reclama youtube lumeasatuluitv
update 29 Sep 2022

Alba-neagra la conducerea MADR lovește siguranța și securitatea alimentară!

Situația confuză și bâlbâielile politichiei dâmbovițene afectează grav securitatea și siguranța alimentară pe termen lung. Alba-neagra cu miniștri „puși“ seara și „demiși“ dimineața în zori pare să fie un joc cinic cu viitorul națiunii române. Ce blestem să fie oare și al cui...?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre ministerele cu greutate din orice guvern de pe lumea asta, având în vedere că strategiile și politicile agriculturii pot afecta securitatea și siguranța alimentară a țării respective. Este și un minister complex, astfel că, la cârma sa, este nevoie de un om care știe agricultură. Iar, în ultimii 30 de ani, la conducerea ministerului s-au perindat mulți cu meserii onorabile de altfel, dar cu puține cunoștințe de agricultură sau de management.

Cu toate acestea, deasupra palatului de pe Bulevardul Carol I plutește o confuzie totală. Iar toată această „joacă“ de-a negocierea ne va costa scump pe noi toți, indiferent de partidul pe care îl susține fiecare sau nu...

Nu mai trageți, că îl rupeți...

Agricultura României este deja în derivă de ceva timp, iar fermierii au trecut prin toate furcile caudine. Chiar și așa, negocierile pentru acest portofoliu de importanță pentru securitatea țării – știut fiind că siguranța și securitatea alimentară sunt esențiale în securitatea oricărei națiuni – s-au tot lungit. Când și când, „pe surse“, a mai apărut câte un nume, posibil viitor ministru al acestui năpăstuit minister. De acest minister se trage din toate părțile, unii ar vrea să-l conducă, alții să-și satisfacă ambiții... Și, în tot acest timp, prioritățile agriculturii și dezvoltarea satului românesc așteaptă o minune. De n-ar fi prea târziu!

Dintre toate numele vehiculate pentru a conduce Ministerul Agriculturii s-a remarcat de departe cel al fostului ministru Daniel Constantin. Un om deschis la discuții, cu un discurs clar, Daniel Constantin părea un ministru potrivit, mai ales că nu o lua chiar de la zero. De altfel, Ministerul Agriculturii este și primul loc de muncă al lui Daniel Constantin după terminarea facultății.

Până la momentul predării în tipar a revistei, alți potențiali miniștri nominalizați au fost și Paul Stănescu, Adrian Pintea și Gheorghe Flutur. Despre toți se știe că ar fi fost specialiști potriviți pentru a cârmui eficient acest minister greu încercat.

Probleme sunt, dar cine le va rezolva?

Recent, în emisiunea Agricultura la Raport, Daniel Constantin a vorbit despre câteva din problemele agriculturii, probleme ce trebuie avute în vedere de oricine ar veni la conducerea ministerului în acest moment: „ce se întâmplă cu succesiunea atunci când se moștenește un teren, ce se întâmplă cu cadastrarea, cu zona de cooperative, (...) ce putem face să ajutăm diverși fermieri, fie că vorbim de legumicultură sau cultura mare“, iată câteva din chestiunile ridicate de către Daniel Constantin în emisiunea lui Ovidiu Ghinea de la Agro TV.

Cu bune și cu rele, cu greșeli asumate și cu dorința de a face treabă, Daniel Constantin a mai declarat în repetate rânduri că este gata să ajute Ministerul Agriculturii din orice poziție, nu neapărat din scaunul de ministru. A demonstrat că poate face echipă bună cu alți profesioniști din domeniul agriculturii, unii dintre ei foști sau actuali fermieri. Două dintre exemple sunt Daniel Dumitru Botănoiu și Valeriu Steriu, foști secretari de stat în Ministerul Agriculturii, oameni bine pregătiți cu care Daniel Constantin a colaborat foarte bine la ministerul pe care l-a condus.

Cu bune și cu rele, dar asumat

Mai multe despre ce a făcut Daniel Constantin în timpul mandatului său, inclusiv ce își reproșează, am aflat din interviul realizat de realizatorul emisiunii Din lumea satului, Ion Banu, în urmă cu câteva luni. Una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii menționată în cadrul interviului a fost debirocratizarea a tot ce ține de instituțiile statului în raport cu fermierii. De asemenea, Daniel Constantin a amintit și de alte aspecte importante, cum ar fi ajutorul dat fermierilor pentru culturile calamitate, de capitalizarea fermierilor și de resursele existente ținând cont și de bugetul „calamitat“ inclusiv de pandemia COVID-19. „Avem un buget mic și constrângeri foarte mari; fermierii, în schimb, au nevoie de capitalizare mai ales acum, în condițiile date“, a explicat Daniel Constantin în interviul realizat de Ion Banu.

Sistemul de irigații începuse bine, dar....

Trebuie menționat că, în timpul mandatului său de ministru al Agriculturii, s-a demarat programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții (2014 și 2015), ce avea termen de finalizare în 2020... Departe de a fi gata, și-ar fi dovedit utilitatea mai ales când am văzut ce a făcut seceta în mare parte a țării.

„Începusem un program coerent de refacere a sistemului de irigații în două direcții: infrastructura secundară (privată) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament. Ambele programe aveau termen de finalizare 2020! Din păcate, nu suntem deloc aproape!“, a spus cu amărăciune în glas fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.


Și promovarea produselor românești?

Tot în timpul mandatului său s-a demarat un proiect prin care un brand naţional uma să reunească produsele româneşti şi calităţile lor. Și o astfel de inițiativă, în condițiile în care promovarea lasă de dorit, ar fi ajutat enorm notorietatea și calitatea produselor românești să fie reabilitate după o serie de scandaluri agro-alimentare din ultimii ani....


Bâlbâielile și confuziile dau naștere la cel puțin trei întrebări:

1. Cine are interesul să fim în derivă?

2. De ce nu este numit un ministru competent la cârma ministerului?

3. De ce riscăm să ne punem în pericol siguranța și securitatea alimentară?

Simona-Nicole DAVID

Salata tradițională cu icre de crap devine al zecelea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 29 septembrie 2021, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1723/2021 al Comisiei din 22 septembrie 2021 de înregistrare a unei denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate, „Salată tradițională cu icre de crap” - STG, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Pe lângă cele 9 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată) și Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), se alătură cel de al 10-lea, Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată).

În prezent, România mai are un alt produs care este în etapa de opoziție europeană, în vederea înregistrării și dobândirii Indicației Geografice Protejate, respectiv Plăcintă dobrogeană.

Rețetă tradițională transmisă de la o generație la alta de peste 30 de ani 

Denumirea produsului „Salată tradițională cu icre de crap”  a dobândit protecția pe sistemul de calitate Specialitate Tradițională Garantată (STG) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, fiind o rețetă tradiţională, transmisă de la o generație la alta de peste 30 de ani.

Produsul „Salată tradițională cu icre de crap - STG” este o cremă omogenă, la obținerea căreia se folosesc următoarele ingrediente tradiționale: icre de crap, mix de icre de pește de apă dulce, ulei de floarea-soarelui, apă carbogazificată, zeamă de lămâie, sare.

Salata tradițională cu icre de crap – STG este realizată în două variante: cu sau fără ceapă fiartă. Icrele de crap sărate care dau  denumirea produsului „Salată tradițională cu icre de crap” sunt menționate încă din anul 1916, în lucrarea „Pescăria și pescuitul în România”, de Grigore Antipa.

A doua materie primă din rețeta produsului o constituie „mixul de icre de pește de apă dulce”, menționate în aceeași lucrare, cunoscute sub denumirea de ,,Tarama”. Rolul mixului de icre de pește de apă dulce este de a conferi consistență produsului și de a amplifica gustul icrelor sărate de crap prin faptul că acestea au la bază în special icre de la specii din familia Ciprinide sărate și maturate.

În vederea dobândirii protecției europene, documentația a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant ASOCIEREA RO PESCADOR - DORIPESCO” (format din operatorii economici (procesatori): DELTAICA SEAFOOD SRL și DORIPESCO PROD SRL).

Grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 45 din Regulamentul nr.1151/2012 conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului “Salată tradițională cu icre de crap – STG” pe piaţă, prin monitorizarea utilizării comerciale a denumirii şi informarea autorităţilor competente în vederea asigurării protecţiei juridice. Totodată, grupul aplicant trebuie să desfăşoare activităţi de informare şi promovare a produsului către consumatori.

Documentația este publică pe site-ul www.madr.ro la link-ul https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2020/caiet-sarcini-salata-trad-icre-de-crap-2018.pdf.

Produsele românești, la momentul adevărului

Mai mult ca oricând, anul acesta legătura dintre temele europene și produsul românesc este un subiect actual. Și nu doar pentru că, pentru jumătate de an, România a deținut președinția Consiliului Europei, ci mai ales că în acest an, 2019, se configurează viitoarea formă a pieței alimentare europene. Acum au loc dezbaterile pentru trasarea viitorului PAC 2021-2027. Tot acum se pregătesc măsurile impuse de o serie de regulamente ce privesc ambalajele, siguranța alimentară, ingredientele, legislație care, deși votată acum, își va produce efectele din 2020-2021. Diferența de timp dintre adoptare și aplicare are rolul de a permite adaptarea firmelor la noile cerințe.

Acestea au fost principalele teme de discuții în cadrul expoconferinței „Produsul Românesc“, cel mai apreciat eveniment dedicat preparatelor veritabile românești. O întâlnire anuală a procesatorilor și a producătorilor de produse agroalimentare din România. Scopul acesteia este de a clarifica ideile greșite despre conținutul alimentelor cât și consolidarea imaginii producătorilor de alimente, oferind publicului acces la informații reale, verificate, singurele care pot sta la baza unor alegeri corecte. „Am simțit că a venit momentul să demarăm o acțiune cu impact național pentru a încuraja consumul inteligent și echilibrat de alimente și pentru a demonta știrile false despre acestea. Este momentul să punem punctul pe i în sensul unei mai bune înțelegeri a felului în care sunt produse alimentele pe care ei le găsesc la raft, oferind răspunsuri avizate la întrebări precum «Ce conțin alimentele?», «Care sunt efectele negative asupra sănătății în cazul consumului produsului x»?“, a declarat Claudia Bocean, general manager RO.aliment, inițiatorul campaniei. În cadrul expoconferinței Produsul Românesc a fost organizat și concursul Ora de bun gust, creat din dorința de a premia excelența în materie de gusturi și preparate veritabile românești. Fiecare produs a fost încadrat în categorii specifice precum produse lactate, preparate din carne, dulciuri și produse de patiserie. Printre trofeele oferite în cadrul evenimentului au fost acordate și premii speciale din partea unui juriu specialist pentru produsele care au îndeplinit cerințele privind inovația și sănătatea.

Să înțelegem mai bine alimentele

Campania „Să înțelegem mai bine alimentele“ durează pe o perioadă de 6 luni și a debutat pe 7 iunie în Mall Promenada, unde timp de două zile au fost organizate zone de sampling și vânzare produse, workshopuri și „școala pentru presă“, zonă special amenajată pentru copii și demonstrații. Activități similare vor avea loc și în Constanța, Cluj și Iași. Printre companiile care susțin campania „Să înțelegem mai bine alimentele“ se numără CRIS-TIM, Aldis, Comtim, Zuzu Divin, Eco Extract, Five Continents, Perutnina, Ital Prod, Meșteșugari de Gusturi, Mirdatod, Olympus, Tano Prod, Zimbria și Napolact, împreună cu asociațiile profesionale Asociația Română a Cărnii (ARC), Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), ROMALIMENTA, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Asociația Specialiștilor din Morărit – Panificație din România (ASMP), Federația Națională a Degustătorilor Autorizați (FNDA)și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA).

Ruxandra HĂBEANU

„Cumpărați produse românești și să ne trezim cu adevărat, popor român!“

Ovidiu Cojocaru, un autodidact care toată viața a încercat să-și depășească condiția învățând tot mai mult, astăzi își dedică zilele, truda și poate chiar sănătatea caprelor pe care le crește de 8 ani în ferma sa din localitatea Balta Doamnei, aflată la limita județelor Ilfov și Prahova. O voce care spune răspicat românilor că ar trebui să se întoarcă cu fața spre produsele românești, în general, și spre produsele obținute din lapte de capră, în special.

– Domnule Cojocaru, sunteți un bun vorbitor; cred că ați putea reprezenta cu brio sectorul caprin, dacă ne raportăm doar la activitatea pe care o desfășurați în prezent. Care este experiența dumneavoastră profesională, ce ați făcut înainte de a crește capre?

– Ca fiecare am făcut o școală, am terminat liceul, am luat bacalaureatul, am încercat să intru la facultate, dar din păcate nu am reușit. În schimb, prin autoeducație am căutat să mă formez ca un om integru. După ce am terminat armata, ce a durat un an și patru luni, m-am angajat ca ajutor mecanic auto, apoi am fost lăcătuș mecanic la Institutul de cercetări din Otopeni. Mai târziu, am vrut să urc mai sus și m-am angajat la Primăria județului Ilfov, de fapt la Circumscripția Financiară, cum i se spunea înainte, și eram funcționar administrativ principal. După ce am stat 2 ani în această funcție, am avansat și, în urma unui concurs, am ajuns inspector în administrația de stat, tot în Primăria Ilfov. Ca inspector principal am lucrat până la Revoluție, în 1989. În anul 1991 am decis că vreau să fiu propriul meu stăpân și m-am dus la un medic veterinar care avea o afacere cu porci și l-am ajutat timp de un an și jumătate. A fost și asta o experiență. Dar între timp apăruse în România o companie, Lutas se numea, actuala Lufthansa Aeroport Services, care opera în cadrul Aeroportului Otopeni. Fiind vorbitor de limbă engleză, m-au angajat imediat. Având la bază meseria de mecanic, dar și niște ani buni ca organizator, am ajuns director pentru că eram corect, cinstit, priceput și nemții au căpătat mare încredere în mine. În felul acesta am preluat administrarea parcului auto, cu toate utilajele aeroportuare. Vă rog să mă credeți că pe vremea aceea salariul meu era de 500.000 de lei. Îmi amintesc că dintr-un salariu mi-am plătit apartamentul, care pe atunci era 200.000 de lei. Am făcut și niște cursuri internaționale, am cunoscut oameni care veneau dintr-o altă lume, mă refer la partea germană, la care am apreciat întotdeauna disciplina, punctualitatea, corectitudinea.

– Când ați renunțat la alte activități în favoarea caprelor?

– Ferma de capre o am din 2011; am pornit cu 90 de capete din rasa Szanen și Alpină austriacă pe care le-am adus din Austria. Investiția inițială doar în animale a fost de circa 25.000 euro, dar s-au mai adăugat și altele: o moară cu amestecător, un granulator cu motor Diesel, un aparat de muls. Astăzi avem 180 de capete, după ce am luat anul trecut 100 de capre românești carpatine. Le-am achiziționat cu gândul că vom avea mai mult lapte, dar lucrurile nu stau așa. Poți să ai 50 de animale și să-ți dea lapte cât ar da 150 de capete.

– Care sunt cele mai mari provocări ale afacerii?

– Sunt multe provocări. În primul rând nu avem posibilitatea să le hrănim cum trebuie din cauza costurilor foarte mari ale cerealelor în general. O altă problemă sunt oamenii, că nu toți își fac treaba așa cum ar trebui, mulți sunt interesați doar să-ți ia banii, să te fure, plus că nu sunt specializați. Acum în România toată lumea face de toate, dar nimeni nu știe să facă nimic.

– Cu ce le furajați?

– Anul trecut le-am ținut pe siloz și le-a mers foarte bine. Cel mai mare ied fătat a fost de 5 kg, cel mai mic de 2,5 kg, iar caprele erau „jos pălăria“. Acum le dăm porumb siloz, paie tocate și fân tocat. Paiele și fânul se umectează cu zeama respectivă și le mănâncă cu plăcere. Dar două tone de porumb mă costă 1.300 lei/lună. Să vă spun care este circuitul furajelor la noi în țară. Porumbul românesc este vândut traiderilor, traiderii îl vând mai departe în străinătate, ajunge la un angrosist de acolo, angrosist-ul îl vinde unui FNC și FNC îl dă mai departe unei cooperative. Aceasta face din el furaj granulat și fermierul român importă apoi acest furaj obținut din porumb românesc. Deci, românul vinde porumbul cu 50 euro și îl cumpără apoi cu 400 euro ca furaj.

Ovidiu Cojocaru

– Cam cât lapte reușiți să obțineți de la caprele pe care le mulgeți?

– Noi producem cam 100-150 de litri lapte/zi. Cât să facem niște brânză, să mai dăm lapte proaspăt la prieteni, cunoștințe sau persoane interesate și cam atât. E nesemnificativă producția asta. Nu poți spune că această cantitate, transformată în bani, ar putea să-ți susțină afacerea. În acest moment nu este rentabil, pentru că am întâmpinat foarte multe greutăți. Din cauza oamenilor am pierdut foarte multe animale. Dacă am fi mers pe sporul creat prin fătări am fi avut cel puțin 500-600 de capete la vremea asta, am fi avut de unde să selectăm și evident am fi obținut și mai mult lapte.

– Dacă ați fi avut mai multe animale, ați fi avut ce să faceți cu laptele? Aveți o piață de desfacere?

– În România și asta este o problemă. Spre exemplu, fabricile care preiau și prelucrează producția, în general particulari, în zona de sud sunt aproape inexistente. Apoi, mai sunt acei coloși care preiau laptele, îl prelucrează și vând produsele finite. Ei jonglează cu prețurile și le fac așa cum le convine lor. Dintr-un kg de lapte se scot 50-60 lei prin prelucrare. În primul rând el îți vinde laptele care este degresat, din care s-a scos tot ce era mai bun, e practic o apă colorată, ți-l pune la cutie și îți ia 10-12 lei/litru, brânza și tot ce se mai face, în loc să rămână în țară și să intre în alimentația populației, se duce unde se duce. La fel și banii care se obțin. Și atunci, normal că nouă, crescătorilor, ne este foarte greu.

– Și atunci, care este motivația? De ce continuați să mai creșteți aceste animale?

– De fiecare dată avem speranța că lucrurile se vor îmbunătăți, că se vor îndrepta. Dorim ca prin ceea ce facem să-i ajutăm și pe cei din jurul nostru. Dar probabil că mai devreme sau mai târziu o să renunțăm, pentru că este foarte greu. Totuși, nici nu poți să stai așa, fără să faci nimic. Măcar să pot mânca eu și apropiații mei din ceea ce produc, pentru că am certitudinea că sunt curate, sănătoase, așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Acum motivația este redusă la nivelul familie, dar mi-aș dori ca ferma să se dezvolte. La un moment dat am avut un dozator și vindeam laptele în incinta unui supermarket, dar am renunțat la el, l-am vândut unuia care vindea lapte de vacă. Și cred că omul a avut succes, pentru că laptele de vacă este mult mai solicitat, deși cel de capră este net superior.

– Aveți posibilitatea de a transmite un mesaj consumatorilor. Ce le spuneți?

– Frumos și bine ar fi dacă oamenii ar reuși să-și reactiveze sentimentul patriotic. Oamenii ar trebui să înțeleagă că, dacă ar consuma produse obținute de noi, de fermieri, le-ar fi mai bine lor, copiilor și întregii națiuni. Ferma mea are larg deschise porțile pentru oricine vrea să vină și să vadă că nu modific cu nimic ceea ce a lăsat Dumnezeu. Dragi români, vă invit să umblați în sufletele voastre și să înțelegeți că trebuie să oprim importurile de orice produs, alimentar sau nealimentar, care poate fi produs în România, că avem cu ce. Suntem oameni deștepți, încă nu ne-am prostit de tot. De ce să fim cobaii Occidentului? Cumpărați produse românești și să ne trezim cu adevărat, popor român!

„Aduceți-vă aminte de neamurile voastre care au murit și și-au vărsat sângele ca voi să trăiți bine. Nu ca slugi, nu ca cerșetori, așa cum spune poetul nostru Octavian Goga «munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă». Dar cerșim de proști, de dezinteresați, cerșim pentru că nu ne înțelegem micimea și credem că suntem mai presus de orice. Dar noi nu suntem de fapt nimic. Și viața o demonstrează. Pentru că viața trece peste noi ca un tăvălug și nu rămâne nimic. Jumătate din țară este vândută, pământul aparține altora, industria este la pământ, alții vin să se dezvolte aici, iar noi ca proștii ne frecăm palmele crezând că ne umplem de bani. Nu, de bani se umplu cei care acceptă să se întâmple toate astea!“

Patricia Alexandra Pop

Hipermarketurile - cel puțin 51% produse românești

Plenul Senatului a adoptat recent o propunere legislativă prin care marii comercianți sunt obligați să vândă carne, fructe și legume din producția românească în proporție de cel puțin 51% din fiecare categorie de produs.

Proiectul de act normativ mai prevede ca, în lunile de iarnă (decembrie-februarie), în marile magazine, legumele și fructele din import să reprezinte maxim 70% din ofertă, pe fiecare categorie. Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, în măsura în care sunt aplicabile prevederile Legii Concurenței.

Daniel Constantin doreşte să creeze un brand pentru protecţia produselor româneşti

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat luni că doreşte să realizeze un brand de ţară pentru protejarea produselor româneşti atât pe piaţa internă, cât şi internaţională.

"Având în vedere ce s-a întâmplat în acest an, mă refer la scandalul cărnii de cal şi la cel intern cu aflatoxina din lapte, am decis crearea unui brand şi suntem în această perioadă pe cale să identificăm cea mai bună soluţie astfel încât un brand de ţară să protejeze produsele româneşti, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională", a afirmat ministrul, la grupul PC din Senat.

El a spus că doreşte să fie realizat şi un fond mutual pentru acele riscuri pe care nu le acoperă societăţile de asigurări.

"Pentru că în ultimii ani tot avem probleme, fie legate de secetă, fie legate de pierderi de venit, cred că a sosit momentul să pregătim şi o măsură - un fond mutual care să acopere şi anumite riscuri pe care nu le acoperă societăţile de asigurări. Este cazul şi secetei şi alte cazuri care se înregistrează sau s-au înregistrat dintr-un incident cum a fost cel legat de scandalul laptelui", a explicat Constantin.

El a precizat că până pe 22 aprilie cea mai mare parte a banilor cuveniţi fermierilor au fost achitaţi. Astfel, au fost plătiţi în doar o lună către aceştia 6 miliarde de lei.

Referindu-se la fondurile de dezvoltare rurală, Daniel Constantin a spus că s-au absorbit 58% din aceste sume şi că se înregistrează un grad de contractare de 80%, iar până la finalul anului se aşteaptă la creşterea gradului de contractare de 110%. Ministrul a atenţionat că pentru perioada 2014 - 2020 România are la dispoziţie pentru a atrage în agricultură 7,2 miliarde euro, în loc de 8,1 miliarde cât a avut până în 2013.

"Dorim să atragem aceste fonduri în zonele unde este mai mare nevoie de ele", a subliniat Constantin.

AGERPRES