Lumea Satului

Lumea Satului

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiari că până la data de 31 iulie 2024 inclusiv, primește Cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate şi utilizate în agricultură aferente trimestrului II 2024 (01.04.2024 – 30.06.2024), în conformitate cu HG nr.1174/2014 și OMADR 1727/2015 cu modificările și completările ulterioare.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare ca diferența dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse și are o valoare unitară de 1,746 lei/litru, în conformitate cu HG nr. 55/2024.

Documentele care însoțesc cererile de plată sunt următoarele:

Pentru sectorul vegetal:

  1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);
  2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  3. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
  4. documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic:

  1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;
  2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  3. situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 10 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);
  4. copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
  5. documente justificative daca au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare:

  1. situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);
  2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;
  3. situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare);
  4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;
  5. situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
  6. documente justificative dacă au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru motorina achizitionată și utilizată începând cu data de 1 iulie 2024, valoarea  unitară a ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare ca diferența dintre rata accizei standard și rata accizei reduse este de 2,079 lei/litru  conform prevederilor  art.2, alin3 ( 6) din H.G. nr. 55 / 2024, de modificare si completare a HG nr.1174/2014.

În plină vară, în iulie, stupina are nevoie de atenția apicultorului prin realizarea câtorva activități specifice acestei luni. Acestea presupun continuarea deplasării către anumite culesuri, extragerea în continuare a mierii, dar și alte măsuri privind organizarea și pregătirea stupului pentru vremea rece. Informațiile prezentate în rândurile următoare vin din partea specialiștilor din cadrul Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Valorificarea resurselor melifere continuă

Odată cu încetarea principalelor culesuri are loc şi o reducere a activităţii familiilor de albine, deoarece în lipsa surselor nectaro-polenifere ponta mătcii se reduce ca intensitate. Creşterea de trântori, de asemenea, se reduce semnificativ, iar roirea naturală nu mai pune probleme.

Încă din această perioadă încep preocupările privind pregătirea rezervelor de hrană şi a albinei de iernare. În lipsa culesurilor de întreţinere, familiile de albine consumă din rezervele proprii, de aceea apicultorii trebuie să aibă în vedere şi în această perioadă deplasarea familiilor de albine la o serie de culesuri care, chiar dacă nu sunt productive, aduc un stimulent natural menţinerii la un nivel maxim a pontei mătcii, cu efecte favorabile în perioada următoare.

În prima parte a lunii încă se derulează culesul la floarea-soarelui şi, în funcţie de hibrid şi condiţii pedoclimatice, poate să aducă  venituri importante. De menţionat că la acest cules are loc ocuparea spaţiului de ouat cu miere, rezultatul fiind un blocaj al pontei cu efecte defavorabile asupra creşterii de noi generaţii de puiet care să înlocuiască albina uzată. În acest sens, apicultorul trebuie să intervină, introducând rame goale pentru pontă în centrul cuibului.

În continuare, o serie de resurse melifere ar putea fi valorificate: floarea-soarelui târzie, busuiocul de mirişte, coriandru, hrişcă, lavanda, lucernă, muştar alb, pepene galben, pepene verde, castraveţi, fâneaţă sau floră spontană alcătuită din cicoare, muştar de câmp, păpădie, iarba şarpelui, mentă, isop, jaleş de câmp, limba mielului, rapiţă sălbatică, roiniţă, salvie de câmp, sulfina, talpa gâştei, trifoi alb, zămoşiţă, zburătoare, zmeur.

Organizarea stupului

Pentru o bună derulare a activităţii apicole, în această  perioadă se va avea în vedere continuarea lucrărilor de recoltare şi extracţie a fagurilor cu miere. Se va reorganiza cuibul familiilor de albine, lăsând în stupi numai fagurii cu puiet şi rezervele aferente. Se va evalua situaţia acestora, precum şi starea de sănătate. Fagurii goi sau cu miere puţină se descăpăcesc şi se aşază după diafragmă pentru ca mierea să fie consumată.

Se va preveni declanşarea furtişagului prin restrângerea cuibului, micşorarea urdinişului şi efectuarea de intervenţii rapide în famillile de albine, precum şi întărirea familiilor mai slabe, care ar putea fi vulnerabile. În lipsa unor culesuri de întreţinere se vor administra hrăniri stimulente în perioadele lipsite de cules pentru menţinerea unor familii cât mai puternice şi creşterea albinelor de iernare.

Se vor întări familiile slabe sau roiurile artificiale formate în lunile anterioare. Din această perioadă se poate începe schimbarea mătcilor bătrâne, necorespunzătoare, pentru a avea timp suficient să depună ouă înainte de a întrerupe ouatul pe perioada sezonului inactiv. În cazul unor culesuri târzii (fâneața, floarea-soarelui cu înflorire tardivă) se vor pregăti familiile pentru transport, se vor scoate din stupi fagurii destinați reformei şi se va extrage ceara. fagurii de rezervă se vor trata împotriva găselniței. Se vor efectua tratamentele medicamentoase în caz de necesitate. Pentru stabilirea gradului de infestare cu varroa se va folosi foaia de control sau alte metode descrise în literatură. Se vor efectua activități de stocare şi/sau valorificare a producţiei obţinute. În completarea producţiei de miere se poate recolta polen (acolo unde există un cules abundent, mai ales în zonele de deal) sau propolis.

Laura ZMARANDA

Sursa: ACA

Creșterea ovinelor reprezintă o tradiție multiseculară, fiind activitatea de bază a unui însemnat număr de crescători de animale, această specie oferind activități tradiționale privind prelucrarea unor produse din lapte, carne, lână cu un pronunțat caracter specific local sau regional (diferite sortimente de brânzeturi, specialități din carne de oaie, articole de îmbrăcăminte, obiecte artizanale, instrumente pentru prelucrarea produselor (ustensile de inventar ale stânii, ateliere de cojocărie, confecționarea pălăriilor tradiționale, ateliere pentru țesături etc.).

Datorită condiţiilor geo-climaterice caracteristice ţării noastre, efectivele de ovine sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 200 – 230 de zile, în funcţie de intemperii) pe pajiştile naturale, respectiv pe păşuni şi fâneţe, fiind comasate în turme (cârduri) cu un efectiv de ovine pe turmă, diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei, de distanţa faţă de localităţi şi alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a ovinelor.

La această dată, un procent însemnat de crescători de ovine exploatează această specie pentru producţia de lapte care este utilizat, în exploataţii sau în unităţi specializate, cu precădere la obținerea brînzeturilor, mai ales telemea, caş, brânzeturi frământate, urdă sau cașcaval, produse la care se realizează un randament foarte bun.

Caracteristice laptelui de oaie (după unele date statistice) sunt reprezentate de conținutul ridicat în substanțe proteice 5,7%, în cazeină 4,6%, lactalbumină/lactoglobulină 1,1%, lactoză 4,5%. Conținutul de calciu din laptele de oaie este între 162 și 259 mg/100 g, fiind bogat în grăsimi 6,7%, iar aportul de fosfor, sodium, magneziu, zinc, fier şi grupul de vitamine B este de 1,5-2 ori mai nutritiv și mai bogat decât laptele de vacă. 

Laptele de oaie are o dublă importanţă: biologică – când reprezintă alimentul indispensabil în primele săptămâni de viaţă a mielului și comercială – când poate reprezenta o importantă sursă de venituri. Din acest punct de vedere deosebim laptele supt, adică cel consumat de miel, și laptele marfă, destinat comercializării.

Producția cantitativă și calitativă de lapte de oaie este determinată de mai mulți factori a căror acțiune se îmbină în așa manieră încât este dificil a determina cu certitudine aportul fiecăruia dintre ei, respectiv:

■ factori genetici, care includ rasa, individul, prolificitatea, metabolismul fiecărui animal, cofiguraţia, forma şi dezvoltarea ugerului, vârsta corelată cu perioada de lactaţie;

■ factori de mediu, respectiv temperaturile ridicate (temperaturile cele mai favorabile pentru procesul de secreție normală a laptelui fiind cuprinse între 5 și 21°C), ploile şi umiditate excesivă pot provoca o diminuare a producției de lapte cu 5-30%;

■ calitatea nutritivă a furajelor şi modul lor de administrare (se recomandă ca pentru producerea unui litru de lapte să fie asigurate 0,7 U.N. și 85 g proteină digestibilă, peste necesarul de întreținere a funcțiilor vitale);

■ asigurarea permanentă a apei potabile;

■ condițiile de zooigienă şi microclimat din saivane sau în țarcurile din pășune;

■ igiena şi sistemul de muls;

■ calitatea personalului îngrijitor.

Pentru îmbunătățirea producției de lapte se recomandă desfășurarea unei intense activități de selecție în rândul raselor autohtone, extinderea controlului producției de lapte, alegerea riguroasă a berbecilor folosiți la monta naturală sau pentru însămânțări artificiale, efectuarea unor încrucișări de infuzie cu berbeci din rase specializate pentru producția de lapte.

O condiție esențială pentru realizarea unui spor de efective și implicit de produse animaliere scontate, cantitativ și calitativ, o constituie starea de sănătate a ovinelor, condiție care constituie o preocupare importantă a serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în perspectiva prevenirii bolilor transmisibile la animale, protejarea populației de bolile transmisibile de la animale la om, protecția și bunăstarea animalelor, asigurarea  pieței de consum cu produse animaliere cu origine cunoscută și salubre, activități care se desfășoară în contextul unui larg cadru legislativ specific.

În baza responsabilităților ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret și eficient crescătorilor de ovine, serviciile sanitare veterinare oferă o serie de servicii cu referire la:

  • asigurarea bazei umane şi materiale necesare pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare de prevenire şi combatere a bolilor la animale;
  • evaluarea şi monitorizarea exploatațiilor care dețin ovine, implementarea legislației privind identificarea, înregistrarea şi mișcarea animalelor;
  • supravegherea clinică a stării de sănătate a efectivelor, prin examene clinice și inspecții la exploatațiile comerciale și în exploatațiile nonprofesionale de la gospodăriile populației;
  • măsuri de supraveghere și prevenire a unor boli transmisibile prin vaccinări profilactice, tratamente antiparazitare preventive şi curative, diagnosticul unor boli prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale în acest scop;
  • monitorizarea și certificarea circulației ovinelor, a produselor și a subproduselor obținute de la acestea.

Realizarea acestor acţiuni, care în principal sunt în interesul crescătorilor de animale, nu pot fi eficiente decât printr-o colaborare permanentă între crescătorii de animale, asociaţiile de profil şi medicii veterinari, respectându-se cu stricteţe legislaţia din domeniu.

Crescătorii de ovine care doresc să valorifice producţia primară sau produsele obţinute prin procesarea producţiei primare trebuie să obţină de la DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare cu amănuntul, care stabileşte: codul producătorului, produsele care se valorifică, cantitatea, locul de comercializare şi aria de distribuţie.

Această înregistrare este necesară pentru a se putea monitoriza şi controla respectarea normelor şi regulilor de igienă, trasabilitatea şi siguranţa alimentelor de către toţi crescătorii de ovine care produc, procesează, depozitează şi comercializează lapte şi produse din lapte de oaie, în scopul protejării sănătăţii publice.

În condiţiile în care crescătorii de ovine sunt înregistraţi la DSVSA judeţeană, cu centrul de prelucrare a laptelui integrat în exploataţie (stâna) sau independent şi implicit pentru vânzare cu amănuntul, aceştia pot să comercializeze produsele din lapte de oaie la consumatorul final, la alte unităţii autorizate, în pieţe agroalimentare de pe întreg teritoriul României, precum şi cu ocazia expoziţiilor, târgurilor sau a altor manifestări organizate de diferite autorităţi sau organizaţii profesionale în cadrul legal.

Cu referire la importanţa şi rolul crescătorilor de animale (de ovine în situaţia în discuţie) sunt multe aspecte de menţionat ținând cont de contextul social şi economic al acestei activități, fapt ce obligă autorităţile competente să acorde un spijin real, concret, cu referire la funcţionarea asociaţiilor pe specii de animale şi produs, facilităţi pentru amenajarea de puncte de sacrificare, unităţi de procesare a laptelui, a cărnii şi a subproduselor obţinute de la ovine, facilităţi pentru asigurarea hranei pe tot parcursul anului, identificarea de beneficiari interni, în spaţiul intracomunitar şi în ţări terţe pentru comercializarea berbecuţiilor şi a unor produse finite (brânzeturi, preparate din carne de oaie cu caracteristici tradiţionale), sprijin financiar etc.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, împreună cu Asociația Amicii Rozelor din România, a organizat în luna iunie evenimentul tradițional „Parfum de Cluj“, destinat iubitorilor de trandafiri și nu numai. Acesta a avut loc la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH), care găzduiește colecția de sute de soiuri de trandafiri.

Colecția îngrijită de specialiștii stațiunii este o oază de frumusețe și a fost vizitată, cu ocazia acestui eveniment, de mii de pasionați din Cluj-Napoca și întreaga țară. Aceștia au admirat 320 de soiuri de trandafiri, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire.

„Activitatea principală la specia Rosa este ameliorarea în scopul diversificării sortimentului. Soiurile de trandafir omologate la SCH (48) sunt realizate după standarde internaționale de apreciere, bonitare, fiind prezente în colecția europeană de fond de germoplasmă din Belgia, Italia și Japonia. Explozia de culori, de forme și de parfum a soiurilor și hibrizilor din colecție și din câmpurile experimentale ale stațiunii este o încântare pentru ochi și suflet, bucurându-ne de fiecare dată. Alături de Asociația Amicii Rozelor din România, invităm toți iubitorii de frumos să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor“, a declarat CS III drd. Gabriela Roman, care se ocupă de colecția de trandafiri a SCH.

trandafiri rosii

Asociația Amicii Rozelor din România, cu USAMV Cluj-Napoca membru fondator, este înființată de specialiști și de iubitori ai trandafirilor, în anul 1990, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Principalul scop al asociației este promovarea culturii trandafirului, iar agenda sa include în acest sens organizarea de conferințe și demonstrații practice, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică Revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.

De asemenea, a fost amenajat un stand cu produse proprii ale stațiunii USAMV Cluj-Napoca – cireșe proaspete, legume, trandafiri la fir din colecție și alte flori, precum și vinuri albe de la Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior a universității. Tot acolo, Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală și-a prezentat oferta educațională pentru admiterea din 2024, iar firma Makita va avea un stand de prezentare.

Ion BOGDAN

Una dintre cele mai vechi așezări din lume, Africa de Sud, a fost populată în Antichitate de triburile de boșimani și hotentoți, urmate de populația bantu. Este străbătută de lanțurile muntoase Langeberg, Munții Scorpiei, de deșertul cu nisip roșiatic Kalahari și de deșertul Namib, cel mai bătrân deșert din lume datând, de peste 80 de milioane de ani.

Knysna

În mijlocul Parcului Național Garden Route se află pitorescul Knysna, oraș ce există de mai bine de 300.000 de ani, de pe vremea vânătorilor culegători din paleolitic. Locul amintește de Houtunqua, populația indigenă ce s-a stabilit aici pentru resursele generoase ale oceanului, dar și pentru peșteri, pădurile de munte unde animalele și păstoritul nomad le-au asigurat traiul. Triburile au evitat negreșit contactul cu europenii, ascunzându-se în inima pădurilor cât mai mult, iar la începutul anilor 1800 ultimul șef de trib Houtunqua a murit. Pădurea Knysna a fost îndelung exploatată pentru lemnul de esență tare, iar la un moment dat a fost chiar înființată Compania Forestieră Knysna. În oraș au loc anual evenimente, printre acestea numărându-se Festivalul stridiilor Knysna, desfășurări sportive, Semimaratonul Pădurii Knysna, concursuri de golf, ciclism.

Knysna este casa unde păsările de curte se comportă cu tine de parcă te-ar cunoaște dintotdeauna, este locul unde te poți aventura la o plimbare cu kayac canoe, la pas prin pădurile indigene ori pur și simplu la o deconectare pe plajele sălbatice cu vedere la Oceanul Indian. În șir african precum rățuștele pe apă, am pornit la vâslit pe râul Storms printre valurile ce-ți dau de furcă și-ți încordează toți mușchii, iar kayacul se ondulează amețitor pe ritmul curenților de aer dintre stâncile ce se amuză; e un tablou sportiv amestecat cu natura atât de sănătoasă...

Am ajuns pe „podul mireasă“ suspendat, lung de 77 de metri și 7 metri înălțime peste nivelul apei; în 1969 Jacky de Vos a făcut aici această minunăție împletită frumos arhitectural, pe care mă „legăn“ acum și abia îi mai zăresc celălalt capăt.

După o zi cu așa aventuri e musai să iei o masă delicioasă la unul dintre restaurantele pescărești din port. Ospitalitatea, zâmbetele localnicilor, muzica și apusul ce tocmai se lasă te determină să te bucuri de o stare de tihnă în toate.

Golful St Francis

Un peisaj demn de pus pe vederile pe care le trimiți din vacanță, în care dincolo de imagine se simt mirosul de verde și uscat totodată al ierbii sănătoase, zumzetul insectelor și muzica păsărilor, oriunde zărești căsuțele ridicate sub amprenta arhitecturii olandeze, cu pereții precum Albă-ca-Zăpada, acoperite de plete castanii. Asta e întâmpinarea splendidului sat de vacanță St Francisbaai din municipalitatea districtuală Sarah Baartman, provincia Eastern Cape, totul este ca-ntr-un joc dinamic vizual, alături de faimoasele canalele navigabile create de om, cu apa palpată de vânt unde te poți plimba în frumosul decor ce te poartă cu gândul la romantica Veneție, evadând pur și simplu în libertatea locului.

Golful St Francis este preferatul loc de joacă al delfinilor, balenelor, ce sunt privite de pe magnifica plajă cu nisip alb St Francis Bay de cei dornici de încărcare a sufletului cu senzații unice. Pescuitul de pe stânci ori surfingul sunt oportunități ce îți asigură incredibilul stil de viață din preajma rezervațiilor naturale ce te inspiră și te captează în această parte a coastei.

Construit ca punct de avertizare pentru nave cu privire la reciful ce iese dincolo de punctul mării, Farul St Francis, construit în 1878, delimitează acum unul dintre colțurile coastei africane. Nu departe se află rezervația naturală Irma Booysen, denumită astfel după Irma Booyse, soția fondatorului Cape St Francis, Jim Booysen; o mare parte a porțiunii de pământ de aici este rezervată conservării fynbosului unic de coastă. Poți umbla în voie pe traseele șerpuite sau chiar te poți pierde puțin mai departe printre câmpurile cu dune de la Sand River. Aroma autentică este dată, printre altele, de localurile rustice unde atmosfera te încălzește pur și simplu de culoarea vieții liniștite de aici.

Rezervația naturală Robberg

Lângă Golful Plettenberg, la câțiva kilometri, de-a lungul Garden Route din Western Cape, am ajuns la splendida Rezervație Naturală Robberg. Sit al Patrimoniului Mondial, locul a căpătat pagini ale istoriei scrise cu roci preistorice și artefacte din Epoca de Piatră. Pitoreasca peninsulă este ca o floare ce a atras în polenul său bogăția de fynbos, a florei, a vieții oceanice, toate într-o adâncă uimire. Nu am întâlnit nicăieri până acum acest simț de plutire, bucurie, euforie, plăcere la contactul cu peisajul unic ce este desprins de realitatea de dincolo de porți. La orice cotitură de pe traseu, alături de nisipul ce-ți îndrumă călcâiele, stau șopârlele, focile, pescărușii, lanurile de verdeață, marmotele, florile calde. Valurile ce dau buzna către stânci propulsează fantastice curcubee de apă pulverizată în aerul atât de respirabil aici.

Dunele de nisip te conduc către partea estică a rezervației, această porțiune sălbatică ce formează un spectacol al frumuseții, încă vie. Stâncile te cuprind ca niște palme muncite, dar foarte rezistente, căci ele sunt vechi de 120 de milioane de ani, de la destrămarea Gondwanalandului.

Mersul a fost continuu, dar la un moment dat m-am oprit să-l privesc cum se afundă în albastrul oceanului, cum se ascunde în perdeaua de valuri ce duc cu ele vapoare și amintiri, cade acum împletindu-și galbenul-portocaliu cu apa cerească, apune și încheie un capitol dintr-o parte minusculă a vieții fragede în care am adunat stări, frumos, gânduri de departe, dar mai ales o evadare unică, de aici din sânul soarelui indigen al Africii de Sud.

Aurora GRIGORE

Conform datelor recente furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO)1, țările europene au experimentat condiții severe și prelungite de secetă de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme și a lipsei de precipitații. La nivel local, fermierii români sunt, de asemenea, afectați de acești factori, confruntându-se cu provocări continue în ceea ce privește productivitatea și profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor soluții specializate pentru a-i ajuta să prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al României, fermierii trebuie să fie adaptabili în selectarea culturilor care pot prospera în aceste condiții dificile, cum ar fi rapița. Rezistența rapiței la diverse condiții climatice o face o alegere ideală pentru multe regiuni agricole din țară, iar ciclul său de creștere relativ scurt permite fermierilor să utilizeze eficient terenul.

Rapița este foarte profitabilă pentru fermieri. Cu toate acestea, este esențial să se ia în considerare rezistența silicvelor de rapiță la scuturare în timpul recoltării. Alegerea hibrizilor de rapiță potriviți este o decizie importantă pentru fermierii care doresc să își maximizeze potențialul de producție și să minimizeze pierderile din cauza deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recoltării.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, facilitează fermierilor români accesul la soluții precum hibrizii de rapiță Pioneer®, adaptați la condițiile specifice de sol și climat din regiune. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturii datorită trăsăturilor genetice avansate. Hibrizii de rapiță Pioneer® sunt concepuți pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condițiile de secetă și a se stabili rapid în sezonul de creștere.

De exemplu, hibrizii de rapiță PT314 și PT315 oferă o eficiență superioară a utilizării azotului, un conținut ridicat de ulei și o rezistență puternică la boli. În plus, hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat de fermierii români pentru rezistența sa excepțională la sclerotinia. Noul hibrid Pioneer® PT312 Sclerotinia Protector oferă, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezistență la scuturare, productivitate ridicată, toleranță excelentă la boli, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat târziu.

Roland Heilman, un fermier din Tărian, județul Bihor, a plantat 100 de hectare de rapiță în toamna anului 2023 pe ferma sa de 600 de hectare, Mady Speed Int SRL. Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, semănat după o cultură de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha: "Am început recoltarea la sfârșitul lunii iunie, iar producția a fost excelentă. PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am fost norocoși cu ploaia și am plantat 100 de hectare de rapiță, în întregime cu hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și PT313," a spus Roland.

Prin angajamentul față de inovație și sustenabilitate, fermierii din România pot depăși provocările agricole actuale și viitoare, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience sprijină această misiune oferind acces la cele mai noi și mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapiță din 2024.

Autor: Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Semințe, România și Republica Moldova


1 EDO European Drought Observatory (europa.eu)

MyAlcedo Carbon oferă soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice tot mai prezente și mai severe cu care ne confruntăm.

Agricultura este un punct cheie pentru reducerea gazelor cu efect de seră deoarece ea este responsabilă pentru 20% din totalul gazelor cu efect de seră globale, potrivit Parlamentului European.

MyAlcedo Carbon oferă „robustețe” analizelor de mediu pentru a accelera adoptarea și întreținerea practicilor de agricultura regenerativă.

Beneficiile fermierului prin intrarea în MyAlcedo Carbon:

  • Audit de carbon al fermei realizat printr-o metoda robustă și precisă;
  • Bilanț de carbon detaliat pus la dispoziție în cel mai scurt timp;
  • Posibilitatea obținerii unor credite de carbon de valoare pe piața carbonului;
  • Sprijin în vânzarea certificatelor de carbon;
  • Propuneri pentru îmbunătățirea amprentei de carbon și calificarea pentru credite de carbon în anii următori.

MyAlcedo Carbon propune un program dedicat fermierilor iscusiți care, prin vânzarea certificatelor de carbon pot accesa o sursă suplimentara de venit.

Analize de Sol

Datorita secetei pedologice instalate în Romania de câțiva ani în anumite zone, fermierii au încercat să-și conserve apa prin mai puține treceri cu agregatele asupra solului. Prin lucrări de minimum tillage care reduc trecerile și nu tasează excesiv solul, se reduce consumul de combustibil. Asta înseamnă și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, unii fermieri își reduc amprenta de carbon de la un an la altul prin reducerea cantității de combustibil utilizat.

De asemenea, prin aplicarea de îngrășăminte, cu rată variabilă, în urma efectuării analizelor de sol, fermierii pot utiliza mult mai eficient îngrășămintele, în special cele azotoase, responsabile la rândul lor de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Alegerea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol este esențială pentru obținerea informațiilor corecte și relevante.

Analizele de sol reprezintă un instrument esențial pentru agricultori, oferind informații valoroase pentru optimizarea procesului de cultivare a plantelor. Aceste analize aduc numeroase beneficii, inclusiv eficiența crescută în utilizarea nutrienților, optimizarea costurilor de fertilizare, contribuția la sustenabilitate și determinarea corectă a necesarului de fertilizare.

Pregătirea corectă a solului înainte de înființarea culturilor agricole este foarte importantă pentru asigurarea unei creșteri sănătoase a plantelor și pentru obținerea unui randament optim. Prelevarea și analiza probelor de sol înainte de însămânțare sunt importante din mai multe motive:

  • Cunoașterea fertilității solului și stabilirea necesarului de îngrășăminte, pentru a compensa eventualele deficiente;
  • Dozarea corecta a îngrășămintelor, pentru a evita aplicarea excesivă sau insuficientă;
  • Optimizarea pH-ului solului, creând condiții mai bune pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;
  • Prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea drenajului acestuia, asigurând o bună aerisire a rădăcinilor.

Pentru a evita risipa de îngrășăminte și a cunoaște ce carențe și nevoi are solul tău, apelează la specialiștii ALCEDO din zona ta pentru a realiza analizele de sol în laboratorul certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ALCEDO iți oferă cel mai complex pachet de analize de sol unde sunt analizate 17 parametri (microelemente principale, secundare, materie organică, echilibrul chimic, etc), iar în aplicația #MyAlcedoSoil poți vedea cartograma fiecărei parcele, memoriul tehnic și planul de fertilizare.

Un grup de studenți de la Universitatea de Științele Vieții Iași au realizat un produs inedit ce are la bază cozi de ciuperci și lichid obținut din fierberea năutului, în cadrul ediției a X-a a Concursului Național „Ecotrophelia“ România 2024, un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului. Acesta a avut loc în perioada 12-14 iunie, alături de Asociația Specialiștilor de Industrie Alimentară din România (ASIAR). Preparatul se numește FungiYo și este o pastă vegană, din care au fost obținute aperitivul, felul principal și desertul. Cele trei produse sunt realizate din aceleași ingrediente, însă cantitatea lor schimbă gustul fiecăruia.

Patru studenți de la USV Iași au realizat un produs alimentar inedit din codițe de ciuperci

Grupul de studenți, format din Eduard Horlescu, Cristina Dandeș, Livia Bărbuță și Cătălin Scripcă, de la Facultatea de Agricultură, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, a realizat din resturi alimentare pasta vegană FungiYo.

FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt obținute din exact aceleași ingrediente, însă faptul că au fost puse în cantități diferite face ca gustul să fie distinct.

„Am realizat o pastă vegană obținută din 80 la sută produse reutilizate, cum ar fi scorțișoară, pectină, tescovină de la mere; mai are în compoziție ștevie, sare, pudră de roșcove și făină din semințe de dovleac. Baza produsului este codița de pleurotus și aquafaba, care este obținută prin fierberea năutului. Avem trei feluri din produsul nostru, prep, care este un aperitiv, core, care este un fel principal și bliss, care este un desert. Aperitivul este mai ușor, felul principal este mai intens, cu mai multă sare, iar desertul este dulce. Produsele noastre, FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt create din aceleași subproduse, dar în proporții diferite, oferind un gust unic fiecărei varietăți. Dorim să ne extindem spre piața europeană, noi credem foarte mult în produsul nostru, care este unul corect, sigur și calitativ“, spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Produsul este realizat din alimente reutilizabile

Cei patru studenți de la USV Iași au lucrat timp de șase luni pentru a realiza un produs finit de calitate.

„Am lucrat la acest produs aproximativ șase luni, am început cu prelucrarea ideilor, apoi am căutat distribuitori și oameni care să ne ajute pentru a obține acest produs și am început testarea pentru a ajunge la un produs final. Ideea este sută la sută originală. Pot spune că am făcut multe variante pentru că am tot schimbat, am tot adăugat ingrediente, iar până să ajungem la produsul final au fost multe încercări“, mai spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Pasta vegane FungiYo este soluția pentru consumatorul modern în ceea ce privește o dietă echilibrată.

Ecotrophelia 2024, ediția națională în cifre și informații importante

Ecotrophelia 2024 este un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului

Pentru domeniul alimentar, competiția reprezintă o veritabilă revelație și o platformă de excepție pentru inovație și inspirație în dezvoltarea unor produse alimentare eco-inovative, de calitate, destinate consumului uman, prietenoase cu mediul înconjurător și este deschisă tuturor studenților înscriși la programele de studii de licență și masterat. Aceasta facilitează exploatarea creativității infinite și a energiei studenților cei mai întreprinzători, sprijiniți de universitățile și instituțiile de învățământ superior de prestigiu. Astfel, rețeaua „Ecotrophelia“ reprezintă un model educațional de referință susținut de Uniunea Europeană (UE), ce joacă un rol organizatoric în promovarea inovației și antreprenoriatului în rândul studenților.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Prezentarea, degustarea şi jurizarea a peste 50 de preparate înscrise la Concursul Naţional „Identificare de produse tradiţionale“ a avut loc sâmbătă, pe 30 martie 2024. Ediţia a VI-a a competiţiei organizate de Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ (USV) Iaşi, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), în parteneriat cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, a început de la ora 10,00 şi s-a desfăşurat în Holul de Marmură al facultăţii. Evenimentul a fost dedicat elevilor şi studenţilor care s-au înscris individual sau în echipă, încă de pe 26 februarie când a fost lansată invitaţia, fiind coordonaţi de câte un cadru didactic.

Tineri veniţi din toată ţara la USV Iaşi

Spre deosebire de primul an, numărul preparatelor la această ediţie a fost mai mare. În plus, cei mai mulţi dintre tinerii care s-au prezentat la concurs provin din sud-estul ţării.

„La cea de a VI-a ediţie a concursului «Identificare de produse tradiţionale» avem concurenţi din sud până în nord: Suceava, Botoşani, Bacău, Iaşi şi chiar din judeţul Călăraşi, două licee. Anul trecut am avut unul, le-a plăcut atât de mult, au răspândit informaţia şi deja anul acesta în competiţie avem două licee din Călăraşi. Ediţia aceasta se remarcă, aşa cum constatăm de la fiecare ediţie la alta, prin numărul tot mai mare de produse. Dacă la prima ediţie am avut 29 de preparate în competiţie, acum avem deja 83“, a declarat conf. univ. dr. Mihaela Ivancia, prodecan al FIRAA.

Una dintre probele pe care au trebuit să o respecte toţi participanţii a constat în aducerea unei dovezi care să reflecte vechimea reţetei tradiţionale.

„Ne bucurăm că tinerii sunt interesaţi de produsele tradiţionale, de acest concurs. Vor să scormonească în cuferele de reţete ale bunicilor lor, să afle cum se mânca la vremea lor şi le aduc acum în faţă. Ei sunt obligaţi să aducă dovada vechimii reţetei. Noi ne-am propus prin acest concurs să-i şi stimulăm spre cercetare. Să se documenteze, să vadă, de aceea se numeşte «identificare», la final să spună că au într-adevăr un produs tradiţional“, a adăugat aceasta.

Totuşi, ce face ca un produs să fie tradiţional? După cum a menţionat specialistul, în primul rând vechimea, de cel puţin 30 de ani, apoi ingredientele şi metoda de preparare.

Reţeta „aluaţelelor“ din Călăraşi

Deşi au concurat elevi şi studenţi de la instituţii diferite de învăţământ, cu toţii au surprins juriul cu preparate tradiţionale care de care mai gustoase şi arătoase.

Spre exemplu, o echipă de elevi din Călăraşi a stârnit curiozitatea celor prezenţi cu reţeta „aluaţelelor“.

„Acestea sunt făcute din cocă veche. După ce s-a învechit coca se pune în apă şi mălai şi se împătureşte cu mălai până când devine o cocă plină. După aceea se lasă la înmuiat în apă, se pune şi făină până iese un aluat ca de pâine. Şi aşa va ieşi o pâine cu mălai“, a declarat Ionuţ Valentin, elev al Liceului Pedagogic „Ştefan Bănulescu“ din Călăraşi.

„La fel, avem şi «scutecele Domnului». Acesta este un preparat pe care l-am învăţat de la o vecină de-ale noastre.“

Povestea „mămăligii în pături“

O elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ din Iaşi a prezentat o reţetă care face parte dintr-o poveste a celor mai în vârstă, parcă ruptă din basme.

„Noi avem mămăligă în pături şi sarmale în foi de varză cu afumătură. Povestea mămăligii în straturi este despre un copil care era întotdeauna nemulţumit de ceea ce îi făceau părinţii şi vorbea foarte mult. De aceea, mama şi tatăl său au construit un fel de plan pentru el. L-au păcălit pe copil, făcându-i pe plac, acesta devenind şi mai alintat, iar lingura cea magică din bucătărie a cerut oalelor un sfat. Dintr-un colţ, ceaunul cel vechi i-a răspuns: «Adu-mi ce îţi cer eu şi tu faci». Lingura era foarte bulversată, dar l-a ascultat, sperând că îl va mulţumi pe cel mic. Aşadar, i-a făcut mămăligă în straturi copilului care, într-un final, a fost împlinit şi mulţumit“, a menţionat Alexandra Nicoleta.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nu foarte departe de Gura Humorului, ca un desen pictat cu acuarelă desprinsă din casa cerească, ni se arată printre mirosul trandafirilor atât de perfecți și pământul proaspăt Mănăstirea Voroneț, maiestuoasa ctitorie a lui Ștefan cel Mare de la sfârșitul anilor 1400.

Compusă din Biserica „Sf. Gheorghe“, clopotniță, zidul de incintă și ruinele chilii, Mănăstirea Voroneț a fost construită în trei luni și trei săptămâni pe locul unei biserici din lemn și este monument istoric al județului Suceava. Biserica poartă hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, și face parte din patrimoniul cultural mondial din anul 1993.

Prezența monahului Daniil la Voroneț a adus insuflare cu adâncă credință acestui lăcaș de cult, ceea ce a făcut ca prezența spiritului monahal să înflorească din ce în ce mai mult. Importante donații sub formă de pământuri ori cărți au fost făcute de către Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ieremia Movilă, printre acestea Tetravanghelul din 1940, obiecte bisericești, poloboc de vin, monede de cheltuială, zloți la tămâie, catastif de praznic.

La Mănăstirea Voroneț a fost format un atelier de copiat cărți, acestea din urmă fiind folosite la slujbele religioase, dar și o unitate de învățământ unde se predau slavona și româna; aici erau înscriși copiii boierilor și ai preoților ce erau pregătiți pentru a deveni dascăli în lăcașurile de cult, dar și în școli.

Mănăstirea Voroneț a pășit pe o treaptă mai înaltă către mai multe direcții în vremea egumenului Macarie în anii 1700, atunci când a fost reformat aspectul bisericii, cu apariția de noi chilii, reconstrucții ale proprietăților mănăstirești, au fost aduse cărți și au venit noi monahi; tot în acel timp s-a alcătuit și o Condică de avere de către Vartolomei Mayereanu Pomelnicul.

În vremea anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic s-au micșorat beneficiile lăcașurilor de cult ortodoxe, iar în urma acestui aspect reprezentanți ai bisericilor, printre ei și Inochentie al Voronețului, au solicitat împăratului Iosif al II-lea revenirea la vechile drepturi; însă, singura concesie a fost diminuarea numărului de călugări și, totodată, desființarea schiturilor. S-a realizat un fond de venituri prin care erau controlate toate cheltuielile mănăstirilor, inclusiv aici, la Voroneț.

După un timp îndelungat în care biserica Sf. Gheorghe a activat ca biserică parohială, după 1990 Mănăstirea Voroneț a revenit la viața monahală ca o comunitate de călugărițe.

Biserica este printre singurele monumente arhitecturale religioase din zona de nord a Moldovei ce și-a conservat forma inițială. Nu de dimensiuni foarte mari, biserica se mândrește cu o pictură profundă la interior ce rezistă încă din vremea lui Ștefan cel Mare; Cina cea de Taină, Spălarea picioarelor, tabloul închinat domnitorului Ștefan cel Mare sunt doar câteva dintre imaginile ce ne atrag atenția negreșit.

La exterior, ochii nu mai contenesc a se dezlipi de o așa dumnezeiască explozie de frumos, prin pictura din timpul domnitorului Petru Rareș ce reprezintă imaginea extraordinară a artei feudale moldovenești. Toate episoadele biblice sunt reprezentate atât de viu încât personajele tind să iasă din această sferă a frescelor, ba mai mult, au glas și uimesc prin mimica lor privirea oricui calcă pragul mănăstirii. Culorile atât de vii fac să pară că trupurile sunt într-o continuă mișcare, nicidecum statice, verdele și albastrul fac să se simtă bătăile inimilor învăluite de iubire pe de o parte, dar și a chinului pe de altă parte.

Judecata de Apoi de pe fațada de vest este structurată în patru acte, în partea de sus este Dumnezeu Tatăl, apoi Apostolii poziționați pe scaune în scena Deisis; la râul de foc ce pleacă de la picioarele Mântuitorului cei care au săvârșit păcate își află acum chinurile. Etimasia Sfântului Duh, înfățișat de un porumbel, Sfânta Evanghelie, strămoșii neamului românesc și credincioșii îndrumați de Sf. Apostol Pavel, apoi necredincioșii ce au parte de mustrarea lui Moise fac parte din al treilea act. Simbolul justiției, cumpăna, o regăsim în ultimul act, unde faptele bune și cele rele sunt puse în balanța disputei dintre îngeri și demoni pentru sufletele noastre, la nord raiul, iar la sud iadul. Fabuloasa frescă scoate în evidență sclipirea minților creatoare, astfel se împletesc printre aceste acte părți ale folclorului precum arhanghelii ce suflă din buciume.

Soarele o dezmiardă atât de des, ploaia este împinsă de vânt către ea în zilele de toamnă târzie, fulgii de nea cad ca un pieptăn pe creștetul unui copil, glasul cântecului Liturghiei ajunge până la petalele florilor și iarba pe care o călcăm, căci aici, în mijlocul acestui spectacol spiritual, înflorește tot mai mult cu ardoarea credinței și te așteaptă pentru o îmbrățișare pură cuprinsă de fiori binecuvântați Mănăstirea Voroneț.

Aurora GRIGORE

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti