Preţurile la carnea de porc ar putea creşte cu maximum 15% în preajma Sărbătorilor de iarnă, însă ce se va întâmpla cu exactitate este greu de estimat, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi.

"Este o chestiune speculativă. Nu cred că pot creşte (preţurile - n.r.) cu mai mult de 15%, pentru că se vorbeşte despre suportabilitate. Preţurile vor creşte atât cât suportă piaţa, cât poate omul să ducă şi să cumpere", a spus Ladoşi, întrebat despre o eventuală majorare a preţurilor la carnea de porc în preajma Crăciunului.

Preşedintele APCPR a explicat că, în prezent, preţurile la carnea de porc practicate în România nu diferă de cele din străinătate, însă la noi există o particularitate care dereglează piaţa, mai exact faptul că înainte de Crăciun ţăranii încep să taie porcii din gospodăriile proprii pe care îi vând.

''Pot să vă spun că la ora actuală preţurile nu diferă de ce-i afară. Suntem pe linia preţurilor din afară şi aşa vom merge în continuare. Însă, noi, în România, avem o particularitate şi anume că în preajma Sărbătorilor de iarnă se mai taie câte trei milioane (de porci n.r) în fundul curţii şi atunci se dereglează piaţa în mod direct. Nu avem cum să estimăm cât vor tăia ţăranii înainte de Crăciun. Asta este diferenţa majoră între noi şi ei, pentru că există încă pe atâţia porci. Nu ştim ce se întâmplă cu ei şi unde ajung'', a spus Ioan Ladoşi.
El a estimat că preţurile cu care se vor vinde aceşti porci vor fi mai mari decât cele practicate de producătorii de carne de porc.

"Ca în fiecare an, preţurile la aceşti porci pe care îi taie ţăranul s-ar putea să fie mai mari decât cu ce vindem noi la ora actuală. Deci, noi vindem cu circa 6 lei/kg în viu la poarta fermei, or, pe marginea drumului, dacă mergeţi şi vă uitaţi prin satele României, veţi vedea că au început să apară acele oferte cu 'vând porc pregătit pentru Crăciun cu cereale bio' şi aşa mai departe la preţuri mai mari, de 8-9 lei /kg", a subliniat el.

În altă ordine de idei, Ioan Ladoşi a adăugat că producătorii de carne de porc ar trebui să majoreze preţurile cu 10 - 15% pentru a-şi acoperi costurile şi să nu apeleze la credite.
"Ar trebui să creştem preţurile cu 10-15% pentru a acoperi cheltuielile şi să nu trăim din credit", a încheiat Ioan Ladoşi.

Sursa AGERPRES

Faţă de anii trecuţi, în toamna acestui an producţia de conopidă a înregistrat o creştere semnificativă.

Aşa se face că, dacă în ultimii ani media suprafeţei cultivate nu a depăşit 2.500 ha, anul acesta conopida a ocupat peste 3.200 ha.

Deşi este o specie legumicolă care necesită o cantitate mare de apă, se pare că pentru producătorii autohtoni aceasta s-a dovedit a fi destul de profitabilă, astfel încât mulţi se declară hotărâţi să o cultive şi în anii următori. Acest aspect este motivat de preţul bun la care s-a vândut conopida în special în luna septembrie. Însă, în prezent, acesta a scăzut la 1-2,5 lei/kg.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Nicoleta BURTAN
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Volatilitatea preţurilor agricole la nivel internaţional şi schimbările climatice sunt doi factori de risc care pot afecta stabilitatea şi veniturile agricultorilor, a declarat, miercuri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la dezbaterea 'Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice', organizată de Ministerul Agriculturii în cadrul târgului Indagra.

"Obiectivul Politicii Agricole Comune (PAC) continuă să rămână acela de a asigura o anumită stabilitate atât a veniturilor agricultorilor cât şi a preţurilor pe piaţă. (...). Produsele agricole materie primă precum cerealele, dar şi lactatele, sunt produse care se pot conserva şi devin elemente care se tranzacţionează pe pieţele internaţionale, dar care sunt încă puţin transparente şi creează o mare volatilitate a preţurilor agricole. Pentru o dezvoltare de durată în agricultură nu este important preţul mare, ci preţul stabil", a spus Cioloş.
Acesta a adăugat că prin noua PAC intenţiile Comisiei Europene sunt de a menţine plăţile directe chiar dacă acestea nu asigură întregul venit pentru agricultori, ci doar baza de la care se poate structura producţia în funcţie de cererea din piaţă.

"Ne-am propus prin PAC să menţinem în perioada următoare plăţile directe, care, chiar dacă nu asigură întreg venitul agricultorului reprezintă un fundament de la care pot construi ceea ce se cere pe piaţă. Aceste subvenţii sunt decuplate de producţie pentru a nu afecta alegerile agricultorilor în privinţa structurii producţiei", a adăugat oficialul european.
Cioloş a menţionat că este nevoie de mai multă "informaţie reală pe piaţă, nu doar de una virtuală".

"Aceste tranzacţii cu materii prime agricole cu cereale şi oleaginoase pot să creeze false informaţii privind cererea de pe piaţă. Dincolo de mecanismele de gestiune a riscurilor pe piaţă pe care încercăm să le introducem în noua PAC, prin susţinerea funcţionării unor fonduri mutuale ale agricultorilor, respectiv acea plasă de siguranţă, e nevoie de o cooperare internaţională cât mai strânsă şi cât mai consistentă. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor agriculturii din ţările G20 s-a decis creşterea gradului de informare şi de transparenţă a ceea ce se întâmplă pe piaţa internaţională cu produse agricole materie primă", a subliniat Dacian Cioloş.

În acest sens, comisarul european a menţionat că FAO va juca un rol important în ceea ce priveşte sistemul de informare pentru cotele de producţie şi potenţialul cererii.
"FAO va juca un rol important cu acest sistem de informare privind cotele de producţie în diferite părţi ale lumii, stocurile şi potenţialul cererii. E nevoie de o cooperare a tuturor marilor producători care să comunice datele pentru a putea să prevezi mai bine ceea ce se poate întâmpla pe piaţă. În viitor aceste informaţii pot fi o platformă de reguli şi principii la nivel internaţional privind producţia agricolă şi funcţionarea pieţelor", apreciază comisarul european.

Dacian Cioloş consideră că în viitor e nevoie şi de o mai bună organizare a agricultorilor pentru că ei vor juca un rol important în stabilizarea pieţei.

"Cred că din ce în ce mai puţin autorităţile publice vor fi în măsură să intervină pe piaţă şi din ce în ce mai mult mecanismele de gestionare a pieţelor agricole ar trebui să se construiască cu sprijinul agenţilor economici şi al organizaţiilor de producători. Din 2014 avem intenţia de a spijini crearea organizaţiilor de producători în toate sectoarele agricole ca să îşi poată negocia mai bine preţurile pe termen mediu şi lung şi pentru a putea interveni prin intermediul lor atunci când este nevoie de o minimă asigurare a stabilizării pieţelor", a explicat comisarul european.

Comisarul european pentru agricultură a participat miercuri la dezbaterea 'Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice', organizată de MADR în cadrul târgului Indagra.

Sectorul agricol românesc rămâne în continuare atractiv pentru investitorii italieni, în condiţiile în care preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene, relevă un raport al Confindustria România privind sectorul agricol autohton.

"În pofida faptului că valoarea terenurilor agricole cu randament ridicat din România a crescut în ultimii ani, preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene. În prezent, un hectar de teren de calitate şi bine irigat ajunge la 6.000 de euro în România, în timp ce în ţările europene dezvoltate preţurile sunt cuprinse între 10.000 - 15.000 de euro pe hectar", se arată în documentul Confindustria România.

Preţurile medii variază de la 1.500 de euro pe hectar la 2.700 euro/hectar, în funcţie de zonă, de gradul de concentrare, de calitatea solului, dar şi de alţi factori.

Analiza Confindustria România estimează că, în următorii ani, cotaţiile terenurilor agricole din România vor continua trendul ascendent. Dacă în 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 euro, în 2011 au fost vândute terenuri şi cu 4.000 - 5.000 euro pe hectar. În nord-estul şi sud-estul ţării preţurile medii pe un hectar sunt de circa 1.500- 1.600 euro, în timp ce în judeţele limitrofe Capitalei sunt de circa 2.200 - 2.700 euro.

De asemenea, printre avantajele României de care ar trebui să ţină cont investitorii italieni, enumerate în raportul Confindustria România, se numără nu numai valoarea scăzută a terenurilor agricole, ci şi mâna de lucru calificată cu costuri reduse, situaţia geografică favorabilă, fonduri europene structurale şi de coeziune semnificative alocate economiei româneşti şi o politică fiscală competitivă şi stimulatoare pentru investiţiile străine.
Oportunităţile de investiţii în România sunt legate de faptul că doar 56% din suprafaţa agricolă este cultivată, de realizarea unor lucrări mari de infrastructură şi de posibilităţi de folosire a fondurilor europene.

Pe de altă parte, punctele slabe ale României în viziunea Confindustria vizează fragmentarea excesivă a întreprinderilor agricole, lipsa irigaţiilor, mecanizare insuficientă şi risc real de deşertificare din cauza exploatării prea intense a solului.

Constituită in iulie 2003, Confindustria România a devenit patronat recunoscut de către Guvernul român încă din octombrie 2004, ca atare participând la masa tratativelor alături de Guvern şi de sindicate pentru a dezbate problemele importante ale companiilor şi apărând interesele propriilor asociaţi, firme româneşti cu capital parţial sau în totalitate italian. Confindustria se inspiră din sistemul patronal italian, în care se regăseşte, fiind membră a Confindustriei Italia. Actualmente, Confindustria are aproape 700 de asociaţi care oferă peste 130.000 de locuri de muncă.

Sursa AGERPRES