-uri“, conchide Dumitru Amariei.

Chiar de la intrarea pe poarta comunei oaspeţii sunt invitaţi să zăbovească şi să se bucure de sosire, şoseaua îndemnându-i la un binemeritat popas. De veţi veni în acest colţ de ţară veţi afla că aici tradiţia şi modernismul şi-au dat mâna cinstind satul românesc.

Loredana Larissa SOFRON

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti