Banner Lumea Satului 260 x 100 px    Adama decembrie 2020
update 18 Jan 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Hrănirea găinilor ouătoare din sistemul free-range în sezonul rece

Pentru perioada de iarnă, fermierii care cresc găini în sistemul free-range trebuie să aibă în vedere faptul că cerinţele în energie cresc cu 20-30% faţă de condiţiile optime de temperatură.

Temperatura optimă pentru ouat este de 18-13 grade Celsius. Scăderea acesteia sub pragul de 10-8 grade reduce producția de ouă până la încetarea acesteia.

În hrana găinilor ouătoare, foarte important este raportul energo-proteic; proteina este cea care asigură producţia de ouă, pe când energia întreţine funcţiile vitale ale organismului şi asigură prelucrarea proteinei din nutrețuri în proteina din ouă.

Cea mai mare parte a valorii energetice a unui nutreț complet pentru găinile ouătoare este asigurată de cereale, dintre care porumbul ocupă ponderea cea mai mare (70-50%), urmat de grâu, secară, triticale, sorg sau orz; acesta din urmă este limitat de valoarea energetică mai redusă, dar şi de nivelul mai mare de celuloză (coji) pe care îl conţine.

Întrucât în sezonul de iarnă nutreţurile verzi dispar din alimentaţie, este necesară introducerea de suplimente proteino-vitamino-minerale (CPVM) cu scopul de a asigura atât necesarul de hrană pentru întreţinere, cât şi pentru producţia de ouă.

CPVM-urile sunt produse de fabricație care includ în masa lor ingrediente proteice (șroturi de soia, floarea- soarelui, rapiță, gluten de porumb, tărâțe de orez sau grâu etc.), substanțe minerale și vitamine. CPVM-urile se folosesc la prepararea nutrețurilor combinate complete, prin încorporarea lor în cereale în proporție de 40-10%.

INCDBNA (IBNA) Balotești produce o gamă largă de nutrețuri combinate complete și de CPVM-uri pentru păsări (găini ouătoare, pui de carne, curci, prepelițe, fazani, iar la cerere și pentru rațe, gâște). Produsele se pot cumpăra în pungi de 10 kg sau în saci de 30 kg și toate sunt disponibile atât în varianta măcinată, cât și granulată. Pentru întrebări sau comenzi vă rugăm să ne contactați telefonic (021.351.20.83) sau prin intermediul paginii noastre: http://www.ibna.ro/produse

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Creştere cu 1% a cantităţii de lapte de vacă colectate în 2020

Unităţile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă în creştere cu 1% în primele zece luni din 2020 faţă de intervalul similar al anului precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, în perioada ianuarie – octombrie, cantitatea de lapte de vacă pe care unităţile procesatoare au colectat-o s-a majorat cu 9.148 de tone, iar creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt – cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum – cu 24.655 tone (+9,1%) şi brânzeturi – cu 1.286 tone (+1,6%).

În acelaşi timp, producţia a scăzut cu 348 de tone la smântână de consum (-0,6%) şi cu 900 de tone (-0,5%) în cazul laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare)

La nivel general, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut cu 24.160 de tone (+28,2%), din ianuarie până în octombrie 2020, comparativ cu primele zece luni din 2019.

Potrivit INS, preluat de Agerpres, în octombrie 2020, faţă de octombrie 2019, unităţile procesatoare au colectat cu 2.733 de tone mai mult lapte de vacă (+3,1%). În această marjă au fost consemnate creşteri ale producţiei la următoarele produse lactate: unt, cu 33 tone (+3,3%), şi smântână de consum, cu 67 tone (+1,1%). Pe de altă parte, producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.893 de tone (-9%), brânzeturi – cu 207 tone (-2,7%) şi lapte de consum – cu 815 tone (-2,6%).

Per ansamblu, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a scăzut, în octombrie, cu 847 de tone (-7,1%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă pe care unităţile procesatoare au colectat-o a scăzut cu 1.534 de tone (-1,7%). Producţia a scăzut la brânzeturi (-384 tone) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 148 tone (- 0,8%).

La polul opus s-au înregistrat creşteri ale producţiei la unt – cu 244 tone (+31,2%), lapte de consum – cu 2.112 tone (+7,6%) şi smântână de consum – cu 395 tone (+7,1%). În perioada analizată, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut cu 1.455 tone (+15,1%).

(I.B.)

Care sunt măsurile ce reglementează vânzarea de terenuri agricole

Măsurile de reglementare pentru vânzarea terenurilor agricole extravilane au fost aprobate, la sfârșitul lunii noiembrie, printr-o Ordonanță de Urgență.

Cererile prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, precum și cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune se soluționează cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale, atestată prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru terenurile cu o suprafață mai mare de 30 hectare, respectiv direcțiile pentru agricultură județene, pentru terenurile cu o suprafață de până la 30 hectare, după caz, potrivit actului normativ.

Dacă titularii dreptului de preemțiune nu au manifestat, în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei, intenția de cumpărare a terenurilor ce fac obiectul ofertei de vânzare, autoritatea publică locală din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul emite adeverința de liberă vânzare. Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică până la data de 31 ianuarie 2021.

Totodată, avizele finale sau adeverințele de liberă vânzare se emit în maximum 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și sunt valabile până la 31 ianuarie 2021.

Procedura prevăzută de ordonanța de urgență vizează soluționarea cererilor prin care a fost solicitată afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, înregistrate la autoritatea competentă în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020, precum și a cererilor aferente privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, însoțite de documente justificative, iar avizele și adeverințele emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își păstrează valabilitatea.


La nivel național, în perioada 1 ianuarie - 13 octombrie 2020 au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare terenurile agricole situate în extravilan, din care în perioada 1 aprilie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 69.459 de cereri, iar în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 21.993 de cereri, aflate în curs de soluționare, pentru care au fost emise actele necesare perfectării contractelor de vânzare. Aceste din urmă cereri, înregistrate până la 13 octombrie 2020, se vor finaliza prin încheierea contractelor de vânzare conform procedurii simplificate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.


Despre o lege ce reglementează vânzarea terenurilor agricole se discută de ani buni, motivul apariției fiind limitarea tranzacțiilor speculative cu astfel de terenuri. De altfel, România are printre cele mai ieftine terenuri agricole din Uniunea Europeană și, de cele mai multe ori, tranzacțiile cu terenuri – mare parte dintre acestea fiind efectuate de oameni de afaceri străini – au avut caracter speculativ.


 

Teste la USAMV Iași. Noi combinații de condiment ce pot fi folosite la produsele din carne

Studenții Facultății de Zootehnie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) experimentează împreună cu profesorii îndrumători cele mai potrivite condimente exotice ce ar putea fi folosite la produsele din carne. În atelierele de microproducție procesare carne studenții de la specializările pentru Controlul și expertiza produselor alimentare și Inginerie și management în alimentație publică și agroturism au în lucru mai multe probe de carne pentru care au folosit diverse combinații de condimente exotice precum: curcumina, ghimbir, tarhon, oregano, rozmarin, fenicul, curry, coriandru, chimion.

teste condimente4 USAMV Iasi

„Probele pe care le facem noi în această perioadă au ca scop final brevetarea de noi produse. Practic, am încercat noi condimente exotice pentru a frăgezi carnea, dar și pentru a crește apetitul atunci când vorbim de consum. Am sesizat că este nevoie pe piață de astfel de produse și încercăm să le înlocuim pe cele tradiționale – usturoi, piper și boia. Nu știu câtă lume se mai regăsește în aceste condimente; încercăm să venim cu o alternativă prin produsele noastre, cu tot ce înseamnă frăgezire, pentru a surprinde o structură de maturare corespunzătoare. Pentru fiecare produs testat s-au folosit câte trei feluri de condimente, pentru a nu fi agresive și pentru a obține produse ce ar putea fi introduse în piață prin brevetare“, a declarat șef lucr. dr. Marius Ciobanu, cadru didactic la disciplina Tehnologia procesării cărnii, din cadrul USAMV Iași.

teste condimente2 USAMV Iasi

Până la brevetarea noilor condimente obținute la USAMV Iași, o parte dintre studenții aflați în ultimul an de studii au ales ca pentru lucrarea de licență să studieze tot același subiect, al condimentelor exotice potrivite pentru carne. După ce produsele trec de toate etapele tehnologice, acestea sunt testate în cadrul laboratoarelor de analize senzoriale pe care le au studenții în cadrul activităților didactice.

teste condimente3 USAMV Iasi

Beatrice Alexandra MODIGA

DEMETER 2020: A început etapa de evaluare și selecție a proiectelor depuse

Digitalizarea agriculturii este un subiect despre care s-a tot vorbit și se vorbește fiind, de altfel, o soluție pentru multe dintre problemele industriei agricole.

Unul dintre principalele proiecte de transformare digitală a agriculturii este DEMETER, o aplicare pe scară largă a platformelor bazate pe IoT (Internet of Things) bazate pe agricultură inteligentă interoperabilă, implementată printr-o serie de 20 de piloți din 18 țări (dintre care 15 țări membre UE, inclusiv România).

Lansat în 2019, DEMETER a împlinit un an, ocazie cu care a fost lansat și primul apel deschis pentru proiecte, numit DEVELOP. Misiunea sa este de a atrage start-up-uri și IMM-uri cu produse tehnologice ce pot fi implementate în cadrul mediului de afaceri din agricultură. Proiectele depuse, ce au avut termen-limită data de 18 noiembrie 2020, vor fi evaluate și selectate în perioada 19 noiembrie – 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat transmis de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Urmează apoi faza de contractare, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2020, iar până la 31 iulie 2021 se vor derula etapele de dezvoltare, respectiv Develop – Sprint #1, #2 și #3.

Ce finanțează DEMETER

DEMETER 2

Potrivit APPR, DEMETER va finanța activitățile de integrare și interoperabilitate ale soluțiilor tehnologice și îmbunătățirea nivelului lor de inovație. Astfel de soluții vor mări și îmbogăți rezerva de oferte și opțiuni tehnologice ale DEMETER către cocrearea unor soluții specifice, pentru a ajuta utilizatorii finali să-și depășească nevoile și provocările.

„Suma totală disponibilă pentru primul apel deschis DEMETER este de 300.000 de euro. Fiecare IMM poate obține până la 30.000 de euro finanțare fără capitaluri proprii, iar proiectul va sprijini între 8 și 12 IMM-uri. Dar finanțarea nu este totul, proiectul va sprijini IMM-urile selectate cu suport tehnic și acces la infrastructura de top“, explică Miguel Goncalves, reprezentantul F6S – cea mai mare comunitate de start-up/IMM la nivel global – și managerul apelului deschis DEMETER.

Potrivit lui Goncalves, un nou apel deschis este planificat a se lansa vara viitoare. DEPLOY va avea un obiectiv diferit de primul apel deschis, DEVELOP, obiectivul propus fiind acela de a desfășura piloți geografici distribuiți la scară mică, pentru a demonstra impactul și potențialul abordării DEMETER în digitalizarea și stimularea agribusiness-ului european. „Vom căuta să finanțăm mici consorții de 2-3 parteneri cu un buget de până la 150.000 de euro pe proiect“, mai spune managerul primului apel deschis DEMETER.

Cum se poate controla

Întreaga activitate în cadrul DEMETER se învârte în jurul celor 20 de piloți, a situațiilor de utilizare din lumea reală și a cerințelor pe care le generează. „Obiectivul este de a ne asigura că orice dezvoltăm în DEMETER poate fi util și altor părți interesate din domeniul agricol și, în primul rând, fermierilor. Subiectele, sfera și dimensiunea piloților noștri acoperă o suprafață vastă, de la economisirea resurselor, cum ar fi apa și energia, la o gestionare a culturilor mai compatibilă cu mediul înconjurător, prin aplicarea redusă a îngrășămintelor și pesticidelor, îmbunătățirea bunăstării animalelor și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare“, se mai arată în comunicatul transmis de APPR. Unul dintre aspectele cheie în toate activitățile este de a pune fermierii în control asupra datelor și de a sprijini schimbul de date ușor, dar sigur, de exemplu în scopul evaluării comparative sau de raportare. În timpul primului an al proiectului din cei patru ani, s-a lucrat îndeaproape cu fermierii pentru a înțelege corect situația lor actuală, provocările și așteptările lor, se mai precizează în comunicat.

Cum ajută

După dezvoltarea arhitecturii generale de referință DEMETER, prima versiune a platformei și a instrumentelor de integrare a fost lansată acum. Principalele sale componente sunt: spațiul de colaborare deschis părților interesate (SOCS), unde fermierii, experții și alte părți interesate se reunesc pentru a colabora și împărtăși cunoștințele; DEMETER Enabler Hub (DEH), în care utilizatorii pot naviga și obține acces la resursele DEMETER; spațiul de interoperabilitate agricolă (AIS), unde dezvoltatorii își pot integra și implementa aplicațiile compatibile cu DEMETER și un număr de entități consolidate DEMETER (DEEs), care sunt entități externe sau furnizate de parteneri (lucruri, aplicații, platforme, servicii) pentru a oferi API-uri comune și pentru a utiliza modele comune de date. Acestea din urmă sunt specificate în modelul de informații privind agricultura, care oferă un model de meta-date și o serie de ontologii care alcatuiesc un model comun de date semantice.

Ce probleme ar putea rezolva proiectele primului apel deschis

Apelul deschis DEMETER #1 Develop este concentrat pe câteva provocări diferite: lucrările solului și monitorizarea umidității; aplicație foto interoperabilă cu etichetă geografică (Interoperable Geo Tagged Photo APP) – obiectivul este de a facilita furnizarea de fotografii cu etichetă geografică cu meta-date specifice de la fermieri către FMIS sau Agențiile de Plată; activator ISOBUS – scopul este de a permite diferitelor protocoale și standarde din domeniul agroalimentar să comunice între ele, permițând echipamentelor să interopereze cu alte echipamente și platforme; soluții bazate pe blockchain pentru aplicații agricole: nevoia de trasabilitate în domeniul agricol este bine cunoscută și ar putea fi aplicată în numeroase scenarii, de la simpla monitorizare a lanțului de aprovizionare, urmărirea achizițiilor, producția recoltelor și produselor alimentare până la înregistrarea terenurilor și plata serviciilor; integrarea proceselor de afaceri DEMETER (BPM): se dorește încurajarea managerilor de fermă să utilizeze mai bine o serie de surse de date și să creeze acțiuni bazate pe analiza datelor colectate pentru a îmbunătăți eficiența operațională.

Simona Nicole David

Aspretele a reapărut în România (Romanichthys valsanicola)

În toamna anului trecut a apărut o știre care a captat atenția întregii opinii publice: în țara noastră a fost văzut aspretele, o specie de pește considerată fosilă vie și unul dintre cei mai rar întâlniți pești din lume.

În râul Vâlsan din Munții Făgăraș a fost văzut pentru prima oară în țara noastră un asprete în anul 2012. Între timp, această specie a fost tot mai greu de observat în întreaga lume, inclusiv în România, însă se pare că anul trecut acesta a fost din nou filmat, iar vestea a fost publicată pe pagina de Facebook a alpinistului Alex Găvan: „Dragi prieteni, această dimineaţă ne-a dăruit una dintre cele mai minunate veşti. Este legată de fratele și peştele nostru naţional, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de fosilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, aspretele se destăinuie oamenilor în primele imagini video după mulți ani de incertitudine. A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei pe valea Vâlsanului.“

Această veste a ajuns chiar și în atenția BBC, nu doar a presei naționale, însă trebuie menționat că au existat de mai multă vreme demersuri pentru salvarea și protejarea acestei specii. Există chiar și un Plan Național de Acțiune pentru Asprete care are ca scop „salvarea aspretelui (Romanichthys valsanicola) de la dispariție prin reconstrucție ecologică, reproducere dirijată și acțiuni de repopulare“. Din acest plan bine documentat reiese faptul că aspretele este în acest moment unica specie ce poate fi considerată simbol național. De asemenea, este listat în Anexa 4B: specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă) din Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Nevoia de protejare a acestei specii este listată în Anexa II a Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa și este protejată de Legea nr. 13/1993 care ratifică această convenție.

Printre obiectivele acestui plan se numără menținerea și mărirea efectivelor de pești, extinderea habitatului prin măsuri de reconstrucție ecologică, dar și creșterea gradului de interes din partea populației, implicit a comunităților locale.

Un lucru este cert, România încă are un teritoriu în care putem descoperi specii de animale care nu se pot observa în alte state. Însă chiar și așa, rar ne aplecăm interesul să aflăm cum putem contribui la menținerea habitatelor. Rareori ne gândim la respectarea normelor, de multe ori nescrise, dar firești, care să contribuie la conservarea naturii așa cum ne-a fost dată. Descoperirea făcută de Alex Găvan și colegii săi ne arată că este nevoie de implicare din partea noastră a tuturor pentru ca tot ceea ce avem frumos în această țară să nu devină o comoară perisabilă, ci una de care se vor putea bucura și urmașii noștri.

Larissa DINU

  • Publicat în Mediu
  • 0

Program național pentru eficientizarea energetică a 400 de școli din România

La jumătatea lunii decembrie 2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat „Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ“, program finanțat prin Fondul de Mediu, cu o valoare de 384 de milioane de lei. De acest program ar putea beneficia 400 de școli și de grădinițe din România. Banii vor fi alocați primăriilor, pe bază de cereri de finanțare și proiecte, în limita a 90% din valoarea investițiilor, însă sumele sunt diferite, respectiv 1.500.000 de lei pentru localitățile cu până la 5.000 de locuitori și 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori. Solicitanții eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, inclusiv sectoarele municipiului București. Activitățile concrete pentru o clădire în care funcționează o școală sau o grădiniță presupun: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire și a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare, reabilitare, modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc. Inițiatorii programului care, evident, are și o componentă de protecție a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară, spun că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45-65%. Pentru a beneficia de finanțare, e nevoie să fie îndeplinite mai multe criterii:

  • primăria solicitantă trebuie să nu aibă datorii la plata taxelor, impozitelor și amenzilor către bugetul de stat, bugetul Fondului pentru mediu și să asigure contribuția proprie necesară implementării proiectului;
  • școala/grădinița (clădirea) nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani, înainte de data depunerii cererii de finanțare și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare pentru aceleași lucrări;
  • clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbușire) sau în clasa II de risc seismic (sub efectul cutremurului se înregistrează degradări structurale majore);
  • clădirea a fost construite înainte de anul 2000;
  • solicitantul deține un plan de acțiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/județeană în domeniul energiei.

La lansarea programului, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, declara: „Eficiența energetică a școlilor sau grădinițelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie și scad costurile cu utilitățile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor și a elevilor este mult mai în siguranță datorită calității aerului din interior. Nu mai punem la socoteală că, din cele peste 7.000 de unități de învățământ din țară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aș dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România școli sau grădinițe care să fie încălzite cu sobe pe lemn.“

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu
  • 0

Trei localități speră să primească statutul de stațiuni turistice de interes local

Prin decizie a Guvernului României, trei localități din țară, respectiv Bala, din Mehedinți, Beiuș și Mădăraș, din Bihor, au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local. În prezent, pe teritoriul țării, 52 de unități administrativ-teritoriale au statut de stațiuni turistice de interes național, iar 90 – de interes local. Ce avantaj poate aduce o astfel de clasificare? Este vorba în principal despre atragerea fondurilor europene nerambursabile și un plus de dezvoltare, dat fiind faptul că industria turismului va impulsiona (teoretic) lanțul economic pe orizontală (transporturi, construcții, agricultură, artizanat, comerț etc.).

Municipiul Beiuș, din Bihor, a avut și are de câștigat de pe urma descoperirii, în ultimul deceniu al secolului trecut, a unui important rezervor geotermal, deja exploatat prin două puțuri de forare și unul de reinjectare; acestea asigură încălzirea pentru 55% din locuințele și instituțiile publice, atenție, la cele mai mici costuri din țară. În plus, prin cea mai nepoluantă tehnologie din România. Dar zăcământul de apă geotermală ar putea fi și mina de aur pentru dezvoltarea viitoare a orașului. Se vorbește despre un parc balneoclimateric (cu patru bazine – olimpic, pentru copii, polo și agrement) în jurul căruia vor exista cel puțin 300 de locuri de cazare în trei sau mai multe hoteluri. Nucleul turistic de pe lângă apa geotermală se va dezvolta în două direcții: curele balneare oferite de ștranduri și turismul montan, având în vedere apropierea de Apuseni, zonă generoasă în locuri de vizitat (peșterile Urșilor și Meziad, Rezervația Naturală Padiș, stațiunea Stâna de Vale, satul de vacanță Arieșeni etc.). Pe de altă parte, nici orașul în sine nu-i de lepădat, cea mai puternică ofertă fiind reprezentată de Muzeul Municipal de Istorie și Etnografie, cu tot cu Colecția Niculiță Papp, bisericile istorice din centrul orașului, parcurile de agrement din proximitatea Văii Nimăiești etc.

Situată la câțiva kilometri de Salonta și de granița cu Ungaria, comuna Mădăraș își leagă viitorul tot de resursele de apă termală. Aici mediul privat a luat-o înaintea autorităților, amenajând deja un ștrand termal cu trei bazine, dar și câteva capacități de cazare, unele în zone spectaculoase. Pe raza localității sunt aproape 300 de heleștee, dar și două lacuri pentru pescuit și agrement. Centrul turistic înființat pe lângă Primăria Mădăraș descrie și câteva bogății spirituale care ar putea iscodi turistul: „Cei care vor să descopere o parte din tradiția slovacă pot vizita UDSCR Mădăraș, unde este amenajat un mic «muzeu» cu obiecte și portul popular slovac, felul în care erau amenajate casele în vremurile de altădată, icoane.“ Satele mai pun la dispoziție și alte două comori: Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului“, înscrisă în patrimoniul cultural național, este considerată, datorită picturii pe care o are, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din țară; Muzeul de icoane, înființat în anii 1970-1973, prin implicarea preotului Nemeș Gheorghe, conține peste 200 de obiecte, icoane pe lemn, icoane pe sticlă, cărți vechi, cruci de lemn, prapori, veșminte, ceramică veche, ștergare, mobilier sătesc, ceasuri de perete, dar și felurite obiecte de uz casnic.“ Ce se va mai adăuga după primirea statutului de stațiune turistică vom vedea!

Comuna Bala, din județul Mehedinți, situată într-un cadru depresionar, la graniță cu județul Gorj, are în componență 15 cătune, amplasate și la 20 km de satul reședință. Datorită izvoarelor mezotermale slab sulfuroase oligometalice și a nămolului sapropelic, a obținut în urmă cu patru ani statutul de stațiune balneoclimaterică. Ministerul Muncii deține aici un hotel cu 208 locuri de cazare, renovat în 2016-2017, cu un grad de ocupare de 60%, asigurat în special de vârstnicii trimiși la tratament prin programele Casei Naționale de Pensii. De asemenea, există și ștranduri termale, cu băi de nămol, funcționale pe timp de vară, dar nerenovate de vreo două decenii. Bala este inclusă în Ruta Națională a Orașelor și Stațiunilor Balneare Istorice din România. Dispune de obiective turistice printre care bisericile din Bala de Jos, Comănești, Crainici și Dâlma, Casa-Muzeu „Petre Scurtu“, Castrul roman Cârșu, Dealurile „Mormântul Jidovului“, Moara de apă de la Molani, Râpa Dracului, ruinele Tunelul Bejna de la Rudina, cascada „Buraica“ etc. Comuna nu are însă o infrastructură care să sugereze statutul pe care-l are, inclusiv drumurile până la izvoare fiind de fapt niște cărări pietruite. Dar sunt câteva proiecte gândite de administrația locală printre care amenajări de parcuri de agrement, o nouă bază de tratament, pensiuni, reabilitare drumuri etc.

Maria Bogdan

Dâmbovița, unul dintre județele cu cel mai mic grad de urbanizare, visează să se salveze prin turism

Cu un oraș, am numit Târgoviște, care a fost reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, cu o raritate istorică, primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, județul Dâmbovița ocupă astăzi locul al 3-lea ca forță economică în regiunea Sud-Muntenia, după Prahova și Argeș, dar este situat tocmai pe poziția a 24-a, la nivel național, ca PIB general (17,5 miliarde de lei, în 2019). Singura activitate care clasează județul pe un podium ipotetic ține de agricultură: Dâmbovița deține cea mai mare suprafață de pomi fructiferi și producție de fructe din România și are trei localități campioane, respectiv Lungulețu – la cultura de cartof și varză, Băleni – o comună care se ocupă integral cu legume inclusiv în spații acoperite și Voinești, cel mai mare producător de mere. La acestea se adaugă Crevedia, care are cel mai vechi combinat de creștere a păsărilor din țară. Și Dâmbovița mai are un lucru singular, citat ca atare de Consiliul Județean: primul program de dezvoltare locală din România pentru perioada 2021-2024, lansat pe 4 decembrie 2020!

Cu o suprafață de 4.056 kmp (locul 37 între județele țării) și o populație rezidentă de 486.964 de locuitori (518.645 locuitori, populație după domiciliu – date INS la 1 ianuarie 2020), județul Dâmbovița este organizat în 89 de unități administrativ-teritoriale: 2 municipii (Târgoviște și Moreni), 5 orașe (Răcari, Titu, Pucioasa, Găiești și Fieni) și 82 de comune (cu 353 de sate). După repartiția populației, zona este socotită preponderent rurală, cu 68,21% dintre locuitori domiciliați în sate. Din totalul suprafeței județului, 61,1% reprezintă terenuri agricole (70,7% arabil, 17,2% pășuni, 8,1% fânețe, 3,9% livezi și pepiniere pomicole etc.), diferența însemnând păduri (28,61%), construcții (4,07%), ape și bălți (2,71%) etc. Puterea economică a județului, la nivelul totuși slab la care se află, este dată de industria extractivă, de prelucrare, servicii, comerț și agricultură (inclusiv industria alimentară).

Bugete modeste la nivelul UAT

Vorbind despre performanțele economice scăzute, acestea se reflectă și în bugetul pe care județul l-a avut la dispoziție în 2019 (datele din 2020 nu au fost încă publicate de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Administrației și Dezvoltării): 1,36 miliarde lei, din care, atenție, doar 488, 35 milioane înseamnă venituri proprii, acest din urmă indicator fiind cel care oglindește real nivelul de dezvoltare. Din această sumă, comunelor le-a revenit suma de 670,9 mil. lei (191,55 mil. lei venituri proprii), ceea ce înseamnă 49, 26% din total pe județ; cifra este oarecum mică dacă e să ne raportăm la procentul de ruralizare amintit mai sus. 20 de așezări rurale au avut bugete mai mari de 10 de milioane de lei, însă ca nivel al veniturilor proprii, nicio comună nu depășește acest prag. Cele mai înstărite localități rurale sunt: Crevedia – 6,81 milioane lei venituri proprii, Aninoasa – 6,12 mil. lei, Ulmi – 6,08 mil. lei, Răzvad – 5,57 mil. lei, I. L. Caragiale – 5,26 mil. lei, Dragomirești – 4,59 mil. lei, Băleni – 4,4 mil. lei, Petrești – 4,02 mil. lei, Moroeni – 4,01 mil. lei, Potlogi – 3,97 mil. lei, Tărtășești – 3,9 mil. lei, Dragodana – 3,74 mil. lei, Voinești – 3,6 mil. lei, Contești – 3,53 mil. lei, Gura Ocniței – 3,38 mil. lei, Niculești – 3,22 mil. lei și Bucșani – 3,12 mil. lei. Cele mai sărace localități sunt Râu Alb – 0,79 milioane lei venituri proprii, Vârfuri

– 0,85 mil. lei, Pucheni – 0,87 mil. lei, Vișinești – 0,88 mil. lei, Moțăieni și Pietrari – fiecare cu câte 0,96 mil. lei.


Infrastructură oarecum deficitară

Nivelul sumelor colectate la bugetele locale, aici adăugând și fondurile europene și guvernamentale, se reflectă și în infrastructura județului (date INS valabile la 31 decembrie 2019):

  • drumuri: 1.926 km, din care cu îmbrăcăminți ușoare asfaltice- 724 km, pietruite – 233 km (12,09% din total) și din pământ – 56 km (2,9% din total). La acestea se adaugă 415 km de străzi orășenești, din care modernizate – 317 km. În această statistică nu sunt cuprinse drumurile de interes local din sate, iar din acest punct de vedere autoritățile recunosc că situația nu este prea bună, multe dintre ele fiind din pământ sau pietruite;
  • rețea de distribuție a apei: este prezentă în 7 orașe și 68 de comune, din 89 de UAT (84,26% grad de acoperire). Populația deservită de sistemul de alimentare cu apă se ridică la 348.978 locuitori, respectiv 71,66% din populația rezidentă;
  • rețea de canalizare: este prezentă în 6 orașe și 20 de comune (29,21% grad de acoperire la nivelul județului). Populația conectată la sistemele de canalizare și de epurare a apelor uzate este de 134.852 de locuitori, ceea ce echivalează cu 27,69 % din cetățenii cu rezidență în județ;
  • rețea de gaze: prezentă în 7 orașe și 43 de comune (56,17% grad de acoperire);
  • educație: 515 unități de învățământ, din care 283 de grădinițe, 34 școli primare, 158 școli gimnaziale, 30 de licee și o universitate cu 10 facultăți. Conform edupedu.ro, 9 școli au toaleta în curte, dar neoficial se vorbește că 31 de unități s-ar găsi în această situație;
  • sănătate: 266 cabinete medicale de familie, 268 de cabinete stomatologice + 51 de tehnică dentară, 125 cabinete medicale de specialitate, 49 de cabinete școlare/studențești, 266 de farmacii, 82 de laboratoare, 14 cabinete de medicină generală, 4 spitale. În 34 din cele 82 de localități rurale, numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie depășește cifra de 2 500 și chiar de 3 000.

Salvarea ar veni de la... turism!

manastirea dealu

Toate neajunsurile privind infrastructura sunt văzute ca „puncte slabe” în Strategia de dezvolare a județului pentru perioada 2021-2027. Dar la capitolul „soluții“ deocamdată sunt incuse chestiuni de ordin general, fără a se indica modalități precise de rezolvare, cum ar fi: susținerea mediului de afaceri, înființarea și extinderea rețelei de gaze naturale,  apă potabilă, canalizare, iluminat public, îmbunătățire infrastructură educațională și de sănătate, modernizare drumuri etc. Evident, din această ecuație nu putea lipsi ceea ce găsim în toate documentele din România, miracolul în care sperăm, dar pe care nu putem de 30 de ani să-l facem să și se întâmple, „dezvoltarea si valorificarea potențialului turistic si cultural al județului“. Iar la acest capitol Dâmbovița are două piese de rezistență: Curtea Domnească de la Târgoviște și Parcul Natural Bucegi (sectorul dâmbovițean) din nord, care cuprinde și 11 rezervații, printre care Peștera Ialomiței, Cheile Tătarului, Cheile Orzei, Horoabele, Peșterii, Zănoagei etc. Bineînțeles, nu putem uita de stațiunea balneoclimaterică de interes național Pucioasa, de Vulcana Băi, de Runcu, de Complexul monastic „Peștera“, Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Viforâta, Muzeul tiparului și al cărții vechi românești, Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor târgovișteni, muzeele de Artă și de Istorie, Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul Romanței (asociat unicului Festival de romanță din România – „Crizantema de aur“).

Maria Bogdan

Brățări tricolore create de copii, din suflet, pentru iubita lor Românie

De câțiva ani încoace, județul Brașov este gazda unui eveniment inedit organizat special pentru copii pentru a celebra Ziua Națională. Este vorba de un atelier organizat de doamna Gabriela Bularca care, prin frumusețea demersului său, ne-a impresionat în fiecare an. În continuare vă prezentăm un text scris chiar de doamna Gabriela care ne destăinuie cum s-a desfășurat atelierul de creație în plină pandemie. Iată textul:

Numele meu este Gabriela Bularca și sunt artizan brașovean. În anii trecuți organizam atelierele de brățări tricolore, la care participau zeci de copii și tineri din Brașov și împrejurimi. Le organizam chiar de 1 decembrie pentru a sărbători ziua țării noastre și Unirea. Era o bucurie de nedescris, veselie și copii fericiți, toți reușeau să își croșeteze sau să împletească brățări tricolore. Anul acesta, din cauza crizei sanitare, toate atelierele de acest gen au fost sistate. Nu puteam lăsa să treacă o zi atât de importantă fără să gândesc ceva care să adune comunitatea de croșetăreți și iubitori de ateliere. Și cum mai toate evenimentele au trecut în mediul online, așa am trecut și noi atelierul de brățări tricolore și l-am transformat într-un concurs de brățări tricolore. Vă spun sincer că aveam emoții mari, nu știam dacă vor exista doritori, nu am estimat deloc impactul. Am postat regulamentul în care explicam pașii de urmat. Au fost două categorii de vârstă până în 16 ani și peste 16 ani. Orice tehnică a fost acceptata: cusut, țesut, pictat, mărgelit, tricotat, croșetat, împletit etc. Ca de fiecare dată aveam asigurată sponsorizarea din partea firmei MezCrafts România, furnizor de fire; sunt cei care mă sprijină în fiecare concurs sau proiect pe care îl am. Am postat anunțul și mă uitam că nimeni nu reacționează. Ups... Zic, clar nu e nimeni interesat.

De unde să știu ce va urma?

Într-o dimineață primesc un mesaj de la Galeria Creativ, un alt susținător constant al proiectelor mele, prin care mă anunța că dorește să sponsorizeze concursul cu 2 vouchere. Minunat. Galeria Creativ este un loc unde poți învăța o mulțime de tehnici. Tot în mesaj sosește și oferta de partener media și de sponsor al concursului de la Lumea Satului, o surpriză minunată și îi mulțumesc din suflet dnei Teofilia Banu. Și cum proiectele mele pe plan local sunt se pare iubite de brașoveni, a sosit și oferta firmei Sofyarn prin Andreea Mihaela Stoean, care asigura 2 pachete de fire. Minunată și în același timp nesperată atâta susținere. Mereu sunt surprinsă de bunătatea oamenilor și de dorința de a se implica în ceea ce realizez local în Brașov. Aveam încă emoții dacă vor exista doritori pentru a participa la concurs. Așteptările aveau să îmi fie depășite cu mult.

Pozele cu brățări au început să sosească. Din toate colțurile țării și chiar și din străinătate, de la români care nu își uită neamul. Aveam 12 brățări, emoțiile creșteau, și brățările tot veneau. Nu știam unde voi ajunge. Brățările au început să vină, 25, 30...

Au trimis pentru concurs prieteni vechi ai evenimentelor mele, au venit spre mine și persoane noi: grupul de copii din Prejmer coordonat de dna Cristina Mirică, un grup de copii minunați din comuna  Melinești Dolj, grup care își spun Piticii Veseli, cel mai tânăr participant în vârstă de doar 6 ani, mămici cu copii, copii cu mămici, copii pe care îi îndrum de mulți ani, acum deveniți tineri au participat și ei, doamne dragi mie din clubul de croșetat, doamne din echipa Zilei Internaționale a croșetatului, prieteni dragi, au participat și mulți dintre copiii cu care am pornit la drum în ateliere de croșetat, copii îndrumați de dna Furnică Mihaela, copii deveniți acum tineri: Ștefania, Alexandra și Teodora. Până în ultima zi de predare a pozelor au sosit 76 de poze, eram copleșită de amploarea acestui concurs. În concurs au fost înscrise modele atât de frumoase încât, dacă era posibil, le premiam pe toate. Ca tehnici au fost diverse, de la cele cunoscute de croșetare, coasere și împletire până la tehnici mai puțin cunoscute și aici doresc să menționez împletitura cu lucetul, un instrument medieval foarte interesant cu care erau realizate de către vikingi cordoane, au fost prezente brățări mărgelite, cu tehnica nodurilor, din hârtie creponată, desenate, modelate. O adevărată explozie de creativitate și de bucurie. Nu pot spune că o brățară mi-a plăcut mai mult decât alta, le iubesc pe toate, sunt create cu multă grijă și atenție.

Competiția a fost foarte strânsă, toate brățările au fost apreciate

Până la urmă s-au ales câștigătorii pe baza aprecierilor la fiecare poză. La categoria până în 16 ani, clar pe toți îi consider câștigători, sunt copii minunați. Au participat copii din Prejmer, copii din satul Melinești Dolj, din satul Spineni Dolj, din Brașov foarte mulți, în total au fost 33 de brățări înscrise la această categorie. Câștigătorii au fost: locul I Elena Antonia Dringa din Prejmer Brașov, Locul II Anastasia Banea din Brașov, locul III Alexia Costea din Prejmer Brașov, mențiune Delia Florescu Prejmer Brașov. Cât de greu a fost să anunț câștigătorii, mai ales când toți au pus suflet în ceea ce au lucrat!

La categoria peste 16 ani câștigători au fost Marcela Sârbu, prietenă dragă a festivalului Ziua Internațională a Croșetatului, locul II Luminița Gheldiu, un suflet foarte blând și drag, a cedat premiul unui copil, locul III o tânără minunată de doar 16 ani Ștefania Salahoru, săritoare și gata mereu să își ofere sprijinul acolo unde este necesar, iar mențiunea a mers spre Anca Florescu Bratei și ea prietenă a tuturor evenimentelor de croșetat și colegă de șezătoare. Sunt atât de multe de spus despre acești oameni încât aș putea scrie o carte. Albumul de concurs a fost preluat de peste 100 de persoane și de pagini, le mulțumesc.

Acum, la final, ce pot să spun? Sunteți minunați toți, cei care au creat brățări, părinții care îi susțin pe cei mici, profesori și învățători, îndrumători, sponsorii care au făcut posibile aceste lucruri. Un mare mulțumesc și respect tuturor.

Cu drag, Gabriela Bularca, artizan brașovean

Gabriela Bularca

Abonează-te la acest feed RSS