reclama youtube lumeasatuluitv
update 29 Sep 2022

Cum funcționează tehnologia care transformă deșeurile în energie verde

Iuliean Horneț a dezvoltat o tehnologie inedită prin care cocenii, paiele și alte deșeuri pot fi transformate în energie verde. Acesta ne-a vorbit despre modul de funcționare a invenției sale și avantajele pe care le oferă fermierilor.

Factura la energie termică se reduce cu minimum 50%

Arzătoarele pe peleți înlocuiesc arzătoarele pe gaze, motorină, ulei, păcură, GPL, CLU etc. de la echipamente noi sau folosite, facilitând accesul la o energie termică ieftină și ecologică. Rezultatele obținute cu ocazia omologării noului arzător au fost excepționale: randament peste 94%, emisii de CO sub 250 mg/m³, COV sub 10 mg/m³ și emisiile de particule de sub 7,4 mg/Nm³. Astfel s-au creat condițiile tehnice necesare fabricării arzătoarelor pe peleți tip injector și, spune inventatorul, putem renunța la injectoarele și arzătoarelor pe gaze, motorină, ulei, păcură, GPL, CLU, etc. Cu aceste arzătoare se obține energie verde, iar economia la factura de energie termică se reduce cu minimum 50%.

Invenția lui Iuliean Horneț poate fi utilizată atât în industrie, cât și în agricultură sau construcții, uz rezidențial. Arzătoarele care folosesc peleți fabricați din biomasă, în locul celor care utilizează combustibili fosili, poluanți, reduc costurile pentru energie, dar și emisiile de CO și particule. Utilizarea energiei regenerabile într-o firmă sau fabrică determină creșterea eficienței energetice a întregii companii, produsele realizate au cost de producție competitiv, iar compania își îmbunătățește imaginea corporativă prin respect pentru mediu.

Totodată, acestea mai au și avantajul că sunt singurele arzătoare ce colectează cenușă în exteriorul schimbătorului de căldură, au sistem de autocurățare și de accelerare a arderii în cazul folosirii peleților inferiori energetic. Prezintă un randament de 96-99%, oferă acces la un combustibil ieftin, ecologic, rapid regenerabil, iar utilizatorul devine independent față de politicile de taxe și accize la combustibili fosili, de rețele de transport și distribuție.

O hală de 800 mp se încălzește cu 10 euro pe zi

Inventatorul ne-a vorbit și despre modul de funcționare a arzătoarele cu peleți pentru tuburi radiante. Acest tub radiant produce trei surse de căldură, astfel că fermierii pot încălzi cu el o hală întreagă, inclusiv birourile din ea, dar și apa de la grupul sanitar. „Gazele din instalație pornesc într-un circuit integrat prin sistem și produc o rezervă de temperatură de 130-150 de grade Celsius, depinde cât de mare e hala. Prin acest circuit se asigură și posibilitatea de a produce apă caldă. Mai exact, apa rece care pătrunde în tub trece prin rezervă și se încălzește. Pentru că temperatura de ardere este foarte mare, de cca 1.300 de grade Celsius, țeava se înroșește și este necesar să fie răcită cu un ventilator. Acest lucru este valabil și pentru arzător. Prin acest sistem încălzesc birourile și hala la 20 de grade Celsius“, ne explică inventatorul.

Prin comparație cu orice alt sistem de încălzire cu aer, pentru o hală de 800 de metri, birouri și grup sanitar pentru care se încălzește apa utilizarea acestui tub radiant presupune un consum de 2 euro pe oră. Adică 10 euro pe zi. Mai mult de 5 ore nu funcționează pentru că, atunci când a ajuns la 18 grade Celsius, se oprește.“

Generatorul de căldură este o „fabrică de bani“

Arzătoarele de la tubul radiant pot fi folosite și pentru alte tipuri de cazane. Cele pe lemne, spre exemplu, pot deveni ecologice și mai eficiente folosind aceste arzătoare. „Eu încălzesc acum pe peleți zonele Cheile Grădiștei și Fundata. Pe un cazan de 2 megawaţi, am pus două arzătoare de câte 600 de kilowaţi, deci 1,2 megawaţi și e deja prea mult pentru cazanul acela. Așadar le mai strunesc un pic. Dacă le-aș da drumul la maximum aș arunca practic căldura pe coș. Or, noi ne dorim să atingem temperatura și viteza de ardere pe care ne-o permite cazanul. Dacă puneam, spre exemplu, 3/1,3 megawaţi era prea mult și inutil. Alte tehnologii sunt generatoarele de aer cald, cu 600 de kilowați, pe care fermierii le pot folosi pentru a-și usuca cerealele. După terminarea sezonului, generatorul poate fi folosit pentru a produce căldură sau energie. Ca atare, poate fi folosit contracost de alți fermieri care doresc să-și încălzească serele, spre exemplu. Aceste generatoare de aer cald sunt o fabrică de bani. Fermierul poate câștiga de trei ori mai mulți bani prin vânzarea de energie decât prin valorificarea recoltelor. De aceea trebuie să facem din România o țară independentă energetic. Pentru că avem cu ce. Fermieri, sunteți bogați!“ a conchis Iuliean Horneț.

Anca Lăpușneanu

Când e vorba de energia verde, legislația românească se contrazice, uneori stupid

Când e vorba de energia verde, legislația românească se contrazice, uneori stupid

2017 este anul când se împlinesc 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Ce au însemnat acești 10 ani pentru România? Putem spune că în primul rând au însemnat multe, foarte multe proiecte europene de dezvoltare economică pe termen lung, cum ar fi proiectele de infrastructură, de finanțare a agriculturii, dar și a altor sectoare economice, sociale sau culturale de interes. Acest deceniu de UE a mai însemnat ceva pentru economia românească și ne referim aici la componentele ecologice ale tuturor acestor proiecte finanțate de Bruxelles. Cât de „verde“ este România acum ne spune Lavinia Andrei, președinte al fundației ecologiste Terra Mileniul III, care a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.

– Cum se vede ecologia, cu tot ce înseamnă ea acum, în România?

– Aș putea să vă spun cum ar fi fost dacă nu am fi aderat la UE. Trebuie să vă gândiți că toate aceste măsuri care se întâmplă și care se iau sunt în cea mai mare majoritate posibile datorită politicilor europene care este obligatoriu să le implementăm. Că vrem sau că nu vrem, odată cu aderarea la Uniunea Europeană am aderat și la politicile acesteia. De fapt, putem spune că am intrat într-un club unde noi trebuie să jucăm conform muzicii care se cântă acolo. Deci din punctul meu de vedere este foarte important că am aderat... Și asta se vede în primul rând din punct de vedere economic, pentru că apar niște bani, apare infrastructură, apar proiecte. Dar pe altă parte este important de știut că toate aceste proiecte europene au cel puțin o componentă de ecologie – de protecție a mediului. Începând de la proiectele de autostrăzi, de exemplu, care trebuie să prevadă pasaje de trecere pentru animale până la orice altceva totul are cel puțin o componentă care se referă la protecția mediului. Mai mult decât atât, în perioada de programare 2013-2020, la nivelul Uniunii Europene s-a propus ca 20% din fondurile destinate proiectelor europene să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la crearea de mecanisme care să se adapteze la schimbările climatice. România s-a angajat cu un procent mai mare de 20%, respectiv circa 27% din fonduri ar trebui să contribuie la reducerile de emisii de gaze cu efect de seră.

– Observ că remarcați numai lucrurile pozitive...

Lavinia Andrei– Da... tocmai voiam să remarc faptul că mai puțin pozitiv este că deja ne aflăm în 2016 și că deschiderea acestor programe este încă foarte limitată. Asta înseamnă că, la sfârșitul perioadei – în 2020, respectiv 2023 cu tot cu răgazul de implementare, s-ar putea să constatăm că nu am cheltuit banii și că, de fapt, nu prea ne-am făcut treaba prin implementarea corectă a acestor programe pe mediu.

– Dintre toate aceste proiecte care cuprind ecologizarea, și mă refer aici la energia verde sau la combaterea surselor de poluare, care vi se pare dumneavoastră cel mai important, în care România este angajată?

– Este greu să comparăm proiectele, pentru că uneori este vorba de proiecte cu valori mai mici, dar cu impact mai mare, alteori este vorba de proiecte care consumă o grămadă de resurse financiare și la sfârșit, când tragi linia, constați că mare schimbare nu s-a produs din punctul de vedere al impactului pe mediu. Totuși, dacă ar fi să mă gândesc la un proiect de anvergură la care și noi am contribuit într-un fel și care va avea impact pe termen lung, ar fi cel legat de achizițiile publice verzi. Este vorba despre faptul că autoritățile publice au obligația ca un procent din achizițiile pe care le fac să fie achiziții publice verzi. Noi ca organizație am lucrat la această lege în sensul că am promovat-o în Parlament cu sprijinul unor parlamentari. Trebuie să spun că este un instrument foarte bun pentru că, dacă această obligativitate de achiziții verzi există – și va exista pentru toate proiec­tele din fonduri europene, practic ești sigur că îndrumi investițiile către acest gen de achiziții verzi.

– Apropo de achiziții verzi... După cum se știe, statul are în derulare trei programe subatașate la Casa Verde care încurajează proprietarii de case să cumpere tehnologii verzi pentru achizi­ționarea de instalații energetice alternative, cum ar fi centrale solare sau eoliene. Numai că există aici o mare problemă. De exemplu, dacă vrei să-ți construiești o casă care să fie verde 100% nu poți. Adică, dacă dorești să fii independent, în sensul că nu mai vrei să fi racordat la Sistemul Energetic Național, acest lucru nu este posibil. Și asta din simplul motiv că pentru a obține autorizația de construcție este obligatoriu să ai aprobarea furnizorului de energie electrică, fără de care nu poți construi nimic... Nu este o contradicție, stupidă chiar?

– Din păcate, avem mai multe contradicții stupide în legislația noastră... Pe lângă cea pe care ați prezentat-o aș mai aminti și de cea prin care trebuie să ajungem ca anumite clădiri publice să fie aproape de zero emisii de dioxid de carbon. Or, acest lucru este imposibil pentru că o clădire, orice ai face, consumă pe de o parte resurse și elimină, firesc, deșeuri. Ar fi posibil un asemenea scenariu numai prin instalarea de echipamente ecologice 100%, cum sunt resursele regenerabile – solară sau eoliană. Cu alte cuvinte, legislația noastră se cam contrazice și nu ne ajută să facem acest lucru. Și a fost dat exemplul autorităților locale care produc energia electrică mai mult sau mai puțin verde, o vând în sistem cu un preț mic și apoi o recumpără din sistem cu un preț mai mare. Asta este legislația și, din păcate pentru oameni, legislația în acest moment favorizează marile companii de energie, fără să se gândească la micul producător, la micul consumator, dar și la o autoritate locală mică care construiește să spunem o microhidrocentrală, tocmai pentru a-și acoperi o parte din cheltuielile proprii, adică în beneficiul cetățenilor.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 46-47

În viitor energia verde va înlocui era atomică

În opinia dlui Jelka Schedlinsky, membru al misiunii Iniţiativei de Export a Ministerului Federal al Tehnologiei şi Energiei „Energy Efficiency –Made in Germany“, politica energetică germană preconizează renunţarea la energia nucleară până în anul 2022. Aşadar, odată depăşită era atomică, e posibil ca în viitorul apropiat să ştergem din memorie versurile poeţilor proletcultişti „Am îmblânzit şi fiara, şi atomul“ şi să le înlocuim cu versurile anonime din aceeaşi perioadă comunistă „Vino, mamă, să mă vezi/Cum lucrez la spaţii verzi“.

În data de 25 noiembrie a.c., Camera de Comerţ şi Industrie Româno - Germană a organizat un simpozion cu tema „Eficienţa energetică şi energii regenerabile în sere, solarii şi zootehnie“. Întâlnirea a reprezentat cea de-a doua etapă a evenimentului iniţiat şi finanţat de Ministerul Federal al Economiei din Germania ce s-a adresat firmelor româneşti şi germane interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul eficienţei energetice şi al energiilor regenerabile. Scopul a fost promovarea pe plan local a sistemelor şi produselor germane din acest domeniu. Cea de-a treia etapă va constitui întâlnirea efectivă a firmelor din Germania cu posibili parteneri, firme din România. În această întreprindere reprezentanţii firmelor germane ce vizitează România vor fi însoţiţi de angajaţi ai Camerei de Comerţ Româno - Germane.

Campioni europeni la intensitate energetică regenerabilă

Cum era de aşteptat, cuvântul de deschidere l-a avut Sebastian Metz, director general AHK România. Acesta a reamintit faptul că AHK este prezentă în România de 5-6 ani, că suntem a doua ţară ca suprafaţă de teren agricol după Polonia şi că intensitatea energetică a ţării noastre este de 2-3 ori mai mare faţă de a oricărei alte ţări europene. La rândul său, dr. Emil Calotă, vicepreşedinte ANDR, a replicat că România are mare nevoie de prezenţa oamenilor de afaceri, de institutele de cercetare germane şi că eficienţa energetică a României reprezintă o oportunitate extraordinară pentru afaceri şi, în acelaşi timp, înseamnă în România un posibil motor de dezvoltare economică pe următorii 100 de ani. A mai punctat spunând că, partea de energie din biomasă, din biogaz şi geotermală, de-a lungul timpului, n-a fost modificată în niciun fel. Ca să destindă atmosfera, a glumit arătând că „Apariţia în România a Legii nr. 121 privind eficienţa energetică, lege care a transpus directiva europeană nr. 27 din 2012, iată o chestiune cu care ne putem mândri, şi anume faptul că am luat-o înaintea germanilor. Asta pentru că Germania încă se gândeşte cum să transforme directiva; deşi aveau termen de implementare stabilit, încă analizează proiectul pe plan naţional de acţiune în domeniul eficienţei“.

Proiectul „Sera de flori“ îmboboceşte la Hălciu

Şase societăţi germane interesate să pătrundă în România şi-au trimis reprezentanţii în căutare de parteneri români. Astfel, societatea Econtech - Theiss GmbH are clienţi privaţi din sectorul instalaţiilor pentru clădiri, precum şi clienţi industriali. Gama de produse a firmei cuprinde sisteme solare tehnice şi încălzire pe bază de biomasă, ventilaţie cu recuperarea căldurii ajungând până la tehnica de măsurare şi instalaţii fotovoltaice. A doua societate, GFR, dezvoltă şi comercializează în întreaga lume soluţii complete pentru managementul clădirilor şi al energiei, precum şi sisteme automat pentru clădiri. În mod particular, pentru eficientizarea energetică a serelor, societatea oferă soluţii de monitorizare a gradului de luminozitate, automatizarea serei, reglarea şi monitorizarea umidităţii relative în seră. Pentru a demonstra performanţele, au implementat în România un proiect de eficientizare la o seră din Hălciu, numit „Sera de flori“. O altă companie, Wilo SE, este producătoare de top de pompe şi sisteme de pompare eficiente energetic pentru instalaţiile de încălzire, răcire, alimentare cu apă şi evacuarea apei uzate. Este interesată de contactul cu marii producători şi consumatori de energie, marii consumatori de apă mai ales în domeniul industrial şi al eficienţei energetice pentru sere, solarii şi zootehnie.

Prima clădire verde din România, la Cacica

Societatea Wolf GmbH produce şi distribuie centrale termice şi cazane, atmosferice şi în condensare, centrale de ventilaţie şi climatizare în variante de exterior şi interior, panouri solare, pompe de căldură geotermale şi aer-apă, precum şi centrale de cogenerare. Furnizarea de sisteme complete, perfect integrate şi adaptate fiecărui proiect, cu accent pe eficienţă energetică şi încorporarea surselor de energie alternativă, reprezintă punctele forte ale producătorului german. Proiectul lor în România este EcoBiblioteca. Aceasta presupune o renovare sustenabilă la nivel înalt a unei biblioteci din judeţul Suceava, comuna Cacica. Aceasta va fi o clădire verde certificată utilizând sistemul de certificare voluntară „Living Building Challenge“. Sistemul folosit pentru certificarea clădirii este foarte ambiţios, în momentul de faţă doar 4 clădiri din lume fiind certificate conform acestui sistem. Societatea Strawtherm GmbH este activă în domeniul biomasei, mai exact în cel al producerii de căldură din paie şi combustibili similari. În cazanul său pe bază de paie se produc apă caldă, gaz pentru încălzire şi abur. Ultima societate, Herlt SonnenEnergieSysteme, specializată în tehnologii de încălzire pe bază de lemne şi instalaţii solare, şi-a dezvoltat propria serie de cazane şi un rezervor sintetic demontabil. Cazanele pe bază de gaz din paie şi lemn sunt produse de companie, patentate şi în funcţiune în multe ţări ale lumii.

Implicare PNDR

La nivelul PNDR 2014-2020, sprijinul pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie va fi acordat prin mai multe măsuri. Măsura 4.1 prevede investiţii în exploataţii agricole – proiecte de investiţii care conţin şi activităţi pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrul firmei, inclusiv de eficienţă energetică, ca parte a proiectului de investiţii. Beneficiari: fermieri, cu excepţia persoanelor fizice neautorizate, grupuri de producători şi cooperative, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare. Valoarea sprijinului: 1 mil. euro în cazul unui beneficiar din sectorul vegetal, 1,5 mil. euro pentru beneficiarul din sectorul zootehnic şi 2 mil. euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ scurt de aprovizionare. Măsura 4.2 prevede sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole, pentru investiţii în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile în unitatea proprie, având ca scop reducerea costurilor de producţie. Beneficiari: întreprinderi şi grupuri de producători şi cooperative. Valoarea sprijinului: 1 mil. euro pe proiect pentru IMM-uri; 1,5 mil. euro pe proiect pentru investiţiile care conduc la un lanţ scurt de aprovizionare local, forme asociative cooperative şi grupuri de producători (colectare, sortare, depozitare, ambalare/procesare şi comercializare).

Paul Rogojinaru

Conferința Națională - Biomasă, Biogaz & Cogenerare România 2014

Biomasă, următorul trend în sectorul energiei verzi, o alternativă pentru echilibrarea capacităților de producție
 
București, 14 Aprilie 2014 – GOVNET Conferences continuă seria evenimentelor dedicate industriilor cu potențial de dezvoltare și impact economic însemnate, aducând de această dată în prim plan o nouă zonă a energiei regenerabile: biomasă, biogazul ca surse de energie verzi și sistemele care funcționează în congenerare.

„Biomasă, Biogaz & Cogenerare România 2014”, prima conferință națională consacrată energiei produse din biomasă sau în centrale de cogenerare, va avea loc Joi, 8 Mai 2014, începând cu ora 9 a.m. la Hotelul InterContinental din București.

Pe fondul avântului instalațiilor eoliene și solare (la finele anului trecut capacitatea totală instalată în parcuri eoliene era de aproximativ 2500 MW, respectiv 1150 MW, în cele solare), este nevoie de capacități de echilibrare a energiei. Biomasa este o soluție în acest sens, fiind nu doar regenerabilă, ci și accesibilă, potențialul mare neexploatat provenind în mare parte din terenurile agricole disponibile.

După o creștere de circa 140 la sută în 2013 din punct de vedere al capacității instalate, proiectele pe biomasă și derivați ai acesteia, cum este biogazul, (inclusiv cele care funcționează în cogenerare) au ajuns la 65 MW, rămânând singurele neafectate de modificările recente ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Astfel, energia electrică generată din biomasă este răsplătită cu câte două certificate verzi pentru fiecare MWh produs și livrat, pentru o perioadă de 15 ani. Dacă biomasa provine din culturi energetice (rapiță, soia, floarea soarelui, chiar și porumb), se mai adaugă câte un certificat verde pentru fiecare MWh, la fel și pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare pe biomasă calificate ca fiind de înaltă eficiență.

Evenimentul organizat de GOVNET Conferences vine în sprijinul dezvoltării acestui sector, devenind un punct de întâlnire pentru toți factorii implicați: autorități din zona de reglementare – Departamentul pentru Energie, Ministerul Agriculturii, ANRE; reprezentanți ai comunităților locale – Asociația Municipiilor din România; producători și traderi de biomasă, dezvoltatori și operatori de centrale pe biomasă, biogaz sau de cogenerare, producători de echipamente și soluții tehnologice, traderi de energie, experți din zonele financiară și juridică, mari proprietari de ferme agricole, precum și companii ce administrează depozite de deșeuri sau gropi de gunoi – deșeuri din care se extrage biogazul ulterior procesului de fermentare anaerobă.

Conferința oferă o platformă dinamică de discuții, întâlniri, networking direct și dezbateri interactive care vizează oportunitățile pe care această nișă a sectorului energiei verzi le oferă, provocările, actualitatea acestei piețe, susținând astfel progresul industriei – cei doar 65 MW instalați conduc la ideea unui potențial foarte mare, mai ales în condițiile în care se așteaptă anunțarea tarifului fix de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 
Despre GOVNET

GOVNET este un canal media independent ce furnizează informații concentrate pe realitatea economico-politică și pe climatul de afaceri ale României și totodată, organizator de evenimente, prin GOVNET Conferences. Obiectivul nostru este sa fim o sursă reala de informații și de analize specifice din zona de business pentru cei interesați să investească în țara noastră și căutăm să promovăm parteneriate prin intermediul unei platforme ce vizează evenimente de înalt nivel și conferințe de afaceri. Agenda evenimentului poate fi vizualizată aici.

Pentru detalii suplimentare, contactați-ne la:

Adrian Ion

Publisher
 
Tel: 021 210 52 87
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.govnet.ro