ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jun 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Teleorman: Aproximativ 160 de hectare vor fi împădurite printr-un program al CJ

Aproape 160 de hectare de terenuri degradate vor fi împădurite în toamna acestui an în judeţul Teleorman printr-un program iniţiat de Consiliul Judeţean (CJ) pentru îmbunătăţirea calităţii mediului prin creşterea suprafeţelor ocupate de vegetaţia forestieră.

Vicepreşedintele CJ Teleorman, Ilie Bălan, a declarat luni pentru AGERPRES că a fost aprobată asocierea instituţiei cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale pentru materializarea

"Programului privind măsurile de protecţie a mediului prin creşterea suprafeţelor împădurite", care se va derula până la sfârşitul anului 2020.
"În cadrul acestui program sunt prevăzute înfiinţarea de pepiniere, realizarea de perdele forestiere pe drumurile judeţene şi comunale, împădurirea terenurilor degradate şi plantarea de pomi fructiferi", a precizat sursa citată.

CJ va asigura necesarul de puieţi pentru lucrările de împădurire, totalul pentru această toamnă fiind de circa 795.000 de bucăţi.
Între administraţiile publice locale "care şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea pentru împăduriri" se află cele din Roşiorii de Vede, Videle, Gratia, Sfinţeşti, Viişoara, Conţeşti, Botoroaga, Nenciuleşti şi Drăgăneşti de Vede.

Teleormanul este considerat între zonele deficitare din ţară în ceea ce priveşte vegetaţia forestieră, având o suprafaţă împădurită de numai 5,14%.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii merge la Paris şi Bruxelles în perioada 6 - 8 noiembrie

În perioada 6-8 noiembrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de ministrul Daniel Constantin va efectua o deplasare la Paris, Franţa şi Bruxelles, Belgia.

Astfel, la Paris, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, se va întâlni cu omologul său francez, Stéphane Le Foll, pentru a avea un schimb de opinii privind reforma Politicii Agricole Comune.

Din data de 7 noiembrie 2012 delegaţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se va afla la Bruxelles, Belgia, unde ministrul Agriculturii va avea întâlniri cu comisarii europeni – Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi cu Maria Damanaki, comisar pentru Afaceri Maritime şi Pescuit.

Sursa MADR

România tradiţională, regăsită pentru câteva zile de bucureşteni la târgul Indagra

În mirosuri de mici şi pastramă, dar şi în iz de balegă, bucureştenii au roit în jurul grătarelor încinse de producători tradiţionali din toate zonele ţării, în cadrul celui mai mare târg de agricultură din România, chiar dacă printre înghiţituri au mai tras cu ochiul la câteva exemplare superbe de cabaline şi bovine, care costau cât o maşină de fiţe.

Ediţia din acest an a târgului de agricultură - Indagra a fost, poate mai mult ca oricând, o ediţie a producătorilor tradiţionali şi a apicultorilor, care nu s-au putut lăuda cu vânzări record chiar dacă vânzoleala din târg a fost mai mare şi mai intensă decât în anii trecuţi. Indagra din acest an poate fi comparată, dacă păstrăm proporţiile de rigoare, cu România, tradiţională evident. În această perioadă de criză, când resursele financiare sunt limitate, "musai" trebuie să asociezi cuvântul tradiţional pe orice produs alimentar şi să vii cu o reţetă locală păstrată de la bunici, dacă vrei să rămâi în piaţă.

Oficialii spun că Indagra a crescut "mult şi frumos" în ultimii ani. A trecut de 17 ediţii. A ajuns aproape de majorat. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat la deschidere că Indagra ar putea avea pretenţia unui târg regional în sud-estul Europei.

"Târgul Indagra a crescut mult şi sper ca în viitor, după ce ajunge la majorat, să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare şi de reflectare a evoluţiei realităţilor din agricultură şi industria alimentară şi chiar să anticipeze o posibilă evoluţie a sectorului în România", a spus comisarul european, un mare iubitor al produselor tradiţionale româneşti.
În acest an, târgul de agricultură şi industrie alimentară a adus bucureştenilor numeroase atracţii, de la bogăţia de produse tradiţionale, naturale sau ecologice, la pâinea uriaşă cu cartofi de 75 de kilograme, până la expoziţii de flori, meşteşuguri şi concursuri despre obiceiurile satului, care din păcate sau din fericire, depinde din ce unghi priveşti, au fost apreciate mai mult de copii, decât de adulţi.

Cele peste 90 de vaci şi 250 de oi, multe din exemplare provenind din patrimoniul genetic al Românei, dar şi demonstraţiile de echitaţie au fost un alt punct de atracţie pentru bucureşteni. Au fost şi expozanţi care au stârnit curiozitatea vizitatorilor cu fructele kaki sau pomul Ginkgo biloba, care pot fi cultivate fără pretenţii şi în România.
Toţi cei care au vizitat Indagra în aceste zile au fost dornici să vadă animale, să se plimbe cu trăsura, dar mai ales să guste produsele tradiţionale dintr-o anumită regiune a ţării, fie sarmalele maramureşene cu păsat sau gulaş din Covasna, fie viţel la proţap, bulz tradiţional din zona Bran sau peşte, toate udate din plin cu ţuică, must sau pălincă.

***

Preşedintele Asociaţiei Intermacedonia, George Lungu, a organizat pentru prima dată la Indagra o expoziţie cu oi aduse din Bulgaria, rase nou create la sud de Dunăre, dar şi cu produse tradiţionale româneşti, bulgăreşti şi macedonene. Parteneriatul cu vecinii bulgari va continua şi la alte târguri pentru că a fost de bun augur.

"Am organizat o expoziţie comună a asociaţiilor crescătorilor de oi din Bulgaria, care au adus patru rase de oi de lapte şi de carne, diferite de ceea ce avem noi, unele fiind create la Institutul lor din Bulgaria. Standul româno-bulgar este, de asemenea, ocupat cu produse tradiţionale, noi am venit cu specificul nostru, adică cu sărmăluţe, mici, pastramă, iar bulgarii cu sugiucul lor, cu produse din carne de oaie, vită sau porc. Avem produse şi din Macedonia, precum baclavale, brânzeturi, mititei sau plăcinte. Suntem multumiţi, am avut şi vânzare şi degustare şi protocol, dar una peste alta cred că o să iasă bine la acest târg. E primul an în care am organizat în comun cu bulgarii, dar vom continua acest parteneriat şi anul viitor, pe 4-5 mai, la Arbanasi, în Bulgaria", a declarat pentru AGERPRES George Lungu.

***

Producătorul tradiţional din Valea Asăului (Bacău), Rodica Ferchiu, prezentă pentru a zecea oară la Indraga cu produse lactate şi conserve din legume produse în gospodărie, a fost nemulţumită de vânzările slabe din acest an, chiar dacă numărul participanţilor a fost unul record faţă de ediţiile precedente.

"La această ediţie sunt foarte multe produse, dar şi foarte mulţi participanţi, cu toate că vânzarea a fost foarte slabă faţă de anul trecut. Noi suntem aici doar ca monumente, ne vizitează, gustă, se uită, îşi clătesc ochii şi pleacă. Vizitatori sunt foarte mulţi, cei mai mulţi din ultimii trei ani, dar la fel şi noi producătorii. Eu am venit cu produse lactate şi conserve din legumele proprii din grădina mea, dar am venit degeaba. Eu am avut certificare bio în fermă, am fost numărul 6 pe România, dar din cauza taxelor mari de certificare, pe care nu le-am putut pune în preţul produsului, am renunţat. Numai pentru ferma mea de vaci am plătit 130 de milioane de lei vechi, o sumă mare pentru un producător cu câteva vaci. Am pierdut mult, pentru că în ultimii ani vânzarea a scăzut foarte mult şi nu am putut să fac faţă cheltuielilor. Am renunţat la ferma de vaci şi am trecut pe legume. Cred că Ministerul Agriculturii ar trebui să facă o verificare mai strictă pe acest sector al produselor tradiţionale, pentru că sunt foarte mulţi care nu au habar ce vând. Nu sunt certificaţi tradiţional, dar sunt trecuţi în rând cu noi, iar consumatorul nu ştie în cine să mai aibă încredere. Din toţi expozanţii care sunt aici cred că doar un sfert sunt producători adevăraţi", a afirmat Rodica Ferchiu.

***

Tudor Adriana Milena, administratorul societăţii Miledy Naturals din Bucureşti, a venit la Indagra cu săpunuri făcute manual doar din plante şi uleiuri vegetale. Este de un an pe piaţă şi se bucură că afacerea merge binişor. Este fericită că primeşte un ajutor esenţial din partea băiatului, care este balerin de meserie, dar împărtăşeşte aceeaşi bucurie când vorbeşte despre produsele naturale. A obţinut din fonduri europene o sumă mică, 5.200 de euro, pe un proiect pe care şi l-a scris singură, dar cu care a reuşit să îşi pornească afacerea. Pentru că are mare încredere în produsele pe care le face ţinteşte şi piaţa externă, respectiv Germania, cu un produs destinat îngrijrii părului.

"Suntem de un an pe piaţă şi oferim creme de faţă, de mâini, uleiuri de hidratare şi săpunuri unicat în lume, cum este cel cu coajă de copac, cu macerat de stejar, mesteacăn sau salcie. Suntem fericiţi că suntem la acest târg pentru că putem lua legătura cu clienţii noştri, sunt foarte mulţi doritori de produse naturale. Avem un laborator cosmetic, unde ne facem produsele şi intenţionăm să ne certificăm bio când vom ajunge să folosim în proporţie de 95% plante certificate bio. Acum folosim în produse mai mult de jumătate plante şi uleiuri bio. Mă străduiesc să îmi aduc singură materia primă pentru a ţine preţul cât mai jos. De exemplu, la un săpun cu 5-6 uleiuri am un preţ de 14 lei, iar la produsele aduse de afară, cu două, trei uleiuri, preţul este de 20 de lei. De asemenea, fac tot posibilul să folosesc plante româneşti din culturi bio, iar din afară să aduc doar uleiurile care nu se fac la noi. De ce să nu promovez eu şi cimbrişorul românesc, care are o mulţime de proprietăţi?

Pentru mine tot ceea ce fac este o plăcere şi mă bucur că şi fiul meu, care are cu totul altă meserie, este balerin, s-a implicat în acest business. Cred că trebuie să investeşti suflet şi să respecţi produsul, să îl faci aşa cum trebuie şi astfel devine o afacere profitabilă. Deocamdată, aşa ca orice afacere în primul an, încă plusez, adică adaug bănuţi. Eu am început acest business cu fonduri europene, obţinute pe un proiect pe care l-am făcut singură, pe programul privind egalitatea de şanse a femeii în societatea românească, derulat de BNS. Încurajez lumea să ceară fonduri, să întocmească proiecte, pentru că se pot obţine. Cred că suntem primii producători din România care vom avea curajul să deschidem şi un magazin doar cu săpunurile proprii", a povestit Tudor Adriana Milena.

***

Petre Biolan, un horticultor cu 40 de ani vechime în meserie, a reuşit de cinci ani să aclimatizeze copacul Ginkgo biloba în România, cunoscut drept copacul lui Dumnezeu sau Arborele vieţii, fiind singurul care a supravieţuit bombei atomice aruncate asupra oraşului japonez Hiroshima, în 6 august 1945. Este socotit ca fiind una dintre primele specii apărute pe pământ, în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani. Arborele este originar din China, atinge înălţimi cuprinse între 40-50 de metri, un diametru de 2-3 metri şi poate ajunge la vârste de 3.000-4.000 de ani, rezistând totodată la condiţii climatice nefavorabile.

"Am atins apogeul în meseria mea prin cultivarea copacului Ginkgo biloba încă de acum cinci ani de zile, într-o localitate de lângă Bucureşti. Se pretează foarte bine chiar şi la temperaturi scăzute. Oamenii sunt ignoranţi, dau o groază de bani pe medicamente, pe când, dacă ar lua un copăcel din acesta, ar face 2 litri de tinctură sau au putea consuma frunze crude. Ginkgo biloba se prinde uşor, nu are dăunători, nu are boli, deşi în zilele noastre a fost trecut pe lista roşie de dispariţie. Acest copac are 2.000 de principii active, eu spun doar că este antibronşitic, antiasmatic, irigă creierul cu sânge. Nu prea am avut clienţi la Indagra pentru că lumea nu ştie, nu sunt interesaţi nici cei care ar trebui să fie în contextul acestor schimbări climatice. Cred că este importat să fie plantaţi în şcoli, să înveţe copiii despre el. I-am propus ministrului Agriculturii când a venit în târg să planteze la minister, dar cred că sunt prea mic ca să-l intereseze acest lucru. În ţările dezvoltate nu există parc care să nu aibă aşa ceva. Noi în schimb avem corcoduşi", a spus Petre Biolan.

***

Alte fructe miraculoase, mai puţin cunoscute la noi, deşi se găsesc în supermarketuri, sunt fructele kaki şi aronia. Agronomii Tudor Marian şi Stepa Viorel le cultivă de şase ani în Bulgaria şi le vând în România. Vor în 2-3 ani să le cultive şi în ţară pentru că proprietăţile lor sunt extrem de benefice pentru sănătate. Datorită formei sale, fructul kaki sau fructul zeilor, este foarte asemănător cu roşia, iar culoarea acestuia variază de la galben spre portocaliu roşiatic. Fructele de kaki conţin o substanţă numită tanină care favorizează proprietăţile antioxidante ale fructului. Prin consumul de kaki se poate reduce riscul bolilor cardiovasculare, al unei game variate de tumori, al diabetului şi al hipertensiunii. De asemenea, frunzele de kaki sunt foarte benefice organismului, în special pielii. Este de 15 ori mai bogat în vitamina C decât lămâia şi are un conţinut mare de săruri minerale. La rândul său, Aronia este un arbust rezistent, pe care frigul nu îl doboară, nici temperaturile de minus 30 de grade Celsius. Fructele sale sunt considerate 'superfructe'. Ele sunt mici, asemănătoare afinelor, de culoare neagră sau roşie şi au un gust amărui. Specialiştii spun că în România, datorită climei, boabele de Aronia sunt mai dulcegi.

"Fructele kaki le producem în Bulgaria şi le vindem în România, la fel şi fructele de Aronia. Ne pregătim să le cultivăm şi în România, în 2-3 ani, probabil la început la Institutul Agronomic. Deocamdată, avem la Balcic în arendă 4,5 hectare de teren şi facem o producţie de 3 tone. În Bugaria, facem de 5 ani Aronia şi de şase ani fructe kaki. Deşi se găsesc fructe kaki în supermarketuri, cu 4-5 lei bucata, noi le vindem la târg cu 10 lei kg, unde intră 5-6 fructe. A mers bine vânzarea la Indagra, lumea este interesată şi cumpără. Avem şi suc de Aronia, o importantă sursă de detoxifiere şi de întărire a organismului", a spus Stepa Viorel.

Peste 400 de firme din 22 de ţări şi cel puţin 50 de producători din toate zonele ţării au fost prezenţi la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra, care s-a desfăşurat în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.AGERPRES

26 milioane de puieţi vor fi plantaţi în campania naţională de împădurire

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dat startul unei campanii naţionale de împădurire, 'Împădurim România', prin plantarea a 26 de milioane de puieţi pe circa 5.400 de hectare la nivel naţional.

''Relaţionarea este directă cu agricultura, cu apărarea împotriva inundaţiilor, cu diminuarea poluării, dar şi cu prevenirea în cazul unor eventuale înzăpeziri. Şi este un răspuns clar la seceta care a marcat anul acesta ca impact negativ tot ce înseamnă agricultură. Împădurim, la nivel naţional, în 17 judeţe, în această perioadă, de campanie de toamnă, iar pentru anul viitor, pentru primăvară, ne-am pregătit, de asemenea'', a precizat Rovana Plumb.

Ministrul a adăugat că se vor face împăduriri şi pentru crearea unor perdele forestiere în apropierea şoselelor.

Sursa AGERPRES

Performanţa în agricultură se poate realiza printr-o finanţare multianuală a sectorului

Performanţa în agricultură se poate realiza doar printr-o finanţare multianuală a acestui sector, a declarat, duminică, la Indagra, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Cred că trebuie să găsim acele soluţii pentru creditarea agriculturii pentru că, fără un program multianual finanţat şi fără stabilitate, este extrem de greu să realizezi performanţă în condiţiile în care agricultura are variaţiile ei de la un an la altul. Agricultura durabilă este o provocare, dar este ceea ce au cerut consumatorii europeni printre care se numără şi consumatorii români. Trebuie să facem eforturi ca să punem la dispoziţia consumatorilor români produse de calitate în cantităţi suficiente şi rezonabile", a declarat, duminică, la Indagra, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că din 2013, Ministerul Agriculturii va avea o altă abordare în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor în agricultură. "Dacă vom rămâne în aceeaşi structură, vom avea o altă abordare cu privire la acordarea subvenţiilor. Vom urmări foarte mult ceea ce cere piaţa şi pe acele sectoare vom merge cu subvenţii. Ne vom axa şi pe ceea ce înseamnă conservare şi păstrarea tradiţiilor. Trebuie să ne dezvoltăm produsele şi tehnologiile de producere", a explicat reprezentantul MADR.

În opinia acestuia, rezultatele pozitive ale târgului Indagra 2012 s-au putut vedea prin numărul mare de producători şi fermieri, prezenţi la această ediţie cu animale de calitate şi business-uri interesante.

"Indagra 2012 s-a remarcat printr-o prezenţă remarcabilă a producătorilor şi crescătorilor cu produse şi animale de calitate, dar şi cu business-uri interesante. Am remarcat mult mai multe utilaje agricole decât anul trecut şi o prezenţă îmbucurătoare a companiilor româneşti şi menţionez MAT Craiova, Ceahlău Piatra Neamţ, Tehnofavorit Bonţida, Institutul de Cercetare de la Cluj, care s-a transformat într-o societate privată destul de prezentă în piaţă. S-a observat şi prezenţa companiilor româneşti din industria alimentară pe care noi punem accent să le dezvoltăm, pentru că lucrul cel mai important este să recâştigăm piaţa internă şi pe urmă pieţele internaţionale", a adăugat Botănoiu.
De asemenea, secretarul de stat în MADR consideră că Indagra a devenit un târg regional, în condiţiile în care la această ediţie au fost prezenţi miniştrii din statele nou intrate, dar şi mulţi fermieri şi producători agricoli.

"Indagra a devenit un târg regional în condiţiile în care am avut oaspeţi importanţi, respectivi miniştri ai agriculturii din statele nou intrate, comisarul european pe agricultură, fermieri din Moldova şi Bulgaria şi transferul de informaţie a fost foarte bun", a subliniat oficialul MADR.

Botănoiu a mai afirmat că anul acesta Indagra s-a apropiat foarte mult de perfomanţa altor târguri de tradiţie din Europa.
"Ne-am apropiat foarte mult în acest an de performanţa altor târguri europene, dar nu putem să discutam încă de infrastructura sau de poziţiile pe care le au alte state cu vechime în organizarea unor astfel de evenimente. Suntem însă pe un trend bun, pentru că am depăşit câteva târguri din statele mai mici. A fost unul din cei mai buni ani din punct de vedere al participării producătorilor. Fermierii au înţeles că acesta este punctul de întâlnire cu procesatorii, cu distribuitorii de inputuri şi cu furnizorii de servicii de care au nevoie", a mai spus reprezentantul MADR.

Peste 400 de firme din 22 de ţări au fost prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, care s-a desfăşurat în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa AGERPRES

O văcuţă din rasa Holstein a primit titlul de "Miss Văcuţa 2012"; exemplarul valoarează 20.000 de euro

Văcuţa încununată cu titlu de "Miss" la ediţia din acest an a târgului Indagra este din rasa Holstein, are o performanţă productivă care poate atinge 14.000 de litri de lapte şi valorează peste 20.000 de euro.

"Anul acesta au participat la Concursul Naţional de Animale, organizat la Indagra, peste 80 de vaci din nouă rase care cresc în România, titlul de "Miss Văcuţa" revenindu-i unei vaci din rasa Holstein, care din punctul meu de vedere este inestimabilă. Deşi nu se vinde un astfel de exemplar, văcuţa valorează peste 20.000 de euro. Este un animal care poate obţine oricând titlul de "Miss" al Europei, nu doar al României", a declarat, duminică, pentru AGERPRES, Gheorghe Neaţă, directorul general al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein România, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ).

"Miss Văcuţa 2012" provine de la ferma Matca din Galaţi şi are o performanţă productivă care poate atinge şi 14.000 de litri de lapte în a treia lactaţie.
"Concursul din acest an a adus un plus de valoare faţă de ediţiile precedente prin calitatea materialului genetic şi prin înscrierea în cărţile de rasă", a spus Neaţă.
Acesta consideră că România ar trebui să organizeze o bursă a animalelor întrucât în momentul de faţă se practică doar genul clasic de vânzare-cumpărare.

"La licitaţii nu se vinde o vacă cum este campioana din 2012, acestea se fac doar cu viţele foarte bune la preţuri situate între 3.000 şi 5.000 de euro. Din păcate, licitaţiile nu sunt suficient de mediatizate în România pentru că aici se practică genul clasic de vânzare-cumpărare, iar preţurile sunt între 1.700 şi 2.000 de euro. Aş vedea o bursă a animalelor în România, care s-ar putea organiza aici la Romexpo, ceea ce ar aduce şi o creştere a valorii genetice", a adăugat şeful Asociaţiei Holstein România.

În Concursul Naţional de Animale organizat anual la Indagra au intrat, pe secţiuni, alături de bovine şi ovinele, unde au concurat circa 250 de varietăţi din mai multe rase româneşti.

Sursa AGERPRES

FMI nu s-a opus aplicării unei TVA diferenţiate

Premierul Victor Ponta consideră că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu s-a opus aplicării unei Taxe pe Valoarea Adăugată (TVA) diferenţiate în România, ci a cerut o analiză foarte clară asupra efectelor bugetare, în perspectiva reducerii TVA la produsele agricole.

"Nu este vorba de faptul că FMI nu agreează un nivel al TVA diferenţiat. Ceea ce ne-a cerut FMI a fost o analiză foarte clară asupra efectelor bugetare, respectiv ce pierdem la buget în măsura în care aplicăm acea schemă în care eu cred foarte mult şi pe pe care o vom aplica până la urmă, cea în care TVA rămâne 24%, dar 15% se întoarce la producător, în momentul în care prezintă factură. Practic, rămâne TVA 9%, iar un procent de 15% sunt pentru dezvoltarea plantaţiei, a fermelor. Este vorba de o idee la care nu renunţ şi la care FMI nu a spus niciodată că se opune, ci doar a cerut să ştim care sunt efectele pentru buget şi cum le absorbim", a declarat, sâmbătă, la Indagra, premierul Victor Ponta.

Acesta a precizat că din cele 27 de ţări ale UE, numai România şi Danemarca au acelaşi nivel al TVA pentru produsele agricole, toate celelalte aplică o taxă diferenţiată.
Premierul a adăugat că principala problemă care trebuie discutată în momentul construirii bugetului pe 2013 este legată de efectul asupra încasărilor bugetare în perspectiva aplicării acestei măsuri.

"Problema principală pe care trebuie să o discutăm la momentul construirii bugetului pe 2013 este efectul pe încasările bugetare la TVA şi mai ales ale perioadei de timp în care absorbim primele două trei luni de încasări mai mici. Ceea ce avem noi ca studii şi ce vom discuta cu cei de la FMI este un rezultat destul de simplu care spune că, deşi pe hârtie ai 24% TVA la produsele agricole, în realitate încasezi mult mai puţin din cauza evaziunii fiscale. Dacă implici această schemă, în care îl obligi pe producător să emită factură pentru că altfel nu primeşte cei 15% înapoi, după 2-3 luni în care încasările la TVA pentru aceste produse vor scădea, după aceea se absoarbe acest prim efect şi pe urmă vom avea încasări mai mari. Practic, avem fiscalizare şi vom scoate la lumină piaţa neagră care este undeva la 80%, dar va exista şi un sprijin pentru producătorii interni, pentru că la un nivel al TVA de 24% nu rezişti în faţa produselor importate, ori şi aici avem încă foarte mult evaziune fiscală', a adăugat Ponta.

În opinia premierului, aplicarea acestei scheme pe TVA ar putea aduce până la finele anului viitor, "o situaţie de normalitate şi de creştere în ceea ce priveşte încasările din TVA".
"Din analizele noastre, după 2-3 luni de scădere, treci pe creştere şi recuperezi până la jumătatea anului tot cea ce ai pierdut în primele 2-3 luni, plus că ai un sistem mult mai sănătos cu acel TVA la plata facturii, nu la emitere, la produsele agricole. Cred că până la sfârşitul anului viitor putem intra într-o situaţie de normalitate şi de creştere în ceea ce priveşte încasările din TVA", a mai spus premierul Victor Ponta.

Premierul a participat sămbătă la Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra.

Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa Agerpres

Victor Ponta: Agricultura şi energia pot reprezenta motoarele de dezvoltare ale României

Agricultura şi energia pot reprezenta motoarele de dezvoltare ale României, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la finalul vizitei efectuate la târgul Indagra.

"Concluziile sunt mai degrabă optimiste, în sensul în care cele două domenii despre care vorbim de ceva timp, agricultura şi energia, chiar cred că pot să reprezinte, la modul realist, motoarele de dezvoltare ale României. M-am bucurat să văd atât de mulţi producători, să vad oameni care trăiesc din agricultură şi care mi-au spus şi ce am făcut bine, şi aici este meritul ministrului agriculturii, dar şi ce nu am făcut bine, şi aici cred că e din cauza Ministerului de Finanţe şi a primului ministru. Cred că agricultura şi tot ceea ce înseamnă acest domeniu reprezintă o şansă foarte mare pentru România", a precizat Ponta.

Acesta consideră că România poate deveni numărul unu în Europa la produse bio, dacă investiţiile în acest domeniu vor continua.

"Nu întâmplător vreau să vorbesc de fiecare dată când vorbesc despre agricultură, despre produse tradiţionale şi despre irigaţii, unde noi avem o sarcină foarte mare, dar şi despre produsele bio. Acolo, la modul cel mai serios, România poate să fie numărul unu în Europa şi cred că este un domeniu în care, dacă investim în continuare, o să avem foarte multe rezultate bune. Mă bucur că l-am ascultat pe Daniel (ministrul Agriculturii, Daniel Constantin n.r.) şi pe întreaga echipă de la MADR şi am venit la expoziţia Indagra pentru că ştim ce avem de făcut mai departe", a precizat Ponta.

Premierul, împreună cu soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, a vizitat sâmbătă Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra, alături de ministrul de resort, Daniel Constantin şi echipa sa din minister.
Premierul şi-a început vizita la standul Rompan şi la producătorii de morărit şi panificaţie, care nu au scăpat prilejul de a-i aminti premierului de necesitatea reducerii TVA la alimente.

Victor Ponta a tăiat şi din pâinea uriaşă de 75 de kilograme pregătită de brutarii Rompan şi a degustat din mai multe produse tradiţionale oferite de producătorii prezenţi pe Aleea Negustorilor. Premierul a vizitat şi salonul Eco-agricultura, unde preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu, l-a anunţat de şansa României de a fi ţara parteneră la cel mai mare târg de produse ecologice din lume.

Nu în ultimul rând, Ponta a vizitat o stână în miniatură a ciobanilor din Sibiu, dar şi pavilionul cu meşteşuguri şi tradiţii populare.
Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa Agerpres

Plăţi de 1,079 miliarde de euro pe dezvoltare rurală, până la finele anului

Sumele pe care le vom plăti din fondurile europene pe dezvoltare rurală, până la finele anului 2012, sunt estimate la 1,079 miliarde euro, a declarat, sâmbătă, directorul general adjunct în Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Nicolae Popa, la un seminar privind situaţia actuală a implementării fondurilor europene în România.

"Până la finele anului estimăm că vom plăti beneficiarilor de fonduri europene circa 1,079 miliarde euro, iar pentru perioada ianuarie - octombrie 2013, vom mai plăti încă 495,9 milioane euro", a spus Nicolae Popa, în cadrul conferinţei 'Succesul investiţiei finanţate cu fonduri europene', organizată în cadrul târgului de agricultură Indagra.

Acesta a precizat că din alocarea totală pe PNDR 2007-2013 de 7,343 miliarde de euro, au fost efectuate plăţi de 2,39 miliarde de euro până la 31 octombrie 2012, reprezentând 32,61% din alocare, dar ţinând cont şi de valorile aferente măsurilor delegate către APIA, pentru care s-au plătit 1,733 miliarde euro, procentul plăţilor efectuate a atins aproape 42%.
"Cererile de finanţare conforme depuse de la începutul programului se ridică la 139.515, cu o valoare de 17,54 miliarde de euro, reprezentând 238,84% din alocare, iar cele selectate pentru finanţare au fost în număr de 68.039, cu o valoare de 5,689 miliarde euro, adică 77,48% din alocare. Au fost încheiate 64.622 de contracte în valoare de 5,168 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 70,37% din alocarea prin PNDR", a adăugat Nicolae Popa.

Pachetul financiar al României 2007-2013 este de 13,5 miliarde de euro, din care 8,5 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi 5 miliarde de euro pentru plăţi directe.

Sursa Agerpres

Brutarii români vor să-şi depăşească recordul de anul trecut

Brutarii români vor încerca, sâmbătă, să pregătească dintr-o cantitate de 100 de kilograme de făină cea mai mare pâine din România, care va fi coaptă pe vatra unui cuptor de cărămidă ridicat în incinta Complexul Expoziţional Romexpo.

"Cea mai mare pâine din România va fi produsă tradiţional, sâmbătă, la Complexul Expoziţional Romexpo, în cadrul Târgului Internaţional pentru agricultură - Indagra 2012. Aceasta va fi realizată din aproximativ 100 de kilograme de făină de grâu, însă nu putem aprecia cantitatea totală a produsului final", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN), Aurel Popescu. 'Pâinea uriaşă' va mai conţine pe lângă făină şi 5 kg de drojdie, 2,5 kg de sare şi apă.
Brutarii vor începe prepararea pâinii sâmbătă dimineaţa, la ora trei, iar în jurul prânzului va fi servită bucureştenilor prezenţi la târg.

La eveniment sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Reprezentanţii Rompan au pregătit la ediţia din 2011 o pâine de peste 56 de kilograme din care au degustat peste 300 de bucureşteni.

Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS