ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jun 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

ProCredit Bank a încheiat convenţia cu APIA pentru sprijinirea sectorului zootehnic

ProCredit Bank România a semnat convenţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru finanţarea sectorului zootehnic, în baza subvenţiilor primite de beneficiari pentru anul 2012, informează, vineri, banca.

Finanţările pot fi accesate începând din această lună.

Potrivit sursei citate, în baza acestei convenţii, banca acordă finanţare pentru capitalul de lucru pentru beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare pentru sectorul zootehnic, la speciile bovine, ovine şi caprine, în sumă maximă de 90% din valoarea subvenţiei ce urmează a fi încasată de la APIA.

Linia de credit oferită de ProCredit Bank are maturitate maximă până la data de 30 septembrie 2013, data limită pentru încasarea ultimelor tranşe din subvenţiile APIA de către agricultori. Atât creditul iniţial, cât şi dobânda aferentă se restituie în momentul încasării sumelor de la APIA.

Banca acceptă garanţii flexibile (cesiune de creanţă pe sumele încasate de la APIA sau contract de garanţie personală, în funcţie de suma acordată). În plus, clienţii pot apela la garanţiile oferite de Fondul de Garantare a Creditului Rural cu care ProCredit Bank are încheiată o convenţie de colaborare.

ProCredit Bank este o bancă cu servicii complete, orientată spre dezvoltare. În România, ProCredit Bank a fost înfiinţată în 2002 şi reprezintă rezultatul unui parteneriat între instituţii financiare de renume internaţional, cum ar fi: BERD, IFC - Membră a Grupului Băncii Mondiale, Commerzbank, KfW, ProCredit Holding (companie germană de investiţii) şi IPC.

Sursa: AGERPRES

AGRALIM 2012, o editie de succes

Târgul pentru Fermieri și Industrie alimentară Agralim s-a desfăşurat la Centrul Expoziţional Moldova din Iaşi, în perioada 27 - 30 septembrie 2012.

Editia din acest an a Targului AGRALIM s-a remarcat prin:

Prezenta companiilor din toate domeniile de interes pentru fermieri: masini si utilaje agricole, solutii zootehnice, inputuri pentru agricultura, solutii de finantare, solutii integrate pentru agricultura, accesorii si piese de schimb pentru masini agricole, solutii pentru irigare, solutii pentru agricultura ecologica.

Prezenta companiilor de top din sectorul agricol din Romania: NHR Agroparteners, IPSO, MAP – Masini Agricole Performante, General Leasing, Nu Farm Romania, Prutul SA, Alcedo Ltd, TCE 3 Brazi.

Prezenta marilor fermieri din Regiunea Moldovei: TCE 3 Brazi, Astra Trifesti, Orgapic, Agrocomplex Lunca Pascani, Societatea Agricola Moldova Tiganasi, Agralmixt Andrieseni, Agricola Beesarsen, Comceral Botosani, Comceral Bacau, Agro Ind Brezeni, Prutul SA Radauti, Agromec Movileni, Rogipa SA etc.

Prezenta in cadrul evenimentului a domnului Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Domnia Sa a participat la evenimentele din Deschiderea Oficiala a Targului AGRALIM, s-a intalnit cu fermierii si expozantii AGRALIM, oferindu-le acestora un mesaj de sustinere si incurajare în activitatea lor.  

Prezenta oficialitatilor publice din Regiunea Moldovei: domnul Cristian Adomnitei, presedintele Consiliului Judetean Iasi, domnul Gheorghe Nichita, primarul Municipiului Iasi, precum si presedintii consiliilor județene din Suceava, Botosani si Bacau, respectiv domnii Catalin Nechifor, Florin Turcanu si Dragos Benea, directori executivi ai Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Regionala din Moldova.

Prezenta a peste 130 de specialisti din agricultura, fermieri si oameni de afaceri in cadrul Forumului Agricol, organizat joi, 27 septembrie.

Dezbaterea deschisa cu tema “Noua politica agricola comuna 2014 - 2020”, moderata de redactorul Radio Romania Iasi, doamna Petronela Cotea Mihai, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, domnul Daniel Constantin, s-a adresat expozantilor, fermierilor si specialistilor prezenti in sala si a raspuns intrebarilor acestora.

Implicarea celor 6 consilii judetene in promovarea Targului AGRALIM si organizarea Festivalului Naturii, unde au participat 125 de producatori agricoli din cele 6 judete ale Moldovei.      

Deschiderea Oficială a Târgului AGRALIM a avut loc pe 27 septembrie și a reunit peste 150 de expozanţi din sectorul agricol şi industria zootehnică, dar şi peste 200 de producători agricoli din cele 6 judeţe ale Moldovei şi din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a participat la deschiderea oficiallă, în cadrul căreia s-a întâlnit cu fermierii şi expozanţii AGRALIM, oferindu-le acestora un mesaj de susţinere şi încurajare în activitatea lor.      

La deschidere a mai luat parte domnul Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, domnul Gheorghe Nichita, primarul Municipiului Iasi, precum şi preşedinţii consiliilor județene din Suceava, Botoşani şi Bacău, respectiv domnii Cătălin Nechifor, Florin Ţurcanu şi Dragoş Benea.

În cadrul Conferinţei de presă organizate la Targul AGRALIM, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, a declarat:  "Îi felicit pe organizatori pentru iniţiativa de a organiza un astfel de targ. Cred că este o ocazie de a arăta că în Romania există produse de bună calitate. E adevărat ca ne-am fi dorit ca in acest an sa avem nu doar calitate dar şi o cantitate mai mare însă seceta a afectat anumite culturi. Ceea ce văd în această zonă îmi dă totuşi speranţa că există suficiente produse pentru a satisface nevoia de consum pe care o are Romania."

După deschiderea oficială, Targul pentru Fermieri şi Industrie Alimentară AGRALIM a găzduit Forumul Agricol 2012, un eveniment care a reunit peste 130 de  specialiști din agricultură și industria agroalimentară, mari fermieri si antreprenori în domeniu.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților județene și locale, președinți și directori ai asociațiilor de profil și Directiilor agricole, APIA și Camerelor Agricole din regiunea Moldovei, oameni de afaceri, ingineri agronomi și peste 400 de fermieri. 

În cadrul Forumului au fost tratate teme de maximă actualitate care privesc industria agricolă şi agro – alimentară. În deschiderea Forumului s-a discutat despre contextul legislativ care reglementează activitatea în agricultură şi industria alimentară la nivel european şi naţional, din punctul de vedere al autorităţilor din domeniul agricol şi al personalităţilor academice.

La dezbaterea deschisă cu tema “Noua politică agricolă comună 2014 - 2020”, moderată de redactorul Radio Romania Iaşi, doamna Petronela Cotea Mihai, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, domnul Daniel Constantin, s-a adresat expozanţilor, fermierilor şi specialiştilor prezenti în sală şi a răspuns întrebărilor acestora.

Forumul a fost urmat de un tur oficial al spaţiului expoziţional și de Balul Fermierilor care a oferit un prilej de socializare şi de destindere cu muzică şi voie bună pentru fermierii din Regiunea de Nord - Est. Președintele Consiliului Județean a fost invitat sa deguste produsele tradiționale pregătite cu mare atenție de producătorii din întreaga Moldovă și să deschidă în mod oficial Balul Fermierilor.

La expoziția de animale și păsări de rasă, au putut fi admirate de publicul Agralim exemplare din cea mai veche rasă de vaci autohtonă – Sura de stepă, tăuraşi de carne din rasele Alb - Albastru Belgian şi Charolaise, ovine din rasele Karakul şi Carabasa de Teleorman.

Simultan cu Târgul Agralim, a avut loc Festivalul Naturii, singura reuniune din an a micilor producători din regiunea de Nord-Est.        

Pentru prima dată, în cadrul Festivalului Naturii, peste 150 de producători agricoli din cele 6 judeţe ale Moldovei au expus spre degustare și vânzare produse din lapte şi carne preparate după reţete tradiţionale, produse apicole dar și legume și fructe din producția proprie.

În fiecare zi a evenimentului atmosfera a fost asigurată de ansambluri populare, seria spectacolelor fiind deschisă de Ansamblul artistic “Ciprian Porumbescu” din Suceava şi de cunoscuta interpretă de muzică populară Margareta Clipa.

 

Târgul pentru Fermieri și Industrie Alimentară AGRALIM a fost realizat de compania ABplus Events și Consiliul Județean Iasi, sub patronajul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi și in parteneriat cu Primăria Municipiului Iași şi cu Directia pentru Agricultură a judeţului Iaşi. 

 

 

 

VINTEST 2012 - Spectacolul vinurilor romanesti medaliate

Salonul National de Vinuri al Romaniei - VINTEST 2012 Bucuresti, 12 -14 octombrie, Sala Palatului - a avut 13 000 de vizitatori. O parte dintre acestia au venit hotarati la Salon, ceilalti au admirat vinurile, accesorile pentru vin si utilajele industriale dupa ce au iesit de la spectacolele care au avut loc in aceast timp la Sala Palatului. Atmosfera a fost placuta, dinamica, iar programul stabilit initial a fost imbogatit spontan la initiativa organizatorilor, prin colaborarea deschisa a participantilor.

La deschiderea oficilala a Salonului au fost prezente numeroase oficialitati si personalitati din lumea Vinului, gastronomiei, artei, precum si reprezentanti ai corpului diplomatic. Ne-au onorat cu prezenta domnii Sorin Chelmu si Adrian Radulescu din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, dl Dorin Dusa din partea Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole, dl Petrica Mocanu din partea Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole, dl Dorin Heroiu din partea Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania, dl. Marian Timofti din partea Organizatiei Somelierilor din Romania OSR 2011, dl somelier Sergiu Nedelea, dl presedinte Stefan Bercea si dl secretar general Petrisor Tanase din partea Asociatiei Nationale a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism, dl profesor Dorin Popa, reprezentant al Centrului de Cultura si Civilizatia Vinului si al Revistei Millesime, dl profesor Nicolae Pomohaci, dl profesor Ioan Namolosanu, dl profesor Adrian Peticila, dl rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Sorin Cimpeanu, dl Jean Valvis - unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori din mediul business,reprezentant Valvis Holding, dl Sergio Faleschini - consul onorific al Principatului Monaco in Romania, actionar Vinarte, Alteta Sa Printul Serban Dimitrie Sturdza, criticul de vin Catalin Paduraru si actorul Adrian Paduraru.

Reprezentanti ai ambasadelor Coreea de Sud, China, Grecia, Serbia, Ucraina, Statele Unite ale Americii au degustat vinul romanesc in compania organizatorilor si a participantilor. Camerele de Comert, Industrie si Agricultura Romano-Coreeana si cea Romano-Ucraineana au avut de asemenea reprezentanti in Salon.

La standul oenolog.ro s-au lansat vinuri ale Casei de Vinuri Cotnari, in compania critcului de vin Catalin Paduraru si Catalin Avasalcei, directorul casei de Vinuri Cotnari. Au fost prezentate si vinurile Domeniilor Samburesti atat consumatorilor, cat si cunoscatorilor, intr-un mod profesionist, de catre organizatorul Salonului, dna Lucia Pirvu si de catre dl Jean Valvis, presedintele Valvis Holding.

In a treia zi de Salon, vinurile de la Budureasca au fost in centrul atentiei. Prezentarea facuta vinurilor Budureasca Fumé 2011 si Budureasca Chardonnay 2011 au facut-o reprezentantii producatorului impreuna cu somelierul Marius Stoica. Nu au lipsit nici de data aceasta dna Lucia Pirvu si dl Laurentiu Horodnic, amfitrionul oenolog.ro.

Partenerul principal al salonului, Jidvei, a iesit in lumina reflectoarelor nu numai cu Ana si Maria, ci si cu Margaritar.

Crama Basilescu a prezentat rose-ul Eclipse din Burgund Mare, Feteasca Alba din gama "ingerilor" si Feteasca Neagra Eclipse 2010.

Domeniile Franco-Romane s-au evidentiat prin Merlot 2008, Aurelia Visinescu prin Tamaioasa Romanesca, Domeniile Anastasia prin Merlot si Chardonnay, Dealu Mare Urlati prin cupajul Trei Pesti, Vinarte prin noua gama dedicata HoReCa, vinuri albe si rosii, Alira prin Merlot 2009, Enira prin vinurile parfumate si aromate de import, Heinrig Distribution prin Barolo, Barbera, Amarone si altele, "dar mai ales prin Los Vascos 2011- cel mai bun Chardonnay din Salon", dupa parerea lui Mihai Oprea. (vezi vinuldincluj.com)

Nu s-au lasat mai prejos nici organizatorii Cupei Romaniei in Arta Culinara (Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism): participantii au preparat la fata locului produse elaborate, prin care si-au facut cunoscute indemanarea si creativitatea. Festivitatea de premiere a fost un moment emotionant atat pentru cei din concurs, cat si pentru publicul spectator, cucerit si de aspectul interesant si impecabil al uniformei membrilor ANBCT.

Printre participantii la VINTEST 2012 s-a numarat si poetul Mircea Dinescu care si-a prezentat productia proprie de vin si poezie de la Centrul Cultural Port Cetate, centru inchinat creativitatii, in care vinul si literatura se imbina, spre deliciul metafizic al consumatorilor.

Centrul de Cultura si Civilizatia Vinului a fost prezentat in premiera la un astfel de eveniment. Dl profesor Dorin Popa si Revista Millesime isi propun educarea consumatorului de vin. Mesajul este unul pacifist, atitudinea recomandata cea echidistanta, scopul - comunicarea civilizata: "Să îi adunăm în acelaşi loc pe cei care au respect pentru vin, care sunt despărţiţi de etnie, religie, opţiuni personale, politice sau elitiste. Vinul este cel mai bun dizolvant al barierelor. Iubitorii vinului sunt toţi locuitorii aceleiaşi cetăţi."

Ne-a bucurat prezenta blogger-ilor de vin care sustin si promoveaza cu echidistanta orice eveniment legat de Vin. Printre acestia s-au numarat Laurentiu Horodnic (oenolog.ro), Marius Cristian(costachel.ro), Dan Micuda(www.provin.ro), Mihai Vasile (berbecutio.blogspot.com), Nicusor Cazan(www.cazancuvin.ro), George Mitea (lucruribune.blogspot.com), Mihai Oprea (vinuldincluj.com), Adriana Aldea (adriana-modus-vivendi.blogspot.ro).

La eveniment au fost prezente si personalitati din lumea show-bizz-ului: moderatorii Oana Turcu si Cristi Brancu, percutionistul Zoli Toth, reprezentant al trupei Sistem, Cosmin Tudoran de la Cassa Locco.

Momentul de sarbatoare al Salonului a fost punctat de catre somelierul Catalin Baluta, reprezentant al Agentiei de Somelieri Sergiu Nedelea, prin sabrarea sampaniei - deschiderea sampaniei cu o sabie, intr-un mod spectaculos - in standul partenerului principal al Salonului, Jidvei.

"Multumesc producatorilor si celorlalti participanti pentru prezenta lor la Sala Palatului intr-un an dificil. Multumesc partenerilor principali, partenerilor media principali si tuturor celorlalti parteneri care au sustinut evenimentul, le multumesc vizitatorilor, atat celor profesionisti, cat si celorlalti, pentru prezenta pe parcursul celor 3 zile la acest spectacol al Vinului Romanesc. Ma bucur ca fiecare crama a inteles importanta si semnificatia spatiului alocat evenimentului, ei sunt cei care au prezentat un adevarat spectacol de vinuri medaliate la concursuri nationale si internationale, vinuri pozitionate cu prioritate in sectorul HoReCa. Serviciile aferente vinului - accesorii de vin, utilaje de productie, recipinte de pastrare, etc. - au intregit imaginea frumoasa a vinului. Chiar daca numarul vizitatorilor a fost un numar record, astept un interes mai mare din partea vizitatorilor profesionisti. Ma voi declara cu adevarat multumita numai in momentul in care acestia vor trece pragul Salonului cu acceasi frecventa si naturalete cu care o fac colegii dumnealor in cadrul evenimentelor care au loc in strainatate. Vinul de calitate este un reper de la care pornim pentru a cunoaste Romania viticola, iar conceptul de Cultura, Arta, Civilizatie, Vin prezentat in premiera si amplificat spectaculos la Sala Palatului este un reper pentru a cunoaste si recunoaste Romania noastra, a tuturor." (Lucia Pirvu, organizator)

Sursa: Vintest

„O şansă pentru familia ta!” - Un program în sprijinul micilor fermieri

Danone România, împreună cu Fundaţia Heifer România şi cu sprijinul fondului de investiţii Danone Ecosystem, lansează în aceste zile, programul socio-economic „O şansă pentru familia ta!”, adresat comunităţilor de mici fermieri din zonele cu potenţial de dezvoltare redus. Proiectul presupune o investiţie de 1,9 milioane de euro şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 ani.

Scopul programului este să încurajeze micii producători să se asocieze, pentru a avea pe termen lung afaceri profitabile prin producţia de lapte de bună calitate. De asemenea, programul are şi o componentă de instruire a fermierilor privind sănătatea, nutriţia, îngrijirea şi mulsul văcuţelor, pentru a obţine lapte conform cu cerinţele de calitate ale Uniunii Europene.

În total, 800 de familii vor beneficia de acest program, iar în primii 2 ani, peste 200 de juninci vor ajunge gratuit în casele gospodarilor. “O şansă pentru familia ta!” se va desfăşura în două etape: în prima fază, de program vor beneficia gospodării din trei localităţi - Zimnicea, jud. Teleorman, Cocorăştii Colţ, jud. Prahova şi Belin, jud. Covasna, iar în faza a doua, alte două comunităţi.

“Danone şi-a luat un angajament pe termen lung în faţa fermierilor din România. Îi considerăm parteneri în eforturile noastre de a produce lactate de cea mai înaltă calitate în România. În ultimii 15 ani, am investit anual în susţinerea producţiei de lapte locale, prin programe adresate tuturor tipurilor de ferme, cum ar fi „Spre Vest”. „O şansă pentru familia ta!” este o nouă investiţie făcută de Danone pentru dezvoltarea durabilă a zootehniei româneşti şi un ajutor pentru refacerea economică a familiilor cu venituri reduse”, a declarat Dieter Schulz, Director General Danone pentru Europa Centrală şi de Sud.

„Proiectul urmează principiul de bază al Heifer International, „Passing on the gift - Dar din dar”. Astfel, fiecare dintre cei care primesc animale vor dona, la rândul lor, primele femele obţinute altor familii din comunitate. În acest fel, darul iniţial se va multiplica, iar lanţul beneficiarilor va creşte. Prin stimularea zootehniei se va mări cantitatea de lapte de calitate europeană produsă şi vor creşte veniturile familiilor din comunităţile asistate”, a declarat Ovidiu Spînu, Director Heifer România

Despre Danone

Compania DANONE PDPA România face parte din Grupul DANONE, prezent în 120 de ţări, unul dintre liderii mondiali din industria alimentară, deţinând locul 1 în lume în fabricaţia de produse lactate proaspete şi locul 2 în lume în domeniul apelor minerale îmbuteliate şi a alimentaţiei pentru bebeluşi. Grupul DANONE a înregistrat în 2011 vânzări de peste 19 miliarde EURO.

DANONE România este lider de piaţă în categoria produselor lactate proaspete, înregistrând în anul 2011 o cifră de afaceri de 503 milioane RON, în creştere faţă de anul precedent. Compania are în portofoliu peste 80 de referinţe de produs, principalele mărci fiind: Activia, Danonino, Actimel, Nutriday, Cremosso, Danette, Casa Bună.

 Despre Fondul Danone Ecosystem

Danone Ecosystem este un fond de investiţie constituit de Danone la nivel internaţional, pentru a susţine dezvoltarea durabilă a partenerilor Danone: agricultori, ferme, furnizori, distribuitori, cu implicarea autorităţilor locale. Fondul finanţează cele mai bune proiecte propuse de filialele Danone din diverse ţări: producţia de bunuri şi servicii ce vor fi achiziţionate de Danone;reintegrarea profesională a şomerilor din vecinătatea fabricilor Danone, programe de extindere şi modernizare pentru furnizorii locali. Fondul colaborează cu asociaţii non-guvernamentale, organizaţii de micro-creditare şi agenţii de consultanţă.

Despre Heifer România

Fundaţia Heifer România, parte a Heifer International, oferă asistenţă comunităţilor nevoiaşe şi grupurilor dezavantajate, pentru a le îmbunătăţi standardele de viaţă, veniturile şi alimentaţia.

Heifer România promovează dezvoltarea comunitară durabilă prin distribuirea de animale, instruiri şi asistenţă tehnică pentru a ajuta comunităţile să dobândească siguranţă în ceea ce priveşte hrana, veniturile şi protecţia mediului înconjurător.

Organizaţia dezvoltă proiecte cu animale, microcredite şi însămânţări artificiale pe întreg teritoriul României, Moldovei şi Bulgariei. Diversitatea proiectelor include beneficiari de diferite etnii şi culturi, împreună cu o mare varietate de animale.Heifer România a dezvoltat până în prezent 62 de proiecte în 3 ţări.

Sursa: DANONE PDPA România

 

Popularii europeni pledează pentru renunţarea la austeritate în favoarea investiţiilor

Reducerea fondurilor pentru politica agricolă comună în bugetul pentru perioada 2014-2020 ar fi o dovadă de incoerenţă din partea decidenţilor europeni atât timp cât aceştia susţin redresarea economiei, a declarat, ieri, comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş, în cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), desfăşurat la Bucureşti.

Dacian Cioloş a subliniat că diminuarea bugetului pentru agricultură ar afecta una dintre cele mai dinamice ramuri industriale europene - sectorul agro-alimentar, responsabil pentru cele mai multe exporturi ale Uniunii Europene (UE), dar şi pentru crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă.

Comisarul european a declarat: 'Mai puţini bani pentru politica agricolă comună înseamnă mai puţine ambiţii în acest domeniu, din moment ce utilizarea fondurilor a fost deja eficientizată. Astfel, s-ar reduce plăţile pentru agricultură în contextul concurenţei crescânde pe plan internaţional, dar şi capacitatea de a asigura coeziunea teritorială în mediul rural".

Un euro investit se poate multiplica de patru ori

Vocile în favoarea impunerii unui buget european de austeritate nu iau în considerare faptul că, în proporţie de 95%, bugetul UE se întoarce în statele membre sub diferite forme, iar fiecare euro investit ar putea aduce, prin efectul de multiplicare, câştiguri de până la 4,2 euro până în 2020, a declarat, în acelaşi cadru, preşedintele Comitetului Regiunilor, Ramon Luis Valcarcel Siso.

Oficialul european a subliniat că disparităţile economice regionale la nivelul UE, unde raportul dintre cele mai bogate şi cele mai sărace regiuni este de 12 la 1, în timp ce chiar şi state emergente precum China şi India au un raport de 7 la 1, ar trebui să reprezinte un argument puternic în favoarea continuării actualei scheme de finanţare pentru coeziune.

De concurenţă puternică din partea economiilor asiatice se tem şi alţi oficiali europeni, printre care Michael Schneider, care a subliniat că UE trebuie să fie pregătită pentru o eventuală piaţă comună asiatică, soluţia pe care o propune domnia sa fiind tot investiţiile europene, care ar genera efectul de pârghie, urmând să se îmbunătăţească atât volumul de investiţii din celelalte sectoare, cât şi capacitatea administrativă la nivel regional.

Atât creşterea competitivităţii pe plan extem, cât şi asigurarea bunăstării cetăţenilor depind, în mare măsură, de funcţionarea unuia dintre pilonii principali ai construcţiei europene - piaţa unică, iar optimizarea ei ar putea fi făcută, potrivit comisarului european Michel Barnier, împărtăşind bune practici.
'De la Germania, cel mai performant stat european din punct de vedere economic, am putea învăţa cum funcţionează dialogul social, capitalismul de familie şi regional sau formarea alternativă", a precizat Michel Barnier.

Sursa: Bursa

Cum obţii fonduri nerambursabile fără cofinanţare

Dacă ai o idee de afacere şi eşti convins(ă) că este profitabilă, dar nu ai (destui) bani, poţi accesa în anumite condiţii fonduri europene nerambursabile.

Pentru ca o idee de afacere să primească finanţare nerambursabilă este necesar ca ea să fie eligibilă şi să se bazeze pe un plan de afaceri viabil. Documentaţia este standard şi se întocmeşte în conformitate cu cerinţele UE privind dezvoltarea rurală şi pescuitul. Din momentul în care afacerea ta este considerată eligibilă de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (sau ai oficiilor judeţene din domeniu, unde vei prezenta planul de afaceri), poţiprimi finanţarea nerambursabilă. Cofinanţarea proiectului nu mai este o problemă pentru solicitanţii de astfel de fonduri, întrucât se poate obţine rapid de la bănci, deoarece proiectele sunt girate de Uniunea Europeană.

Afaceri finantate

Domeniile în care poţi începe o afacere cu fonduri nerambursabile sunt variate, printre activităţile eligibile numărându-se:

  • creşterea animalelor (cu câteva excepţii),
  • producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate,
  • fabricarea şi finisarea materialelor textile (cu câteva excepţii),
  • agricultură, silvicultură şi pescuit

De asemenea, fondurile nerambursabile pot fi folosite pentru fabricarea:

  • de covoare, mochete, frânghii, sfori etc.,
  • articolelor de îmbrăcăminte,
  • articolelor de voiaj, marochinărie şi încălţăminte,
  • produselor din lemn,
  • de mobilă,
  • bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare,
  • articolelor pentru sport,
  • jocurilor şi jucăriilor.

Totodată, între activităţile eligibile se numără:

  • repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor,
  • colectarea deşeurilor,
  • construcţii,
  • lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare, plus alte lucrări de instalaţii pentru construcţii,
  • lucrări de tâmplărie şi dulgherie,
  • lucrări de ipsoserie,
  • transport şi depozitare,
  • întreţinerea şi repararea maşinilor şi a motocicletelor,
  • turism,
  • activităţi de poştă şi curierat,
  • restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie,
  • activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare,
  • activităţi veterinare,
  • activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri.

Detalii privind întocmirea planului de afaceri şi lista tuturor domeniilor eligibile, precum şi a excepţiilor, poţi găsi pe fondurinerambursabile.ro.

Sursa: Național

APIA primeşte cererile de ajutor pentru sectorul de creştere a păsărilor până în 15 noiembrie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură primeşte, în perioada 16 octombrie - 15 noiembrie, cererile de ajutor pentru Măsura 2.1.5. - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul (b) păsări, acordate fermierilor care îşi vor asuma, în mod voluntar, angajamente pentru o perioadă de minimum cinci ani de la data de 16 octombrie 2012.

Potrivit unui comunicat al APIA, remis miercuri AGERPRES, solicitanţii pot fi exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a păsărilor, autorizate sanitar - veterinar, care îşi asumă angajamente voluntar în favoarea bunăstării animalelor.

Solicitanţii trebuie să deţină autorizaţie sanitar veterinară pentru toate exploataţiile comerciale, să se angajeze să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice subpachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minimum cinci ani, de la data de 16 octombrie 2012, să respecte cerinţele legale în materie de gestionare împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu, conform OMADR/OMMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011 aplicabile terenurilor agricole aparţinând solicitantului precum şi activităţilor agricole desfăşurate de acesta pe toată durata angajamentului, de cinci ani, după caz.

Cererea de ajutor va fi completată online de solicitant, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro. După completarea online, cererea se tipăreşte şi se depune la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului. 
Conform APIA, cererea de ajutor trebuie însoţită, obligatoriu, de o serie de documente.

Sursa: AGERPRES

Imagini NASA confirmă dezastrul din pădurile româneşti: o suprafaţă uriaşă de molid a dispărut din Harghita în numai trei ani

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut total în doar trei ani. Situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile române dacă o mână de cercetători nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Metoda se bazează pe un sistem de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. Cu toate acestea, atunci când le-am arătat autorităţilor locale, acestea au ridicat din umeri şi au spus că în zona respectivă nu se întâmplă nimic deosebit!

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut în doar trei ani, iar situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile dacă o mână de cercetători români nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Circa 650 de hectare de pădure au fost pur şi simplu rase între 2003 şi 2006, deşi Codul Silvic prevede că nu pot fi tăiate complet mai mult de trei hectare dintr-o singură zonă. Descoperirea a fost făcută de o echipă de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care dezvoltă acest sistem nou de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. "Ideea a fost să realizăm un instrument prin care să putem monitoriza toată ţara periodic, iar rezultatele să le afişăm public pe un site la care încă lucrăm. Metodologia constă în compararea unor imagini luate din satelit, la intervale diferite de timp. Astfel putem vedea cât de mult s-a intervenit într-o zonă acoperită cu pădure", ne-a explicat Vladimir Gancz, unul dintre cercetătorii care se ocupă de proiect.

Autorităţile ar putea descoperi astfel, în timp util, dacă proprietarul unui teren forestier a început să-l defrişeze masiv. "Schimbările pot fi observate şi fără să fii specialist, pentru că diferenţele dintre zonele împădurite şi cele de stâncă sunt evidenţiate în culori convenţionale. Monitorizarea se poate realiza manual - te duci direct la zona pe care doreşti să o analizezi - sau există şi opţiunea de detectare automată a dispariţiei unor suprafeţe mari de pădure", a explicat Vladimir Gancz.

 

NASA ne ajută să salvăm pădurile

Folosind propriul program computerizat, cercetătorii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice au descoperit că în ultimii 15 ani o suprafaţă uriaşă aflată acum în raza Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni a fost tăiată sistematic. Defrişările au început după 1995 în partea vestică a zonei monitorizate, apoi exploatarea a avansat tot mai mult până când, între 2003 şi 2006, pădurea a dispărut complet. "Monitorizarea din 2010 arată că în locul unde erau copaci acum e stâncă, iar pădurea nu pare să se regenereze. În mod normal, după o tăiere la ras, este obligatoriu replantarea de puiet. Dar acest lucru costă bani şi îngrijire, aşa încât mulţi proprietari nu se mai ocupă şi de asta", a explicat Vladimir Gancz.

În toată perioada monitorizată, au dispărut practic peste 1.000 de hectare de pădure de molid, un arbore care poate fi exploatat abia după vârsta de 80-100 de ani. Iar 650 de hectare au căzut la pământ în numai trei ani, între 2003 şi 2006, potrivit fotografiilor din satelit. "Noi folosim imaginile furnizate de sateliţii NASA, care sunt puse la dispoziţia cercetătorilor gratuit. Există un site interactiv, pentru toată planeta, care are imagini din 1970 până în prezent", a arătat Vladimir Gancz cum şi-a putut da seama echipa sa când au început tăierile masive în zona monitorizată din Munţii Giurgeului.

 

Catastrofă naturală

Cercetătorul de la ICAS ne-a declarat că a prezentat aceste date autorităţilor statului, dar nimeni nu s-a arătat deocamdată interesat. "Noi nu putem să spunem dacă tăierile au fost legale sau ilegale, nu suntem poliţişti. Dar ştim o tăiere la ras nu poate fi mai mare de 3 hectare, conform Codului Silvic. Or, aici e vorba de 600 de hectare în trei ani, ceea ce e dubios. În plus, sunt slabe şanse ca la mijloc să fie vorba de o catastrofă naturală, pentru că asta nu ar fi putut trece neobservată", este opinia lui Vladimir Gancz. Aşa încât rezultatele sunt bune numai pe hârtie. "Noi dorim să scriem un articol la o revistă ştiinţifică despre metodă şi rezultatele obţinute. Deocamdată autorităţile române nu au fost interesate. Ba am primit la un moment dat un telefon de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului, ca un soi de ameninţare, că de ce ne preocupă pe noi aşa ceva, să urmărim defrişările", a povestit, amar, cercetătorul.

 

La faţa locului nu se ştie nimic

Localnicii din Munţii Giurgeului susţin că habar nu au de dispariţia masivă a pădurii de lângă ei. Ce-i drept, inginerii silvici ne-au avertizat că exploatatorii de lemn fac o şmecherie: lasă o fâşie mică de pădure la margine, ca să ascundă tăierile masive ce au loc dincolo de aceasta. Mai mult, unele dintre zonele de unde se iau buştenii sunt greu accesibile. "Nu ştiu ce să vă spun, nu se fură la noi", a fost răspunsul pe care l-am primit cel mai des în satele de la baza zonei monitorizate de ICAS.

De altfel, nici cei care administrează pădurea nu ne-au oferit un răspuns clar. Şefii Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni au evitat să discute cu noi, invocând faptul că sunt într-o lungă şedinţă care a durat toată ziua. În schimb, o surpriză imensă ne-a rezervat un alt responsabil din cadrul ocolului, anume cel care se ocupă de Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Bodo Sandor a comparat imaginile din satelit ale Institutului de Cercetări Silvice pe care i le-am arătat cu propria lui hartă şi ne-a declarat că suprafaţa tăiată la ras ar face parte dintr-o arie protejată. "Da, face parte din situl Natura 2000. În zonele protejate se pot face tăieri, dar numai cu autorizaţie specială şi numai pentru întreţinere. Noi nu am dat autorizaţii pentru o exploatare aşa mare", a recunoscut Bodo Şandor. Deşi am insistat să aflăm cum se poate ca într-o arie protejată să dispară atâţia copaci şi nimeni să nu observe, Bodo Sandor nu a putut explica. "Nu ştiu de defrişări aşa mari, nu cunosc", a precizat acesta deşi se referea la o zonă care se află în responsabilitatea sa.

 

Ariile protejate din România nu sunt deloc protejate

Copacii din ariile naturale protejate dispar la fel de repede ca pădurile care nu sunt sub protecţie specială, este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători americani şi români ce a realizat anul acesta un studiu de teren în ţara noastră. "Am descoperit perturbări consistente chiar în interiorul ariilor protejate, până în nucleul acestora (zonele cele mai sever supravegheate de lege - n.r.) Ba chiar am stabilit că perturbările în fâşiile de pădure care înconjoară aria protejată sunt mai mici decât în interiorul acestor arii", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation. Cercetătorii au indentificat că Maramureşul este una dintre zonele exploatate excesiv în ultimii ani. "Tăierea masivă a pădurilor a devenit o adevărată ameninţare pentru regiune. Toţi munţii Maramureşului au devenit o ţintă pentru companiile forestiere şi exploatarea lemnului este principala sursă de venit locală. Un exemplu elocvent este bazinul râului Ţibău, unde o suprafaţă de pădure de 500 de hectare a fost rasă între 2006 şi 2009", susţine echipa de cercetare condusă de Jan Knorn.

Confuzia din legile proprietăţilor şi corupţia funcţionarilor silvici sunt principalele cauze pentru situaţia dezastruoasă din domeniu în România. "Cauzele pentru această situaţie sunt împroprietărirea rapidă şi schimbările instituţionale. Corupţia şi lipsa transparenţei reprezintă de asemenea o problemă importantă, care a dus la cazuri în care tăierile sanitare sau de curăţare să fie doar acoperirea pentru tăierea pădurilor sănătoase. Rezultatele obţinute de noi arată că suprafaţa împădurită din România a rămas relativ stabilă cu puţin timp înainte şi după 1990, dar rata distrugerilor a crescut brusc în două valuri după 1995 şi 2005", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation.

 

Păduri mai puţine decât în UE 

Suprafaţa de pădure defrişată în România a crescut în 2010 cu 7,4% faţă de anul precedent. În prezent, pădurile ocupă o suprafaţă de 26% din teritoriul României, echivalentul a 6,65 milioane de hectare, adică mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene, de 34%. Statisticile mai arată că în ultimii 20 de ani, în Romania, au fost defrişate aproximativ 140.000 de hectare de pădure. În urmă cu 150 de ani, 80 la sută din suprafaţa României era ocupată de păduri.

Sursa: România Liberă

Se prelungește sesiunea pentru depunerea proiectelor europene pentru irigaţii

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va primi proiecte pentru „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” (Măsura 125 – componenta a1) până la data de 31 octombrie 2012, conform deciziei de prelungire a Autorității de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM - PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor aferente acestei Măsuri, lansată la data de 3 septembrie trebuia să se încheie la 15 octombrie 2012, ora 12:00.

Pentru prelungirea acestei sesiuni au fost luate în considerare atât complexitatea întocmirii proiectelor cât și dificultățile întâmpinate în obținerea avizelor care trebuie depuse odată cu Cererea de Finanțare.

Solicitanții de fonduri europene nerambursabile pentru irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare au la dispoziție 60 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile.

Astfel, fondurile alocate prin Măsura 125 – componenta a1 „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” pot fi solicitate pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum și pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii.

Aceste tipuri de investiţii pot primi până la 1 milion euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate.

Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75%din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăși 750.000 euro pentru un proiect.

 

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 125 este de 5.000 de Euro. Această sumă reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului.

 

Beneficiarii Măsurii 125 – componenta a1 suntorganizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Prin această măsură de finanțare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. Se are astfel în vedere diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.). În aceeași măsură, investiţiile finanţate prin această măsură vor contribui la ameliorarea calităţii mediului şi la diminuarea surselor de poluare.

Sursa: Serviciul de Relații cu Mass-media al APDRP

 

Pâinea şi cartofii sunt alimentele de bază ale românilor

Pentru majoritatea românilor nu este masă fără pâine şi cartofi, care au devenit alimentele de bază în ultimii ani.

Ultimele date furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că românii consumă în medie pe an 200 de kilograme de pâine şi aproximativ 100 de kilograme de cartofi, iar peştele alături de alte alimente care sunt mai sănătoase şi ajută organismul rămân pe ultimele locuri în alimentaţia românilor.

Potrivit statisticilor, cantitatea de peşte consumată de fiecare român pe an nu depăşeşte patru kilograme, iar nutriţioniştii atrag atenţia asupra consecinţelor unei alimentaţii nesănătoase care dezvoltă o serie de afecţiuni.

Şi la capitolul fructe suntem codaşii Europei. În timp ce consumul mediu de portocale, mere şi pere din UE este de 57 de kg din fiecare categorie pe cap de locuitor, românii mănâncă anual doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere şi 2 kg de pere.

Dintre motivele principale care au dus la selecţia drastică a alimentelor şi la preferinţele românilor cu privire la masa de zi cu zi, cel mai important este preţul alimentelor care a crescut, ceea ce îi constrânge pe români să consume ce îşi permit.

Preţurile alimentelor la nivel global au urcat cu 1,4% în septembrie, după două luni de stagnare, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că acestea vor rămâne ridicate. Un alt motiv însă, deşi mai puţin mediatizat, este conservatorismul care caracterizează populaţia României, mulţi dintre ei consumând cartofi şi pâine din obişnuinţă, fiind convinşi că aceste alimente le oferă saţietatea pe care altele nu le-ar oferi-o.
Nimic mai neadevărat, sunt o serie de alte alimente care ne pot hrăni mai bine şi mai sănătos decât cartofii şi sutele de kilograme de pâine pe care-le consumăm.

Sursa: Curentul

Abonează-te la acest feed RSS