Daune şi întârzieri la semănat din cauza ploilor

Fermierii din sudul ţării admit că vor avea pierderi calitative şi cantitative de producţie din cauza condiţiilor meteorologice din toamnă şi din această primăvară, dar nu pot estima la cât se ridică acestea. Pe fondul unui volum al precipitaţiilor cu mult peste mediile lunare normale, luncile râurilor, mai cu seamă Lunca Dunării, şi terenurile argiloase, impermeabile, reci, au avut cel mai mult de suferit. În mai multe judeţe sunt, la data la care scriem (prima decadă a lunii mai), suprafeţe însemnate afectate de băltirea apei.

Brăila: umiditate excesivă şi băltiri

Ing. Traian Cişmaş, director executiv DAJ Brăila: „În martie cantitatea de precipitaţii a fost de 62,2 l/mp, faţă de o medie lunară obişnuită de 39 l/mp. Luna aprilie mi s-a părut la fel de ploioasă. Avem exces de apă pe terenurile din terasele joase ale Dunării, între Stăncuţa şi Chişcani, unde s-a creat luciu de apă ori sunt băltiri semnificative. Este vorba despre 6.170 ha: 1.560 ha cultivate cu grâu, 1.800 ha – cu orz, 2.340 ha – cu rapiţă, 380 ha – păşuni. Majoritatea suprafeţelor, atunci când vor scăpa de umiditatea ridicată ori de apă, probabil vor fi reînsămânţate cu alte culturi, dacă mai este vreme de aşa ceva. Să sperăm că da. În mai multe sole au fost activate staţiile de desecare ale ANIF, dar în altele nu s-a putut face nimic. Temperaturile scăzute, pe acest fond de vreme umedă, au afectat şi plantaţiile de piersic, cais, cireş. În rest, campania de semănat se desfăşoară normal, cu ieşiri din epoca de semănat, e adevărat, dar nu într-atât încât să considerăm primăvara aceasta foarte dificilă.“ Că starea de vegetaţie este bună în restul judeţului ne-a confirmat ing. Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Brăila, care lucrează terenuri în zona Ianca şi Bordei Verde: „Au existat în zonă probleme cu băltiri, nu mari, dar nu sunt motive de îngrijorare din această cauză. Porumbul şi floarea soarelui au răsărit bine, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă este, apreciez eu, normală, adică anul este până acum în ordine.“

Călăraşi şi Ialomiţa: culturi întoarse, însămânţări decalate

Ing. Dionisie Tomescu, director executiv DAJ Călăraşi: „La noi sunt afectate 12.124 ha: 3.287 ha cultivate cu grâu, 2.289 ha – orz, 2.674 ha – rapiţă, 85 ha – lucernă, 27 ha – plante de nutreţ, 17 ha – triticale, 12 ha – vie şi 4.433 ha ogor. Zona cu probleme corespunde Luncii Dunării, de la Ghirnogi la Borcea, ceva din Balta Ialomiţei, plus că există sole cu umezeală excesivă la gura de vărsare a Argeşului. Ceea ce vreau să vă spun este că mare parte din terenuri/culturi s-ar putea să nu fie recuperate. Mă rog, presupunând că nu va mai ploua, nu ştiu dacă putem semăna nici în iunie la cum arată terenul! Oricum, nu va fi timp pentru floarea-soarelui şi porumb, toată lumea va merge pe soia. Ar fi fost posibil ca dezastrul (în cazul fermierilor care au terenurile concentrate la Dunăre fiindcă sunt teribil de afectaţi financiar) să fie limitat dacă ANIF ar fi putut tehnic face faţă situaţiei. Şi n-a putut. Unitatea Agenţiei a fost cu totul depăşită, în sensul că nu a avut capacitatea să intervină pe toată suprafaţa, ci numai pe alocuri.“

Ing. Marin Nedu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa: „Am chiar şi eu 200 ha în Lunca Ialomiţei, unde deocamdată nu pot să lucrez. În general solele dintre Feteşti şi Giurgeni, nu toate, sunt afectate de infiltraţii din apa freatică, al cărei nivel a crescut din cauza precipitaţiilor şi a nivelului cursurilor de apă (n.n. – Ialomiţa, Braţul Borcea şi Dunăre), sistemul de desecare e nefuncţional... Colegii din zona Mihail Kogălniceanu mi-au comunicat, de asemenea, că nu pot intra cu utilajele pe unele loturi, au fost întoarse câteva suprafeţe de grâu şi rapiţă. Cred că ne duceam cu înfiinţarea ori reînfiinţarea culturilor până după 15 mai.“

Prahova şi Dâmboviţa: culturi compromise

Ing. Ion Albiţă, DAJ Prahova: „Sunt 1.868 ha din sud-estul judeţului cu umiditate excesivă (Mizil, Boldeşti Grădiştea, Fulga, Ciorani, Tomşani, Dumbrava şi Râfov): grâu – 884 ha, orz – 72 ha, rapiţă – 457 ha, lucernă – 81 ha, orzoaică – 38 ha, ogor – 336 ha. Dar nu peste tot suprafeţele afectate sunt compacte, astfel că n-aş crede să fie desfiinţate culturile pe mai mult de 300 ha, cel puţin în cazul rapiţei.“

Ing. Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Prahova, fermier întâi de toate, mai avea de semănat, după 5 mai, încă 270 ha, dar stătea cu utilajele în parc: „Am multe terenuri joase, cu sol greu, impermeabil, realmente nu pot intra cu utilajele, le îngrop în pământ. Am să închei semănatul, dacă timpul îmi va permite să lucrez, oricum ies mult din epoca optimă, să zic că o să fie chiar şi 15-20 de zile întârziere, aspect care mă poate costa la producţie. Nici nu mai îmi fac probleme pentru cele câteva hectare de rapiţă şi grâu parţial compromise de băltiri.“ La Dâmboviţa, potrivit statisticilor judeţene, transmise de fostul purtător de cuvânt al DAJ, ing. Elena Alecu, sunt afectate de băltiri 1.500 ha, cele mai multe în comuna Vişina (1.100 ha).

Olt şi Dolj: întârzieri la înfiinţarea culturilor, pierderi de recoltă

Ing. Ion Gavrilescu, purtător de cuvânt DAJ Dolj: „Nu doar noi, dar eu despre Gorj vorbesc, venim cu probleme din toamnă. Din cauza ploilor abundente nu s-a semănat toată suprafaţa de grâu (155.986 ha, din 170.000 ha programate), iar în această primăvară sunt întârzieri substanţiale. S-au semănat până acum 56.400 ha, din 70.500 ha programate, cu floarea-soarelui, 79.500 ha, din 110.630 ha, cu porumb şi 1.032 ha, din 1.432 ha, cu cartof timpuriu. Şi exemplele pot continua. Aproximativ 4.000 ha sunt afectate de băltiri, în special în Lunca Dunării şi în nord, nord-vestul judeţului, unde solul e argilos, puţin permeabil, plus că nu toţi fermierii au scarificat terenul. Şansa noastră este că avem la dispoziţie hibrizi de floarea-soarelui şi de porumb cu perioadă scurtă de vegetaţie; dacă peste vară regimul termic şi hidric se va încadra în limitele normale, s-ar putea recupera o parte din pierderile cauzate de întârzierile la semănat.“

Ing. Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt, nu vede în zonă dificultăţi însemnate: „Au fost terenuri sub apă în câteva localităţi, mai sunt altele cu exces de umiditate, dar gata, băltirile s-au dus ori se duc, semănăm din plin porumbul, chiar dacă e un pic târziu. Admit că toate alternanţele de temperatură, şocuri termice aproape, plus volumul ridicat de precipitaţii au creat un oarecare stres culturilor, cauză din care e limpede că vor fi pierderi de recoltă şi financiare, dar nu pot estima acum dimensiunea acestora.“

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic, Prutul SA

Deşi vremea a fost capricioasă, la momentul actual nu mi-aş face probleme în privinţa producţiei de rapiţă din acest an. Totuşi, din cauza ploilor abundente din ultima perioadă, fermierii vor trebui să fie mai atenţi cu tratamentele fitosanitare. Se ştie că excesul de umiditate favorizează dezvoltarea agenţilor patogeni. De aceea trebuie pus accentul mai mult pe produsele fungicide care trebuie aplicate culturilor de toamnă şi, bineînţeles, culturilor de primăvară pe care fermierii le vor înfiinţa.

În condiţiile în care pe anumite zone există exces de umiditate, acolo cu siguranţă se vor înregistra pierderi. Până la această oră fermierii fie şi-au întors cultura, fie şi-au făcut o anumită densitate a plantelor de rapiţă pe metrul pătrat şi, dacă au considerat că într-adevăr densitatea se încadrează în optim, păstrând-o vor avea speranţe că productivitatea pe care o vor înregistra pe suprafaţa respectivă va fi mulţumitoare.

Pentru o umiditate bună la recoltare, fermierii trebuie să urmărească maturitatea fiziologică şi biologică a plantelor pentru că, practic, momentul recoltării ne este dat de plante. Când acestea au ajuns la maturitate planta va căpăta culoarea specifică, iar recoltarea va putea începe de la un nivel de umiditate de 15%, dar nu mai târziu de 8%, pentru a evita acele pierderi de cultură ca urmare a scuturării silicvelor.

Compania Prutul are în oferta cu care vine în întâmpinarea clienţilor şi produse ce lipesc aceste silicve, iar fermierii, dacă dispun de utilaje autopropulsate sau de alt tip prin care îşi aplică tratamentele, pot dispersa aceste substanţe care să le mărească siguranţa că silicvele nu se vor desprinde de pe plantă. Aşadar, momentul optim al recoltării va fi dat de maturitatea fiziologică şi biologică a plantelor. Dacă pentru culturile de toamnă nu va fi o decalare foarte mare, pentru culturile de primăvară probabil va fi un decalaj de 2 săptămâni în momentul recoltării.

Pe lângă calibrarea utilajelor la momentul recoltării, fermierii trebuie să-şi verifice combinele cu care intră la treierat. Deşi majoritatea sunt computerizate, trebuie să fie atenţi la setările pe care le vor avea în computerul de bord, să-şi greseze combinele, să verifice heder-ul, şnecul, distanţa dintre heder şi melc, ca nu cumva să apară spărtura, ca în cazul porumbului sau a altor boabe recoltate cu aceste combine.

Totodată, fermierul trebuie să ţină seama de faptul că un utilaj, pentru a putea intra în lan, trebuie făcut schimbul de ulei, ca şi alte lucrări punctuale pe care mulţi le cunosc, dar s-au obişnuit să le efectueze înainte de recoltat.

Maria Bogdan