Influența soiului asupra conținutului în compuși bioactivi din tescovina de mere

Mărul este unul dintre cei mai importanți pomi fructiferi care înregistrează a doua producție mondială după banan datorită calităților nutritive ale fructelor de măr care au un conținut ridicat de compuși bioactivi, micro- și macronutrienți precum polifenolii, fibrele alimentare, carbohidrații, acizii organici, vitaminele, mineralele și, nu în ultimul rând, datorită unor facilități de cultivare, transport, depozitare, preț etc. Este știut că acești compuși bioactivi pe care merele îi conțin le conferă proprietăți benefice pentru sănătate, incluzând activitate antioxidantă, antiinflamatoare, antimicrobiană, anti-cancer. Studiile acumulate au arătat că, de exemplu, polifenolii atenuează inflamația și stresul oxidativ, procese implicate în bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn și colita ulceroasă, artrita reumatoidă sau alte boli degenerative (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Extractul de polifenoli din măr este capabil să scadă infecțiile intestinale induse de Clostridioides difficile la șoareci prin modularea microbiotei intestinale, îmbunătățind efectele anti-inflamatorii și integritatea barierei colonului.

Merele se consumă proaspete în cantități mari (~200g/capita/zi), dar și ca suc și multe alte preparate culinare. Aproximativ 30% din producția de mere este folosită pentru a obține suc de mere, cidru, vin, băuturi spirtoase și produse uscate. Aproximativ 25-30% din totalul fructelor procesate rămân sub formă de reziduuri solide (subproduse), popular tescovină de mere, care conțin, de asemenea, constituenți biologic activi (de exemplu, fibre alimentare, compuși fenolici, terpenici, minerale, vitamine etc.), cu potențial benefic pentru sănătate datorită activității hipoglicemiante, hipocolesterolemiante, anticancerigene, antiinflamatoare, antivirale și antibacteriene. Foarte interesant și de reținut, tescovina de măr poate avea un conținut mai mare de nutrienți decât mărul în sine și poate fi inclusă în siguranță în hrana animalelor de fermă (de exemplu, porci). S-a demonstrat că includerea alimentară a tescovinei de mere a îmbunătățit parametrii biochimici sanguini, microbiota intestinală și răspunsul imun la nivel local intestinal la purcei care după înțărcare trec printr-o perioadă de criză tranzitorie, cu efecte economice importante.

Dar, trebuie avut în vedere că această compoziție și conținutul în compuși bioactivi a tescovinei derivate din mere sunt influențați de diferiți factori, de exemplu, soiul de măr, clima și starea solului, enzimele utilizate pentru extragerea sucului, metoda utilizată pentru presare și procesul de uscare.

În IBNA s-a realizat un studiu în care s-a comparat influența a trei soiuri de măr: Granny Smith, Golden și Roșu dublu delicios asupra nivelului/concentrației de compuși bioactivi din tescovina provenită din aceste soiuri. Rezultatele noastre, similar cu cele din literatura de specialitate, au arătat că, indiferent de varietate/soi, tescovina de mere are un conținut mic de proteine și lipide, dar un nivel mare de macro- și micronutrienți bioactivi, cu rol important și benefic pentru sănătatea animală și umană, fiind bogată în fibre alimentare, polifenoli, minerale, vitamina C, acizi organici etc. Soiul nu a influențat nivelul de proteină sau grăsime, dar a influențat concentrația mai multor constituenți bioactivi. Dintre cele trei soiuri, Granny Smith a conținut un nivel superior de fibre alimentare (24,46% față de 22,42% în Golden și 19.85% în Roșu dublu delicios) și de fier (50,22 ppm versus 26,09 ppm în Golden și 34,81 ppm în Roșu dublu delicios). În contrast, soiul Roșu delicios a avut o cantitate mai mare de polifenoli totali și polifenoli individuali ca epicatechina, precum și o concentrație mai mare de potasiu, magneziu și zinc.

Așadar, potențiala variabilitate a compoziției acestui subprodus datorată diferiților factori, ca de exemplu soiul din care provine, încurajează continuarea investigațiilor asupra acestei materii prime valoroase pentru introducerea ei în lanțul furajer la scară largă și arată importanța, pentru producătorii de furaje, a caracterizării adecvate a materiilor prime înainte de a le utiliza.

Ionelia ȚĂRANU – IBNA-Balotești