Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Oct 2021

Meat & Milk - Problemele nesfârşite ale industriei alimentare

Timp de două zile, sectoarele lapte şi carne au fost atent radiografiate, analizate şi comentate de toţi cei implicaţi, mai mult sau mai puţin, în cele două industrii. Deşi evenimentul a oferit ocazia dialogului în vederea soluţionării unor probleme, acestea sunt departe de a fi rezolvate.

Eveniment interactiv pentru industria laptelui şi a cărnii

Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale Meat & Milk a creat cadrul unui dialog benefic între jucătorii implicaţi în sectoarele de carne şi lapte. La eveniment au participat atât fermieri, procesatori, retail-eri, reprezentanţi ai industriilor conexe, cât şi ai instituţiilor din domeniu (ANSVSA, APIA, ANPC, MADR). Conform organizatorilor, în cele două zile petrecute la Braşov participanţii la conferinţă au avut ocazia să aducă în discuţie cele mai arzătoare subiecte ale celor două sectoare – carne şi lapte. „S-au creat dialoguri, s-au realizat up-date-uri informative mulţumită prezentărilor făcute de unele companii şi, nu în ultimul rând, s-au legat noi colaborări“, a declarat Claudia Bocean, director general al agenţiei infoAliment şi al revistelor Fabrica de Lapte şi Fabrica de Carne, în calitate de organizator al evenimentului. Invitaţii au participat la workshop-uri tematice organizate separat pentru fiecare dintre domeniile vizate, au avut ocazia de a cunoaşte ultimele produse şi servicii ale companiilor expozante în cadrul secţiunii „innovation“ şi au efectuat vizite de documentare în unităţi de producţie şi procesare în cadrul programului „infoTrip“, ocazie cu care s-au consolidat relaţiile de socializare.

Cum se câştigă încrederea consumatorului?

Unul dintre subiectele interesante care au stârnit controverse, dar care a deschis larg şi poarta dialogului între participanţi a fost subiectul intitulat „Cum menţinem încrederea pe lanţul de producţie şi desfacere?“. Elementele-cheie care pot câştiga încrederea consumatorului au fost analizate, definite şi regândite atât de producătorii de carne, cât şi de vânzători. În cadrul acestui workshop am aflat că „transparenţa este pentru consumatori, dar niciodată nu este deplină, pentru că nu este de dorit nicăieri sau că există foarte puţine firme care ar avea curajul să meargă pe transparenţă completă şi în general sunt firme mici“, după cum susţine Sorin Minea, acţionarul companiei Angst şi preşedintele Romalimenta.

Problema cărnii de cal şi virulenţa cu care România a fost atacată în această poveste a subliniat încă o dată importanţa trasabilităţii. Deşi termenul este relativ nou pentru români, am reuşit să demonstrăm că avem o trasabilitate mai bună decât englezii, consideraţi cei mai buni la acest capitol. „Aceasta pentru că trasabilitatea este făcută de oameni, iar aceştia vor să facă bani. În clipa în care vrei să faci bani s-ar putea să faci şi greşeli. Deci, trasabilitatea este pentru oameni corecţi. Aţi văzut că atunci când a fost problema cu carnea de cal România a putut proba trasabilitatea produselor, pe când francezii nu prea“, apreciază Sorin Minea.

Siguranţa alimentară nu are legătură cu încrederea, ci cu îmbolnăvirea

Afirmaţia îi aparţine tot domnului Sorin Minea, unul dintre producătorii de mezeluri din România. În opinia dumnealui, „orice poate fi sigur, dacă nu e toxic. Un aliment este sigur dacă este consumat în cantitate optimă şi când este nevoie“. Cu alte cuvinte, consumatorul român ar trebui să-şi schimbe obiceiurile de cumpărare pe ideea că ingredientele considerate nocive (saramura injectată forţat în mezeluri, polifosfaţii, înlocuitorii de zahăr şi conservanţii), consumate în cantităţi mici, nu dăunează sănătăţii. Noroc că există şi noţiunea de securitate alimentară definită de UE ca dreptul fiecărui cetăţean de a mânca ce doreşte. Problema este că „dacă nu eşti de meserie, informaţia de pe etichetă nu îţi foloseşte la nimic“. Argumentele în acest sens sunt aduse de Sorin Minea, care spune că trebuie să ştii la ce se raportează procentul de apă din mezeluri. „Dacă raportaţi apa la substanţa uscată informaţia este falsă. Carnea are o umiditate de 50-60%, iar grăsimea între 3 şi 5 %. Se spune că la parizer procentul de apă este de 60%. Dacă acest procent este raportat la carne parizerul acela este de nota 10. Dacă în schimb bagi adaos de apă şi raportezi apa la total substanţă uscată, 60% s-ar putea ca la carne să fie raportat 120%“. În ceea ce priveşte celelalte ingrediente problemă, producătorul explică că de sute de ani în mezeluri se adaugă zahăr pentru grăbirea reacţiei, iar salpetru, nitriţii şi nitraţii sunt necesari pentru conservarea produselor din carne, la fel cum mezelurile fără polifosfaţi nu ar avea niciun gust. Deşi s-a făcut campanie contra E-urilor, procesatorii de carne consideră că aceasta nu a făcut altceva decât să distrugă industria alimentară românească, fără să aducă vreun câştig. Ba mai mult, se pare că suntem un neam de ipocriţi care una susţinem şi alta facem. „Noi am încercat să aducem pe piaţă produse fără conservanţi, am trecut produsul printr-o presiune de 5.000 de atmosfere, pentru a distruge tot ce este bacterie sau virus, dar vă spun că volumele de vânzări sunt atât de mici, încât aproape că nu îmi vine să le mai fac. Inclin să cred că cererea de produse fără conservanţi este doar la nivel declarativ“, a comentat Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim şi vicepreşedintele ARC.

Confuzie între produsele de tradiţie şi produsele tradiţionale

Deşi la nivelul Ministerului Agriculturii se specifică clar că în produsele tradiţionale nu au ce căuta aditivii, producătorii industriali de mezeluri susţin că, la un control mai amănunţit, s-ar scoate cu uşurinţă la iveală produse etichetate drept realizate după procedee tradiţionale, dar care sunt realizate industrial, aşadar falsuri. „Produsul tradiţional este o mică şmecherie. La noi, pentru a se obţine o derogare la producţie s-a inventat un nou termen – produs tradiţional. Un termen incorect. Nu cred că există parizer sau crenvurşti tradiţionali, acestea sunt produse industriale, sunt de tradiţie, dar nu sunt tradiţionale“, apreciază Minea.

Un alt aspect care ţine de încredere şi care derutează de multe ori consumatorul este reclama repetată obsesiv în care suntem îndemnaţi să cumpărăm în funcţie de preţ, ca şi când brand-ul produselor nu ar avea nicio importanţă. Acest lucru îi intrigă mai ales pe marii producători de mezeluri, care se străduiesc de ani buni să se menţină pe piaţă, avându-i mereu în coastă pe cei care fac concurenţă neloială cu produse de proastă calitate, la preţuri mici. „După opinia mea, a cumpăra în funcţie de preţ, fără a ţine cont de brand, este total greşit. La ora actuală, singurul care ar putea da siguranţă şi încredere consumatorului este brand-ul“, consideră Sorin Minea. Din acest punct de vedere ar trebui mers pe două direcţii: explicarea consumatorului în primul rând cum să mănânce, nu ce să mănânce şi apoi atragerea atenţiei acestuia că are nevoie de o anumită cantitate zilnică din toate tipurile de produse pentru a avea o alimentaţie completă. Recomandarea onestă a celor implicaţi în industria de procesare a fost să cumpărăm puţin, strictul necesar pentru 1-2 zile şi să alegem produsele în funcţie de preferinţe şi nu de preţ. „Problema consumului artificial care duce la risipă şi aruncarea unor cantităţi enorme de mâncare este deja dezbătută în alte ţări europene la nivel guvernamental, iar noua educaţie alimentară este impusă încă de la şcoala primară“, a declarat Florin Căpăţână, reprezentantul unui lanţ de supermarketuri din România.

În altă ordine de idei, retail-erii susţin că ar dori o colaborare cu producătorii români de fructe şi legume, însă, nefiind organizaţi, nu au putere de decizie şi nici capacitatea de a asigura un flux constant de produse. „Anul acesta am străbătut 68.000 km prin ţară căutând producători de fructe şi legume pe care să-i atragem să lucreze cu noi şi am încheiat contracte doar cu 3, pentru că nu sunt organizaţi“, susţine Florin Căpăţână.

Ca o radiografie a celor două sectoare, fabricile mari şi carnea ar putea fi declarate ultimul samurai în procesare pentru că sunt singurele care nu s-au transformat în multinaţionale în proporţie de peste 50%, cum sunt laptele, pâinea, produse cu termen de valabilitate mare, materii prime care rezistă la depozitare, cu reţete clasice, uşor de manipulat şi cu adaosuri comerciale mari. Carnea rămâne un produs sensibil, cu adaos comercial mic, cu viteză de depreciere uriaşă şi neatractiv pentru multinaţionale, care ar putea fi numărate pe degete în acest sector.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

România ar putea avea un subprogram dedicat producţiei de lapte

Flexibilitatea este elementul pe care comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş îl consideră definitoriu pentru aplicarea noii Politici Agricole Comune. Astfel, conform reformei recent adoptate, fiecare stat membru poate să elaboreze subprograme pentru filierele care se confruntă cu dificultăţi specifice sau care au o importanţă strategică la nivel naţional. Alături de acestea, statul va putea acorda o parte din plăţile directe în sistem de plăţi cuplate cu producţia şi va putea decide o creştere a plăţilor pentru zonele defavorizate.

Dispariţia cotelor, provocarea noului proiect

Alături de subprogramul pentru reconversia în pomicultură propus de guvern şi susţinut de Uniunea Europeană, prin care oficialii MADR speră ca suprafaţa cu livezi să crească de la 120.000 hectare, în prezent, la 200.000 de hectare în 2020, de anul viitor am putea avea şi un subprogram dedicat sectorului de producere a laptelui. Iniţiativa pentru realizarea unui astfel de proiect îi aparţine lui Dacian Cioloş şi vine în contextul eliminării cotelor de lapte din 2015 la nivelul întregului bloc comunitar. „În primul rând, vreau să precizez că la cotele de lapte nu renunţă doar România, ci toate ţările Uniunii Europene. Asta înseamnă că poţi să produci lapte cât vrei şi nu mai eşti limitat de o anumită cotă de producţie. Sigur, asta înseamnă că unii care acum au o anumită limită şi nu pot produce mai mult pentru că nu-i lasă legea, dacă vor fi competitivi, vor putea produce mai mult, iar aici este riscul cel mai mare pentru România, câtă vreme nu se dezvoltă competitivitatea sectorului lapte. (...) Pentru a rezolva această problemă, eu recomand un subprogram sectorial în domeniul lapte, aşa cum am înţeles că doreşte Guvernul să realizeze pentru sectorul pomicultură. În acel moment se pot regrupa mai multe măsuri din Programul de Dezvoltare Rurală, se poate dedica o anumită sumă numai sectorului lapte şi se pot sprijini financiar anumite investiţii care să crească această competitivitate a producătorilor“, a declarat comisarul Dacian Cioloş.

O poziţie similară a abordat în urmă cu câteva luni şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin, care şi-ar dori să existe posibilitatea finanţării atât a producţiei, cât şi a infrastructurii de prelucrare a laptelui. „Vrem să finanţăm toate acele proiecte care sunt integrate (producţie, procesare şi distribuţie) în toate satele româneşti, fie că vorbim de cooperative agricole, asociaţii de fermieri sau fermieri individuali care au lângă unitatea de producţie poate şi o mică unitate de procesare, poate şi un mic centru de colectare sau depozitare. Vrem să punem accent pe lapte pentru că este un pariu pe care îl avem cu celelalte state şi care va începe din 2015“, a afirmat Daniel Constantin.

Măsuri complementare pentru încurajarea sectorului

O altă modalitate de a susţine producţia de lapte şi competitivitatea întregului sector este aplicarea unor măsuri complementare decise la nivel european, precum posibilitatea producătorilor de a negocia preţuri şi cantităţi în mod colectiv sau acordarea de plăţi suplimentare pentru un anumit domeniu de activitate. „Acest program de restructurare poate fi complementar la nişte măsuri pe care le-am decis deja anul trecut la nivel european, de a da posibilitatea sectorului laptelui de a negocia colectiv preţuri şi cantităţi. Deci, puterea de negociere a producătorilor va creşte prin acea decizie. Mai există şi posibilitatea de a avea un program de restructurare specific pe sectorul laptelui, dar şi ca din procentul de 13% aferent plăţilor cuplate cu producţia, cel puţin pentru sectorul lap­telui din zona montană sau din zonele defavorizate sau acolo unde există condiţii mai puţin prielnice, Guvernul să poată susţine direct producătorii de lapte, adică în plus de subvenţia la care au drept în mod normal să se primească şi subvenţie complementară“, a explicat comisarul european Dacian Cioloş.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

APIA va plăti 26,2 milioane euro producătorilor de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în zilele imediat următoare efectuează plăţile aferente ajutorului specific acordat producătorilor de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate, pentru anul de cerere 2012, în sumă totală de 26.233.160,00 euro cu sursă de finanţare FEGA (Fondul European pentru Garantare în Agricultură).

De acest ajutor beneficiază un număr total de 78.691 crescători de animale şi  un efectiv de 281.544 animale eligibile, respectiv  275.293 vaci de lapte, 3.235 bivoliţe de lapte şi 3.016 taurine din rase de carne şi metişii acestora.

Cuantumul ajutorului specific calculat pentru categoria vaci de lapte este de 93,42 euro, pentru categoria bivoliţe de lapte este de 187,5 euro, iar pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora cuantumul este de 300 euro.

Menţionăm că valoarea ajutorului specific a fost calculată la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotaţie a lunii septembrie, respectiv 4,5383 lei.

Meat & Milk 2013 - Teme de strict interes, discutii libere, invitati de marca!

Conferinta Meat&Milk- Eficienta, Trend, Adaptabilitate- coordonate ale profitului in 2013, 26-27 iunie, Poiana Brasov, Hotel Alpin.


Caracterul interactiv al evenimentului este unul dintre punctele forte care a determinat înscrierea a nu mai putin de 165 de firme din sectoarele de carne si lapte, pentru a participa la eveniment.

Temele propuse în cadrul sesiunilor de discutii libere, din cadrul workshop-urilor, vizeaza cele mai acute și actuale probleme care îi preocupa pe fermierii, procesatorii și specialiștii români dar și straini, probleme la care se vor cauta solutii împreuna cu invitati de prestigiu.

Titlurile discutiilor libere, pentru sectorul de carne, sunt:
"Cum mentinem încrederea pe lantul de productie si desfacere" (26 iunie, speaker-i principali Sorin Minea - Romalimenta/Angst si Florin Capatana - Carrefour);

"ANSVSA - Un partener al industriei, un aparator al sanatatii publice" (26 iunie, speaker principal - Reprezentant ANSVSA);

"Piata neagra si evaziunea, cancerul sectorului de carne" (27 iunie, speaker-i principali: Sorin Minea, Ioan Ladosi - Presedinte APCPR, reprezentati ANSVSA și ANPC).

Titlurile discutiilor libere, pentru sectorul de lapte, sunt:
"Este brandul de firma coplesit de brandul privat?" (26 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru - Presedinte APRIL, reprezentanti retail);

"Impactul abandonarii cotei, sub influenta prabusirii preturilor" (26 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru, Viorica Dancila - Comisia pentru Agricultura a Parlamentului European, Vasile Dreve - Consilier MADR pe probleme de afaceri externe);

"Înfiintarea OIPA, adaptarea la realitatea pietei interne si internationale" (27 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru, Vasile Dreve, Aurel Damian - Vicepreședinte UCPR, reprezentanti ai asociatiilor si cooperativelor).

Noi parteneri:
VanDrie Group

Noi participanti:
CRISTIM – Radu Timis
HU-RO – Sandor Istvan
MOISISERV COM – Rodica si Vasile Moisi
CRUCIANI IMPEX – 4 persoane
AZOC-STAR – Gina si Catalin Costiniuc
BAF – AGRO – Bogdan Albu
CROWN COOL – Cristian Maxim
FSH GEVI – Zolth Manich
NORDEX FOOD ROMANIA – Irimia Gheorghe
TRANSEURO – George Vesa
RAPS ROMANIA – Virgil Duruian

Programul complet, tematica, lista participantilor, formularul de inscriere si toate informatiile le puteti afla accesand www.meat-milk.ro sau telefonand la 004 021.223.25.21 sau la 0040 742 235 300, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Va asteptam.

Vânzările de lapte, în ultima perioadă, mai mari cu 2-3% faţă de anul trecut

Vânzările de lapte sunt, în această perioadă, mai mari cu 2-3 procente faţă de cele din perioada similară a anului trecut, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din România.

'Am discutat aproape zilnic cu reprezentanţii patronatelor din industria laptelui şi ne spuneau că există o tendinţă. Dacă înainte aveam două preţuri, unul primăvara, când preţul scădea, şi altul toamna, când creştea, acum există o tendinţă de uniformizare. În 2013, preţurile nu au scăzut comparativ cu anii precedenţi. Sunt preţuri mult mai bune pentru crescătorii de animale decât în anii anteriori', a spus Constantin.

Potrivit acestuia de câteva săptămâni bune vânzările au început să crească comparativ cu 2012.

'În această perioadă, după anunţarea rezultatelor, vânzările sunt mai mari cu 2-3 procente decât anul trecut. Este un lucru care ne bucură foarte tare', a explicat ministrul Agriculturii. 

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a demarat la mijlocul lunii martie o serie de controale pe piaţa laptelui, după ce mai mulţi producători şi procesatori au anunţat că laptele este contaminat cu aflatoxină. Astfel, o cantitate de 193 de tone, respectiv 0,03% din producţia lunară a României, a fost oprită de la procesare sau vânzare directă către consumatorul final, alte 104 tone de produse lactate au fost oprite în depozite şi distruse, ceea ce a reprezentat 1,66% din producţie.

În cadrul controalelor, au fost verificate 785 de ferme de vaci de lapte, din care 34 au fost neconforme pentru aflatoxina M1 şi 177 centre de colectare lapte, din care cinci au avut probe neconforme. De asemenea, din cele 134 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final verificate, opt au fost neconforme, iar controalele celor 239 de unităţi de procesare a laptelui autorizate/înregistrate sanitar veterinar au scos la iveală 20 de probe neconforme.

Rezultatele controalelor din fermele care au avut furaje contaminate cu aflatoxină vor fi finalizate la mijlocul săptămânii viitoare, potrivit preşedintelui interimar al ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.

Sursa: AGERPRES

Aflatoxina şi urmările ei

• Lapte aruncat
• Vaci duse la abator
• Consumatori panicaţi

Răsturnare de situaţie în scandalul laptelui cu aflatoxină. De la acuzaţii grave la adresa fermierilor şi procesatorilor români s-a ajuns la un fel penibil de a drege busuiocul, prin retractarea declaraţiilor oficiale, în funcţie de evoluţia analizei probelor, rezultatele fiind departe de catastrofa ce se prefigura la declanşarea crizei. Producătorii de lapte au acuzat pierderi uriaşe şi au solicitat Ministerului Agriculturii să găsească urgent soluţii pentru a detensiona piaţa. Câteva zile la rând, mai mulţi fermieri au aruncat laptele bun pe câmp, în semn de protest.

După ce România a ieşit cu bine din scandalul cărnii de cal izbucnit în Marea Britanie, nu se ştie şi cu ce urmări pentru afacerile procesatorilor români în spaţiul european, zarva s-a mutat acasă, la noi, îmbrăcând formele tipice a ceea ce deseori numim tărăboi dâmboviţean. Subiectul a fost exacerbat până la isterie în media românească, iar autorităţile au pus prima dată gaz pe foc, după care tonul a devenit ponderat, prudent, echilibrat, pentru a ţine sub control acest episod. Prim-ministrul Victor Ponta a declarat iniţial că ANSVSA a călcat „pe un muşuroi de interese şi de furnici“, dar tot domnia sa a hotărât că instituţia trebuie reformată, reorganizată. Între timp, preşedintele Mihai Ţurcanu, demis ori care şi-a dat demisia de la conducerea Autorităţii, decizie motivată de comunicarea defectuoasă în timpul crizei aflatoxinei, a ajuns consilier personal al premierului.

Cum a început criza

Să rememorăm evoluţia crizei. Aşadar, scandalul alimentar a apărut cu carnea de cal şi a continuat, în interiorul ţării, cu lotul turcesc de 9 tone de pere şi ardei cu pesticide, 80 tone de macrou congelat infestat cu larvele nematodului Anisakis, lapte cu aflatoxină M1, piept de curcan cu antibiotice, chestiune nevalidată oficial, suspiciunea substituirii în 2 tone de mici fabricaţi în Prahova a cărnii de vită cu carne de cal (chestiune invalidată, procentul de carne de cal fiind de 1%, asimilată unei contaminări accidentale, fapta neintrând sub incidenţa penală), conserve de carne retrase din rafturile a două lanţuri de magazine, suspectate de acelaşi păcat, al falsificării produsului. ANSVSA a făcut un tur de forţă, reacţionând prompt la toate semnalele venite prin Sistemul Rapid de Alertă, iar fermierii, asociaţiile de profil şi alte organisme profesionale au acuzat, printre altele, un interes venit nu se ştie de unde pentru a scoate concurenţa românească de pe piaţa europeană şi chiar de pe cea autohtonă. Potrivit raportărilor oficiale ale ANSVSA, din 1.355 de probe de lapte suspectat că ar conţine aflatoxina M1, analizele de laborator au găsit 67 de cazuri cu rezultate neconforme: 34 la ferme, din 785 de probe analizate; 5 la centrele de colectare, din 177 de probe; 8 la automate, din 134 de probe; 20 la procesatori, din 239 de probe. Au fost închise temporar 47 de automate, iar 297 de tone de lapte au fost distruse, ceea ce înseamnă sub 1% din cantitatea zilnică rulată. În total, procentul de lapte cu aflatoxină peste limitele legale, raportat la numărul de probe analizate, nu la producţia totală, a fost de 5%, procent care nu justifică totuşi proporţiile scandalului iscat şi întreţinut la televizor, deopotrivă de instituţiile statului, şefi de organizaţii, fermieri, politicieni şi analişti, într-un fel care a scăpat logicii. Urmările sunt cele pe care le cunoaşteţi.

Dragoş Frumosu nu exclude un boicot la adresa fermierilor

Preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, i-a venit destul de greu să formuleze o concluzie la toată această situaţie, fiindcă lucrurile s-au complicat: „Văd două situaţii: una care a constat în graba reprezentanţilor ANSVSA de a da declaraţii, vorbind despre lapte cu aflatoxină la fermă, ocolind să precizeze că fermierii au depistat prin autocontrol acest conţinut mai mare şi că materia primă nu va intra în producţie, ceea ce a isterizat o întreagă populaţie şi a scăzut dramatic vânzările de lapte; a doua este problema multinaţionalei care a scos de la vânzare mai multe produse. Pe aceasta din urmă o comentez în două feluri: fie a fost o strategie de marketing, să retragi din raft produse suspectate că ar conţine aflatoxină, iar când analiza a ieşit bună, concluzia a fost că firma, uite, are mare grijă faţă de consumatori, deci veniţi şi cumpăraţi numai de la noi; fie mi-e teamă că acţiunea lor trădează o scăpare, ascund ceva, fiindcă analiza laptelui se efectuează obligatoriu înainte de a intra în procesare, deci n-are ce căuta bănuiala la un produs derivat finit. Pe de altă parte, îmi pun o întrebare faţă de capacitatea autorităţilor statului de a gestiona o astfel de problemă. Nu exclud nici varianta avansată de fermieri, potrivit căreia s-a dorit înlăturarea lor de pe piaţă. Cu potenţialul ei agricol, în care intră şi zootehnia, România a devenit un concurent real pe piaţa alimentară europeană şi internaţională, aşa că nu elimin ipoteza unui boicot la adresa noastră.“ Dragoş Frumosu a văzut un exces de zel nejustificat la ANSVSA, iar la sfârşit a comentat că nu mai are cine ştie ce aşteptări, din moment ce dai afară un şef al acestei autorităţi şi-l pui apoi consilier al premierului! Totodată, el şi-a manifestat surprinderea că, în România, în circuitul statului, există doar trei laboratoare acreditate pentru analiza aflatoxinei (Bucureşti, Alba şi Iaşi) şi niciun laborator cu matrice acreditată, aşa încât procesatorii au trimis probe la analize în Ungaria!

Claudiu Frânc: „O isterie fără sens“

Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, este revoltat de această situaţie, caracterizând totul drept o „isterie naţională apărută fără sens, care a creat un dezastru în toată piaţa laptelui din România şi în viaţa fer­mierilor“.

Domnia sa este convins că scandalul a venit cum nu se poate mai bine în jocul multinaţionalelor din România: „Vreau să vă spun că deja procesatorul nostru din zona Ardeal ne-a chemat la o primă discuţie, în care solicită o scădere cu 30% a preţului laptelui pe anii de cotă 2013-2014, pe motiv că nu mai trece laptele în piaţă.

Reprezentanţii firmei ne-au spus deschis că este lapte suficient în UE pentru a da românilor de mâncare. Cam aceasta este situaţia după marea luptă cu aflatoxina. Mă mir că l-am văzut pe ministrul nostru ieşind şi spunând că totul este o bombă falsă. Târziu. Atenţie! ANSVSA şi Ministerul Agriculturii au declanşat întreaga isterie înainte de a anunţa dacă aflatoxina din probele pozitive depăşeşte – sau cu cât depăşeşte – limitele maxime admise de lege (n.n. – 0,05 părţi/milion/litru în UE şi 0,5 în SUA). Şi atunci o să vedem cine se face vinovat de toată nebunia aceasta.“

În această perioadă, mai spunea Claudiu Frânc, situaţia a fost tratată exemplar în ţară, fermierii au plătit analize peste analize, fiindcă procesatorii n-au mai vrut să ridice laptele fără certificat din care să reiasă că lotul este liber de aflatoxină.

Ca efect al acestui scandal, preşedintele Frânc a declarat: „Fermierii care distribuie lapte prin automate au pierdut 70% din vânzări, iar în ţară am colegi care-şi duc vacile la abator şi alţii care aruncă lapte perfect sănătos pe câmp. Este un dezastru cum n-a fost altul mai mare până acum.“ Frânc a mai spus că procesatorii au început să le solicite, la plecarea laptelui din fermă, buletine cu analize peste ceea ce li se cere prin lege (n.n. – alte analize în afară de densitate, temperatură, procentul de grăsime), de exemplu conţinut de metale grele sau aflatoxină, antibiotice etc., chestiune refuzată de producători: „În România, singura care reglementează sănătatea publică a unei ferme este ANSVSA, care se bazează pe un program strategic. Nu vine fiecare cu pretenţii peste aceste reglementări.“

Procesatorii acuză pierderi de 35%

Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Procesatorilor Români din Industria Laptelui (APRIL), apreciază că pierderile procesatorilor sunt imense, vânzările scăzând cu 35%, cu perspectiva de a se duce spre 45%, prin suprapunerea crizei aflatoxinei cu Postul Paştelui. Domnia sa ne-a declarat că are câteva săptămâni de când se luptă să demonteze toată această situaţie amplificată artificial şi iresponsabil şi să recapete încrederea consumatorilor: „Se prăbuşesc fermele, ne prăbuşim şi noi, fiindcă avem parteneriate, contracte. Am spus şi repet că procesatorii au laboratoare uzinale şi este exclus ca să ajungă la raft produse cu probleme. Tot ceea ce este la raft este perfect sănătos.“ Cât despre refuzul procesatorilor de a mai prelua laptele din fermă, Cojocaru a infirmat categoric această acuzaţie: „Nu este adevărat că procesatorii nu mai iau lapte de la fermierii români. Firmele iau lapte, dar doar pe cel cu buletine de analiză, pentru că așa e normal și așa ne cere legea, așa ne impune ANSVSA-ul!“ Acesta a confirmat însă că există în cadrul marilor lanţuri de magazine o tendinţă care ar bloca produsele româneşti pe piaţă: „Din păcate însă mai resimțim o problemă: unele rețele de retail au impus buyer-ilor să nu mai preia produse lactate de la procesatorii români!“

Din acest motiv, mai spunea directorul Cojocaru, fermierii, procesatorii şi autorităţile trebuie „să facă tot posibilul pentru a recâştiga încrederea consumatorilor şi pentru a relansa consumul și industria de lapte și lactate.“

Referindu-se la scandalul cu aflatoxina din lapte, Daniel Constantin a explicat că sunt fermieri care au avut pierderi în această perioadă şi se vor face evaluări în acest sens.

„Fermierii şi-au păstrat contractele de livrare de lapte cu procesatorii. Contractele au fost respectate. (...) Pierderi au fost înregistrate de fermierii care vindeau lapte în mod direct, prin dozatoare automate. Ei au ridicat o serie de probleme legate de faptul că la acele dozatoare trebuie să vândă exclusiv fermierii, nu persoane intermediare care au descoperit că pot face o afacere cu aceste dozatoare“, a arătat oficialul, precizând că în acest moment au fost închise toate alertele privind aflatoxina, iar un control precum cel efectuat în aceste zile de autorităţile veterinare nu s-a mai desfăşurat niciodată în România.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Cioloş:Producătorii de lapte pot negocia colectiv preţurile şi cantităţile livrate procesatorilor în baza unui Regulament European

Trimisul special al AGERPRES, Daniel Badea, transmite: Sectorul laptelui este singurul din Uniunea Europeană în care producătorii, inclusiv cei români, pot negocia colectiv preţurile şi cantităţile livrate către procesatori, a declarat, luni seară, pentru AGERPRES, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, prezent la deschiderea oficială a expoziţiei "Dunărea - Fluviu European" de la Parlamentul European.

"Pentru negocierile preţului în perioada următoare, deja a intrat în vigoare un Regulament European care a fost adoptat la sfârşitul anului trecut şi care permite producătorilor de lapte să se organizeze la nivel de mari regiuni. E singurul sector din Uniunea Europeană în care producătorii pot să negocieze colectiv preţurile şi cantităţile livrate către procesatori. De exemplu, Federaţia Crescătorilor de Bovine din Transilvania sau din Moldova sau chiar la nivel naţional, în unele limite de cantitate de lapte, poate să negocieze preţurile în numele membrilor colectiv cu procesatorii. Ei au, aşadar, deja baza juridică să negocieze', a spus Cioloş.

Comisarul european pentru Agricultură a precizat, totodată, faptul că este foarte important ca producătorii să evite pe viitor situaţii în care, din cauza unor probleme izolate, să fie întreg sectorul laptelui afectat.

"Negocierea noilor preţuri vine şi pe fondul a ceea ce s-a întâmplat (scandalul laptelui contaminat cu aflatoxină n.r.) şi a neîncrederii pe piaţă, dar cred că este important ca producătorii să nu se limiteze doar la a negocia acum colectiv preţurile şi contractele pe baza noului Regulament, ci să se gândească să evite pe viitor situaţii în care, din cauza unora, să fie afectat sectorul întreg (...) să vină data viitoare într-o astfel de negociere cu un brand şi să propună procesatorilor nu numai o cantitate de lapte, ci şi un brand pe care consumatorul român îl cunoaşte", a mai afirmat Dacian Cioloş.

Sursa: AGERPRES

Vânzările de lapte au scăzut cu 45% din cauza scandalului aflatoxinei

Vânzările de lapte au înregistrat o scădere cu 45% din cauza scandalului iscat pe piaţa laptelui, ca valoare reducerea fiind de ordinul zecilor de milioane de euro, a declarat miercuri directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

'Vânzările de lapte erau căzute acum două zile cu 30% comparativ cu cele din urmă cu două săptămâni, însă trendul este în prezent pe o scădere de 45%. Nu pot să evaluez ca bani la cât se ridică această pierdere, dar cred că este în momentul de faţă de zeci de milioane de euro', a precizat Cojocaru după întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu alţi reprezentanţi ai ministerului.

Şeful APRIL i-a asigurat pe fermieri că procesatorii îşi vor respecta contractele de preluare a laptelui, însă trebuie găsită o soluţie rapidă pentru relansarea consumului.

'O soluţie rapidă pentru deblocarea situaţiei de pe piaţa laptelui ar fi relansarea consumului, dar se suprapune cu postul pascal. Pe de altă parte, pot să îi asigur pe fermierii români cu ferme autorizate sanitar-veterinar, care au contracte cu procesatorii, că vom face tot ce putem să le preluăm laptele. O parte din marfă a fost deja stocată în telemea, iar acum începem să producem şi lapte praf, până se va relansa consumul pe piaţa românească', a subliniat Dorin Cojocaru.

Cu toate că reprezentanţii fermierilor consideră că Autoritatea Veterinară este unul dintre cei răspunzători de scandalul laptelui cu aflatoxină, procesatorii sunt de părere că există o autoritate 'profesionistă', care deţine controlul.
'Avem o autoritate veterinară profesionistă, care, cu toate că nu a prea ştiut la început să comunice, acum deţine controlul. Produsele lactate de pe raft sunt foarte sigure pentru consum şi nu înţeleg de ce am făcut atâta paranoia şi riscăm toată industria românească pentru anumite interese', a spus Cojocaru, adăugând că procesatorii au încredere în ANSVSA.
Întrebat dacă în opinia sa ANSVSA este 'afiliată unor interese', Cojocaru a afirmat că 'nu ştie de alte tipuri de interese. Nu îmi permit să comentez, pentru că nu sunt politician şi nici anchetator'.
Preşedintele APRIL a menţionat că întâlnirea de miercuri de la minister a fost una tehnică, în cadrul căreia a vrut să se întâlnească nu doar cu oficialii ministerului, ci şi cu fermierii, pentru a găsi soluţii în vederea relansării vânzărilor de produse lactate în România.

Sursa AGERPRES

ANSVSA: În România nu se comercializează lapte din Serbia contaminant cu aflatoxine

În România nu se comercializează lapte din Serbia contaminant cu aflatoxine, precizează un comunicat al ANSVSA, remis joi AGERPRES.

ANSVSA s-a autosesizat, ca urmare a deciziei Ministerului sârb al Agriculturii de a retrage de la vânzare lapte suspectat de contaminare cu aflatoxină şi a demarat acţiuni de verificare în acest sens.
'Precizăm că nu există nicio alertă a Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje de la nivel european, care să implice România privind lapte originar din Serbia, contaminat cu aflatoxină', arată într-un comunicat al ANSVSA.

În anul 2012 au fost analizate 81 de probe din lapte şi produse lactate pentru acest tip de determinări, toate cu rezultate conforme.
Aflatoxinele sunt toxine produse de sporii unor ciuperci. Acestea se dezvoltă în seminţe de oleoginoase, produse secundare de la fabricarea uleiului (şrot, tărâţe), arahide, cereale şi produse de origine animală (brânzeturi fermentate, preparate de carne).

Condiţiile de depozitare ale cerealelor şi plantelor care sunt destinate consumului uman influenţează dezvoltarea acestor mucegaiuri, creşterea lor fiind favorizată de medii cu umiditate şi temperatura ridicate şi lipsa ventilaţiei.
Laptele, brânzeturile, ouăle şi carnea pot conţine aflatoxine ca urmare a consumării de către animale şi păsări a furajelor contaminate cu aflatoxine.

Sursa AGERPRES

INS: Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,2% în 2012

Producţia de lapte de consum a scăzut în 2012 cu 5,2% (11.475 tone) comparativ cu anul precedent, totalizând 208.981 tone, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, în 2012 a scăzut şi producţia de unt cu 162 tone (-1,7%), până la un nivel 9.292 tone.

Potrivit datelor INS, anul trecut au fost înregistrate creşteri ale producţiei la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,4% din producţia totală de brânzeturi) cu 4.596 tone (+7,4%), până la 66.858 tone, la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 6.011 tone (+4,1%), unde s-a obţinut un total de 152.903 tone. Producţia de smântână de consum a înregistrat în 2012 o creştere cu 431 tone (+0,9%), până la 47.753 tone.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare, în perioada menţionată, a scăzut cu 13.638 tone (-1,5%), faţă de 2011, totalizând 883.710 tone.

În luna decembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut atât faţă de luna precedentă cu 0,9%, cât şi faţă de luna decembrie 2011 cu 6%. Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut în decembrie comparativ cu noiembrie 2012 cu 534 tone, până la un nivel de 62.014 tone. Potrivit INS, o scădere semnificativă a producţiei în perioada menţionată a avut loc la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 2.024 tone (-16,1%), iar creşteri ale producţiilor de produse lactate au fost înregistrate la unt cu 166 tone (+19,8%) urmat de brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (93,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 225 tone (+4,5%), la lapte de consum cu 148 tone (+0,8%) precum şi la smântâna de consum cu 26 tone (+0,6%).

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 3.984 tone (-6,0%).

În decembrie 2012, producţia de lapte de consum a scăzut cu 584 tone (-3,1%), iar producţia de unt a rămas aproximativ constantă comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2011. Creşteri ale producţiei în luna decembrie 2012 comparativ cu luna decembrie 2011 au avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 797 tone (+17,8%), smântâna de consum cu 161 tone (+3,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 297 tone (+2,9%).

Sursa: AGERPRES

DSVSA: O afacere profitabilă - numărul automatelor de lapte s-a dublat în trei ani, în judeţul Sibiu

Un procent de 2,4% din producţia totală de lapte, zilnică, din judeţul Sibiu se comercializează la cele 22 de automate din cele două municipii, Sibiu şi Mediaş, numărul acestor automate de lapte dublându-se aici în ultimii trei ani, conform unui comunicat al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sibiu.

Cei 19 proprietari de vaci cu lapte care deţin un număr total de 22 de automate de livrare reuşesc să vândă zilnic, 3.000 de litri de lapte crud prin aceste maşini. Acest lapte care se cumpără zilnic de la automate în judeţul Sibiu provine de la 570 de vaci din 19 exploataţii de la gospodăriile populaţiei. 

În 2010, anul când a pornit în judeţul Sibiu afacerea cu automatele de lapte, au fost amplasate pe străzi primele 11 automate de acest fel. 

DSVSA apreciază într-un comunicat remis miercuri, AGERPRES, că afacerea cu automate de lapte din judeţul Sibiu este "o activitate pe cât de legală pe atât de rentabilă pentru crescătorii de vaci cu lapte, dar şi pentru populaţia care se aprovizionează cu lapte în acest mod". Laptele vândut la dozatoare este sănătos, conform ultimului control efectuat de inspectorii DSVSA. Laptele crud din automate este ţinut la temperaturi de maximum patru grade Celsius şi minimum zero grade Celsius.
Spre deosebire de laptele pasteurizat cumpărat din magazine, acest lapte crud trebuie fiert înainte de consum.

Sursa: AGERPRES

INS: Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8% la 11 luni

Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8 procente (11.746 tone) în perioada ianuarie - noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 190.919 tone, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4.421 tone (-0,5%) până la 821.696 tone, o scădere înregistrând şi producţia de unt cu 113 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2012 au fost înregistrate la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 4056 tone (+7,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 4.089 tone (+3,0%) şi smântână de consum cu 314 tone (+0,7%).

În luna noiembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu 10% (6.966 tone), totalizând 62.548 tone, iar faţă de luna noiembrie 2011 s-a diminuat cu 6,8%.

Astfel, principalele produse lactate unde au fost înregistrate cele mai mari scăderi ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna octombrie 2012 sunt laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 1.352 tone (-9,7%), urmat de lapte de consum cu 1.030 tone (-5,4%), brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (92,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 146 tone (-2,8%) şi smântâna de consum cu 106 tone (-2,3%).
Doar producţia de unt a crescut în luna noiembrie 2012 cu 84 tone (+11,1%) faţă de luna precedentă. 

Comparativ cu noiembrie 2011, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare în noiembrie 2012 a scăzut cu 4.573 tone (-6,8%). Producţia de lapte de consum a scăzut cu 2.254 tone (-11,2%), producţia de unt s-a diminuat, de asemenea, cu 88 tone (-9,5%), iar producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) a scăzut cu 160 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna noiembrie 2011 au avut loc la smântâna de consum cu 468 tone (+11,5%) şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 328 tone (+6,9%).

Sursa: AGERPRES

Calitatea ierburilor furajere determinantă pentru obţinerea de lapte şi carne

Specialiștii în nutriție consideră că o cantitate mare de furaj de bună calitate asigură o producţie profitabilă de lapte şi de carne. Iarba şi mixturile de iarbă cu trifoi constituie hrana naturală a vitelor dar, pe lângă acest aspect, trebuie alese metode moderne de înfiinţare a pajiştilor, de întreţinere şi de utilizare a acestora, precum şi practici corecte de hrănire a animalelor.

Aceste cerințe ne-au fost prezentate de Mihai Puskas (foto) din Satu Mare, directorul firmei eVerde, specializată în amestecuri furajere și mixturi de gazon, importate din Danemarca, de la DLF Trifolium. Menționăm că toate datele oferite sunt conforme cu recomandările companiei daneze.

Adaosul de trifoi

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Pe malul mării se bea lapte de la capre franţuzeşti

De 4 ani, cele 25 de capre franţuzeşti ale domnului Marian Cârnu din localitatea Năvodari, judeţul Constanţa, satisfac gusturile alese ale turiştilor şi clienţilor aflaţi în staţiunile de pe malul mării.

Dilema crescătorului: mult şi prost sau puţin şi bun?

După ce a crescut timp de 7 ani capre româneşti din rasa Carpatină Românească, Marian Cârnu a trecut la creşterea caprelor franţuzeşti, din rasa Alpină Franceză, iar acum, după 4 ani, se declară mulţumit de producţiile înregistrate, mai ales că are unde să valorifice atât laptele cât şi brânza. Un motiv în plus pentru care crescătorul şi-a adus în fermă capre franţuzeşti este şi costul destul de mic pe care îl are cu furajele.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că, în conformitate cuHG nr. 1029/2012pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 796/2012, a doua perioadă de depunere a cerererilor de plată aferente anului 2012, în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate”, finanţată din Fondul European de Garantare Agricolă, se încheie în data de 09 noiembrie.

De acest sprijin comunitar pot beneficia crescători de vaci de lapte şi/sau de bivolițe de lapte şi/sau de taurine din rase de carne şi/sau metișii acestora ,,persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale".

Solicitanţii trebuie sa depună o cerere pe beneficiar pentru toate exploataţiile deţinute (cu cod de la ANSVSA), la centrul judeţean APIA pe a cărui raza teritorială se află exploataţia cu cel mai mare număr de animale.

Condiţii de acordare generale:

- exploataţiile sunt localizate în zonele defavorizate din România, identificate în Anexa 4A la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2007 – 2013;

- bovinele din exploataţiile pentru care beneficiarul solicită ajutor specific sunt identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor – RNE;

- deţin registrul individual al exploataţiei, actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1760/2000.

Condiţiile de acordare specifice categoriilor solicitate sunt:

1. Pentru vacile de lapte:

a) beneficiarii sunt înregistraţi în sistemul de gestionare a cotei de lapte al Serviciului de Administrare a Cotei de lapte din cadrul APIA cu cota de lapte pentru livrari şi/sau vânzări directe şi vor prezenta dovada înregistrării;

b) solicită ajutor specific pentru un număr minim de 2 vaci de lapte/exploataţie şi un număr maxim de 15 capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar;

c) vacile de lapte pentru care se solicită ajutor specific trebuie menţinute pe o perioada de reţinere de 6 luni, la adresa exploataţiei/ locaţ-iei menţionate în cerere;

d) vaca de lapte a fătat cel puţin o dată până la termenul limită de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii şi are cel puţin un produs identificat şi înregistrat în RNE;

e) prezintă la depunere originalele paşapoartelor animalelor pentru care solicită ajutor.

2. Pentru bivoliţe de lapte:

a) solicită ajutor specific pentru un efectiv de maxim 50 capete bivoliţe de lapte, pe beneficiar;

b) bivoliţele de lapte pentru care se solicită ajutor specific trebuie menţinute pe o perioadă de reţinere de 6 luni, la adresa exploataţiei/locaţiei menţionate în cerere;

c) bivoliţa de lapte a fătat cel puţin o dată până la termenul limită de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE;

d) prezintă la depunere originalele paşapoartelor animalelor pentru care solicită ajutor.

3. Pentru taurine din rase de carne:

a) solicită ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maxim 90 capete, pe beneficiar;

b) deţin documente oficiale care atestă rasa de carne / metişii cu rasele de carne;

c) deţin documente care atestă ieşirile din efectiv, pentru cazurile de tineret ieşit din exploataţie;

d) prezintă la depunere originalele paşapoartelor şi a documentelor care certifică rasa pentru animalele pentru care solicită ajutor, cu excepţia celor ieşite din exploataţie;

e) animalele pentru care se solicită ajutor specific sunt deţinute de beneficiar cel puţin o perioada de 8 luni de la data intrării în exploataţie a acestora şi până în momentul ieşirii;

f) cererea va fi vizată de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie - ANARZ, prin structurile sale teritoriale;

Ajutorul specific pentru taurine din rase de carne, pentru anul 2012 se acordă:

-     o singura dată pentru categoria de vârstă a animalului, pentru tineretul mascul şi/sau femel care are vârsta de maximum 20 luni, existent sau ieşit din exploataţie în perioada 01 ianuarie–31 iulie 2012;

-     anual, pentru vaci din rase de carne.

 Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate mai sus menţionate poate atrage, după caz, reducerea / excluderea de la plată ajutorului specific, respectiv penalităţi / sancţiuni multianuale.

 APIA pune la dispoziţia beneficiarilor cereri pretipărite cu efectivul de animale deţinut în exploataţie/ii şi cu încadrarea pentru fiecare categorie, efectiv înscris în RNE.

 Valoarea ajutorului financiar specific se calculează anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană, la ultima cotaţie a lunii septembrie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,5383 lei, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro.

 Cuantumul ajutorului specific se calculează de către APIA, după finalizarea verificarilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile.

INS: Creştere cu 1,9% a producţiei de lapte de vacă, în primele opt luni din 2012

Producţia de lapte de vacă obţinută, în primele opt luni ale anului, a crescut cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, dar s-a diminuat cu 10% în august, comparativ cu luna similară din anul anterior, se arată în datele Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate luni.

Potrivit sursei citate, în perioada 1-31 august 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 11.607 tone (+1,9%), faţă de acelaşi interval din anul precedent.

Totodată, în aceeaşi perioadă, producţia a crescut la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (88,7% din producţia totală de brânzeturi) - cu 3.405 tone (+8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) - cu 2.313 tone (+2,3%) şi unt cu 50 tone (+0,8%).

Pe de altă parte, scăderi ale producţiei, în primele opt luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2011, s-au consemnat la producţia de: lapte de consum, cu 7.450 tone (-5,2%) şi smântână de consum, cu 538 tone (-1,8%).

Datele INS relevă faptul că, în luna august a.c., comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.177 tone (-8,7%). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare scădere a producţiei s-a înregistrat la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 332 tone (-2,5%), urmat de brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (85,9% din producţia totală de brânzeturi) cu 41 tone (-0,7%).

Creşterea semnificativă a producţiei, în luna august 2012, comparativ cu luna precedentă, poate fi menţionată la unt, cu 81 tone (+12,8%), smântâna de consum, cu 350 tone (+9,8%) şi lapte de consum, cu 1.160 tone (+9,1%).

De asemenea, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna august, cantitatea colectată de lapte de vacă la unităţile procesatoare a scăzut cu 8.362 tone (-10%), în timp ce producţia de lapte de consum s-a diminuat cu 1.977 tone (-12,4%).

În plus, cantitatea de unt realizată în luna august a.c., a fost aproximativ egală cu cea obţinută în luna august 2011, iar creşteri ale producţiei au avut loc la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) - cu 1.289 tone (+10,8%), brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă, - cu 440 tone (+8%) şi smântâna de consum - cu 17 tone (+0,4%).

Sursa INS datelor o constituie Cercetarea statistică lunară privind producţia de lapte şi produse lactate (IND L), în conformitate cu Directiva Consiliului nr. 96/16/CE referitoare la producţia de lapte şi produse lactate.

Cercetarea statistică se adresează tuturor întreprinderilor care au activitate principală sau secundară 'Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor', iar datele se au fost colectate de la circa 400 operatori economici.AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS