În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paște, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, produse de patiserie și zaharoase, soia, fasole, mazăre, legume, fructe, verdețuri proaspete, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente, care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanțe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

• contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
• contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu, contaminanți, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranța produselor alimentare să poată fi obținută și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația și regulile din domeniul siguranței alimentelor pe întregul lanțul alimentar obligă operatorii din acest domeniu de activitate să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final și nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau a unor toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

-          achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar-veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la ciuperci, urzicuțe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți neautorizați);

-          citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;

-          păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate, la temperaturi optime, după caz;

-          păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);

-          folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

-          spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;

-          asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte, rozătoare sau alte animale;

-          gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar-veterinar.

• Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă nu mai mult de 24 de ore.
• Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.
• Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.
• Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.
• Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
• Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.
• Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
• Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă
• Peștele în conserve și semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.
• Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.
• Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În perioada cu tradiții religioase (cum este Postul Paștelui) personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor se implică cu profesionalism în protejarea populației, prin monitorizarea și intensificarea acțiunilor de control tematic, urmărind respectarea normelor de funcționare și igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unități de procesare, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar.

În situația în care consumatorii constată neconformități privind calitatea produselor alimentare achiziționate, se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondați sau a specialiștilor în domeniu din cadrul DSVSA județeană pentru a se interveni operativ și eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În perioada postului, ciupercile se numără printre ingredientele preferate ale gospodinelor. Și nu este vorba doar despre ciupercile ce se găsesc în stare proaspătă în magazine sau piețe, ci și despre cele de pădure puse la conservat încă din toamnă. Dacă ați fost harnici și ați pus ghebe la congelator sau cu sare, iată o rețetă gustoasă pentru perioada postului: chifteluțe de ghebe.

Ingrediente

• 1 kg de ghebe;
• 3 cartofi;
• 2 felii de pâine;
• 2 cepe;
• 200 g de griș;
• o legătură de mărar;
• o legătură de pătrunjel;
• 300 ml de ulei;
• 50 ml de apă;
• 1 căpățână de usturoi;
• făină albă;
• sare și piper după gust.

Cum procedăm

Pentru început pregătim ghebele. În funcție de cum au fost păstrate le lăsăm la desărat în apă, dacă au fost puse cu sare, ori le lăsăm la scurs dacă au fost congelate, apoi le tocăm cu mașina de tocat sau le mărunțim cu un robot de bucătărie. Trebuie menționat că, atunci când le punem la păstrat, le punem fierte, deci în cazul în care pregătiți această rețetă în sezon, deci aveți ghebe proaspete, trebuie să le fierbeți mai întâi. Următorul pas este acela de a pune cartofii la fiert, după care se dau pe răzătoare și se adaugă peste ghebe. Pâinea se pune în apă, apoi se scurge și se adaugă peste compoziție. Usturoiul se curăță și se dă pe răzătoarea mică ori se zdrobește. Ceapa o dăm pe răzătoare, apoi tocăm fin mărarul și pătrunjelul și amestecăm toate ingredientele în compoziție. Adăugăm grișul, sarea și piperul după gust, iar, în funcție de cât de moale ni se pare compoziția, adăugăm făina albă de grâu pentru a obține densitatea dorită. Lăsăm compoziția să se odihnească timp de 10 minute. Într-o tigaie punem uleiul la încins, modelăm chiftelele după mărimea dorită și le prăjim pe ambele părți.

Poftă bună!

• Ciupercile sunt un adevărat izvor de sănătate deoarece conțin proteine, minerale, fibre, vitamina A, acid valerianic și carbohidrați. Despre ghebe știm că reglează nivelul glicemiei, previn îmbolnăvirea inimii, ajută la îmbunătățirea vederii și întăresc imunitatea. Experții susțin că ajută la circulația sângelui și la o mai bună oxigenare a acestuia și sunt un bun sprijin în susținerea sistemul imunitar în lupta cu infecțiile. Mai mult, așa cum fac și alte tipuri de ciuperci, susțin buna funcționare a sistemului reproductiv, sunt bogate și în seleniu, element care susține și activitatea glandei tiroide.
• Un sfat important pentru toți iubitorii de ghebe: trebuie consumate neapărat gătite, adică fierte sau fripte pentru că în stare crudă sunt toxice.

Larissa DINU

În perioada “Postului de Crăciun”, populația care respectă această tradiție creștină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi, și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor, respectiv prin: 

• contaminanți chimici - care includ substanțe chimice provenite din mediu, (contaminare întâmplătoare) aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
• contaminare biologică - bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
• intenția ilicită de falsificare a alimentelor prin:
  • substituirea totală sau parțială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
  • înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
  • adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
  • utilizarea de ingrediente și aditivi alimentari neadmiși sau în doze mai mari decât cele recomandate;
  • punerea pe piață a unui produs de imitație în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Având în vedere atribuțiile și responsabilitățile operatorilor economici cu activitate în domeniul alimentar, a prevederile legislației privind siguranța lanțului alimentar, precum și riscul pe care îl prezintă, pentru sănătatea publică, prelucrarea și punerea în consum a unor sortimente de alimente specifice Postului de Crăciun, serviciile sanitare veterinare cu atribuții de supraveghere și control privind respectarea legislației în domeniul alimentar, atenționează administratorii din domeniu, că au următoarele obligații: 

• să dețină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranța alimentelor, eliberat de D.S.V.S.A. județeană;
• să respecte condițiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilitățile privind dotarea după specificul obiectivului;
• să dovedească prin documente calitatea și salubritatea materiilor prime, precum și faptul că au fost achiziționate din unități autorizate / înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și respectă programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
• să asigure condiții de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiții deosebite de temperatură și să monitorizeze funcționarea permanent a spațiilor respective;
• prepararea și expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare și depreciere a acestora;
• alimentele trebuie să fie ambalate sau preambalate, corespunzător, iar după caz etichetate și să se asigure încadrarea acestora în termenele de valabilitate;
• să se folosească echipamente de protecție sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
• să se efectueze periodic acțiunile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
• să se gestioneze corect deșeurile și subprodusele rezultate, precum și neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare,

În aceiași măsură pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar, sau toxiinfecții alimentare, sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și consumatorii de alimente specifice acestei perioade cu respectarea unor recomandări care se referă la:

• achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spatii sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea și salubritatea acestora, evitând comerțul ”stradal ”sau a diferitelor produse preparate sau conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
• citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă și termenul de valabilitate;
• păstrarea corectă a alimentelor în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
• păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă, etc);
• folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
• spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
• asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau alte animale;
• gestionarea corectă a resturilor menajere;
• să apeleze la personalul de specialitate, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei și a siguranței lanțului alimentar.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul D. S. V. S. A. județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine non animală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate, etc.

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea  de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii: 

• contaminare biologică - bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
• contaminanţi chimici - care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

• achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);

• citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
• păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
• evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
• păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
• folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
• spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
• asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
• gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peştele în stare vie - se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

• Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

• Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

• Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
• Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

• denumirea şi adresa producătorului;
• denumirea ţării de origine;
• data fabricării (ziua, luna, anul)
• termenul de valabilitate
• cantitatea netă a produsului;
• condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius,  iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

• Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

Dr. Penţea Ioan  -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

În perioada 15 noiembrie – 24 decembrie traversăm postul Naşterii Domnului. Ca durată, cele 40 de zile amintesc de perioada plină de nevoinţă petrecută de Moise pe muntele Sinai, înainte de a primi cele 10 porunci de la Dumnezeu. Se spune că „ Moise n-ar fi îndrăznit să se apropie de vârful muntelui care fumega dacă n-ar fi fost înarmat cu postul. Prin post, el a primit poruncile scrise pe lespezile de piatră de degetul lui Dumnezeu, sus pe munte, prilejuind primirea legii, iar jos, la poalele lui, lăcomia la mâncare a înnebunit pe oameni să se închine idolilor“, aminteşte Sfântul Vasile cel Mare în cugetările sale. Graţie sfinţilor şi înaintaşilor care l-au primit ca pe o moştenire strămoşească, postul a fost păzit şi transmis din neam în neam, până la noi.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012