Măsura anunțată de Guvern de a reduce TVA la alimente de la 24% la 9%, începând cu data de 1 iunie 2015, va fi reflectată în totalitate de prețul de la raft, apreciază Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

'AMRCR consideră că reducerea TVA trebuie să ajungă în buzunarul consumatorului și membrii asociației și-au manifestat disponibilitatea de a transfera această reducere în prețul final al produselor. Prin urmare, acesta va scădea cu cota aferentă redusă", a declarat Dan Șucu, președintele AMRCR, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.

Potrivit asociației, măsura Guvernului va avea rezultate pozitive, mult mai mari decât cele estimate de analiștii economici.

'Am avut de-a lungul timpului semnale din partea consumatorilor potrivit cărora mărirea TVA a fost cea mai mare greșeală economică a unui Guvern din ultimii 20 de ani. Apreciem, așadar, intenția de a corecta o politică fiscală care a afectat deopotrivă consumatorul și mediul de afaceri. Ne bazăm, de asemenea, pe promisiunea Guvernului de a micșora TVA la 20% și pentru celelalte produse, astfel încât și clienții care vor să cumpere pantofi, îmbrăcăminte, obiecte sanitare sau mobilă să se bucure de calitate la prețuri accesibile", a mai spus Șucu.

Premierul Victor Ponta a anunțat, marți, scăderea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică, începând de la 1 iunie anul acesta.

'În urma discuțiilor pe care le-am avut și cu Ministerul de Finanțe, evident presiunea Ministerului Agriculturii, cu Banca Națională, cu FMI, cu Comisia Europeană, am luat decizia, și astăzi vom aproba ordonanța de urgență prin care, de la 1 iunie, toate, absolut toate alimentele, nu doar cele cinci alimente de bază, absolut toate produsele agro-alimentare din România vor avea o cotă de TVA de 9%. Și toate băuturile nealcoolice", a spus Ponta, la începutul ședinței de Guvern.

 

Exasperaţi de tot felul de taxe impuse de retaileri, dar şi de politica agresivă a acestora, producătorii de conserve solicită sprijinul Ministerului Agriculturii. Vor ca acesta să îi aducă la masa dialogului alături de retaileri, cu care să ajungă la un „compromis“.

Taxe tot mai mari impuse de lanţurile de magazine

Producătorii de conserve din legume şi fructe se plâng că taxele impuse de retaileri îi aduc în stare de faliment. În fiecare an, acestea cresc cu 2-3%, iar neacceptarea lor conduce la delistare şi închiderea comenzii, urmate de neplată pe o perioadă nedeterminată, invocându-se diferite motive, se plânge Aurel Tănase, preşedintele Romconserv. Numărul acestor taxe este destul de mare, mergând de la cea pentru listare, deschidere de magazine noi – pentru cele închise nu se returnează banii –, servicii de marketing şi promovare sau promoții care de multe ori nu sunt justificate. În final, acestea reprezintă mai mult de 50% din preţul produsului, iar veniturile obținute de jucătorii din piață – evaluată la circa 700 milioane de euro – se reduc semnificativ.

„Din 1.000 de lei primeşti înapoi 600 de lei. În plus, în ultima vreme apar tot felul de promoţii, care reduc veniturile producătorilor cu 20% la nivelul unui an“, a mai spus Tănase.

Acesta spune că, deşi contractele anuale sunt semnate în prima parte a anului, apar tot felul de alte cereri prin care se solicită sume de bani nebugetate iniţial. Dacă nu sunt plătite, au loc blocarea la comandă a furnizorului, reducerea cantităţilor solicitate, dar şi alte forme de constrângeri.

Mărcile proprii, marea problemă

Teoretic, mărcile proprii ale lanţurilor de magazine ar trebui să aibă aceeaşi calitate comparativ cu brandurile cunoscute ale producătorilor, mai ales că se fac sub aceeaşi reţetă. În practică însă nu se întâmplă întotdeauna acest lucru. Deoarece producătorul trebuie să se încadreze în toate aceste cheltuieli, există cazuri în care produsele sunt mai slabe calitativ, recunoaşte Tănase. El spune că fabricile care aleg să producă mărci proprii, alături de brandurile din portofoliul unităţii, îşi fac singure rău. Este o concurenţă neloială, pentru că marca proprie va fi cumpărată întotdeauna, pe când cealaltă dispare de pe piaţă, la fel ca şi producătorul, spune Tănase. El adaugă că „diferența de preț între produsele realizate sub brand național și cele sub marcă proprie a magazinului este de 20-30%“.

„Noi suntem vinovaţi. Trecem printr-o perioadă foarte grea. Crezând că rezolvă pe moment o problemă de cash, producătorul acceptă să facă produse de calitate inferioară. Când vin cu preţuri foarte jos, te obligă tot mai mult să ajungi la o calitate slabă“, susţine Bibiana Stanciulov, patroana Sonimpex Topoloveni, firma care produce magiunul de Topoloveni.

În cazul ei, de exemplu, produsul se vinde la raft cu 22-23 lei, din care doar 9 lei intră în contul ei, restul este partea retailerului.

Importurile domină piaţa

Producătorii locali de conserve din legume şi fructe lucrează aproape la jumătate din capacitate – producţia locală de conserve din legume şi fructe se ridică la 166.000 tone, faţă de o capacitate de peste 300.000 tone –, pe fondul concurenței importurilor, dar și a mărcilor proprii. Nu mai vorbim de lipsa de materii prime. În ultimii ani, foarte mulți jucători au fost scoși de pe piață, după ce au fost nevoiți să producă, la presiunea marilor retaileri, mărci proprii.

Aurel Tănase spune că, în ultima vreme, importurile concurează tot mai mult producția locală de conserve. De multe ori, acestea ajung vrac în România, fiind ambalate în țară. Nu mai miră pe nimeni că s-a ajuns să se importe vrac castraveți murați din Vietnam şi India sau pastă de tomate din China. La pasta de tomate stăm şi mai prost. Producția locală acoperă doar 100 tone dintr-un consum total de 50.000 tone de pastă de tomate. Declinul a avut loc în contextul în care statul nu a mai susținut tomatele pentru industrializare în 2012, motiv pentru care suprafețele cu tomate s-au redus la 400 ha, comparativ cu peste 1.000 ha în anii anteriori.

Abuzuri din partea comercianţilor

Lista nemulţumirilor producătorilor de conserve în ceea ce priveşte relaţia cu retailerii este destul de mare. Producătorii se plâng de faptul că plata facturilor a fost extinsă de la 35 de zile la peste 60-90 de zile, în timp ce ei sunt nevoiţi să achite la termen, cu TVA-ul aferent. Practic, dacă ţinem cont că produsele se vând în 15 zile de la livrare, în general, producătorul creditează nejustificat magazinul o bună perioadă de timp. De asemenea, producătorii sunt obligaţi, conform contractelor semnate, să asigure marfă pe toată perioada anului, deşi în contract nu se specifică volume, motiv pentru care sunt nevoiţi să facă stocuri.

Masa dialogului

Patronatul solicită Ministerului Agriculturii să intervină în relația dintre producători și retaileri, pentru a se depăși situația. Nu de alta, dar Codul de bune practici, despre care s-a tot vorbit în urmă cu câțiva ani, nu este aplicat. Romconserv solicită Ministerului Agriculturii să fie ajutat să poarte un dialog cu retailerii, care să facă posibilă reducerea taxelor impuse de magazine sau chiar anularea în cazul produselor tradiționale, cum se întâmplă în alte țări. În Ungaria, de exemplu, taxele de marketing variază între 5 și 15%.

„Problema este modul în care este gândit sistemul de retaileri, dezavantajos din start pentru producători. Ministerul Agriculturii trebuie să îşi asume acest rol. Dorim să ne aşezăm la aceeaşi masă, să avem un dialog corect şi să ajungem la un compromis“, spune Alex Jurconi, preşedintele ProAgro, asociaţie din care face parte şi Romconserv.

Producătorii de conserve au anunţat că vor să protesteze faţă de politicile duse de marile lanţuri de magazine prin spargerea mai multor cantităţi de conserve, spune Aurel Tănase. „Mai mulţi membri ai noştri au propus o serie de acţiuni destul de dure, mergând până acolo încât să identificăm un spaţiu unde să obţinem un aviz şi să venim cu camioane de conserve pe care să le spargem pentru a atrage atenţia asupra cadrului în care aceste acţiuni se desfăşoară“, susţine Tănase.

La cât de greu se mişcă lucrurile, probabil va trece destulă vreme până când cele două părţi vor ajunge la un compromis. Cu sau fără implicarea Ministerului Agriculturii.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti