Unbeaten 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Feb 2021

Cămara inteligentă și combaterea risipei alimentare

Securitatea alimentară rămâne o problemă importantă a secolului XXI, pentru combaterea risipei alimentare fiind nevoie de educație, în primul rând.

Deși se tot discută, se analizează cifre, se realizează alte statistici și se organizează dezbateri aprinse și mese rotunde – mai rare, din cauză de COVID-19 acum, măsurile întârzie să fie luate. Iar timpul trece. Resursele se duc și ele.

Există și o veste bună însă! Soluțiile pot fi găsite chiar de noi, trebuie să vrem. Și vrem pentru că orice risipă înseamnă mai puțini bani la bugetul gospodăriei. Banii aruncați la gunoi, pot fi economisiți pentru vacanța de vis (când s-o putea!), un gadget de ultimă generație, accesorii vestimentare sau ceva pentru copii, casă…

Ideea unor elevi…

De altfel, conștienți că risipa alimentară poate fi rezolvată cu cap, câțiva elevi de clasa a XI-a și a XII-a din Galați au construit cămara inteligentă. Sună interesant, nu-i așa? Ce este această cămară inteligentă? Ei bine, acest „device“ este un dispozitiv care realizează un management eficient al alimentelor pentru a preveni risipa de mâncare. Dovadă că elevii din Galați au avut o idee excelentă este chiar premiul obținut! Proiectul le-a adus elevilor români locul 6 mondial și locul 3 în Europa la Olimpiada Internațională de Robotică în urmă cu trei ani, în 2017.

Cei trei liceeni – Vener Andrei, Robert Enache și Alexandra Buruiană – au dezvoltat un robot cu ajutorul căruia oricine dorește își poate organiza cămara cu alimente. Dispozitivul recunoaște diverse date pe care le obține scanând un cod QR: numele produsului, data de expirare și temperatura la care trebuie păstrat.

Foarte interesant este faptul că acest prototip nu doar așează alimentele pe rafturi în funcție de informațiile pe care le deține, dar poate chiar să recomande rețete culinare, oferind astfel prioritate produselor ce urmează să expire mai rapid.

„Proiectul nostru stochează eficient mâncarea în cămară și toată ideea este să fie așezate în funcție de datele de pe etichete, în funcție de data de expirare“, explică inventatorii prototipului.

Elevii au ales să realizeze un astfel de proiect din simț civic și respect pentru resursele tot mai diminuate ale planetei. De altfel, la capitolul hrană aruncată la gunoi, statisticile sunt îngrijorătoare.

Echipa de liceeni Robert Enache Vener Andrei Alexandra Buruiana Sursa foto Captura Youtube Startup Cafe

„Noi am ales să răspundem la problema mondială a risipei de alimente, deoarece în ziua de astăzi este una dintre cele mai mari probleme la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, se pierd 88 de milioane de tone de alimente. În România, cu ceea ce aruncăm noi într-un an de zile am putea să hrănim o mică comunitate timp de 20 de ani“, a explicat adolescenta Alexandra Buruiană.

Să respectăm alimentele

Tonele de mâncare aruncate la gunoi confirmă faptul că nu respectăm alimentele. Cumpărăm pentru a ne satisfice o poftă pe moment, le aruncăm în frigider sau în cămară și apoi uităm de ele. Comandăm mâncare gata preparată sau ronțăim diverse snacks-uri. Dacă am conștientiza cât putem economisi doar gătind eficient și nu am arunca mâncarea, am avea doar de câștigat.

„Ideea este că în România nu respectăm alimentele. Paradoxul este că aruncăm foarte mult din bugetul familiei… Nu știm să gătim, ne apucăm să gătim cât pentru tot blocul și la restaurant când comandăm, alegem porțiile cele mai mari fără a ține cont de faptul că este importanta calitatea mâncării, nu cantitatea“, a declarant Chef Cezar Munteanu, recent, în cadrul unui eveniment despre risipa alimentară, organizat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Chef Cezar Munteanu Lumea Satului

Potrivit lui Munteanu, una dintre componentele stopării risipei alimentare este chiar societatea civilă, căci fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi. „Sunt foarte bune campaniile: „Nu mai consumați foarte multă grăsime, nu mai consumați sare și zahăr în exces!“ Dar haideți să vedem și campanii media, în parteneriat cu Guvernul României, în care să se spună „Nu mai risipiți alimentele! Respectați alimentele!“ O astfel de campanie ar putea fi susținută fără probleme de societatea civilă“, a detaliat Chef Cezar Munteanu.

Soluția pe care o vede Chef Munteanu este educația în școli și în licee.

„Este nevoie de educație în școli, în licee și o spun din punctul de vedere al celui care a umblat timp de nouă ani și a lucrat cu peste o sută de mii de copii într-unul din cele mai frumoase programe de educație pentru alimentație sănătoasă“, a mai spus Cezar Munteanu.

Pe lângă educația în unitățile de învățământ, există și bunăvoința fiecăruia dintre noi. Putem să realizăm rețete culinare folosind resturile alimentare rămase de la masa anterioară. De pildă, ce a rămas de la cină poate fi utilizat inteligent într-un preparat pentru prânzul de a doua zi. Un exemplu foarte simplu este pâinea veche. În loc să o aruncăm, putem să o tăiem cubulețe sau orice altă formă dorim și să o dăm la cuptor 10 minute. În loc să ajungă la gunoi, se poate transforma în crutoane delicioase pentru o supă din legume. Iar supa se poate prepara din legume care au rămas câteva zile în frigider și nu mai sunt suficient de apetisante pentru a fi consumate crude. Soluții sunt, trebuie doar să vrem!

Simona-Nicole David

Dezbatere la MADR: Stop deșeurilor și risipei alimentare!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu InfoCons, a organizat recent evenimentul „Stop deșeurilor și risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!“, în cadrul căruia a fost demarată campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente „Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!“

Pentru realizarea acestui obiectiv, de reducere a risipei alimentare, este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile, de o bună comunicare și de educație. Iar educația trebuie începută chiar din școală.

„Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen“, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

De altfel, securitatea alimentară este o problemă serioasă și, deși poate părea greu de crezut, în secolul XXI există zone cu foamete și oameni care nu au acces la hrană.

De unde vine risipa?

La nivel global, aproape o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată, potrivit unor date ale ANSVSA. Aproape trei sferturi din alimentele irosite provin din gospodăriile populației, servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul. Dintre acestea, jumătate provin din gospodăriile populației.

De altfel, risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societății moderne, de aceea este nevoie de soluții concrete și rapide, cu atât mai mult cu cât statistica mondială privind producția agricolă nu variază foarte mult, dar este raportată la planetă. Astfel, potrivit statisticilor oficiale, un sistem agricol care are o variabilitate anuală destul de accentuată de 20-25% s-ar putea să aducă populația pe care o deservește în insecuritate alimentară. Această variabilitate, determinată și de modificările climei, se accentuează și poate provoca insecuritate alimentară. De aceea, este nevoie de măsuri de politică agricolă pentru diminuarea efectelor negative. De altfel, acesta este motivul pentru care au fost create rezervele de stat, pentru a oferi o siguranță în cazul în care producția nu este posibilă. Iar seceta din acest an ne-a arătat că producția poate scădea dramatic, iar efectele pot fi din cele mai grave dacă autoritățile nu iau măsuri concrete urgent.

Pe de altă parte, aproape o sută de milioane de tone de mâncare se duce la gunoi..., după cum arată datele statistice realizate în ultimii ani la nivelul țărilor Uniunii Europene. Cum s-a ajuns la o cantitate atât de mare? Ei bine, cumpărăm mai mult decât putem consuma, iar hrana ajunge la gunoi. Iar atunci când mergem la restaurant comandăm prea mult și dăm înapoi jumătate din ce am cerut. La fel se întâmplă și în cazul vacanțelor cu oferta „all inclusive“, unde umplem farfuriile cu mâncare pentru a o lăsa pe masă spre a fi aruncată mai apoi.

Viitorul nu sună bine...

Iar previziunile sunt și mai îngrijorătoare căci, în următorii ani, acest ritm menținut de risipă alimentară poate ajunge la peste 120 de milioane de tone anual. Adică, o creștere de peste 20 de milioane de tone… Din păcate, în topul statelor ce gestionează prost această situație se află și România.

„Românii aruncă 6.000 de tone de alimente pe zi, ceea ce înseamnă 16 kilograme pe lună de persoană“, arată Cornel Bertea Hanganu, consilier la Departamentul pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Hanganu a mai menționat că operatorii din sectorul agroalimentar sunt obligați să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare, aceste măsuri fiind reglementate prin legislație. Mai mult decât atât, în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, pentru orizontul 2030, se vizează reducerea la jumătate pe cap de locuitor a risipei alimentare la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum, precum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.

Potrivit datelor MADR, în România se aruncă, în medie, 11,9% din mâncarea cumpărată, în Europa această medie fiind dublă. Cu cât familia este mai numeroasă, cu atât se aruncă mai multă mâncare. Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări europene, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an. Ceea ce duce la cele peste 6.000 de tone pe zi.

Care sunt motivele pentru care ajunge mâncarea la coșul de gunoi? Ei bine, statisticile MADR arată că un procent de 26% din alimente se degradează prea repede, iar 21% reprezintă cantitatea de mâncare estimată greșit. Cu alte cuvinte, credem că o vom consuma. Însă, în realitate, această mâncare ajunge la coșul de gunoi. Uneori, o vedem aruncată chiar pe stradă... Totodată, 14% din mâncarea aruncată la gunoi reprezintă procentul de cumpărături în exces. Acest exces poate fi cauzat și de promoțiile magazinelor care vând produse la preț redus (3+1 gratis, 2+2 etc.) deoarece se apropie termenul de expirare a acestora. Dacă nu se vând, aceste produse înseamnă pierderi pentru lanțurile de magazine, în care intră și costurile mari pentru distrugerea alimentelor expirate. Sunt și magazine care au găsit soluții: donarea alimentelor ce urmează să expire curând către proprii angajați sau către persoane defavorizate.

Aruncarea alimentelor afectează și bugetul familiei, banii cheltuiți pe mâncarea care pleacă la gunoi fiind economisiți pentru a se realiza ceva.

„Imaginați-vă că mergem la muncă 5 zile pe săptămână și 2 zile din acestea sunt, practic, pierdute prin aruncarea alimentelor la gunoi“, a explicat Sorin Mierlea, președintele InfoCons.

Există și vești bune pentru cei care vor să reducă risipa de alimente și cheltuielile inutile pe produse neconsumate. Soluțiile sunt simple și la îndemâna oricui. Iată câteva din sfaturile InfoCons:

- Calculați bugetul de care dispuneți pentru alimente

Planificarea unui buget de cumpărături ne va ajuta să economisim bani, de aceea este bine să ne facem un buget pe care să-l respectăm. Ne va prinde bine!

- Mențineți un frigider sănătos

Verificați sistemul de închidere și temperatura frigiderului. Pentru a rămâne proaspete cât mai mult timp, alimentele trebuie păstrate la o temperatură de 1-5 grade Celsius.

- Serviți-vă cu porții mici de mâncare

Dacă punem în farfurie cantități mici de mâncare scade și riscul de aruncare a alimentelor. Cine mai dorește poate cere încă o porție.

- Folosiți resturile

În loc să aruncăm resturile alimentare la gunoi, le putem folosi la masa de prânz sau cina din ziua următoare. O altă variantă ar fi congelarea acestora pentru o perioadă de câteva luni.

- Conservați

Alimentele pot fi și conservate, iar metodele de conservare sunt la îndemâna oricui. Conservarea presupune păstrarea alimentelor la o anumită temperatură, ferite de lumina soarelui, în vase închise ermetic. O altă variantă de păstrare a alimentelor este înghețarea acestora.

- Schimbați ordinea alimentelor

Atunci când cumpărăm mâncare nouă din magazine este bine să verificăm alimentele din dulapuri și din frigider și să o aducem în față. Mâncarea nouă se pune în spate pentru a reduce riscul de a găsi mâncare stricată în dulap sau în frigider.

- Planificarea cumpărăturilor

Planul cu meniul pe întreaga săptămână și bugetul alocat sunt elementele de bază în prevenirea risipei alimentelor. Este foarte simplu să verificăm ce ingrediente ne lipsesc, apoi scriem o listă de cumpărături cu ceea ce avem nevoie pe termen scurt.

- În cazul în care rămânem totuși cu mâncare pe care nu dorim să o mai consumăm nici după conservare sau congelare, putem găsi o soluție simplă: reciclarea ca îngrășământ. Prin realizarea de compost „homemade“ putem obține îngrășământ natural pentru plantele decorative de apartament. Atenție, însă! Doar anumite alimente pot fi reciclate, nu toate. Fructele și legumele se pot transforma ușor în îngrășăminte, de pildă. Trebuie doar să înțelegem că și noi putem pune „stop risipei alimentare!“


Ponderea deșeurilor alimentare în UE

Risipa alimentară înseamnă și deșeuri ce trebuie apoi distruse, proces ce înseamnă și bani cheltuiți inutil. Potrivit statisticilor, 53% din aceste deșeuri provin din gospodăriile populației, 19% sunt rezultate din procesarea alimentelor, iar 12% din servicii alimentare. Un procent de 11% reprezintă deșeuri create de producția primară și 5% rezultă din vânzarea en gros și en detail.


Simona Nicole David

MADR și InfoCons au demarat Campania ”Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”

Ministerul agriculturii și dezvoltării rurale în colaborare cu InfoCons au organizat, recent, evenimentul ”Stop deșeurilor și risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!”,  în cadrul căruia a fost demarată campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente ”Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”.

Pentru realizarea acestui obiectiv, de reducere a risipei alimentare, este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile, de o bună comunicare și de educație. Iar educația trebuie începută chiar din școală. 

Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. 

La nivel global, aproape o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată, potrivit unor date ANSVSA.  Aproape trei sferturi din alimentele irosite provin din gospodăriile populației (peste 50% - 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul. 

De altfel, risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societății moderne, de aceea este nevoie de soluții concrete și rapide. 

      

Risipa de hrană și foametea, un paradox acceptat

O singură planetă, două universuri paralele. Într-unul dintre ele privilegiații lumii trăiesc în huzur, în celălalt oamenii mor... de foame. În momentul de față 9,6% din populația Terrei trăiește în sărăcie extremă, iar estimările arătau în 2014 că există aproximativ 1,3 mld. oameni subnutriți. Cine ar putea uita vreodată imaginea copilului african muribund aflat doar la un metru de vulturul care îi aștepta sfârșitul? Te întrebi cum se poate întâmpla asta într-o societate modernă care are pretenția de a fi evoluat și de a-și proteja oamenii? Firește o să te gândești că de vină este natura, că în arșița africană nu poate rodi aproape nimic. Este un adevăr care ascunde în spatele lui un adevăr și mai grav. Interesul de a regândi sistemul de producere și de distribuire a hranei la nivel mondial nu are prioritate acum. Și probabil nici în următoarea jumătate de secol. Între timp foametea va bântui. Departe de universul în care abundența este regină. Departe de universul în care trăiești. Gândește-te la asta când vei vrea să arunci jumătate din mâncarea din farfurie. Despre cum am putea dizolva paradoxul acceptat al lumii moderne – risipa de hrană și foamete – am discutat cu secretarul științific al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“, dl Aurel Badiu.

Ce înseamnă securitate alimentară

Problema securității alimentare este una destul de serioasă, mai ales în contextul creșterii demografice, al secătuirii pământului de resurse, al conflictelor politice și sociale care macină unele țări. Dar ce înseamnă securitate alimentară? Prezentată ad litteram de către dl Badiu, definiția, acceptată și asumată de către FAO ÎN 1996, spune că „securitatea alimentară înseamnă acces permanent fizic, social și economic al tuturor oamenilor la alimente suficiente, sigure, nutritive, astfel încât să le fie satisfăcute nevoile și preferințele alimentare și să le asigure o viață sănătoasă și activă. Securitatea alimentară prinde în definiția sa atât cantitatea de alimente, accesabilitatea la alimente, cât și utilizarea lor la nivel individual.“

La fel de stringentă ca și acum, în 1995 securitatea alimentară era o problemă care impunea luarea unor măsuri. Pe același model implementat în 1950 prin care s-a creat o piață comună a cărbunelui care să garanteze securitatea energetică, au apărut și s-au dezvoltat Politici Agricole Comune. Scopul acestui nou instrument era de a echilibra distribuția alimentelor din zonele de excedent și regiunile sărace în care exista o cerere foarte mare de hrană. În acest sens s-au desființat taxele vamale, s-au propus cote de producție, s-au stimulat producția agricolă și dezvoltarea spațiului rural. Și totuși securitatea alimentară nu a fost pe deplin asigurată.

Drept fundamental doar pentru unii

În secolul 21 există regiuni cu foamete endemică, și un miliard de oameni care nu au acces la hrană. Astfel, accesul la hrană pare să fi devenit un drept fundamental doar pentru unii. Condițiile pedoclimatice și modificările climatice sunt factori pe care nu îi putem controla, însă proasta gestiune a pieței mondiale, a resurselor de hrană și agricole trebuie să ne-o asumăm.

„La limită, un sistem agricol care are o variabilitate anuală destul de accentuată de 20-25% s-ar putea să aducă populația pe care o deservește în insecuritate alimentară. Statistica mondială privind producția agricolă nu variază foarte mult, dar este raportată la planetă. În realitate această variabilitate, determinată și de climă, se accentuează și poate să provoace insecuritate alimentară. Și atunci trebuie luate măsuri de politică agricolă ca cel puțin în zonele în care există acest pericol să fie redus impactul factorilor perturbatori. Practic, de asta au fost concepute și rezervele de stat, pentru a preîntâmpina variabilitatea inerentă a producției într-o anumită regiune“, spune secretarul științific ASAS. În spatele motivelor oficiale care stau la baza insecurității alimentare (sistemele de producere a alimentelor, resursele de apă, modificările climatice, reducerea biodiversității, proasta gestiune) există o altă parte de adevăr, cea a restricționării accesului social la hrană pe considerente politice. Un adevăr greu de acceptat și de puține ori adus în discuție.

Și totuși aruncăm la gunoi 100 milioane tone de alimente

Vorbeam despre huzurul în care trăim, o formulă care va părea poate prea opulentă, care va stârni voci ce vor spune că și în Uniunea Europeană sunt mulți săraci. Cu siguranță sunt. Și totuși datele statistice realizate în 2014 confirmă că există o abundență de alimente și o risipă importantă. Anual, la nivelul statelor membre Uniunii Europene se aruncă aproximativ 100 de milioane de tone de mâncare și dacă se va păstra acest ritm, potrivit Comisiei Europene, în doar cinci ani risipa va ajunge la 126 milioane de tone pe an. Într-un top al țărilor care gestionează prost această situație România păstrează și ea ritmul accelerat al risipei de alimente. În 2013 estimările arătau că în țara noastră anual se aruncă la gunoi aproximativ 1,85 milioane tone de hrană, un român aruncând la coșul de gunoi 97,5 kilograme de mâncare proaspătă anual.

Regândirea sistemului

Paradoxul oamenilor flămânzi și abundența lumii moderne ar putea dispărea prin regândirea sistemului global de producere a alimentelor şi al redistribuirii lor.

„Cea mai eficientă și performantă regiune a globului de producere a hranei este zona climatului temperat care are producție vegetală și animală din abundență. Unul dintre motivele pentru care în momentul de față Europa este invadată este și că aici accesul la hrană este relativ ușor. În momentul în care există un miliard de oameni care suferă de foame, dar pentru care, în mod evident, în alte regiuni se pot produce alimente, vorbim deja despre regândirea sistemului de redistribuire a hranei și de producere a ei.“ O soluție care teoretic poate fi implementată, dar care în practică, spune dl Badiu, nu are șanse de a se realiza. Cel puțin nu deocamdată pentru că în momentul de față nu reușim să ne înțelegem asupra unor lucruri elementare, există conflicte legate de cum să producem hrana și de cât de curată este. „În contextul acesta îmi este greu să cred că într-un interval de timp previzibil, respectiv targetul 2030- 2050, pământul va ajunge să producă hrană din abundență.“

Laura ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS