Proiectele finanţate de străini dezvoltă zona montană

Federaţia Agricultorilor de Munte (FAM) „Dorna“ a fost fondată în 1993, fiind prima asociere a proprietarilor de terenuri şi de animale din zona de munte din Carpaţii României. Cu susţinere din Franţa şi sprijin consistent din Germania, prima organizaţie profesională de agricultori montani a avut ca scop încă de la început dezvoltarea fermelor şi gospodăriilor, comercializarea produselor agricole obţinute din zona de munte, specializarea personalului din agricultura montană, promovarea unor surse de venit suplimentare precum agroturismul, articole din lână, artizanat şi crearea unui fond de creditare.

Deşi au trecut 20 de ani de la înfiinţare, ing. Ioan Agapi, directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte „Dorna“, ne-a spus că îi este greu să „definească“ cum au fost aceşti 20 de ani.

„Am fost un fel de deschizători de pârtie în materie de ONG şi asociere. În ’93 toată lumea desfiinţa CAP-urile, iar noi ne asociam şi ne instruiam. A fost ceva împotriva trendului opţional al oamenilor, mai ales că şi astăzi încă se mai confundă asocierea cu colectivizarea. Unii visau fabrică de ciocolată folosind laptele din zona Dornelor, alţii preţ la lapte mai mult decât merită. Unii voiau fabrici de lactate proprii, alţii preţ bun pentru carnea livrată abatoarelor. Am avut şansa să fim găsiţi, chiar după înfiinţare, de către Agenţia de Cooperare Tehnică a Germaniei, care ne-a întrebat: pentru ceea ce v-aţi propus să faceţi cine vă plăteşte? Ei au venit lângă noi, au făcut un proiect de reorganizare a asociaţiei noastre, au schimbat statutul, astfel încât să nu mai aibă nimeni atribuţii supreme, am devenit o asociaţie în care nu mai există şefi, ci numai membri. Acum avem 2.600 de membri. Facem parte din Euromontana, Forumul Montan din România şi din Asociaţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală Montană – ROMONTANA, astfel încât putem să ne susţinem problemele intern, dar şi la nivelul Parlamentului European şi Comisiei Europene prin Euromontana. Am reuşit foarte multe lucruri“, ne-a spus directorul FAM, ing. Ioan Agapi.

Milioane de euro obţinuţi fără birocraţie

Pentru că Federaţia urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei economice a gospodăriilor particulare din zona de munte, introducerea progresului tehnic în agricultura montană, atragerea unor investiţii cu participare de capital extern şi autohton în vederea creşterii locurilor de muncă în zonă şi creşterea nivelului de pregătire profesională şi educaţional-comportamentală a membrilor săi, în cei 20 de ani a derulat numeroase proiecte.

Printre acestea se numără proiecte de formare profesională, transfrontaliere, de modernizare a stânelor, proiecte de populare cu vaci şi oi a fermelor, şcolarizarea ciobanilor, piscicultură, apicultură, schimburi de experienţă interne şi internaţionale, organizarea de loturi demonstrative, programe de credi­tare, proiecte de promovare a meşteşugurilor tradiţionale: ţesături, împletituri din lână, încondeiat ouă, etc., finanţarea fiind asigurată din diverse surse.

Acum avem o finanţare de la elveţieni, de 3 milioane de franci elveţieni. Am mai lucrat cu ei, au văzut că suntem serioşi, ne-au spus să venim cu proiectele. Am avut un mare avantaj că am avut suma rezervată. Am scris proiectul cu echipa, ne-au consiliat şi ei, ne-au ajutat şi de la 1 iulie începem. Au nişte condiţii de eligibilitate foarte transparente şi atunci este normal să pleci cu şanse de 110%. Am mai avut şi un proiect cu americanii de 1 milion de dolari şi tot proiectul pentru obţinerea finanţării a fost de 8 pagini. Pe cât de simplu pe atât de controlabil, un proiect logic, cu ţinte precise şi cu birocraţie minimă. În schimb, pe un proiect european transfrontalier cu BRCT-ul din Suceava a trebuit să cărăm documentaţii cu portbagajul.

Proiect de modernizare a pajiştilor alpine

Ultimul proiect derulat de FAM este de modernizare a pajiştilor alpine şi de punere în valoare a acestora. Este un proiect destul de clar şi de eficient. Constă în managementul păşunii, ceea ce înseamnă curăţat şi întreţinut păşune, punerea în valoare a surselor de apă, construirea de locuri de umbră, căi de acces, păşunat raţional, refacerea covorului ierbos cu tot ceea ce trebuie să mănânce animalul, leguminoase, graminee etc., asigurarea de tehnologie. Proiectul include şi partea de cazare a animalelor, dar şi şcolarizarea ciobanilor. Aceştia trebuie să ştie, să cunoască ceea ce înseamnă mecanizare, primă intervenţie sanitar-veterinară, să ştie să asigure un microclimat pentru lapte. Tot prin proiect se recompartimentează stâna în aşa fel încât să îndeplinească condiţiile pentru obţinerea avizului sanitar-veterinar şi micro-încărcătura din lapte să fie cea corespunzătoare. Se vor face şi caietele de sarcini pentru atestarea produselor, ambalare – etichetare şi scoaterea lor pe piaţă.

„Proiectul este realizat pe banii elveţienilor la propunerea noastră, împreună cu parteneri de-ai noştri cum ar Centrul de Instruire în Agricultură - AGROM-RO, care va face şcolarizarea. Partea de etichetare şi promovare revine Heifer Project România din Cluj, producere şi valorificare a furajelor de pe pajişti şi activităţile destinate valorificării supe­rioare a pajiştilor revin Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Braşov şi aşa mai departe. Ţinta mea este să convingem Ministerul Agricul­turii şi implicit Guvernul României să cuprindă astfel de proiecte integrate ca măsură din cadrul Programului de Dezvoltare Rurală. Vom avea exemplul acesta pus în practică. Uitaţi-vă, domnilor guvernanţi, aşa arată, hai să-l corectăm unde este cazul şi să-l promovăm pentru a-l implementa şi alţii“, a precizat Ioan Agapi.

Formare profesională practică şi pe bani

Ioan Agapi spune că în cadrul Federaţiei se face formarea profesională cu totul altfel decât o fac alte organizaţii sau instituţii, multe dintre ele finanţate de Guvernul României sau prin diverse proiecte. Federaţia selectează tinerii din zona de ope­rare, îi învaţă limba germană intensiv minimum 300 de ore, după care îi trimite în Germania, Elveţia sau Austria, unde lucrează cot la cot cu fermierul din acea ţară două – trei luni sau chiar mai mult, fiind şi plătit pentru munca depusă.

„Asta înseamnă că pepiniera noastră, în 20 de ani, şi-a deschis mintea. În ţările unde se şcolarizează tinerii noştri învaţă furajarea animalelor, igiena laptelui, învaţă cum să facă socotelile primare într-o fermă, să folosească utilaje, să aplice tehnologie pentru pajişti. Colaborăm cu Asociaţia Bavarezilor, cu Asociaţia Crescătorilor de Porci şi cu multe alte organizaţii ţărăneşti din Germania. Una dintre problemele pe care le au aceşti tineri la întoarcerea acasă este cu părinţii, care nu vor să accepte tehnologia. Mentalitatea este greu de schimbat. Taică-su îi spune: «Ai înnebunit şi tu? La noi nu merge». Avem o bătălie acerbă cu mentalitatea şi nu ştiu dacă o vom câştiga. Mentalitatea rămâne una dintre problemele majore ale omului din mediul rural şi chiar urban“, a precizat Ioan Agapi.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013