IBNA Balotești oferă spre vânzare vițele, juninci și tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine, vârste cuprinse între 8-15 luni și greutăți corporale de 250-500 kg.

Ofertă furaje combinate (complete și complementare) destinate îngrășării și întreținerii rumegătoarelor crescute pentru producția de carne și lapte.

Detalii tehnice NC

tabe preturi IBNA Balotestil

Discount 5%, Discount 10% (se aplică în baza contractului de furnizare, la achiziționarea produselor în cursul unei luni)

Date de contact vânzări

DIRECTOR TEHNIC - Ing. Cătălin ROTAR - Tel: 0733.679.820.     

Șef SMCTE - Ing. Filip ILIESCU - Tel: 0733.679.823

Referent de Specialitate -  Dr. ing. Răzvan-Alexandru UȚĂ - Tel: 0729 480 520

  • Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Site: https://www.ibna.ro/

Nutrețuri combinate pentru taurine (peste 150 kg)

Mod de ambalare: la punga de 10 kg sau la sac 30 kg.

Nu este necesară omogenizarea cu alte ingrediente

Este destinat furajării tineretului taurin cu greutatea vie de peste 150 kg.

Ingrediente: cereale, șrot de florea-soarelui, șrot de soia, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 15,90% – Unități nutritive carne UNC. 0,85/kg.

– Metionina 0.31% – Lizina 0,00%.

– Calciu 0,15% – Fosfor 0,90% – Sare 1%.

– Celuloza 11% – Grăsime 5,50%.

Nutreturi combinate pentru viței (până la 150 kg).

Mod de ambalare: la pungă de 10 kg. sau la sac 30 kg.

Nu este necesară omogenizarea cu alte ingrediente.

Este destinat furajării vițeilor de la a 10-a zi după fătare până la 180 de zile (exemplarul ajunge până la circa 159 kg greutate vie).

Ingrediente: cereale, șrot de florea-soarelui, șrot de soia, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral, lapte praf.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 18,50% – Unități nutritive carne 0,99/kg

– Metionina 0.36% – Lizina 0,80%

– Calciu 0,96% – Fosfor 0,69% – Sare 0,90%

– Celuloza 9% – Grăsime 1%

T1-40 CPVM. Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru viței până în 150 kg

Mod de ambalare: la punga de 10 kg sau la sac 30 kg.

Se utilizează prin amestec în hrana vițeilor, din perioada de preînțărcare până la greutatea de 150 kg, cu cereale măcinate.

Conform proporției:

40% CPVM T1-40: 60% cereale măcinate.

Ingrediente: șrot de floarea-soarelui, lapte praf, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C.)

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 30% – Unități nutritive de creștere 0,65/ kg

– Metionina 0.63% – Metionina+Cistina 1,06% – Lizina 1,35%

– Calciu 3,10% – Fosfor 1,40% – Sare 2,50%

T2-20 CPVM. Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru tineret taurin de peste 150 kg

Mod de ambalare: la pungă de 10 kg sau la sac de 30 kg.

Se utilizează prin amestec în hrana tineretului taurin de peste 150 kg greutate vie, cu cereale măcinate.

Conform proporției:

20% CPVM T2-20: 80% cereale măcinate

Ingrediente: șrot de floarea-soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Termen de valabilitate: 2 luni de la data fabricației (A se păstra în spațiu uscat și răcoros, la temperatura de 10-15 grade C).

Produsul nu prezintă niciun risc pentru operator și nici toxicitate pentru animale.

Date tehnice:

– Proteina brută 27,50% – Unități nutritive de creștere 0,65/ kg

– Metionina 0.63% – Metionina + Cistina 1,06% – Lizina 1,35%

– Calciu 3,10% – Fosfor 1,40% – Sare 2,50%

Exemple de rații furajere, în vederea utilizării nutrețului combinat cu furajele de volum (fânuri, semifânuri și silozuri )

* Categorie 3-6 luni = 1,5-1,750 kg NC + 1-1,5 kg fân lucernă + 1,5-1,9 kg siloz lucernă.

* Categorie 6-12 luni = 1,8-2 kg NC + 1,5-2 kg fân lucernă + 3,5 kg siloz lucernă.

* Categorie 12-18 luni = 3-4 kg NC + 3 kg fân lucernă + 8-14 kg siloz lucernă.

De curând am ajuns la Eurofruct și punctul de lucru al cooperativei Livada soarelui din localitatea Viile, județul Galați. Adrian Nedelcu gestionează aici o suprafață de cca 80 ha de livadă și 120 ha de cultură mare. Pe partea de pomicultură, în momentul acesta are în jur de 20 ha de cireș, 16 ha de prun, vreo 26 ha de măr, 6,6 ha de cais, dar și struguri de masă și de vin. La o astfel de suprafață, soluția fermierului a fost înființarea unei cooperative.

Investiții în linii de sortare, ambalare și listări la hipermarketuri

Cooperativa Livada soarelui a fost înființată anul acesta. „Suntem în acest moment cinci membri și ne dorim să realizăm o vânzare integrată a producției fiecărui membru din această cooperativă. Ne gândim să facem investiții noi, să ne dotăm cu linii de sortare, ambalare și să ne listăm la hipermarketuri. Deja sunt discuții în acest sens. Am avut și experiența livrării către acestea, pentru că ne-am dorit ca astfel consumatorul să primească un produs de cea mai bună calitate. Este o activitate foarte dificilă, dar reușim să facem toate lucrurile la momentul oportun pentru a putea să avem un rezultat așa cum trebuie. Livada este plantată de 12 ani, iar pe parcursul timpului au mai fost suprafețe care s-au schimbat, s-au plantat altele noi. Există dorința de a ne extinde, au fost și proiecte pregătite în acest sens, dar până la momentul acesta nu au primit finanțare, așa că așteptăm să vină fonduri noi. Avem planuri de viitor și pe partea de cooperativă pentru că vrem să investim în ceea ce înseamnă linii de ambalare și de depozitare“, a specificat Adrian Nedelcu, președintele cooperativei Livada soarelui.

Eurofruct

Mărul românesc are de pierdut din cauza importurilor din Polonia

Prin comparație cu anul trecut, 2021 a fost un an mult mai bun, menționează gălățeanul. „Dacă ne uităm la perioada anterioară, constatăm că anul acesta a fost singurul în care nu am avut această problemă a înghețului târziu. Chiar și în condițiile acestea, de exemplu, în regiunea noastră caisul tot a avut de suferit. Nu au fost pagube totale pentru că am obținut ceva producție, dar a fost redusă față de potențialul pe care l-ar fi putut avea.“

Un alt subiect pe care fermierul ni l-a adus în atenție este cel al performanței cerute acum de toți clienții. „Dacă nu ai un fruct de calitate atunci ai o mare problemă cu desfacerea. De exemplu, la măr au fost recoltate în jur de 500 de tone și mai urmează încă vreo 200 de tone, iar toată această producție va fi comercializată în țară. În momentul acesta este un blocaj pe tot lanțul de comercializare a acestui fruct din cauza importurilor masive din Polonia. De curând am luat decizia să depozităm producția. În țările din vestul Europei, în momentul în care un producător local reușește să iasă pe piață, aproape niciun un consumator nu mai cumpără fructele din import. Acolo există o educație și o susținere a produsului tradițional, a produsului local și de asta există convingerea că lucrurile sunt altfel. Toată lumea spune că fermierii de acolo sunt asociați și că se înțeleg mult mai bine decât ne înțelegem noi. În ceea ce ne privește, în momentul acesta fiecare este pe cont propriu, de aceea vine pe piață cu o cantitate relativ mică și din cauza asta nu reușește să onoreze cantitățile cerute.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Factorii cheie ai acestui succes au fost lansarea de produse inovative- genetică de top pentru semințe și soluții avansate de protecția plantelor.

“Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience a demonstrat o creștere rapidă a afacerii sale în România și Moldova în primul trimestru al anului 2021, cu 19% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut”, a subliniat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova, cu ocazia evenimentului  Media Club organizat pe 4 iunie 2021.

„Afacerea cu semințe din România a demonstrat o creștere de 17% susținută de vânzarea hibrizilor cu genetică de înaltă calitate. Hibrizii de porumb din gama Optimum® AQUAmax® au adus extraperformanțe de producție pentru fermierii români.” a declarat Jean Ionescu.

„Ca și noutăți, vom adăuga în portofoliu 5 hibrizi în fiecare an, iar în 2021 Corteva a lansat în România Sclerotinia Protector, o tehnologie unică aplicată culturii de rapiță. După mai bine de 10 ani, cercetătorii Corteva aduc pe câmp o combinație de hibrizi cu potențial înalt de producție plus toleranță la Sclerotinia, în același produs, în același sac de semințe. Obiectivul Corteva este să ajute fermierii români să obțină producții mai mari și mai stabile, pe fiecare hectar de teren cultivat.” a adăugat directorul Corteva.

Vânzările de produse de protecție a plantelor au crescut în România cu 27% în primul trimestru, mult mai rapid decât creșterea medie a segmentului de produse de protecție a culturilor din Europa Centrală (11%). Creșterea semnificativă s-a datorat portofoliului mixt de erbicide pentru cereale păioase: Bizon™, Floramix™, Pallas™, Pixxaro™ Super, portofoliului puternic de erbicide pentru cultura de rapiță: Gallera™ Super și Korvetto™ care are în compoziție molecula Arylex™ active. De asemenea, o contribuție majoră a rezultatelor s-a datorat produselor pentru tratamentul semințelor derivate din surse naturale, utilizate de fermierii români începând cu 2019 pe mai mult de 1,5 milioane de hectare. Molecule inovatoare precum Spinetoram, Isoclast™ active și Zorvec® active și-au adus contribuția pentru această creștere importantă în segmentul de produse de protecția plantelor.

În Moldova, segmentul de produse de protecție a culturilor a demonstrat o creștere cu 19%, iar segmentul de Semințe a crescut cu 1%.

„Corteva ca continua să ofere fermierilor românii și celor din Rep. Moldova genetică de ultimă generație, soluții inovatoare de protecție a culturilor, agricultură digitală, astfel încât să obținem rezultate excepționale și să ne atingem întregul potențial”, a comentat Jean Ionescu.

„Corteva a avut un start foarte puternic în 2021, bazându-ne pe impulsul substanțial pe care l-am adus odată cu închiderea anului 2020. Europa Centrală a depășit creșterea medie a EMEA. Afacerea noastră a crescut cu + 10% organic în comparație cu primul trimestru din 2020 ”, a comentat Jean Philippe Riffat, Commercial Unit Leader Europa Centrală.

„In ceea ce privește lunile următoare, se întrevede o prognoză pozitivă. Industria agricolă globală se recuperează cu stocuri finale mai mici, o îmbunătățire a comerțului global determinat de cererea din China care va duce la creșterea suprafețelor cultivate. În cele din urmă, prețurile record ale produselor agricole ar trebui să ne ajute să susținem veniturile fermierilor și ne așteptăm să valorificăm fundamentele pozitive ale pieței și punctele forte concurențiale”, a adăugat Jean Philippe Riffat.

După anunțarea rezultatelor financiare, în cadrul evenimentul Media Club a fost anunțată relansarea programului TalentA_2021, program pe care Corteva Agriscience îl organizează pentru doamnele fermier al doilea an consecutiv, ca parte a Obiectivelor sale de durabilitate.

Implementat cu succes anul trecut, în 2021 Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor la 15.000 USD, pentru a facilita implementarea celor mai bune planuri de afaceri.

„Prima ediție a programului TalentA a demonstrat dorința femeilor din mediul rural de a inova și implementa programe pentru dezvoltarea comunităților lor. Având în vedere rezultatele și răspunsul pozitiv al primilor absolvenți, Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor în 2021. Continuăm să ne adresăm doamnelor  din mediul rural pentru că dorim să sprijinim îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Cu acest program, Corteva le oferă acces la informații și finanțare, dar și sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea afacerii lor, pentru a o face competitivă, productivă și creativă”, a declarat Maria Cîrjă - Marketing Manager  Corteva Agriscience România și Moldova

„Un sistem eficient de valorificare a producției în țară presupune ca fiecare fermier să aibă spații de depozitare și un contract de desfacere. Dar, în general, aprovizionarea pentru piață se face direct din câmp, de la cei obligați să vândă pentru că nu au unde să depoziteze producția. În plus, fermierii nu sunt organizați. Toți vorbim despre cooperative, ne învârtim în jurul lor, dar nu intrăm. Fără unitate nu avem scăpare, iar cei de sus trebuie să vină cu niște soluții ca să ne stimuleze.“ Declarația îi aparține lui Gheorghe Cozma, un fermier din județul Iași cu un portofoliu bogat în agricultură.

Trebuie să vinzi ceva ca să poți relua ciclul

Rep.: Se apropie sfârșitul acestui an agricol și sunt convinsă că fermierii și-au făcut deja un bilanț al reușitelor și nereușitelor. Cum a fost pentru dvs. 2019?

Gheorghe Cozma: Producțiile de porumb au fost între 11 și 12 tone. Un an foarte bun arată ca 2019, dar vedeți că agricultorii nu se pot împotrivi voinței lui Dumnezeu. Nici anul acesta nu a fost unul fără surprize. Am încercat să tăiem cu secera niște porumb și, în loc să se taie tulpina, aceasta se smulgea din pământ. Ce ne spune lucrul acesta? Că plantele nu au fost înrădăcinate din cauza faptului că aportul de apă a fost suficient, iar planta are și ea o „doză“ de lenevie, ca și omul, și nu și-a mai extins sistemul radicular. La o pauza de precipitații, lucrul acesta își spune cuvântul.

Rep.: Există în activitatea dvs. o componentă extrem de importantă, este vorba despre valorificare. Ce veți face cu producția?

G.C.: Aici este o altă problemă. Personal, noi în firmă avem capacități de depozitare, dar e nevoie și de bani. Nu poți să ții producția pe stoc până când prețul va fi unul care să satisfacă nevoile fermierilor. Trebuie să mai vinzi ceva ca să poți relua ciclul de la capăt. Soia am depozitat-o și nu am ofertă mai mare de 1,10 bani, deci este o bătaie de joc. Producția de floarea-soarelui este, de asemenea, depozitată, iar prețul este similar celui oferit la soia. La porumb am prins niște contracte pe vreo 3.000 de tone. Oricum, vom desface în primăvară, când vor mai crește prețurile. Acum, dacă nu ai spații de depozitare, ești „copilul ploii“, nu ai cum să faci față.


„Dacă aș fi dușmănos, aș spune că se continuă intenția de distrugere a țării. Atât a mai rămas, pământul, și probabil vor să îl ia și pe ăsta.“

Nu există un element din agricultură care să nu fi fost scumpit

Rep.: Ce anume condiționează scăderea sau creșterea prețurilor pe piața agricolă?

G.C.: Nu am reușit să înțeleg acest mecanism până acum. Din 2008 prețurile sunt în scădere. Dacă în 2008 vindeam din câmp cu 0,63 sau 0,65 bani cu umiditate impusă până în 17%, acum umiditatea impusă este de 14%, iar prețul este sub 60 de bani. Prețurile pentru producție sunt în cădere, în vreme ce totul s-a scumpit din 2008 încoace. Nu există un element din agricultură care să nu fi fost scumpit, inputuri, utilaje, salarii. În plus, trebuie neapărat ca și noi să creștem salariile angajaților. Există tot mai puțină forță de muncă în piață și atunci trebuie să te asiguri că oamenii pe care îi ai vor rămâne lângă tine. Salariile în agricultură trebuie să ajungă în scurt timp la 1.000 de euro, dar nu reușim să ne dăm seama de unde să facem rost de această diferență de bani pentru salariați. Eforturile sunt destul de mari. Constant trebuie să faci dotări, să crești salariile, dar prețurile de valorificare sunt în continuă scădere. Este un paradox care nu știu ce va aduce cu sine. Dacă aș fi dușmănos, aș spune că se continuă intenția de distrugere a țării. Atât a mai rămas, pământul, și probabil vor să îl ia și pe ăsta.


„Ne trebuie un surplus de venit pentru a face față cerințelor și fără o desfacere a producției în țară nu văd o ieșire.“

Totul funcționează ca la carte până la vânzare

Rep.: Și atunci, în acest context nefavorabil agricultorilor, ce șanse au aceștia?

G.C.: Șansa cred că ar trebui să vină din structurile de sus. Trebuie făcut ceva astfel încât producătorii să își poată desface producția. S-a instalat o rețea de desfacere proprie unor indivizi (germani, francezi etc.) de care producătorii nu mai au loc. Știți cum se intră într-un supermarket, câte taxe, condiții și termene de plată sunt? Trebuie făcut ceva unitar în sensul ăsta. Vă dau un exemplu. Readuci tineri în țară care au lucrat peste hotare în agricultură. La ce bun să îi aduci dacă aici nu există desfacere pentru produsele pe care ei le pot face? Avem exemplele fermierilor aduși din Spania sau Italia care au învățat tehnologii noi și care realizează produse de calitate, ca la carte. Dar totul funcționează până la vânzare. Când este vorba despre vânzare, sunt singuri. Dacă am începe să producem noi mâncare și să o vindem pe piață am avea și noi desfacere la materia primă. Așa suntem nevoiți să le vindem traderilor care, dacă vor cumpăra sau nu, cumpără de la tine. Am discutat în primăvara aceasta cu un francez și îi povesteam că în luna martie prețul porumbului oferit producătorilor români era sub 0,60 bani. L-am întrebat care este situația lui și mi-a spus că primește 0,88 bani. Diferența aia de bani este exact cea care la mine ar trebui să meargă către salarii, modernizare și alte investiții. Ăsta-i of-ul. Ne trebuie un surplus de venit pentru a face față cerințelor și fără o desfacere a producției în țară nu văd o ieșire.


„Constant trebuie să faci dotări, să crești salariile, dar prețurile de valorificare sunt în continuă scădere.“

Laura ZMARANDA

Constantin Ioniță, din Valea Măcrișului, este de meserie inginer agronom și vinde pesticide de peste 14 ani, dar a înțeles că oamenii vor să mănânce cât mai sănătos, cât mai gustos. Mai ales orășenii. Așa că a investit banii obținuți din comerțul cu pesticide și semințe într-o fermă ecologică. O afacere complexă, care se vrea rotundă: legume, cereale, zootehnie, procesare, desfacere. În august încheie cei trei ani de conversie și de aici înainte se așteaptă și la profit.

Pepenii au fost prima sa dragoste

De mic copil mergea cu tatăl său, pe ghidonul bicicletei, la bostănărie. A învățat agricultura din mers, ca pe o joacă mai serioasă. Poate de aceea, imediat după absolvirea facultății, în 1991, nu a căutat un job în sectorul agricol care dădea deja semne că se prăbușește. A ales să cultive pepeni, desigur că la o scară mai mare decât până atunci. Se câștiga destul de bine. Intermediarii încă nu acaparaseră toate piețele și nici importurile nu intrau așa de-a valma ca acum. În paralel a lucrat și restul de pământ primit înapoi după 1990 de către părinții săi. Din ce în ce mai bine. Doar era de meserie. Totuși, în 1997, după o deziluzie oferită de sfânta noastră economie originală, a plecat în Grecia la muncă cu speranța că va câștiga bani să înceapă o altă afacere. A lucrat tot în agricultură, mai ales în legumicultura în spații protejate. Aproape un an de zile. La un moment dat i-a venit și soția alături. A prins iarna în Creta. Și acum are inima acolo și visează că într-o zi își va face o casă „unde greierii cântă și iarna, desigur că grecește, în ritm de sirtaki“, spune fermierul cu umor, răsucind frumos, ca pe ceva special, amintirea din inimă. Dar, până la urmă, acest episod l-a determinat să se apuce cu mai mult sârg de agricultură în țară, la Valea Măcrișului. La urma urmei, nicăieri nu e ca acasă. A reluat munca la pepeni. A început să cultive și conopidă. Și alte legume, bineînțeles. Alături de familie totul pare mai ușor. Are două fete. Cea mare, de 23 de ani, a absolvit psihologia, iar acum urmează un master și apoi un doctorat în Anglia, de unde nu are de gând să mai revină în România decât în vizită. Cea mică are 13 ani și, cine știe, poate va alege să se implice în afacere. Soția se ocupă de evidența firmei și de tot felul de registre și hârtii necesare.

Din 2001 a început să vândă pesticide

A lucrat timp de 11 ani pentru Agroplant București. A mers din ce în ce mai bine. La un moment dat a început să ia în arendă terenuri de la cei care nu le mai lucrau. Și-a luat utilaje la second-hand și, dacă tot e agronom, a început să pună în practică ceea ce știa. Plus că inputurile le achiziționa la prețurile cele mai bune. Încetul cu încetul a ajuns să lucreze peste

200 ha. Din 2009 a preluat contractul de concesiune (împreună cu un amic care s-a retras din afacere destul de repede) la ferma unde acum face conversia pentru 16 din cele 27 ha pretabile pentru legumicultură. „Erau doar o baracă și un puț de apă. A trebuit să achit datoriile pe care le-am preluat odată cu activele. Era vorba de peste 300 de milioane lei vechi. Bani, nu glumă. Am investit în fiecare an veniturile, dar m-am și împrumutat pe la bănci. Acum toate cele 27 ha de grădină sunt irigabile“. A mai forat 2 puțuri și a organizat peste 10.000 mp de solarii (24 de solarii, de 420 mp fiecare, și sera mare în care obține răsadurile) în care anul acesta va cultiva în principal roșii.

Pentru roșii are un contract cu Mega Image

Le va vinde însă la convențional. Va cultiva doi hibrizi pretabili pentru comercializarea prin acest lanț de magazine: Panekra F1 de la Syngenta și Optima F1 de la Seminis. Ambii hibrizi au fructe mari și gustoase, de circa 250 g, uniforme, fără umeri verzi, de culoare roşu intens. Semințele pentru răsaduri sunt certificate ecologic. Răsadurile, peste 20.000 de bucăți, le-au sădit în sera din fermă. Au plantat în alveole cu 70 de locuri, dar de anul viitor le vor folosi pe cele de 50, care dau rezultate mult mai bune, spune Bordei Marius Andrei, inginerul-șef de fermă. Substratul este adus din Franța, este vorba de Orgasil, o turbă complet sterilă. Solul din solarii l-au fertilizat cu ZeoSol (un îngrășământ natural), iar de anul viitor vor folosi și gunoiul de grajd compostat de la sectorul zootehnic. Pentru combaterea dăunătorilor va folosi un sistem cu insecte și benzi adezive de la Koppert, recomandat de cei de la Seminis.

Pe terenul care nu este în conversie au în plan să cultive o jumătate de hectar cu roșii în câmp, dar și 5 ha cu ardei capia. Ceva morcovi, niște ceapă, un pic de varză și conopidă. Să fie de toate. Ca ferma de legume bio să meargă cum și-a propus a angajat un tânăr inginer horticultor, cu experiență în legumicultura bio, deși este bucureștean și s-a ocupat 10 ani de asigurări agricole. Bordei Marius Andrei are bunicii din zonă, de la Ciochina, și vacanțele petrecute la ei l-au apropiat de pământ. Știe că „este mult de muncă în agricultură, dar această activitate îi conferă o liniște sufletească cum niciun alt job nu i-a oferit“. „Angajarea lui Marius aici a fost o întâmplare fericită pentru amândoi“, recunoaște patronul său. Tânărul horticultor de 36 de ani are suflet pentru agricultură. „Aici ești tu cu tine însuți și se vede priceperea dacă o ai sau nu mult mai repede decât în alte ramuri de activitate“, mai aduce un argument în alegerea sa.

Afacere integrată

Iată că viziunea integratoare a fermierului ialomițean este una generoasă. Pentru realizarea ei pune cărămidă peste cărămidă. Are deja 30 de vaci și 200 de capre (Saanen – o rasă de lapte originală din Franța) pentru care cultivă lucernă, atât convențională cât și bio, pe 11 ha. Cinci hectare sunt semănate cu lucernă certificată ecologic (sămânță adusă din Austria). Chiar în ziua în care am vizitat ferma de legume bio SC Prod A & M, un T8 de la New Holland împreună cu un combinator Vibrostar de la Einbock pregăteau patul germinativ pentru lucerna bio. Semănătoarea trebuia să vină din clipă în clipă de la ferma soției primarului, cu care se ajută.

De anul viitor va deveni acționar, împreună cu doi prieteni dâmbovițeni, fiecare cu 33,33%, la o fermă de 1.800 ha, care deține și 100 ha certificate ecologic pentru cereale. Pentru a folosi cerealele bio cât mai bine vor face o investiție într-o fermă bio de găini ouătoare. Tot de anul viitor va deschide un magazin propriu în București, care să fie și depozit pentru magazinul on-line, prin care să comercializeze produsele obținute în fermă. Constantin Ioniță vede în perspectivă afacerea. Magazinul (în viitor magazinele) va fi dotat cu plasme pe care vor rula imagini live din fermă. Va organiza și vizite pentru clienții care doresc să vadă cu ochii lor cum se lucrează în sistem bio. Tot în magazin va avea un dozator pentru laptele de capră. Brânza procesată în fermă va fi comercializată tot aici. La fel și o parte din viitoarea producție de ouă. Se gândește și la export, dar după ce va extinde suprafața protejată. O altă parte a afacerii, în care crede foarte mult, va fi procesarea legumelor care nu se încadrează în calitatea și dimensiunile necesare comerțului. Pastă de roșii, de ardei chiar și murături, „toate ca la mama acasă“, spune fermierul.

Paza, cea mai importantă etapă tehnologică

În anii trecuți procentul de furturi și stricăciuni cauzate de hoți a ajuns și la 30% din producție. Fermierul are în plan un contract cu o firmă de pază, închiderea întregului perimetru, monitorizarea video și aducerea de câini de pază rasa Ciobănesc Caucazian.

Constantin Ioniță este membru în Asociația Română pentru o Agricultură Durabilă, asociație condusă de ing. Ioan Toncea care este și șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic pentru Agricultură Ecologică – INCDA Fundulea. Dacă privim pesticidele ca pe ceva eminamente dăunător, atunci clădirea unei ferme bio din banii obținuți din vânzarea de pesticide ar putea fi dovada că uneori tot răul duce spre bine.

Tudor CALOTESCU

 

Intrarea fermierilor mici şi medii în hypermarket-uri este mai mult un mit, cred fermierii români. Chiar dacă reuşesc să încheie un contract, condiţiile sunt foarte dezavantajoase, cheltuielile sunt mari, iar profitul aproape inexistent. În plus, nici vânzările nu sunt atât de mari încât să acopere producţia, susţin agricultorii.

Consumatorii români preferă fructele şi legumele autohtone, însă drumul acestora până la hypermarket este destul de anevoios, ceea ce îi face pe mulţi fermieri chiar să renunţe la prezenţa în marile lanţuri de magazine.

„Fermierii nu intră aşa uşor în hipermarket-uri. Aproape deloc. Au parte de tot felul de contracte secrete şi de taxe, de când intră pe uşă până la raft. În plus, hypermarket-urile se laudă că sunt furnizoare de servicii, dar tu duci marfa la ei, tu o iei la retur, tu o pui pe raft. Nu ştiu pentru ce se laudă că ar fi furnizori de servicii. Achită facturile la 60 sau chiar 90 de zile, nu-şi asumă nicio pierdere; relaţiile sunt foarte dezavantajoase pentru fermieri“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Micilor Fermieri din România (CATAR). În aceste condiţii, o bună parte din producţia fermierilor se strică şi este aruncată.

„Peste jumătate din producţia fermierilor este aruncată. Nu reuşim să o comercializăm. Legumele le lăsăm pe câmp, laptele îl dăm la porci, pentru că preţul acestuia nu trece de 90 de bani pe litru. (…) Statul român trebuie să fie responsabil pentru bunăstarea socială şi sănătatea publică a cetăţenilor săi, nu pentru profiturile grase ale câtorva mii de acţionari ai hypermarket-urilor şi procesatorilor“, a continuat Buzescu.

În România hipermarket-urile fac legea

Asociaţiile de fermieri susţin intrarea în normalitate şi adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcţionarea hypermarket-urilor în oraşe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În România lobby-ul hypermarket-urilor este atât de puternic, ceea ce face dificilă implementarea unor astfel de măsuri.

„Recent, într-o întâlnire cu fermierii şi hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni dimineaţa, astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Bineînţeles că hypermarket-urile au protestat. Ca o soluţie de compromis, 3-4 deputaţi au propus organizarea de pieţe în parcările hypermarket-urilor, un fel de schimb, ca să nu fie închise în week-end“, a conchis preşedintele CATAR.

În Bulgaria se poate, la noi nu…

Acesta a arătat că nici măcar nu s-a putut pune în discuţie o măsură similară cu cea adoptată de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de legume şi încurajarea producţiei locale din cauza opoziţiei hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede ca, din momentul recoltării legumelor şi până în momentul vânzării la raft, să nu treacă mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activităţii fermierilor aflaţi în proximitatea marilor centre comerciale.

Un exemplu edificator în ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de fermieri în tentativa de a intra în hypermarket-uri este cel al unui legumicultor din judeţul Argeş.

„Anul trecut, în vară, m-a oprit directoarea de la Auchan – Piteşti care mă cunoştea. M-a întrebat dacă nu cunosc producători de legume care să devină furnizori pentru ei. Le-am zis că asociaţia noastră îndeplineşte toate condiţiile – aveam 20 ha cultivate cu legume, suntem fermieri locali şi putem livra produse proaspete zilnic. Mi-au zis să iau legătura cu directorul de achiziţii de la Bucureşti; l-am sunat, ne-am întâlnit, ne-a căutat în baza de date a Realul-ui care a fost preluat de Auchan. A rămas să livrăm la platformele din Piteşti. A trecut o săptămână, au trecut două, am sunat, i-am trimis SMS-uri. N-a mai fost de găsit. I-am sunat să-mi spună dacă facem sau nu un contract ca să ştiu şi eu ce pun în pământ că vine vara. Puteau să-mi spună că nu vor să încheiem contractul“, a arătat George Lazar, legumicultor şi vicepreşedintele Asociaţiei Micilor Fermieri Argeş.

Mai mult, susţine fermierul, i s-a solicitat livrarea cu mijloacele sale de transport la nivel naţional, lucru dificil, dacă nu imposibil de realizat.

„Le-am spus celor de la Auchan că nu ne putem încadra în preţ dacă facem livrare la nivel naţional. Dacă punem marfa în lădiţe de 5 kilograme, la un preţ de 2,8-3 lei/lădiţă, înseamnă o creştere de 60 de bani a preţului pe kilogram. Dacă mai pui şi costul benzinei pentru o maşină de 2 tone, automat ieşi cu un leu în plus pe kilogram. Dacă marfa pleacă de la noi cu un leu, ajunge la ei cu 2 lei, îşi mai pun ei adaosul de 26% ajungem deja la un preţ mare. Cu plata ne-am înţeles la 24 de zile, plus încă câteva zile cât durează procesarea plăţii, vreo 30 de zile în total. La Metro primeam banii după 17 zile, iar la Real după 21“, a mai spus legumicultorul din Argeş.

Schema de făcut profit pe banii fermierilor

Mai mult, fermierul a arătat şi una dintre schemele de maximizare a profitului la care apelează marile centre comerciale. Evident, pe spinarea agricultorilor.

„Chemau trei furnizori pentru că aveau nevoie de patru tone de ardei. Ajungea primul, îi luau ardeiul. Ajungea al doilea, mai completau şi cu cantitatea lui. Când venea al treilea îl dădeau afară şi-i refuzau marfa, pentru că îşi făcuseră deja plinul. Aşa că-i găseau ba că ardeiul este puţin strâmb, ba că are mici pete. Aşa că omul se întorcea înapoi cu marfa şi ardea benzina degeaba. Tu erai rezerva; te chemau degeaba ca să-ţi facă pagubă. M-au făcut ţăndări şi pe mine. M-au chemat de 5-6 ori la Bucureşti şi m-au întors cu marfa înapoi. Cinci milioane (lei vechi-n.r.) mă costa maşina şi mă întorceau cu ea înapoi. Păi, să nu faci infarct?!“, se întreabă retoric agricultorul.

Lazăr susţine că tema vânzării de legume autohtone prin hypermarket-uri este una pur electorală şi populistă.

„Este o mare gargară cu hypermarket-urile care cică vând legume. Dacă vând 500 kg -1 tonă de legume pe zi e bine. În toată reţeaua, Auchan vinde cam 40 de tone de legume pe zi. E o frecţie la picior de lemn. România produce într-o zi de vară zeci de mii de tone. Se cultivă minimum 30.000 de hectare de roşii la o producţie medie de 40-60 de tone/hectar. Aşa că foarte multe roşii se strică, rămân pe câmp“, a conchis Lazăr.

Marius Şerban

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) susţine că problema vânzării terenurilor către străini sau rezidenţi este o problemă strict naţională şi nu comunitară, cum susţine Ministerul Agriculturii, decizia înstrăinării pământului fiind lăsată de Uniunea Europeană la latitudinea fiecărui stat membru în parte. Aşa se face că multe ţări din UE au impus interdicţii clare străinilor la achiziţionarea de terenuri arabile, în timp ce Guvernul României impune restricţii propriilor cetăţeni.

„Problema terenurilor agricole este naţională, nu comunitară. Ne-a spus-o chiar UE. (…) Fiecare ţară are interesele ei, fiecare guvern îşi apără interesele naţionale.(…)

Apropo de scuza Guvernului cum că ne obligă UE să liberalizăm piaţa funciară. Nu ne obligă UE! Nu are nicio treabă UE. Este doar problema Guvernului (…)

La articolul 65 din tratatul de aderare se spune clar că fiecare ţară îşi protejează cum ştie mai bine siguranţa alimentară şi pentru asta pământul, terenul agricol. Mai există şi partea de integritate teritorială a ţării cu trimitere la Constituţie“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

LAPAR: „România, singura ţară care nu a notificat UE“

Laurenţiu Baciu a arătat că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut nicio notificare cu privire la vânzarea terenurilor către străini, în vreme ce toate celelalte ţări au notificat UE cu privire la interdicţiile aplicate.

„Noi nu am făcut nicio notificare. Estonia a făcut notificare, iar acum a scos un draft de lege care prevede că nu poţi cumpăra teren decât dacă eşti cetăţean estonian. În Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară. În Germania nu poţi cumpăra decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă plăteşti taxe acolo“, a continuat Baciu.

În acelaşi registru, Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) a criticat dur noile modificări aduse de Ministerul Agriculturii la legea vânzării terenurilor agricole, pe care le califică drept „un act de trădare naţională“.

„Legea care reglementează tranzacţionarea terenurilor agricole româneşti trebuie să faciliteze accesul fermierilor români (persoane fizice, juridice, asociaţii, cooperative agricole) şi tinerilor fermieri români la resursa principală – pământul – cu scopul de a asigura suveranitatea alimentară şi teritorială a României, ocuparea forţei de muncă, distribuţia judicioasă a resurselor naturale ale ţării cu precădere către cetăţenii ei, pentru a reduce decalajele între România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene, la nivel social, economic şi ecologic. Aceste trei criterii stau la baza asigurării sustenabilităţii dezvoltării, subiect atât de dezbătut la nivelul întregii Europe“, a arătat CATAR într-un comunicat.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara în luna octombrie că, odată cu noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), România va fi nevoită să accepte ca şi persoanele străine să poată cumpăra terenuri arabile.

„Din 2014 piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări pentru că asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru“, a spus Daniel Constantin.

Tot atunci Constantin a arătat că România are nevoie de investiţii în agricultură, inclusiv din partea investitorilor străini.

Bulgaria a restricţionat vânzarea terenurilor agricole până în 2020

„Trebuie să prevenim devalizarea celor mai importante resurse ale Bulgariei“, declara, la sfârşitul lunii octombrie, Volen Siderov, lider al partidului naţionalist Ataka, iniţiatorul propunerii de prelungire a moratoriului, propunere aflată în dezbatere din luna septembrie a acestui an.

Ministrul Constantin a declarat ca reacţie la decizia Bulgariei că, dacă solicitarea de prelungire a interdicţiei cu privire la vânzarea terenurilor va fi acceptată de către UE, şi România va urma exemplul Bulgariei.

LAPAR: „Germania ar fi declanşat un scandal naţional“

Baciu a comparat situaţia din România cu cea din Germania, unde chiar şi vânzarea unui singur hectar de teren ar fi declanşat un scandal naţional. Preşedintele LAPAR susţine că România va deveni foarte săracă pe măsură ce străinii vor acapara terenuri în ţară.

„Când este deja prea mult? Trebuia să ne sesizăm de la primul hectar cumpărat de străini. Dacă se întâmpla asta în Germania, luau foc ăia, era caz naţional. (…) Ţara va fi săracă pentru că firmele străine exportă profitul. Să vă uitaţi în bilanţul acelor societăţi cu proprietari străini. Mai în fiecare an sunt pe pierdere sau aproape de zero. Au suprafeţe de 20-30.000 ha, dar după documentele contabile abia îşi duc zilele. Toată lumea ştie asta. Cu siguranţă şi «serviciile». Dar nu sunt interesate… O să plătim cu vârf şi îndesat faptul că acum suntem paşnici. O să zicem şi atunci: «Ştiţi, s-a negociat prost în tratatul de aderare»“, a punctat şeful LAPAR. Baciu a mai arătat că „nu mai poţi să-i iei înapoi dreptul dobândit legal“, iar „ceea ce au luat este bun luat“.

Poziţia LAPAR coincide cu cea formulată de conducerea Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR), care a arătat recent că exporturile României sunt realizate, de fapt, aproape exclusiv de firmele cu acţionariat străin.

Cea mai mare parte a exporturilor României, respectiv 82,2%, sunt realizate de firmele cu capital străin, pentru că acestea, spre deosebire de companiile cu capital românesc, au un acces mult mai facil la finanţare.

Noua lege va da străinilor un sfert din suprafaţa arabilă a României

Mai mult, reprezentantul LAPAR susţine că noul proiect de lege îi favorizează, de fapt, pe străinii care deţin pământ în arendă şi le pune beţe-n roate fermierilor români.

„Foarte multe firme străine care au pământ în arendă – germane, austriece, daneze, vor avea drept de preempţiune la cumpărare. Cred că vorbim despre circa un milion de hectare de teren aflat în această situaţie. Dacă adăugăm şi milionul pe care-l deţin deja, ajungem la 2 milioane, poate şi mai mult, un sfert din suprafaţa arabilă a ţării în proprietatea străinilor. (…). 0147

Poziţia LAPAR este susţinută şi de Alianţa ROPAC, ai cărei membri sunt de părere că situaţia este de-a dreptul dezastruoasă.

„Cele 1,2 milioane ha sunt cumpărate pe acte, dar oare câte milioane de hectare sunt cumpărate fără acte, doar cu contracte de mână pe terenuri neintabulate? Adevărata suprafaţă deţinută de străini în România se va vedea imediat ce se va pune în funcţiune legea prin care ei au dreptul să cumpere terenuri. Atunci se va vedea adevăratul dezastru care există în piaţa funciară din România“, a declarat la IndAgra Claudiu Frânc, preşedintele ROPAC. În mare parte, potrivit ROPAC, terenurile nu sunt înregistrate în sistemul notarial, fiind cumpărate pe bază de titlu şi nu de carte funciară, pentru a se masca situaţia reală a cumpărărilor şi pentru a se proteja de fiscul din ţara de origine. Mai mult, preşedintele ROPAC susţine că străinii cumpără de mult terenuri pe persoană fizică în toată ţara, deşi legea interzice în prezent acest lucru.

„Sunt peste tot străini, începând din Moldova, sudul României, Banat, până-n Satu Mare. Oriunde mergem în România ştim că există cetăţeni străini care au cumpărat şi cumpără în continuare terenuri ca persoane fizice, chiar dacă legea nu este încă în vigoare“, a punctat Frânc.

Agenţie „de ponturi“ pentru clientela politică

Fermierii nu văd nici rostul noii agenţii care va gestiona fondul funciar şi tranzacţiile între persoane fizice.

„Nu suntem de acord cu înfiinţarea acelei agenţii naţionale pentru că nu va face altceva decât să vândă ponturi. (…) A gestionat prost şi terenurile pe care le-a avut până acum. (…) Notarii au obligaţia ca lunar, dacă nu săptămânal, să dea la statistică suprafeţele de terenuri tranzacţionate. Deci, nu este nevoie de o instituţie care să gestioneze o activitate privată“, a continuat şeful LAPAR.

El a precizat că multe prevederi ale legii sunt, pur şi simplu, neconstituţionale şi inaplicabile.

„N-am înţeles, de asemenea, de ce suntem condiţionaţi de vârstă. Legat de dreptul de preempţiune, care vecin are drept de preempţiune când ai doi, trei sau chiar cinci vecini, în funcţie de forma terenului? Cred că primăria se va transforma într-un fel de Andreea Marin să caute toţi moştenitorii din lumea asta“, a comentat ironic Baciu prevederile legii.

Concurenţă neloială

Potrivit LAPAR, românii se află într-o situaţie de concurenţă neloială cu străinii la achiziţia de terenuri arabile pentru că beneficiază de credite cu dobândă subvenţionate sau fără dobândă, în vreme ce fermierii români nu au acces nici la credite bancare, nici la fonduri europene. În plus, potrivit lui Baciu, un hectar de teren în Europa de Vest „a ajuns la preţul unui autoturism de lux de firmă sau la preţul unui apartament de lux din Bruxelles“. Una peste alta, fermierii români sunt puternic decapitalizaţi comparativ cu cei din restul Europei.

CATAR consideră că legislaţia, limitarea accesului la creditare şi imposibilitatea accesării de fonduri europene de către majoritatea fermierilor români îi pun pe aceştia într-o situaţie gravă de concurenţă neloială faţă de străini, care au astfel acces neîngrădit la piaţa funciară din România, unde sunt practicate încă preţuri foarte mici la achiziţia de terenuri comparativ cu preţurile din restul Europei.

„Se pare că piaţa comună este doar la facere, nu şi la desfacere. Accesul la fonduri europene este infinit mai greu în România comparativ cu restul Europei, subvenţia pe suprafaţă este de câteva ori mai mică, iar fermierii români nu au acces la credite comparativ cu cei străini, care au acces uşor la credite cu dobânzi foarte mici“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR, federaţie membră ROPAC.

Preţurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene.

Preţurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între regiuni, astfel că în Nord-Est şi Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, în timp ce în Muntenia şi Banat preţurile sunt mai mari, ajungând la 3.500-3.600 de euro pe hectar, potrivit unui studiu al companiei.

Marius Şerban

Legea vânzării terenurilor ar putea să treacă prin Parlament până la finalul anului, a declarat, marți, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

'Legea (Legea vânzării terenurilor către persoanele fizice din Uniunea Europeană — n.r.) trebuie să apară până la finalul anului și de asemenea normele de aplicare pentru că prin norme sperăm să clarificăm unele lucruri. Noi ne propunem să treacă până la finalul anului. Foarte important este să gândim cât mai bine lucrurile în așa fel încât să vedem reflectate în legislație interesele României, fără a fi contestate de către Comisia Europeană', a arătat Irimescu, în conferința "Iarna fierbinte a agriculturii românești".

Acesta a precizat că, dacă legea și normele de aplicare nu vor fi aprobate până la finalul anului, de la 1 ianuarie persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole.

De asemenea, Irimescu a explicat că, dacă va fi ceva necorespunzător în textul acestei legi sau în normele de aplicare, autoritățile de la Bruxelles se vor autosesiza.

Întrebat dacă este posibil ca România să se confrunte cu o avalanșă de cereri de cumpărare de terenuri după 1 ianuarie 2014, Irimescu a precizat că acest scenariu este exclus.

'În opinia mea nu cred că vor fi avalanșe. Eu m-aș bucura dacă ar veni foarte mulți cetățeni europeni să cumpere câte 2.000 de metri pătrați cu case în zonele satelor care se prăbușesc, astfel să revigoreze mediul rural', a spus Irimescu.

Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Proiectul de lege a avut raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta, în noiembrie, că ministerul pe care îl conduce a inițiat acest proiect de lege deoarece, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piața funciară și este important să existe norme care să reglementeze acest lucru.

"Această liberalizare se referă la cetățenii Uniunii Europene. (..) Cetățenii din afara Uniunii Europene pot să achiziționeze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reședința pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condițiile în care există tratate între Uniunea Europeană și acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre și statele din care provin", a explicat ministrul la vremea respectivă.

Daniel Constantin a precizat că prin această lege se extinde dreptul de preempțiune la cumpărarea terenurilor și la alte categorii de persoane.

"Menținem pentru arendași, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, așa cum sunt definiți ei în legislația europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populația care lucrează în agricultură. (...) Al patrulea prag de preempțiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieței Funciare", a explicat Constantin.

AGERPRES

Una dintre noile prevederi ale Codului Silvic va interzice vânzarea lemnului pe picior şi accesul comercianţilor de masă lemnoasă în pădure. Aceasta este o măsură contestată deja de cei care au făcut milioane de euro de pe urma exploatării iraţionale a arborilor.

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a declarat recent, la o conferinţă de informare susţinută la sediul Guvernului, că evaluarea actuală a masei lemnoase favorizează ilegalităţile (tăieri necontrolate, ilegale, defrişări), cu sprijinul unor autorităţi locale şi chiar centrale. Aşa s-a ajuns la versanţi de munte şi dealuri fără păduri, cu urmări grave, cum ar fi alunecările de teren.

Din acest motiv, viitoarea legislaţie din domeniu (Legea nr. 46/2008, Codul Silvic şi Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice) va conţine patru soluţii considerate radicale: exploatare raţională; înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn (se va aplica Codul Penal pentru orice cantitate de lemn fără acte); gestionarea eficientă şi durabilă a micii proprietăţi (asigurarea unui sistem de pază şi administrare, impozite mai mari pentru păduri fără contract de administrare, amenajament silvic pe minimum 100 ha, ceea ce va implica asocierea micilor proprietari); pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteni şi prelucrarea lemnului în România.

Cum se face în prezent

Sortarea masei lemnoase pe picior, numită şi sortare silvică, constă în repartizarea lemnului arborilor care urmează a face obiectul exploatării, în sortimente primare, dimensionale şi industriale.

Operaţia se execută în vederea elaborării actului de punere în valoare a volumului de lemn destinat comercializării.

Lucia Ana Varga a explicat că, în prezent, proprietarul unei păduri, de stat sau private, scoate la licitaţie o anumită suprafaţă limitată, pentru a fi tăiată. Evaluarea se face pe picior, adică atunci când copacii sunt încă în picioare. Apoi, câştigătorul licitaţiei face singur tăierea arborilor marcaţi, sortarea şi vânzarea masei lemnoase. Numai că acest sistem duce la tăieri suplimentare din loturile alăturate, susţine ministrul delegat. Surplusul de lemn este transportat fie în baza actelor iniţiale, fie a unor documente false.

Cum se va face în viitor

Conform Luciei Varga, viitoarea legislaţie va prevedea că proprietarul unei păduri, de stat sau private, va scoate la licitaţie o anumită suprafaţă limitată, pentru a fi tăiată. La licitaţie vor participa firme autorizate numai pentru tăiere şi sortare, care vor fi plătite de administrator doar pentru aceste operaţii. În continuare, masa lemnoasă recoltată va fi scoasă la marginea pădurii, unde va fi preluată de administrator şi vândută separat unor firme care se ocupă cu comerţul.

În acest mod, se consideră că tăierile suplimentare vor înceta, pentru că buştenii vor fi reevaluaţi chiar înainte de transport, iar actele se vor întocmi în funcţie de volumul de lemn calculat. Mai mult, se va putea stabili trasabilitatea masei lemnoase exploatate şi impozitarea corectă a venitului obţinut de proprietar.

Noua legislaţie va intra in vigoare, probabil, la 1 ianuarie 2014.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Vânzările de lapte sunt, în această perioadă, mai mari cu 2-3 procente faţă de cele din perioada similară a anului trecut, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din România.

'Am discutat aproape zilnic cu reprezentanţii patronatelor din industria laptelui şi ne spuneau că există o tendinţă. Dacă înainte aveam două preţuri, unul primăvara, când preţul scădea, şi altul toamna, când creştea, acum există o tendinţă de uniformizare. În 2013, preţurile nu au scăzut comparativ cu anii precedenţi. Sunt preţuri mult mai bune pentru crescătorii de animale decât în anii anteriori', a spus Constantin.

Potrivit acestuia de câteva săptămâni bune vânzările au început să crească comparativ cu 2012.

'În această perioadă, după anunţarea rezultatelor, vânzările sunt mai mari cu 2-3 procente decât anul trecut. Este un lucru care ne bucură foarte tare', a explicat ministrul Agriculturii. 

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a demarat la mijlocul lunii martie o serie de controale pe piaţa laptelui, după ce mai mulţi producători şi procesatori au anunţat că laptele este contaminat cu aflatoxină. Astfel, o cantitate de 193 de tone, respectiv 0,03% din producţia lunară a României, a fost oprită de la procesare sau vânzare directă către consumatorul final, alte 104 tone de produse lactate au fost oprite în depozite şi distruse, ceea ce a reprezentat 1,66% din producţie.

În cadrul controalelor, au fost verificate 785 de ferme de vaci de lapte, din care 34 au fost neconforme pentru aflatoxina M1 şi 177 centre de colectare lapte, din care cinci au avut probe neconforme. De asemenea, din cele 134 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final verificate, opt au fost neconforme, iar controalele celor 239 de unităţi de procesare a laptelui autorizate/înregistrate sanitar veterinar au scos la iveală 20 de probe neconforme.

Rezultatele controalelor din fermele care au avut furaje contaminate cu aflatoxină vor fi finalizate la mijlocul săptămânii viitoare, potrivit preşedintelui interimar al ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.

Sursa: AGERPRES

Vânzările de lapte au înregistrat o scădere cu 45% din cauza scandalului iscat pe piaţa laptelui, ca valoare reducerea fiind de ordinul zecilor de milioane de euro, a declarat miercuri directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.

'Vânzările de lapte erau căzute acum două zile cu 30% comparativ cu cele din urmă cu două săptămâni, însă trendul este în prezent pe o scădere de 45%. Nu pot să evaluez ca bani la cât se ridică această pierdere, dar cred că este în momentul de faţă de zeci de milioane de euro', a precizat Cojocaru după întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi cu alţi reprezentanţi ai ministerului.

Şeful APRIL i-a asigurat pe fermieri că procesatorii îşi vor respecta contractele de preluare a laptelui, însă trebuie găsită o soluţie rapidă pentru relansarea consumului.

'O soluţie rapidă pentru deblocarea situaţiei de pe piaţa laptelui ar fi relansarea consumului, dar se suprapune cu postul pascal. Pe de altă parte, pot să îi asigur pe fermierii români cu ferme autorizate sanitar-veterinar, care au contracte cu procesatorii, că vom face tot ce putem să le preluăm laptele. O parte din marfă a fost deja stocată în telemea, iar acum începem să producem şi lapte praf, până se va relansa consumul pe piaţa românească', a subliniat Dorin Cojocaru.

Cu toate că reprezentanţii fermierilor consideră că Autoritatea Veterinară este unul dintre cei răspunzători de scandalul laptelui cu aflatoxină, procesatorii sunt de părere că există o autoritate 'profesionistă', care deţine controlul.
'Avem o autoritate veterinară profesionistă, care, cu toate că nu a prea ştiut la început să comunice, acum deţine controlul. Produsele lactate de pe raft sunt foarte sigure pentru consum şi nu înţeleg de ce am făcut atâta paranoia şi riscăm toată industria românească pentru anumite interese', a spus Cojocaru, adăugând că procesatorii au încredere în ANSVSA.
Întrebat dacă în opinia sa ANSVSA este 'afiliată unor interese', Cojocaru a afirmat că 'nu ştie de alte tipuri de interese. Nu îmi permit să comentez, pentru că nu sunt politician şi nici anchetator'.
Preşedintele APRIL a menţionat că întâlnirea de miercuri de la minister a fost una tehnică, în cadrul căreia a vrut să se întâlnească nu doar cu oficialii ministerului, ci şi cu fermierii, pentru a găsi soluţii în vederea relansării vânzărilor de produse lactate în România.

Sursa AGERPRES

Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, începând cu 2014. Până acum firmele străine puteau cumpăra loturi la noi în ţară, cu condiţia să aibă acţionariatul în România. În etapa următoare, practic, orice persoană fizică va putea cumpăra teren.

„În momentul de faţă, persoanele fizice străine nu au în proprietate teren, iar piaţa se va liberaliza conform Tratatului de aderare, pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru că ar însemna ratificarea în cele 26 de state, lucru care ar dura dincolo de 2014 şi nu avem garanţia că se poate face efectiv acest lucru“, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei recente conferinţe de presă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti