reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Oct 2019

Ziua Câmpului de Cercetare și Dezvoltare la Lovrin

  • Publicat în Evenimente

În prezența a peste 300 de fermieri și parteneri din județele Arad și Timiș, a cadrelor didactice universitare, cercetători de la alte stațiuni din țară, studenți și elevi, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin din județul Timiș a organizat Ziua Câmpului de Cercetare și Dezvoltare ediția 2019.

Coorganizatorii evenimentului au fost Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României“ din Timișoara. Deschiderea a fost făcută de conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, care a prezentat echipa de cercetători și noutățile stațiunii în fața invitațiilor.

Președintele ASAS, prof. univ. dr. Valeriu Tabără, a spus în discursul său: „Mă bucur că la Lovrin aceste întâlniri devin o tradiție. Sunt convins că, dincolo de aceste momente, Lovrinul va constitui un punct de atracție în viitor pentru fermieri și pentru toți cei care produc în agricultura Banatului și nu numai. Cu câțiva ani în urmă cineva se îndoia că Lovrinul există. Există și chiar pe poziție fruntașă. Acest lucru se datorează noii conduceri de la SCDA, dar și unei echipe excepționale de cercetători care, în ciuda unor momente foarte grele prin care a trecut se găsește astăzi în plină creație. (...) Nu se poate trăi cu rezultatele de cercetare din import. Este vorba de valoarea inputurilor, de ceea ce înseamnă costurile pentru producția agricolă și de adaptabilitatea la niște condiții climatice în schimbare“, a explicat președintele ASAS.

Prolema pâinii…

Totodată, Valeriu Tabără a adăugat: „Mai este o altă problemă pe care trebuie să o știți. Discutăm despre calitatea grâului. Calitatea nu este dată numai de calitatea de proteină și gluten, ci și de structurile glutenului. Despre asta nu vorbește nimeni nimic. Iar noi nu ne putem permite să jonglăm cu o astfel de problemă. Trebuie să știm exact de ce pâinea în România nu este de calitate, cu toate că în țara noastră se produce grâu de foarte bună calitate. La fel se va pune și la porumb discuția, înainte de superproducție e calitatea lui. Degeaba ne ducem la nu știu ce recorduri, când valoarea producției globale a României rămâne undeva la 15 miliarde, ce este extrem de mică, cam de 3 ori mai mică decât minimul potențialului. Nu este permis ca o țară cu mare putere agricolă la nivel european să fie cu balanță negativă agroalimentară. Aceste lucruri trebuie puse la punct în câțiva ani dacă vrem să avem durabilitate în producție.“

Noul soi Dacic

La finalul manifestării, am stat de vorbă cu directorul general al SCDA Lovrin, conf. univ. dr. Marinel Horablaga, care ne-a prezentat atât noutățile create, cât și viitorul stațiunii. „Noi venim cu propriile noastre creații. Pentru anul acesta am prezentat un soi de grâu nou, deja omologat, care se numește Dacic și care, zicem noi, este unul dintre cele mai bune soiuri de grâu existente astăzi pe piață. Nu a intrat încă în producție deoarece în primăvara acestui an a ieșit brevetul de omologare. Oricum, când a fost testat în rețeaua ISTIS a avut ca martor și soiuri din rețeaua academiei inclusiv de la Fundulea. A fost mai bun cu cel puțin 10% față de martorii folosiți. Nu vrem să facem rabat de la calitate. Calitatea a rămas aceeași, adică una foarte bună pentru panificație. Cantitatea a crescut în rețeaua de testare, unde a ajuns la 9.200 kg/ha producție, iar capacitatea biologică a noului soi depășește 10.000 kg la ha. Calitatea noului soi e determinată genetic și influențată de tehnologia folosită. Dacă are tot ceea ce îi trebuie poate să se ducă peste 14% proteina, glutenul de asemenea e unul foarte bun. Asta depinde și de natură, de tot ceea ce înseamnă tehnologie și de omul care face tehnologia respectivă. Deja traderii de cereale încep să ceară și calitate și vor fi fermierii obligați de preț până la urmă să vină să producă și să cultive soiuri de calitate. Eu sper că într-un termen foarte scurt cererea pentru soiurile calitative va fi tot mai mare. Noi am încercat să combinăm calitatea cu cantitatea. Fermierii sunt interesați de loturile demonstrative noi, unde avem în cultură doar categoria biologică superioară, prebază 1 și prebază 2. Nu vom vinde pe piață nimic în toamna acestui an. Noi sperăm că tot ceea ce producem acum peste un an să putem scoate în jur de 100 t de sămânță categorie biologic bază spre vânzare și să o vindem pe toată. Mai avem la ISTIS un nou soi de grâu, o linie nouă, care din rezultatele de până acum e mai bun decât Dacic, doar că va avea o altă răspândire geografică. Aceasta este o strategie a noastră deoarece încercăm să avem soiuri de grâu zonate. Cele care merg pe zona colinară, de câmpie, zona Bărăganului etc. E un regim climatic diferit și atunci trebuie să avem și aceste soiuri zonate. Mai menționez că soiul Dacic se adresează în special zonei colinare – Transilvania, zona aceasta de nord, nord-vest, iar celălalt soi pe care îl vom scoate va fi pentru Câmpia Română – Bărăgan.“

Noutăți de la SCDA Lovrin

Marinel Horablaga ne mai spune că „Avem un nou soi de cânepă care se numește Teodora, e mai bun decât ceea ce avem până acum, asta în condițiile în care avem poate cele mai bune soiuri de cânepă din Europa. Mai există în rețeaua ISTIS încă o linie de cânepă, cu fibră galbenă, o fibră pe care o dorește fiecare țesător, textilist. Avem un nou soi de ovăz de primăvară, Ovidiu, care se prezintă și el foarte bine din punctul de vedere al producției. Din analizele făcute de noi reiese că ar fi un soi care s-ar preta foarte bine și pentru partea de Food (mâncare) cu fulgii de ovăz pentru om nu numai pentru animale. Ne direcționăm cercetările și în acest sens. În agricultură se văd greu rezultatele. Mai avem mult de lucru. Reușita ține de resursa umană și de partea tehnologică. Resursa umană  am încercat să o întinerim, să o îmbogățim, să o creștem, ca număr. Deja putem spune că avem un fundament, putem deja să începem să construim pe fiecare laborator. În ceea ce privește resursa materială încă ne mai trebuie diverse lucruri. Așteptăm lista de investiții aprobată de la minister. Bani avem, doar de aprobări avem nevoie. Ne vom dota din punct de vedere tehnic pe partea de producere de sămânță. Spre finalul acestui an dorim să reabilităm toate laboratoarele din incintă și să ne dotăm cu aparatura de laborator necesară pentru a se face o cercetare așa cum scrie la carte. E un țel al meu ca această stațiune să devină institut de cercetare“.

Clement LUPU