Zeci de pasionaţi de cultivarea soiurilor româneşti de legume şi de păstrarea acestora în grădinile fiecărui român au oferit, gratuit, la sfârşitul lunii septembrie, seminţe din soiurile vechi pe care le deţin. Oamenii aceştia deosebiţi au venit din toată ţară, dar şi din Republica Moldova şi Ucraina, la prima piaţă de seminţe de la Suceava. Evenimentul a fost organizat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava şi Grupul „Seminţe cu Suflet” alături de oameni minunaţi uniţi de o pasiune unică – seminţele.

Strânge, seamănă şi dă mai departe!

„Seminţe cu suflet“ a pornit de la un grup de vecini dintr-o comună din judeţul Buzău, care au început să facă schimb de seminţe pentru a avea fiecare cele mai bune legume şi cele mai frumoase flori. Schimburile s-au extins în satele învecinate şi în şapte ani, aproape 2.000 de pasionaţi din toată ţara au devenit fideli aceluiaşi principiu: „Strânge, seamănă şi dă mai departe!“. Ei nu fac parte dintr-o asociaţie sau fundaţie, activitatea fiind susţinută de fiecare membru în mod voluntar.

Rodica Meiroşu este unul dintre iniţiatorii grupului care oferă grădinarilor care vor să cultive fructe sau legume româneşti seminţe din soiuri vechi, puieţi de pomi fructiferi, seminţe şi puieţi de flori în cadrul unor evenimente de câteva ore, realizate pe munca, cheltuiala şi efortul fiecăruia de a dărui seminţe

„«Seminţe cu suflet» este un târg mai puţin obişnuit pe care îl organizează un grup de voluntari, în aproape toate regiunile din ţară. Prin schimburi, noi am strâns din toate zonele ţării şi din afara ţării soiuri vechi de plante pe care oamenii le cultivă în grădinile lor, de multe ori fără să le ştie valoarea, soiuri pe care le înmulţim şi le distribuim celor care doresc să le aibă în grădinile sau în culturile lor. Punem accent pe soirile româneşti, căutăm să le înmulţim pentru că ne dorim să nu se piardă. De aceea distribuim totul voluntar. Sunt seminţe curate, fără modificări genetice, nehibridizate, fără tratamente chimice de sinteză. Nu decontăm nicio cheltuială, nu cerem sponsorizări sau sprijin material nimănui, iar târgurile se organizează acolo unde obţinem un spaţiu adecvat gratuit şi unde se pot strânge şi donatori zonali. Astăzi, la Suceava avem 30 de reprezentanți ai asociaţiei noastre din toate colţurile ţării şi aş menţiona aici colecţionarii de semințe din Călăraşi, Cluj, Alba, Botoşani, Buzău, Neamţ, avem participanţi din Ucraina şi din Republica Moldova, la care se adaugă eforturile gospodarilor voluntari din judeţul Suceava.

Prin daruri şi schimburi, seminţele româneşti, în special cele de ierburi aromatice – pătrunjel, leuştean, mărar – au ajuns în toată Europa, fiind cultivate tot de români, dar au ajuns şi în Kenya şi India. Dăruim seminţele din suflet, fără a cere nimic la schimb – doar conştiinţa fiecăruia că acele seminţe vor ajunge în pământ, vor fi semănate, multiplicate şi date mai departe“, ne-a spus Rodica Meiroşu

Bucuria reîntâlnirii cu gustul din copilărie al legumelor

Grupul de pasionaţi şi-a stabilit un set de principii după care se ghidează permanent: „Seminţe cu suflet“ este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor curate şi sănătoase, pentru perpetuarea soiurilor de calitate şi apărarea biodiversităţii. Seminţele sunt adunate cu migală din grădini de gospodari, fiecare după posibilităţi şi pricepere, apoi sunt ambalate manual în punguţe, etichetate şi oferite în cadrul târgurilor

Stela Zămoiu și familia sa din satul Dâmbroca, judeţul Buzău, sunt producători de seminţe tradiţionale şi face parte din Asociaţia Eco Ruralis a „ţăranilor, producătorilor locali mici şi mijlocii şi a fermelor de familie din România care sigură accesul la hrană sănătoasă atât în satele și familiile lor, cât şi în oraşele de proximitate“. În timpul schimbului de seminţe pe care doamna Stela l-a făcut cu suceveanul Florin Cramariuc, cunoscut meşter popular în ţară, a avut şi un mesaj deosebit: „Seminţele acestea, bine plantate şi îngrijite, vă vor da bucuria reîntâlnirii cu gustul din copilărie al legumelor. Am adus tot felul de tomate pe care noi le selectăm şi le distribuim împachetate. Particip la toate târgurile de «Seminţe cu suflet» pentru a răspândi soiurile româneşti, pentru a le păstra, pentru a le înmulţi deoarece, dacă vor veni vremuri grele, este bine să le avem şi să ne asigurăm singuri tot ce ne trebuie. Noi, ţăranii români, am fost învăţaţi să avem de toate în grădina noastră, iar a dărui înseamnă o calitate a românilor lăsată ani de-a rândul deoparte, dar nu uitată!“, a fost mesajul doamnei Stela Zămoiu. De la doamna Stela, meşterul Florin a luat soiuri de plante perene, bob şi un busuioc deosebit. El a oferit la schimb seminţe de mentă, de mangold (sfeclă elveţiană) şi de la alte plante pe care le cultivă în grădină.

Soiurile tradiționale sunt păstrate cu sfinţenie

În fiecare an se pierd foarte multe soiuri locale de legume şi de pomi fructiferi şi doar puţinii oameni pasionaţi le mai cultivă în grădini şi livezi.

Sorin Pavlenco este un ucrainean pe care războiul l-a determinat să îşi ia familia şi să se mute în România. A venit la „Seminţe cu Suflet!“ în dublă calitate: ca specialist în agricultură şi mic fermier, dar şi ca angajat al unei firme româneşti.

„Reprezint o companie românească, Bioculturi din Oradea, care promovează pe piaţa din România produsele bio pentru agricultură fabricate pe bază de ciuperci şi microorganisme. Înainte de război lucram pentru aceeași companie în Ucraina. După ce a început războiul am venit în România, având aceeași meserie, de consultant agricol la produsele bio pentru agricultura ecologică. Am casa mea în Ucraina, am pământul meu, vreau să fie pace ca să mă întorc. Soţia şi copii sunt aici, cu mine, dar restul familiei este în Ucraina. Ne întâlnim, mă duc la ei, vin ei la mine la Suceava. Vrem pace, vrem să facem o ediţie a acestei pieţe de seminţe şi la noi, în Ucraina, să vină toţi cei care sunt aici, la Suceava, pentru că şi la noi soiurile tradiționale sunt păstrate cu sfinţenie“, ne-a mărturisit cu lacrimi în ochi Sorin Pavlenco.

Să nu uităm ce ne-a fost dat în dar

Ion Cazacu a venit împreună cu soţia din Republica Moldova pentru a aduce „seminţe de la străbunii noştri“.

„Avem seminţe ale soiurilor tradiţionale care se cultivă la noi, soiuri foarte valoroase comparativ cu cele noi, hibride, foarte productive, rezistente la dăunători, dar la care se pierd calitatea, mirosul și gustul.

Am descoperit, a câta oară, dulcea Bucovină şi istorica capitală a Moldovei lui Ştefan – Suceava, oameni dornici să păstreze seminţele străbune, fără modificări genetice, păstrate cu sfinţenie de la strămoşii noştri. Inimile bune şi darnice ale grupului «Seminţe cu suflet», împreună cu Rodica Meiroşu, în voluntariat cu timpul şi cheltuielile proprii merg din judeţ în judeţ, ca la o datorie. O datorie sfântă în faţa darurilor primite de la Creator... Oare menirea noastră este alta? Să uitam ce ne-a fost dat în dar?“, s-a întrebat Ion Cazacu.

O lume redescoperită

Mihaela Sima, din Văşcăuţi, Suceava, este promotoarea cânepiii în judeţ. Pe lângă seminţe de prune, castravete amar şi alte legume, a promovat şi seminţe de cânepă, făcând precizarea că, pentru a putea fi cultivată această plantă trebuie autorizaţie, deci seminţele nu se pot da oricui. „Cultivăm 30 de hectare cu cânepă, cânepa noastră fiind autorizată ca material genetic. Vindem seminţele pentru a fi însămânţate în continuare. Astăzi sămânţa de cânepă este folosită în scop medical, uleiul de cânepă asigurând echilibrul de Omega 3, 7 şi 9, în mod proporţional cum îl avem noi în organism. Castravetele amar este foarte bun pentru persoanele cu diabet şi pentru cei care vor să îşi ţină glicemia sub control. Se cultivă foarte uşor, are şi seminţe foarte spectaculoase, care iniţial sunt roşu fluid şi, după ce se usucă, pelicula respectivă devine albă, ca o sămânţă obişnuită.

Mai am un soi de prune; surprinzător ele devin verzi la coacere, ceea ce ar putea să ne ducă în eroare, dar sunt foarte gustoase şi iese un gem foarte bun, fără zahăr.“

Ilink Mrz din Tecuci, Galaţi, a adus la Suceava „tot ce cultivăm prin grădină“, inclusiv bumbac.

„Seminţele de bumbac le-am adus din Grecia, îl cultiv în scop ornamental, la aranjamente florale, pentru că nu ai unde să îl valorifici. În alte ţări sunt câmpuri pline cu bumbac. Am adus şi papalău (Physalis alkekengi), în fitoterapie fiind utilizate fructele şi frunzele. Principalele calităţi ale papalăului sunt: antireumatismal, decongestiv, diuretic, febrifug. Fructele culese la maturitate sunt comestibile şi se pot folosi la prepararea dulceţurilor şi marmeladelor. Când planta este uscată, poate fi folosită ca element decorativ, fructele păstrându-şi culoarea.

Sorgul, a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, ignorată la noi

Sorgul este a cincea cea mai cultivată cereală din întreaga lume, după grâu, orez, porumb şi orz. Această cereală gustoasă şi fără gluten este destul de puţin cunoscută şi consumată la noi, deşi conţine o gamă variată de fitochimicale care acţionează ca antioxidanţi în corp, aşa cum sunt taninele, acizii fenolici, antocianinele, fitosterolii şi policosanolii.

Victoria Militaru cultivă sorg pentru că este o cereală uşor de digerat, fără gluten, recomandată în boala celiacă. Este folosită la prepararea pâinii şi a aluaturilor coapte, dulci sau sărate, fiind o sursă de fibre şi proteine.

„Păcat că sorgul nu îl mai plantează lumea sau doar pentru a confecţiona mături, cu toate că bobiţele sunt foarte bune şi dau adevărata valoare plantei. Şi ştirul roşu, o altă plantă uitată şi pe care lumea nu o mai cultivă, este foarte bogat în vitamine şi minerale. Denumit şi «boabele lui Dumnezeu», ştirul era la fel de preţios ca aurul, planta fiind menţionată cu rangul de regină a nemuririi în scrierile sanscrite, iar grecii antici o denumeau «amaranthus», planta care nu moare, fiind benefică în bolile de ficat şi inimă, pentru combaterea infecţiilor şi tulburărilor gastro-intestinale, anemie, diabet, boli de piele, stomatită, parodontoză, ulcer, ateroscleroză. Astăzi se foloseşte mai mult în ciorbe, tocăniţe sau salate. Avem şi pelin amar, tătăneasă, rădăcini de tarhon, rădăcini de oregano, o plantă care s-a adaptat şi la noi. Am luat seminţe din pieţe, le-am înmulţit şi acum le dăm mai departe. Acesta este rostul pieţei noastre, să înmulţim şi să dăm mai departe“, ne-a spus doamna Militaru.

Silviu BUCULEI